Romînia Liberă, octombrie 1958 (Anul 16, nr. 4347-4373)

1958-10-01 / nr. 4347

Pag. 2-a Vizitele delegației Seimului R.P. Polone La uzinele „23 August“ şi la combinatul agro-alimentar „30 Decembrie“,, Incepînd vizitele de prietenie pe care le face în ţara noastră la invi­taţia Marii Adunări Nationale a R. P. Române, membrii delegaţiei Seimului R. P. Polone, în frunte cu mareşalul Seimului, Czeslaw Wycech, au fost marţi dimineaţa oaspeţii metalurgiş­­tilor de la uzinele ,,23 August“ din Capitală. La sosire, membrii delegaţiei Sei­mului R. P. Polone au fost întîmpi­­naţi de ing. Aurel Bozgan, directo­rul general al uzinelor, Emilian Flo­raş, secretarul Comitetului de partid, C. Tănase, vicepreşedinte al Comite­tului de întreprindere precum şi de numeroşi reprezentanţi ai muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor din a­­ceastă mare unitate a industriei noas­tre socialiste. In cadrul unei scurte consfătuiri care a avut loc la direcţia generală a uzinelor, parlamentarii polonezi au luat cunoştinţă de profilul între­prinderii, de producţia şi procesul tehnologic al uzinelor. Oaspeţii s-au interesat îndeaproape de probleme privind organizarea muncii, pregăti­rea profesională a cadrelor, salariza­rea muncitorilor, de stadiul construc­ţiei de locuinţe muncitoreşti. Oaspeţii au vizitat apoi principa­lele sectoare de producţie ale între­prinderii. La secţia forje ca şi la secţia sculărie, la secţia vagoane, ca şi la secţia mecanică, parlamentarii polonezi s-­au întreţinut îndeaproape cu muncitorii, interesîndu-se de spe­cificul muncii lor, de condiţiile în care lucrează. La plecare, metalurgiştii uzinelor „23 August“ au oferit în dar parla­mentarilor polonezi un album cu fo­tografii, redînd aspecte din munca şi viaţa lor, iar oaspeţii polonezi au oferit pentru c­ubtul întreprinderii discuri cu imprimări din cele mai cunoscute cîntece interpretate de re­numitul ansamblu polonez „Ma­­zowsze“. Membrii delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat apoi combinatul agro-alimentar ,,30 Decembrie“ din apropierea Bucureştiului. Aici, oas­peţii au fost salutaţi de primul se­cretar al Comitetului regional Bucu­reşti al P.M.R., Gh. Necula, precum şi de directorul combinatului, Ale­xandru Enciu. Membrii delegaţiei parlamentare poloneze au vizitat cu mult interes diferitele secţii de producţie ale com­binatului — sectorul legumicol, zoo­tehnic, de industrializare a produse­lor vegetale şi animale etc., intere­­sîndu-se îndeaproape de producţia combinatului, de gama sortimentelor sale, de contribuţia combinatului la aprovizionarea pieţii şi sprijinirea u­­nităţilor agricole cooperatiste, de rentabilitatea întreprinderii. La plecare, membrii delegaţiei par­lamentarilor polonezi au oferit în dar muncitorilor combinatului un aparat de radio portativ, produs al industriei electrotehnice poloneze. In timpul vizitelor, oaspeţii polone­zi au fost însoţiţi de deputaţii Marii Adunări Naţionale Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Na­ţionale şi Dumitru Sifilulescu, Mir­­cea Biji, secretarul general al Marii Adunări Naţionale, precum şi de Janusz Zambrowicz, ambasadorul R.P. Polone la București, ★ * Marţi dimineaţă, membrii delega­ţiei parlamentare poloneze în­­frunte cu mareşalul Seimului R. P. Polone, Czeslaw Wycech au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Pa­triei. Oaspeţii au fost însoţiţi de depu­taţii Marii Adunări Naţionale, Petre Drăgoescu, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, şi Dumitru Simu­­lescu, precum şi de Dumitru Diaco­­nescu, preşedintele sfatului popular al Capitalei. La solemnitate au asistat membrii Ambasadei R. P. Polone la Bucu­reşti, în frunte cu ambasadorul Ja­nusz Zambrowicz. Delegaţia parlamentară poloneză a depus la monument o coroană de ga­roafe albe şi roşii. Pe panglicile co­roanei, în limba polonă erau înscrise cuvintele „Neînfricaţilor eroi ai Re­publicii Populare Române, din partea Seimului R. P. Polone“. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. (Agerpres) (Agerpres) Depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei Cuvîntarea acad. A­tana se roga la posturile de radio şi televiziune Marţi seara, tovarăşul acad. Atârnase Joja, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Invăţăm­întului şi Culturii, a vorbit la posturile de radio şi televiziune despre noul an univer­sitar care se deschide la 1 octombrie. Vorbitorul a arătat că în anii regi­mului de democraţie populară învăţă­­mîntul superior din ţara noastră a cunoscut o largă dezvoltare, ca urmare a condiţiilor create de partid şi gu­vern. Numărul studenţilor cuprinşi în învăţămîintul superior a crescut cu 300 la sută, ajungînd în anul universitar 1957—1958 la 81.000, fiii de muncitori şi ţărani muncitori reprezentînd majo­ritatea studenţimii noastre. Numărul instituţiilor de învăţămi snit superior a crescut, de asemenea, în ţară existînd acum 35 de instituţii cu 96 de facultăţi. S-au creat largi posibilităţi naţionali­tăţilor conlocuitoare de a-şi dezvolta cultura în limba maternă. Tov­­acad Atanase Joja a arătat că în noul an universitar se va acorda o mare atenţie îmbinării cunoştinţelor teoretice cu activitatea practică. El a urat cadrelor didactice din învăţămîn­­tul superior succes deplin în munca de formare a noii intelectualităţi legate de năzuinţele poporului muncitor, iar studenţilor, muncă rodnică şi cît mai bune rezultate la învăţătură. (Agerpres) ft La 20 septembrie 1958, delegaţia cul­turală a Uniunii Birmane, sosită recent în Republica Populară Ro­­mînă, în frunte cu ministrul adjunct al Educaţiei şi Culturii, U Ba Kyaw, a fost primită de vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri şi ministrul Invăţă­­mîntului şi Culturii, Atanase Joja. La primire a fost de faţă Ştefan Bălan, adjunct al ministrului Invăţăm­întului şi Culturii. Marţi, delegaţia culturală din Uniu­nea Birmană, in frunte cu U Ba Kyaw, ministrul adjunct al Educaţiei şi Cul­turii, şi-a continuat vizitele în Capitală. In cursul dimineţii oaspeţii au vizitat Institutul politehnic, Institutul de petrol, gaze şi geologie şi cartierul de locuinţe muncitoreşti din Ferentari. După amiază membrii delegaţiei au făcut o vizită la Muzeul de Artă al R. P. Române şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore preoteasa“, iar seara au asistat la un spectacol de păpuşi la Teatrul Ţăndărică. Anul acesta pe lingă Trustul Regio­nal de Construcţii Ploeşti va funcţiona în oraşul Ploeşti o şcoală profesională de ucenici pentru meseriile : zidărie, dulgherie, instalaţii tehnico-sanilare, e­­lectricieni lumină şi forţă. La această şcoală se pot înscrie tineri între 14—17 ani care sînt absolvenţi ai şcolilor de 7 ani. Pentru meseriile de zidar şi dul­gher se dau examene de admitere. Ele­vii vor beneficia de cazare şi masă gra­tuită Delegaţia C.C. al Comsomolului din R.S.S. Moldovenească, condusă de Va­sile Buga, prim-secretar al C.C. al Comsomolului din R.S.R. Moldoveneas­că, care ne vizitează ţara la invitaţia C.C. al U.T.M., a sosit mărfi in re­giunea Piteşti.­ ­ La Mediaş se construieşte o nouă fabrică de salam de iarnă. Cele 6 baie sunt prevăzute cu utilaje moderne pen­tru prelucrarea cărnii. Noua fabrică, a cărei construcţie se află la roşu, va intra în funcţiune încă anul acesta.­ ­ Zilele acestea, o delegaţie a Acade­miei R.P. Romíné, formată din acad. Al. Graur, directorul Editurii Academiei R.P. Romíné, şi prof. D. Al. Pippidi, a părăsit Capitala pentru a participa la Congresul de filologie clasică de la Budapesta. „ La Sighişoara a luat fiinţă o secţie • Scolii Populare de Artă din Ora­şul Stalin care funcţionează incepînd din anul acesta. După un turneu plin de succes între­prins in R. D. Germană, Ansamblul sfatului popular al Capitalei a dat in cursul zilei de 30 septembrie ultimul său spectacol la ,,Sporthalle" din Ber­lin, după care ansamblul urmează să se reîntoarcă in ţară.­ ­ Marţi după amiază Expoziţia „Arta revoluţionară Ungară“, deschisă in sala Cailea sub auspiciile Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinăta­tea, a fost vizitată de tovarăşii Ştefan Voitec, Atanase Joja, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Gh. Stoica, secretarul prezidiului Marii Adunări Naţionale, P. Costache, Gh. Diaco­­nescu, A. Vijoli, miniştri, M. Ralea, preşedintele I.R.R.C.S., D. Ionescu, şeful Ceremonialului de Stat. De asemenea expoziţia a fost vizitată de şefii unor misiuni diplomatice acre­ditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. Ambasadorul Republicii Populare Ungare la Bucureşti Ferenc Keleti a vorbit despre valoarea artistică a lu­crărilor cuprinse în cadrul expoziţiei.­ ­ Recent a apărut în Editura Medicală lucrările: ,,Chirurgia traumatismelor mim­ic“ de T. Teodoriu şi P. Borş, ,,Lu­crări practice şi metode experimentale de fiziopatologie“ de H. Czopp şi alţii şi ,iContribuţii la studiul interrelaţiilor funcţionale dintre stomac, duoden şi pancreas“, de Victor Nicolaescu. * Ieri dimineaţă a părăsit Capitala, Indreptlndu-se spre Moscova, pianistul sovietic Iacov Zak, care a participat la Festivalul şi Concursul Internaţional George Enescu. Pianistul sovietic va pleca apoi in R. P. Polonă pentru a participa la Festivalul Internaţional „ Toamna la Varşovia" ce se va des­făşura intre 27 septembrie şi 1 octom­brie. „ Din fondul întreprinderii, trustul de construcţii edilitare şi hidrotehnice Constanţa, a început ziele acestea pe faleza din apropierea Cazinoului, con­struirea unui bloc pentru salariaţii trustului. Blocul va fi terminat in cinstea zilei de 30 Decembrie. ☆ La Muzeul Unirii din Iaşi s-a des­chis o expoziţie intitulată „10 ani de la reforma invăţăm­întului", in cele 5 saloane ale expoziţiei numeroase gra­­fice, panouri şi fotografii înfăţişează realiz­ite dobîndite pe drumul desvol­­tării inviiţămintului în regiunea Iaşi in ultimii 10 ani. La spitalul de adulţi din Arad, s-a amenajat şi pus in funcţiune secţia de boli contagioase cu o capacitate de 105 locuri. In secţie sunt amenajate saloane mici, prevăzute cu toate de­pendinţele, in aşa fel incit să se asi­gure bolnavilor o izolare completă.­ ­­ âânărul pianist chinez Li Min-cean, laureat al primului Concurs „George Enescu“, a dat marţi seara în sala de concerte a Ateneului R.P. Române un recital care a cuprins Preludiu şi Fu­ga în la minor de Bach, Sonata opus 110 de Beethoven, Variaţiuni de Lin Tuan şi Suita opus 10 de George Ene­scu. Publicul a aplaudat călduros in­terpretarea înzestratului artist chinez. ★ In cadrul înregistrărilor prilejuite de Festivalul Internaţional George Enescu, fabrica de discuri „Electrecord" a rea­lizat prima imprimare cu Orchestra Filarmonică ,,George Enescu" dirijată de maestrul George Georgescu. S-a în­registrat Simfonia l­a de George Enescu.­ ­ Marţi du­pă amiază a avut loc în sala Fila­rmonicii de Stat „Oltenia“ din Cra­iova o adunare festivă consacrată ani­versării unui deceniu de la reforma în­­văţămtntului. Cu acest prilej tov. N. Andrei, şeful secţiei de învăţămîn­t şi cultură a sfatului popular regional, a vorbit despre rezultatele obţinute în învăţămînt în ultimii 10 ani. Au fost înmînate apoi medalii şi diplome unui număr de 40 cadre didactice. În oraşul Roman se apropie de sftr­­şit construcţia unui teatru in aer liber, cu o capacitate de 1.000 locuri. Con­strucţia Casei de Cultură din aceeaşi localitate se află de asemenea intr-o fază avansată. Finisajul exterior al clădirii este aproape gata, iar lucră­rile de finisaj interior se desfăşoară cu intensitate.­ ­ In comisia mixtă de avizare din ca­drul M.I.B.C. a fost prezentată spre omologare colecţia noilor articole pen­tru anul 1959, aparţinînd sectorului linii şi mătăsii. Această colecţie cu­prinde 161 articole noi de ţesături de lină în 800 poziţii coloristice precum şi 47 contexturi noi de ţesături de mă­tase. In marea lor majoritate artico­lele cuprinse în colecţie au fost avi­zate, urmînd să intre în producţia de serie. k La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă ADAS din 30 septem­brie 1958, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : R.I.M.; F.O.N.; J.E.M. ; P.Z.V.; P.P.I.; E.I.Z. ; P.I.F. ; W.X.L. ; k Colectivul Teatrului de Stat din Ti­mişoara va prezenta incepînd de sîm­­bătă 4 octombrie, o serie de specta­cole în Capitală, după următorul pro­gram : In sala C.C.S.: slmbătă 4 octombrie, ora 16 : Viforul; duminică 5 octombrie, ora 16: Anii negri; luni 6 octombrie, ora 16,30: Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul; marţi 7 octombrie, ora 16,30: Ploşniţa, ora 20: Viforul; miercuri 8 octombrie, ora 16,30: Ploş­niţa, ora 20: Anii negri. In sala Teatrului Muzical ,,, Tă­nase"joi 9 octombrie, ora 17: Dan­satoarea, gangsterul şi necunoscutul, ora 20: Ploşniţa ; vineri 10 octombrie, ora 17: Ploşniţa, ora 20: Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul. ★ Marţi au sosit in Capitală, la invita­ţia I.R.R.C.S., oaspeţii uruguayeni Juan Carlos Pedimonte, profesor de is­torie, scriitor şi ziarist, şi Irma de Ro­driguez, profesoară şi directoarea Tea­trului de păpuşi din Montevideo.­­ In oraşul Sibiu s-a ridicat în ultimul timp o construcţie modernă. Aici şi-a început recent activitatea o nouă u­­nitate de proiectări aparţinînd între­prinderii „Iprochim". Ea va pune la dispoziţia întreprinderilor chimice din regiunea Stalin şi din ţară proiectele de construcţii şi utilaje necesare aces­tora.­­ Astăzi dimineaţă se va deschide la Facultatea de Arhitectură din str. Bi­serica Enei, o expoziţie închinată îm­plinirii a 10 ani de la reforma invăţă­­mintului. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. în colaborare cu Co­misia Naţională a R.P.R., pentru U.N.E.S.C.O. şi Uninea artiştilor pla­stici dir. R.P.R., organizează pentru miercuri 1 octombrie, orele 18, la Casa oamenilor de ştiinţă din Capitală, fe­­stivitatea aniversării a 300 de ani de la naşterea marelui pictor japonez Ogata Kohrin. ★ În cadrul planului de muncă pentru aplicarea convenţiei culturale dintre P. P. Pomină şi R. P. Albania, in ţara noastră se află un grup de cinci ar­tişti de estradă albanezi. Artiştii alba­nezi vor da spectacole împreună cu colectivul Teatrului de estradă din Bucureşti. ★ * ★ SI Cursa Victoriei“ Competiţia ciclistă Internaţională „Cursa Victoriei“ a continuat marţi cu disputarea etapei a IX - a pe ruta Bucu­reşti—Giurgiu—Bucureşti (121 km). Cu 20 km înainte de sosire patru alergă­tori , Hora, Dobrescu, C. Moiceanu şi M. Voinea au reuşit să evadeze din pluton. La sprintul final a cîștigat Ion Hora (Victoria) cronometrat cu timpul de 3h 06'41 ”. Grosul plutonului a so­sit după aproximativ 1 minut. In clasamentul general pe primul loc a trecut V. Dobrescu (C.C.A.) — 7h 21’23”, urmat de C. Moiceanu (Dina­mo) la 10”, M. Voinea (Dinamo) la 20”, Rendi (Dukla­ Brno) la 39” şi Şe­­laru (Dinamo) la 49”. Pe echipe conduce Dinamo Bucureşti cu 22h 05’54”. Urmează Victoria la 53”, C.C.A. la 53”, Flota Gdyna la 1 ’42”, Dukla Brno la F42”. Astăzi se desfăşoară etapa a III-a Bucureşti—Găeşti—Bucureşti (150 km). (Agerpres) Astăzi In sala Floreasca o triplă întîlnire internaţională Spectatorii bucureşteni vor avea prilejul să urmărească astăzi În sala Floreasca o triplă întîlnire internaţio­nală între reprezentativele de lupte clasice, volei masculin şi feminin ale oraşului Chişinău şi ale unor cluburi din Capitală. Programul manifestări­lor care începe la ora 16:30 se prezintă astfel: Lupte clasice: Cetatea lui Bucur—Chişinău; volei feminin: Pro­gresul Bucureşti—Chişinău şi volei masculin: Cetatea lui Bucur—Chişinău. Ştiri . Marți seara a avut loc la Timi­şoara întâlnirea internaţională de box dintre echipa R.P.F. Iugoslavia şi e­­chipa secundă a R. P. Romíné. Victo­­riia a revenit cu scorul de 12—8 echi­pei iugoslave. „ Astăzi pe stadionul Republicii, lo­turile reprezentative de fotbal ale R. P. Romíné susțin meciuri de antre­nament. La ora 14 lotul de tineret se va întîlni cu o echipă a lotului B iar la ora 16 lotul A va juca cu lotul B.­­ Cu prilejul unui concurs atletic desfășurat la Harkov cunoscutul atlet sovietic Otto Grigalka a stabilit un nou record unional la aruncarea discu­lui cu performanța de 56,94 rrt. Rezul­tatul lui Grigalka este unul dintre cele mai bune înregistrate anul acesta în Europa ----------­ Tragerea la sorţi a libretelor C.E.C. cu ciştiori La 30 septembrie a.c. a avut loc în Capitală tragerea la sorţi trimes­trială şi tragerea suplimentară a li­bretelor de economii C.E.C. cu cîş­­tiguri. La tragerea la sorţi trimestrială au ieşit cîştigătoare libretele ale căror numere au următoarele terminaţii: 564 cu 250%; 868 cu 200­%; 079; 121 ; 239 ; 351 ; 408 ; 636 ; 797 şi 900 cu 100%. La tragerea suplimentară au ieşit cîştigătoare libretele de economii C.E.C, ale căror numere au următoa­rele terminaţii: 0650 cu 100% Toate cîştigurile se calculează faţă de soldul mediu trimestrial al libre­telor ieşite cîştigătoare la aceste două trageri. Viitoarea tragere la sorţi trimestrială a libretelor de eco­nomii C.E.C. cu cîştiguri va avea loc la 31 decembrie 1958. România liberă Pe şantierul unui nou centru de finisaj Foto : M. POPESCU La filatura „Dacia“ din Capitală este în curs de construcţie unul din cele mai moderne centre de finisaj din ţară. Constructorii a­­cestui şantier grăbesc lucrul pentru a­ termina şi da în exploatare halele la timpul fixat. In clişeu : Echipa maistrului tinichigiu Nicolae Bălăceanu lucrînd la izolarea luminatoarelor noilor haie de finisaj. Imprimări de discuri cu participanţi la Concursul şi Festivalul „George Enescu“ După ce a realiziat imprimări de discuri cu unii din laureaţii Concursu­lui internaţional George Enescu (Mi­hail Voskresenski — pian, Solomon Snitkovski — vioară), precum şi cu unii din participanţii la Festival (diri­jorul Carlo Felice Cillario şi pianistul Pavel Serebreakov), „Electrecord*“ ur­mează să realizeze în zilele următoare imprimări cu cîştigătorul concursului de pian, Li Mîrt­cean. Sunt prevăzute înregistrări ale principalelor piese pre­zentate de pianistul chinez în cadrul celor trei etape ale concursului: So­nata op. 110 de Beethoven, Sonata de Liszt, Suita op. 10 de Enescu, Toccata de Paul Con­stantinescu, Varicaţiuni de Liu Tzuan şi Rapsodia pe o temă de Paganini de Rachmaninov, cu­­acom­paniamentul orchestrei Simfonice a Cinematografiei dirijată­­ de Mircea Cristescu. In afară de acestea mai este pre­văzută imprimarea Concertului nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră de Beethoven cu acompaniamentul a­­celeeași orchestre dirijate de Edgar Cosma. La deschiderea noului an universitar (Urmare din pag. 1-a) că, fac practică în Institutul de Fi­zică Atomică al Academiei R.P.R., la Observatorul Astronomic şi în Insti­tutul Meteorologic, cei de la Facul­tatea de Ştiinţe Naturale în diverse staţiuni, anume organizate, ale Uni­versităţii „C. I. Parhon“, cei de la Facultatea de Geologie-Geografie, pe teren, în locuri dinainte stabilite, etc. Chiar studenţii facultăţilor cu profil în aparenţă excluisiv teoretic,, tum­ sunt Istoria sau Filozofia, iau legă­tură cu domeniile de activitate unde urmează să lucreze după terminarea studiilor: unii în biblioteci, în ar­hive, etc., alţii în cadrul organizaţii­lor obşteşti din raza sfaturilor popu­lare. O atenţie din ce în ce mai hiare se acordă componenţei sociale a ma­sei studenţeşti. Pentru a uşura acce­sul la universitate al fiilor clasei muncitoare, regimul nostru a creat un mare număr de burse. In anul u­­niversitar trecut s-au acordat studen­ţilor Universităţii „C. I. Parhon“ 3060 burse de stat, 440 ale sfaturilor populare şi ale întreprinderilor socia­liste, 120 burse pentru studenţii stră­ini, 30 burse excepţionale („republi­cane“, „N. Bălcescu“, ,,Gh. Gheor­­ghiu-Dej“) pentru­ merite deosebite la învăţătură. Trebuie adăugate şi cele 1600 sporuri acordate studenţilor ca­re au obţinut la examen calificativele „foarte bine“ şi „bine“. Aceste importante ajutoare materi­ale sunt, de fapt, mai mari decit a­­rată cifrele, dacă ţinem seama de faptul­ că studenţii­­ale căror familii nu trăiesc în Bucureşti stau în că­mine şi iau masa la cantine în con­diţii foarte convenabile din punctul de vedere al costului. Universitatea noastră a avut în 1957-58 şase că­mine cu un număr total de 2620 lo­curi şi patru cantine cu o capacitate de 2400 locuri. Trebuie adăugate, în sfîrşit, asis­tenţa medicală şi cea socială, care nu implică, evident, nici o cheltuială din partea studenţilor, grija pentru educaţia lor multilaterală prin clu­buri şi case de cultură, cluburi spor­tive etc. In vara acestui an au fost trimişi la staţiuni de odihnă şi la case sanatoriale 610 studenţi. In acest fel pregătirea cadre­lor necesare pentru construirea so­cialismului este asigurată în condi­ţiile cele mai favorabile cu putinţă. Roadele aşteptate au început să se vadă încă din primii ani ai aplicării reformei şi ele sînt pe zi ce trece mai mari, mai bogate. Putem privi cu încredere viitorul. Rezultatele de pînă acum ale aplică­rii reformei din 1948 ne dau dreptul să fim optimişti. Căci marxismul — care stă la baza învăţămîntului nostru superior — însemnează dezvoltare continuă, progres neîntrerupt, înlo­cuirea a ceea ce este sau devine vechi, prin noul impus de realitatea obiec­tivă. Cu convingerea că aceasta este sin­gura cale capabilă să asigure o dez­voltare permanentă instituţiilor noas­tre de învăţămînt superior, păşim as­tăzi intr-un nou an universitar, la sfiîşitul căruia dorim să avem cit mai multe succese pe linia bunei pregătiri profesionale şi educării co­muniste a tineretului nostru. /-­( TEATRE : Teatrul de Operă şi Balet al R P.R. 19.30 : Călăreţul­­de aramă; Naţional li L. Caragiale (sala Comedia) 19.30: Moralitatea d-nei Dulska; Muni­cipal (sala Matei Milic) 20: A 12-a noap­te; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20: Omul care aduce ploaie; Armatei (sala Magheru) 19.30: Ecaterina Teodoroiu; Muncitoresc C.F.R. (sala Studio) 19.30: Napoli, oraşul milionarilor: Tineretu­lui 20: Viforul: „C. Nottara“ (sala Li­bertatea) 20: Cumpăna; Evreiesc de Stat 20: Jurnalul Annei Frank; Opereta 19 30: Studentul cerşetor; Ţăndărică (sala orfeu) 16: Micul Muck ; Ţăndărică (sala Academiei) 16: Păţaniile unei pă­puşi de lemn ; „C. Tănase” (sala Sa­voy) 20: Te aştept diseară la concert: „C. Tănase“ (sala Victoria) 20 Intre noi femeile. CINEMATOGRAFE: Patria: Agent se­cret la Canton ; Republica: Elena Pa­vel (sală şi grădină). 1 Mai (sală şi grădină); Ultima staţie; Magheru, I. C. Frimu (sală şi grădină); Gh. Doja: Lu­mina lui Octombrie; V. Alacsandri Roma, oraş deschis; . completare: Live­­nii lui Iones­iu; Bucureşti, 13 Septembrie (grădină): Invenţie diabolică; Lumina, Libertăţii (sală şi grădină); Prieteni de duminică. Central, 8 Martie (sală şi grădină; Simpaticul nostru doctor: Victo­ria, T. Vladimirescu (grădină), Flacăra , Haiducii; 13 Septembrie (sală), Unirea (sală şi grădină), Serenada mexicană; Maxim Gorki : Ciclu de filme din ţările orientale: Timpuri Noi ; Sahara necu­noscută, Ţărmul însorit, Primii paşi — Joringe şi Joringel Tineretului: Luna de miere ; înfrăţirea între popoare : La ordinele d­e. Al. Popov: Botagoz; Gri­viţa: Lumini verzi; Vasile Roaită (sală şi grădină): Un nou număr de atracţie; Cultural: Clo Cio­san; 8 Mai: Suflete tari; Volga, Donca Simo (sală şi gră­­dină): Inima nu uită; C. David, Popular: Pălăria lui Anatol; Al. Sahia (sală şi grădină): Lupii; Arta (sală şi grădină); Rio Escondido; Munca, 16 Februarie: Spioana din Hongkong; Moşilor (gră­dină), Mioriţa, Olga Bancic : Noile a­­venturi ale motanului încălţat; 23 Au­­gust (sală şi grădină); B. Delavrancea: Comunistul ; Aurel Vlaicu : Chemarea văzduhului; G. Coşbuc (grădină), 30 Decembrie : Pe acelaşi drum ; Ilie Pin­­tilie (sală şi grădină): Surprize pe stradă; M. Eminescu: Vagabondul (am­­bele seri); N. Bălcescu (sală şi grădină), Drumul Serii : Două mame. George Ba­­covia : Micul acrobat. Institutul Meteorologic Central anun­ţă pentru zilele de 2, 3 şi 4 octombrie, um­anolul­imp probabil: In Bucureşti : Vrerm­ea in încălzire cu cel mai mult senin la început, apoi schimbător sint slab pînă la potrivit. Temperamra în creştere. In ţară . Vremea se va încălzi treptat în toată ţara. Cer schimbător mai mult senin în sud-estul ţării şi cu înnourări mai accentuate în jumătatea de nord­­vest a ţării unde vor cădea ploi tem­porare, iar vîntul va prezenta inten­sificări. Temperatura în creştere, mini­­mele vor oscila între 4 şi 14 grade, iar maximele intre 16 şi 26 grade Ceaţă locală. Miercuri 1 octombrie 1958 — nr.4347 A devenit o tradiţie scumpă ca în fiecare an, poporul român să sărbăto­rească Ziua Forţelor Armate ale Re­publicii Populare Romîne — apără­toare de nădejde a cuceririlor noastre socialiste, a independenţei şi suvera­nităţii patriei. Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate ale R.P.R. constituie totodată pentru poporul nostru muncitor un prilej de manifestare a dragostei şi ataşamen­tului faţă de Partidul Muncitoresc Român, organizatorul şi conducătorul Forţelor Armate ale Republicii Popu­lare Romîne. Gloria de care s-au acoperit ostaşii armatei romîne în luptele purtate după 23 August 1944, alături de vic­torioasa Armată Sovietică, pînă la Victoria finală asupra Germaniei fas­ciste, va rămîne pentru totdeauna neştearsă din inima poporului nostru ; ei au îmbogăţit cu noi fapte de vite­jie şi eroism nobilele tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate şi independenţă naţională, în focul luptei comune împotriva trupelor fasciste a luat naştere şi s-a cimentat puternica frăţie de arme dintre ostaşii romîni şi ostaşii­ sovie­tici, continuare superioară, strălucită, a străvechilor relaţii militare rom­îno­­ruse. Armata patriei noastre este o arma­tă de tip nou, legată organic de po­por, devotată cu trup şi suflet oame­nilor muncii. Ea este armata munci­torilor şi ţăranilor muncitori, armata frăţiei dintre poporul român şi mino­rităţile naţionale, educată în spiritul patriotismului socialist şi al interna­ţionalismului proletar. Armata noastră populară este in­strumentul principal al apărării ho­tarelor ţării, al muncii paşnice şi constructive a poporului nostru mun­citor împotriva oricărui duşman. Această misiune de onoare umple de mândrie inimile militarilor noştri. Ce cinste poate fi mai mare pentru oricare fiu al poporului muncitor, de­cit aceea de a fi apărător a! patriei sale libere, al muncii pîine de avînt pentru construirea socialismului, pen­tru bunăstarea şi fericirea celor ce muncesc ! Militarii Forţelor noastre Armate, recunoscători partidului şi guvernului pentru marile drepturi şi libertăţi de care se bucură, la fel ca oricare om al muncii din ţara noastră, conştienţi de înalta lor misiune, îşi înzecesc e­­forturile în munca de ridicare a nive­lului pregătirii de luptă şi politice, a măiestriei lor militare, pentru spori­rea puterii de luptă a subunităţilor­ şi unităţilor, pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei. Pentru abnegaţia cu care-şi-­slujesc patria, numeroşi soldaţi, sergenţi şi ofiţeri au fost distinşi de guvern şi partid cu diferite ordine şi medalii ale Republicii noastre Populare. Tot mai mulţi militari în termen, infanterişti artilerişti, tanchişti, vînători de mun­te, aviatori şi marinari, obţinînd re­zultate tot mai bune în pregătirea de luptă şi politică poartă pe piepturile lor, drept răsplată a unei munci rod­nice, semnul onorific de „militar de frunte". Armata noastră Populară, prin gri­ja partidului, a devenit o adevărată şcoală a poporului, o adevărată şcoa­lă de educaţie patriotică şi cetăţeneas­că, iubindu-şi fierbinte patria, mili­tarii armatei noastre preţuiesc şi trecutul ei de luptă. Tradiţiile create şi îmbogăţite de-a lungul secolelor prin lupta poporului pentru libertate, dreptate şi progres social, sînt cins­tite şi duse mai departe de către mi­litari. Faptele strămoşilor îi învaţă să apere ca pe cel mai scump lucru li­bertatea ţării şi a poporului, să urască pe duşmani iar dacă interesele patriei o cer, să nu-şi cruţe nici sîngele şi nici chiar viaţa. Militarii Forţelor noastre Armate preţuiesc ca pe lumină ochilor prieten­­ia şi frăţia de arme romîno-sovieti­­că, prietenia cu militarii armatelor ţărilor de democraţie populară. Ală­­turi de Armata Sovietică şi armatele frăţeşti ale ţărilor socialiste partici­pante la Tratatul de la Varşovia, mi­litarii Forţelor noastre Armate sînt chemaţi să apere interesele lagărului păcii şi socialismului. Această mare răspundere le sporeşte mîndria, le in­suflă noi puteri. Ei fac totul pentru a se arăta demni de misiunea încredin­ţată. In acelaşi timp, ei urmăresc cu simpatie lupta oamenilor muncii de pretutindeni pentru pace şi o viaţă mai bună, pentru eliberare naţională şi socială. De ziua Forţelor Armate ale R.P.R., militarii se prezintă cu un bogat bi­lanţ de realizări în pregătirea de luptă şi politică, în ridicarea puterii combative a subunităţilor şi unităţilor. în cinstea Zilei Forţelor Armate, in toate unităţile şi subunităţile s-a in­tensificat şi mai mult în trecerea socia­listă între militari şi subunităţi. Re­zultatele acestei acţiuni patriotice se oglindesc în sporirea numărului d­e militari şi subunităţi de frunte, în re­ducerea haremurilor la diferite cate­gorii de instrucţie, în realizarea de noi şi însemnate economii. Muncind cu avînt pentru înfăptuirea operei de construire a socialismului, poporul nostru are nevoie de linişte şi pace. Ei nu uită însă nici o clipă de uneltirile războinice ale cercurilor im­perialiste şi, la fel ca toate celelalte ţări socialiste, îşi ţine mereu trează vigilenţa. Fermitatea şi hotărîrea po­­porului nostru de a apăra pacea se afirmă din nou, cu deosebită tărie, în aceste zile, cînd imperialiştii ameri­cani au trecut la provocări militare împotriva Republicii Populare Chineze. In oraşele şi satele patriei au avut loc demonstraţii populare prin care oamenii muncii au cerut cu hotărire imperialiştilor să-şi retragă imediat trupele din strîmtorile Taiwanului. Im­perialiştii nu trebuie să uite că vitea­zul popor chinez şi armata lui sînt ferm hotărîţi să-şi apere cu toate jar­­fele libertatea şi integritatea statului lar, că alături de poporul chinez stă puternicul lagăr socialist şi oamenii doritori de pace din lumea întreagă. Sărbătorind Ziua Forţelor Armate ale R.R.R., militarii armatei noastre, alături de poporul muncitor, strîns uniţi in jurul partidului şi guvernului, luptă neobosiţi pentru întărirea conti­nuă a capacităţii de apărare a patriei noastre, pentru a fi gata să apere ori­­cînd măreţele înfăptuiri socialiste ale poporului român şi securitatea lagăru­lui socialist, cea mai de preţ cucerire a oamenilor muncii din lumea în­treagă. Armata populară - scut al cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor Lista oficială de ciştiori Cîştigurile de mai sus revin obligaţiu­nilor de bază de 200 lei. Obligaţiunile cîştigătoare, în valoare fracţionara de 100, 50 şi 25 lei, cîştigă­­A, V* respectiv 1/8 din Cîştigurile de mai sus. la obligaţiunile C.E.C. 5% cu cîştiguri «agerea de bază din 30 septembrie 1958 u Itr O 1 j PJJO! 1 1 , rt — io £ Valoarea cîștigurilor 3 U z nz . *2 3 £ a £ z.­­vz. m Parțială 1 03899 22 75.000 1 22103 18 50.000 1 05633 12 25.000 1 09700 05 25.000 1 15877 16 25.000 1 00384 45 10.000 1 02139 21 10.000 1 18280 43 IO.OOC 1 20292 20 10.000 1 24689 35 10.000 termi­nația seriei 25 710 41 6.000 25 843 47 5.000 250 33 13 1.000 250 78 30 1.000 U. Şedinţa plenară a C. C. al Crucii Roşii Marţi a avut loc şedinţa plenară lăr­gită a C.C.­­al Crucii Roşii. Dr. Octa­­vian Belea, preşedintele Crucii Roşii a R.P.R. a prezentat raportul comitetu­lui executiv asupra felului cum au fost îndeplinite pînă în prezent hotăririle Congresului Crucii Roşii din iunie­ 1956. Din raport a reieşit că numărul membrilor de Cruce Roşie a crescut în aceşti doi ani cu peste 750.000, ajun­gînd la aproape 2.250.000. In cadrul „Sâptămîinii Crucii Roşii“, au partici­pat la diferite acţiuni ale Crucii Roşii aproape 900.000 de cetăţeni. Peste 21.000 medici şi echipieri s-au deplasat in cadrul „Săptămînii Crucii Roşii" a­­nul acesta, la sate, unde au dat con­sultaţii şi sfaturi în respectarea norme­lor igienico-sanitare. Crucea Roşie, a R.P.R a desfăşurat in această perioadă şi o susţinută ac­tivitate internaţională ; a stabilit rela­ţii de colaborare cu majoritatea Socie­tăţilor de Cruce Roşie, care fac parte din Liga Societăţior de Cruce Roşie; a organizat expoziţii cu aspecte din activitatea Gruci Roş­ii şi reai­­zări ale regimului democrat-popular din ţară noastră pe til­m medico-sanitar, la Ge­neva, Toronto, Bonn, Viena, New Delhi, Roma, a participat la expoziţii­le internaţionale de Cruce Roşie din Cehoslovacia, Anglia, Peru, Elveţia, Italia, Ungaria şi Belgia. Ca o recunoaştere a activităţii sale pe plan internaţional, organizaţia Cru­cii Roşii Romîne a fost aleasă membru activ în comitetul consultativ de igienă şi în comitetul financiar de­­pe Ungă Liga Societăţilor de Cruce Roşie. Plenara a luat o serie de hotărîri pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea ac­tivităţii organizaţiilor de Cruce Roşie din ţară, printre care : mărirea numă­rului membrilor de Cruce Roşie; in­struirea unui număr de cel puţin 350.000 membri de Cruce Roşie, în fie­care an ; mărirea numărului posturi­lor sanitare pînă la 50.000; sporirea numărului grupelor sanitare în mediul rural, in aşa fel ca pînă la sfîrşitul a­­nului 1961 să fie organizată cit® o grupă sanitară în fiecare circumscrip­ție Sanitară. :Qi

Next