Romînia Liberă, octombrie 1959 (Anul 17, nr. 4655-4681)
1959-10-14 / nr. 4666
Pag. 2-a Iniţiativa şi competenţă în conducerea industriei locale A îndrumarea tehnică a unităţilor Prin trecerea unităţilor de industrie locală în subordinea sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale s-a întărit rolul acestor sfaturi populare în conducerea activităţii economice de pe teritoriul pe care-şi desfăşoară activitatea, s-a dat un cîmp mai larg iniţiativei acestora în valorificarea numeroaselor resurse locale care există în cuprinsul fiecărui raion, oraş sau comună. Ca urmare, activitatea economico-financiară a întreprinderilor locale s-a îmbunătăţit, s-au creat şi pus la dispoziţia populaţiei o gamă de produse variate şi de o mai bună calitate. întreprinderea de industrie locală din raionul Tg. Ocna, de pildă, datorită activităţii nesatisfăcătoare pe care a desfăşurat-o o bună bucată de vreme, s-a găsit într-o situaţie economico-financiară destul de critică, îmbunătăţirea activităţii de îndrumare şi control prin trecerea întreprinderii în subordinea sfatului popular raional, a dus în scurtă vreme la schimbarea situaţiei. Descoperirea 11nor noi resurse locale, găsirea unor mijloace economice pentru punerea lor în valoare (e vorba mai ales de mecanizarea muncii în cariere), a dus la sporirea volumului producţiei şi lărgirea numărului de sortimente, la reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, în timp ce în 1958 pavelele produse în carierele întreprinderii costau 202 lei tona, anul acesta acelaşi produs este realizat la numai 160 lei tona. In prezent se fac pregătiri pentru punerea în valoare a unor noi resurse locale printre care : criblură, necesară la construcţia drumurilor modernizate, sulfat de calciu, necesar la fabricarea cimentului, etc. O cauză a deficienţelor După cei aproape doi ani care s-au scurs de la trecerea întreprinderilor de industrie locală în subordinea sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comunale, se poate spune că acestea au acumulat suficientă experienţă, că cele mai multe dintre ele conduc cu competenţă acest sector important al economiei. Aceasta nu înseamnă însă că în activitatea întreprinderilor de industrie locală din regiunea Bacău nu mai sunt deficiente. Există — şi în unele cazuri destul de serioase. Cea mai mare parte a lor se datoresc slabei preocupări de care dau dovadă unele sfaturi populare raionale şi orăşeneşti faţă de această problemă. Astfel, datorită faptului că, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale Moineşti, Tg Neamţ, Adjudnu-şi exercită pe deplin atribuţiile ce le revin, nu îndrumă şi nu controlează întreprinderile de industrie locală, activitatea acestora nu este sa-Ing. Alexandru Bucur vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bacău tisfăcătoare atît în ceea ce priveşte realizarea planului de producţie, cit şi a planului de reducere a preţului de cost. Sînt însă şi cazuri cînd deficienţele ce se manifestă în activitatea unităţilor de industrie locală se datoresc faptului că ele nu sunt suficient îndrumate şi sprijinite de către organul tehnic regional. De altfel cine ar putea crede că cei 78 ingineri şi tehnicieni de care dispune secţia de industrie locală a sfatului popular regional pot să asigure asistenţa tehnică de care au nevoie sutele de unităţi de industrie locală care există în regiune ? La nivelul raioanelor şi oraşelor Este ştiut că în mod concret de conducerea şi îndrumarea industriei locale de pe raza unui raion sau oraş răspunde unul dintre vicepreşedinţii comitetului executiv al sfatului popular respectiv. El nu are însă numai această sarcină, ci răspunde şi de alte sectoare de activitate (agricultură, drumuri, gospodărie comunală, etc.)Dacă pentru sprijinirea şi îndrumarea celorlalte sectoare de activitate el are la dispoziţie aparatul secţiilor de specialitate, în ceea ce priveşte industria locală este lipsit de acest ajutor. In această situaţie oricîtă bunăvoinţă ar avea, e greu de presupus că va putea face faţă multiplelor şi variatelor probleme, adeseori de strictă specialitate, ce se ivesc in activitatea unităţilor de industrie locală. S-ar putea aduce obiecţiunea că îndrumarea tehnică a întreprinderilor de industrie locală cade în sarcina secţiei de industrie locală a sfatului popular regional. Experienţa ultimilor doi ani de zile a arătat însă că ea nu este suficientă şi că îndrumarea tehnică a acestor unităţi trebuie să fie asigurată şi la nivelul raioanelor şi oraşelor Eu nu sunt de părerea tov. Mihai Vizeşi, expusă în articolul „Şi dincolo de limitele raionului" din nr. 4663 de a creia întreprinderi regionale, ci susţin că întreprinderile raionale trebuie să primească o îndrumare şi un sprijin cit mai calificat, şi să devină astfel unităţi puternice, bine gospodărite. Fără îndoială că acest lucru ar trebui făcut fără a încărca prea mult aparatul sfaturilor populare respective. Nu e vorba deci de înfiinţarea unor noi secţii. Soluţia poate fi găsită prin crearea unor organe tehnice, formate din 12 tehnicieni, care să activeze în cadrul altor secţii — la oraşe în cadrul secţiilor de gospodărie comunală, iar la raioane în cadrul secţiilor de planificare. Care ar fi atribuţiile acestor tehnicieni ? In primul rînd ei ar avea menirea să urmărească aplicarea în unităţile industriei locale a hotărîrilor comitetului executiv al sfatului popular respectiv şi să-l informeze despre aceasta, să acorde asistenţa tehnică necesară, să verifice, să studieze şi să propună comitetului executiv noi măsuri privind îmbunătăţirea activităţii unităţilorde industrie locală, descoperirea şi punerea în valoare de noi resurse locale. Ei ar asigura în acelaşi timp transmiterea şi traducerea în fapt a indicaţiilor date de organul tehnic regional, de care în actuala situaţie nu se poate ocupa în mod concret nimeni. Sunt şi alte avantaje Existenţa unor organe tehnice la raioane şi oraşe ar avea şi alte avantaje. Pe de o parte ar permite descongestionarea secţiei de industrie locală a sfatului popular regional de anumite lucrări care pot fi întocmite tot atît de bine şi la sfaturile populare raionale şi orăşeneşti, evitîndu-se in felul acesta pierderea de timp, cheltuielile şi deplasările de multe ori inutile E vorba despre verificarea consumurilor specifice de materii prime, de controlul calităţii produselor, de verificarea şi avizarea Preţurilor la produsele care nu au preţuri stabilite prin cataloage, operaţie care în actualele condiţii necesită formalităţi destul de multe şi anevoioase. Numai întreprinderea ,,23 August" din oraşul Bacău a depus de la începutul anului şi pînă acum spre verificare şi avizare preţurile la peste 600 de produse. Această avalanşă de lucrări tiu permite în mod practic inginerului de specialitate şi economistului ca normarea muncii să verifice la faţa locului justeţea preţui propus, din care cauză avizările pe care le dau sunt de multe ori formale. Or, crearea unor organe tehnice la raioane şi oraşe ar permite descongestionarea secţiei regionale de specialitate de aceste lucrări Existenţa acestor organe tehnice ar da posibilitatea să se treacă în competenţa comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale şi orăşeneşti şi alte atribuţii cum ar fi: avizarea listelor de titluri pentru fondurile locale (anexa 2), avizarea planului de reparaţii capitale, etc. După cum se vede, îndrumarea tehnică a unităţilor industriei locale la nivelul raioanelor şi oraşelor este nu numai oportună ci şi necesară. Oamenii nu trăiesc numai în centrul oraşului ! (Urmare din pag l a) unele produse zaharoase, orez, mălai şi alte mărfuri mult căutate. • Era şi firesc ca aceste neajunsuri manifestate în activitatea comercială a oraşului Iaşi să aibă urmări. Una din acestea este nerealizarea planului de desfacere pe primele trei trimestre ale anului, OC.L.-urile Produse Industriale şi Alimentare rămînînd datoare pieţii de consum însemnate cantităţi de mărfuri. Conducerile celor două organizaţii comerciale încearcă să-şi ascundă propriile lor lipsuri, pruncind vina, fie asupra organelor centrale de resort, pentru faptul că nu le repartizează sortimentele de mărfuri solicitate, fie asupra unităţilor furnizoare, care nu respectă obligaţiile contractuale. Aceste scuze conţin oarecare adevăr; totuşi, principala cauză a neajunsurilor constă în dezinteresul şi lipsa de spirit gospodăresc ce se manifestă în practica acestor două organizaţii comerciale. Şi împotriva acestor deficienţe trebuie îndreptată întreaga atenţie. Vinovat de modul nemulţumitor in care se prezintă comerţul local este, în egală măsură, şi comitetul execu ------------ 000------------ ■tiv al sfatului popular orăşenesc (preşedinte Iov- Octav Iliescu) care nu manifestă grija cuvenită muncii de îndrumare şi control a activităţii comerciale. Această sarcină este lăsată mai mult pe seama secţiei comerciale ai carei activişti — în treacăt fie spus — sunt antrenaţi adesea la rezolvarea unor probleme străine de atribuţiile lor principale. O analiză temeinică în cadrul comitetului executiv, urmată de măsuri practice menite să ducă la înlăturarea deficienţelor din activitatea comercială nu s-a mai efectuat de mult. Or, o asemenea problemă importantă trebuie să stea în permanenţă în atenţia comitetului executiv. Lipsurile menţionate trebuie rezolvate cit mai repede posibil pentru ca activitatea comercială din Iaşi să cunoască un nou şi puternic avânt, în conformitate cu cerinţele sporite ale cetăţenilor. M BERAM corespondentul „Romîniei libere" în regiunea Iaşi . i Seinii wwm negaţi în marea Mmm nationala in regiun Mii PLOEŞTI. Marţi a avut loc la Sfatul popular regional Ploeşti o şedinţă de lucru a grupului de deputaţi în Marea Adunare Naţională din regiunea Ploeşti. Deputaţii au analizat activitatea lor din ultima perioadă pentru antrenarea cetăţenilor la rezolvarea numeroaselor lucrări de folos obştesc. Deputaţii Dumitru Arjon, Mihail Bujor, Gheorghe Florescu, Constantin Mănescu, Precup Neagu, Ilie Nicolae, C. Paraschivescu-Bălăceanu, Stoian Stanciu, Stela Zamfir şi alţii au făcut propuneri pentru întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii, pentru terminarea unor construcţii social-culturale şi a altor lucrări de interes obştesc, precum şi în unele probleme privind buna gospodărire a oraşelor şi satelor regiunii. In încheiere deputatul Stan Gheorghe, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Ploeşti, a vorbit despre sarcinile actuale ale deputaţilor, subliniind necesitatea mobilizării maselor de ţărani muncitori la grăbirea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, a lucrărilor de pe şantierele de îmbunătăţiri funciare, pentru terminarea construcţiilor obşteşti şi altele. Agerpres) România libera IN CĂMINUL STUDENŢESC Din nou împreună în jurul aceieeaşi mese a camerei din căminul studenţesc. Din nou colegele de cameră învaţă şi discută împreună. Au început un nou an de studiu, timp în care îşi vor împleti preocupările, bucuriile şi gîndurile. In clişeu : Studentele Aurelia Filer, Melania Manoniu, Viorica Labunea şi Mana Cristea de la Institutul Politehnic din Oraşul Stalin stînd de vorbă în camera lor din căminul studenţesc „Vasile Roaită“. Foto C. VASILESCU Unificarea farmaciilor de circuit închis şi deschis In urma hotărîrii luate de colegiul Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, începînd din anul 1960 farmaciile de circuit închis, care asigură asistenţa cu medicamente a bolnavilor spitalizaţi, precum şi a bolnavilor ambulatori ce beneficiază de gratuitate — vor fi unificate cu farmaciile cu circuit deschis, aparţinînd de oficiile farmaceutice regionale. Prin unificare, se permite lichidarea deficienţelor organizatorice ce decurg din existenţa simultană a două reţele farmaceutice. Realizarea unităţii de conducere a întregii reţele de acest, fel, va duce — în primul rînd — la o mai bună aprovizionare cu medicamente. In spitale, aprovizionarea se va face mai operativ, în funcţie de necesităţile reale. Oficiilefarmaceutice vor putea dirija cantităţile de medicamente neconsumate dintr-o unitate într-alta, unde se resimte lipsa lor, sau către farmaciile publice. In același timp, se determină o folosire mai judicioasă a cadrelor farmaceutice. SE EXTINDE REŢEAUA SANITARĂ LA SATE In acţiunea de ocrotire a sănătăţii oamenilor muncii, reţeaua de unităţi sanitare de la sate cunoaşte o extindere deosebită. In clişeu (sus): Clădirea noului dispensar din comuna Sîrbi, raionul Marghita, dat recent în folosinţă, (dreapta): Aspect din timpul unei consultaţii medicale. Foto : H. POPPER 1 smitini*meni© @1© misuri „DIN MOTIVE DE BOALĂ“ Contabilul şef și administratorul de la Spitalul nr.3 Craiova au învîrtit multe afaceri împreună, manipulînd cu bunurile spitalului ca şi cum ar fi fost averea lor personală. Prinşi cu mîţa-n sac cu prilejul unui control ei au crezut că vor putea să scape prin diferite vicleşuguri. Contabilul şef, Ion Albulescu, de pildă, s-a internat imediat în spital şi şi-a dat demisia din „motive de boală“. Boala survenită la comandă nu i-a fost însă de nici un ajutor. Indignaţi de toate incorectitudinile comise, mai mulţi salariaţi ai spitalului s-au adresat redacţiei cerînd ca sfatul popular regional Craiova să efectueze o anchetă serioasă şi să se ia măsuri corespunzătoare. Rezultatele anchetei ? Contabilul Albulescu şi administratorul Priboi au fost îndepărtaţi din serviciu şi sunt sub ancheta procuraturii oraşului Craiova. DESTITUIŢI DIN ÎNVĂŢAMINT PENTRU COMPORTARE IMORALA Comportarea imorală a directorului şcolii de 7 ani din Mihăeşti, Gh. Iordan, şi a educatoarei Ecaterina Mărculescu din aceeaşi comună a făcut ca aceştia să-şi piardă autoritatea atît în faţa cetăţenilor cit şi a elevilor. Deoarece la repetatele sezisări ale localnicilor sfatul popular comunal n-a intervenit cu nimic pentru curmarea acestei situaţii, un grup de localnici au sezisat ziarul nostru arătînd consecinţele pe care le pot avea asemenea comportări asupra educaţiei elevilor. Ancheta întreprinsă a arătat că susnumiţii s-au compromis în faţa sătenilor şi a copiilor. Apreciind că unor asemenea elemente nu le poate fi încredinţată instruirea şi mai ales educarea copiilor, sfatul popular regional Piteşti, căruia i-am trimis sezisarea mîhăeştenilor, a hotărît scoaterea acestor cadre din învățămint. Cadre pentru asistenţa socială In acest an a fost creat un profil nou în cadrul şcolilor tehnice sanitare: asistenţa socială. Scopul acestei măsuri este de a se pregăti cadre de asistenţă socială, recrutate dintre absolventele şcolilor medii, cu examen de maturitate. Cursurile vor dura 3 ani, în care timp asistentele sociale vor dobîndi pregătirea teoretică necesară pentru a deservi reţeaua de asistenţă socială. Pe lîngă noţiunile teoretice predate la cursuri în domeniul asistenţei sociale a familiei, mamei, copilului, invalizilor, bătrînilor şi detectivilor sociali, precum şi în acel al dreptului şi legislaţiei sociale, al psihologiei şi pedagogiei, igienei şi sănătăţii publice, elevele vor fi instruite practic în instituţiile de prevederi sociale. SOCOTELI GREȘITE In automobilul I.R.T.A. de pe traseul Govora-Sat—Govora băi circulau adeseori pasageri fără bilete. Ar fi greşit să se creadă că aceștia călătoreau în mod gratuit, sustrăgîndu-se de la plata taxei. Oamenii plăteau, dar taxatorul Gh. Stroe în loc să le dea în schimb bilete, îşi trecea banii în contul veniturilor sale proprii. Indignaţi , de aceste procedere, mai mulţi cetăţeni s-au adresat redacţiei, cerînd să se pună capăt acestui furt din avutul obştesc. Sezisarea fiind întemeiată, I.R.T.A. Piteşti ne-a comunicat că taxatorului Gh. Stroe i s-a desfăcut contractul de muncă, iar dosarul întocmit a fost trimis miliției orașului Rm. Vîlcea. Miercuri 14 octombrie 1959 — nr. 4666 Rostropovici-un mare artist a! violoncelului Acum cîţiva ani, un foarte tînăr violoncelist sovietic dădea în sala Dalles, un recital care vădea însuşiri muzicale remarcabile. — căldură, simţ al stilului, seriozitate în alegerea repertoriului — lăsîndu-ne o foarte bună amintire. Intre timp, talentul lui s-a maturizat şi a cucerit, rînd pe rînd, admiraţia tuturor centrelor muzicale ale lumii ; astăzi Mstislav Rostropovici ne vizitează din nou, ca unul din marii violoncelişti, mondial recunoscuţi. Trăsăturile de preţ ale artei sale interpretative s-au împlinit, conturînd o personalitate de prim rang, care întruneşte spontaneitatea şi pasiunea tinereţii cu ponderea şi echilibrul unei experienţe muzicale Rostropovici este dintre acei artişti care se integrează total operei pe care o tălmăcesc, restituindu-ne-o ca pe propia lor eter.------------------ţie, cu o putere de convingere impresionantă Din primele note pe care le atacă arcuşul său, temperatura emoţională se urcă sus de tot — fără să mai fie nevoie ca la mulţi alţi artişti, de o perioadă de încălzire. Imi aduc aminte că am scris ceva asemănător in legătură cu pianistul Sviatoslav Richter — şi intr-adevăr, între cei doi artişti, care au făcut multă muzică de cameră împreună, există numeroase trăsături comune, sezisate fără multă greutate de ascultători. Aşa cum Richter ştia din prima frază a unei sonate de Schubert să creeze într-o clipă tot climatul, luminat de farmecul liedului, al muzicii marelui romantic vienez, tot astfel Rostropovici intră deodată în miezul lucrurilor cu linia largă, generoasă, pe care o imprimă temei iniţiale din Concertul de Saint -Saens sau cu patosul vehement al celor dintîi măsuri din sonata în Fa major de Brahms îşi îmbrăţişează violoncelul cu o patimă de îndrăgostit şi face să vibreze pe coardele lui sentimente puternice, care simţi că trăiau în sufletul artistului încă înainte ca el să fi apărut pe estradă, în faţa publicului. Rostropovici a ajuns la tehnică prin muzică, nu invers ca atîţia alţii dintre instrumentişti. Arcuşul lui este permanent condus de necesitatea imperioasă a expresiei, de o fantezie artistică în continuă mişcare. Este, ca interpret, un artist creator care plămădeşte în fiece clipă imagini noi — şi monotonia este exclusă definitiv din orizontul ascultătorului. E deajuns. Ca să-l cunoşti, să-l asculţi în micul preludiu „Menestreli“ de Debussy; sunt aci multe nuanţe necunoscute, dar în faţa noastră trăeşte, cu savuroasă autenticitate, toată arta complexă a clovnilor, făurită din giumbuşlucuri, pseudosentimentalism, ironie fină. Cînd cîntă „Dansul focului“ de De Falia, Rostropovici pare cuprins de vîlvătăile ritmurilor obsedante ale folclorului spaniol, şi din violoncel se înalţă sunete arzătoare, aproape aspre. Parcă nu e acelaşi om care cîntă Bach ; în deosebi redarea „Sarabandei“ din Suita a cincea pentru violoncel solo a fost unul din acele momente artistice rare care îţi rămîn întipărite îndelung în memorie; într-un impulsionant „piano“ (Rostropovici ştie ca puţini alţii să spună mult în nuanţa sonoră cea mai potolită) artistul atinge o concentrare maximă, în care inflexiunile cele mai fine ale frazei au un ecou însutit în sensibilitatea ascultătorilor. Trebuie subliniat, cu deosebire gustul artistic impecabil al lui Rostropovici, produs al unei culturi muzicale multilaterale; el este nu numai virtuos al violoncelului, dar şi un foarte bun pianist şi talentat compozitor Poate de aceea lirismul oricît de debordant se păstrează totdeauna în graniţele sobrietăţii, iar expresivitatea intensă se încadrează stilului autentic. Numai că la Rostropovici stilul trăieşte în fiece clipă şi nu stă închis în paginile tratatelor. La această permanentă trăire intensă a muzicii contribuie din plin şi pianistul Alexandr Dediuhin — un muzician cu mari însuşiri şi cu o personalitate marcantă, care colaborează cu violoncelistul la un nivel înalt de artă Ca solist în concertele simfonice de sîmbătă ,şi duminică, Rostropovici a fost de asemenea frumos acompaniat de către orchestra Filarmonicii „George Fonescu“ dirijată de Mircea Basarab. Strălucită încheiere a ciclului de concerte dat de artiştii sovietici , au fost seri muzicale de mare frumuseţe pe care nu le vom uita ! ALFRED HOFFMAN îndelungate, =llll!ll!ll!!ill!lll!l CRONICA MUZICALA 17 universităţi populare în regiunea Hunedoara DEVA (de la corespondentul nostru). In principalele centre din regiunea Hunedoara s-au deschis 17 universităţi populare, la care s-au înscris aproape 2.000 de cursanţi. In cuprinsul regiunii au fost deschise 6 universităţi populare publice, la Deva, Brad, Alba lulia, Sebeş, Petroşani şi Orăştie. După un anumit număr de lecţii, universitatea populară de la I.C.S.H s-a împărţit in 4 grupe după specialităţi. La fel se procedează la universitatea populară din Brad, care va avea grupe de mineri şi electricieni. 34 Simpozion cu tema Probleme de acustică La Casa Arhitectului din Capitală a avut loc marţi seara un simpozion cu tema „Probleme de acustică“. După cuvîntul de deschidere al acad. Duiliu Marcu au fost prezentate referate, ing. Anton Necşulea a vorbit despre „Noutăţi în acustica sălilor“, arhitectul Victor Smighelschi despre „Izolaţii acustice la clădirile de locuit“, iar arhitectul Titu Evolceanu a prezentat referatul „Combaterea zgomotelor oraşului“. Uniunea Arhitecţilor din R.P.R. anunţă că joi 15 octombrie ora 18:30 vor avea loc la Casa Arhitectului din Capitală conferinţe ale arhitecţilor sovietici care ne vizitează ţara cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Conferinţele vor fi însoţite de proiecţii după care va rula un film documentar sovietic. (Agerpres) « O -1 a Agriculturii—terenuri productiv© 1 zi pt malul — Unde mergi ? — La dig. — De unde vii ? — De la dig. Iată întrebări şi răspunsuri pe care le auzi încrucişîndu-se de îndată ce pătrunzi în raionul Clîrşova : pe străzi, în autobuze, între cunoscuţi sau între străini. Pe localnici îi recunoşti uşor. Pronunţă cuvîntul ca şi cum ar fi scris cu litere mari : ai văzut digul ? Dacă nu, să-l vezi neapărat.. Unei asemenea invitaţii m-am grăbit să-i răspund şi eu... Primele impresii Pe strada principală a comunei Ciobanu maşina cu care pornisem spre dig şi-a încetinit mersul , în faţă, un şir de autocamioane făceau imposibilă o înaintare rapidă. Din spate, căutau să-şi croiască drum alte maşini, căruţe, motociclete. Toate cu acelaşi itinerar : digul. In sfîrşit, iată şantierul. Un uriaş furnicar de oameni şi de căruţe, de tractoare, screpete şi buldozere. Trei bacuri cu cabine-dormitor, cu lumină electrică şi bucătărie, formează „baza şantierului“. Inginerul care m-a condus aici, îmi pune la dispoziţie hărţi şi proiecte. Din desluşirea lor, din lămuririle primite mi s-a conturat limpede viitoarea înfăţişare a acestor locuri. In locul păşunilor neproductive, în locul bălţilor şi stufărişului, al pădurii de salcie, în locul a doar vreo sută şi ceva de hectare de teren arabil, veşnic ameninţate de inundaţii, se vor întinde aici peste 3600 de hectare proprii oricăror culturi agricole. Digul, bine înfipt cu un capăt în terasa comunei Ciobanu şi cu celălalt în digul Gîrliciu — Dăeni (construit anul trecut), se va întinde pe 13.064 metri. Pentru a-l înălţa, oameni şi maşini vor muta din loc peste 1.300.000 m.c. de pămînt. Cine sînt cei ce înfăptuiesc o asemenea lucrare ? Colectivişti din raionul Hîrşova, iar alături de ei ingineri şi tehnicieni şi zeci de maşini din cele mai perfecţionate. La „mecanizare" Aşa îi spun oamenii sectorului unde maşinile scurmă fără încetare pămîntul. In urma lor, digul se înalţă aproape văzîrid cu ochii. Maşinile nu merg însă singure. Sînt mînuite de oameni, care — cu toată tinereţea — nu sînt la prima lor realizare. Nici mecanicii streperişti C. Munteanu, Vasile Tache, nici Stelian Uceanu sau Nicolae David, nici ceilalţi şaizeci şi ceva de mecanizatori. Orezăriile de la Coiu-lung, Baldovineşti, Pietroiu şi Naziru, digul de la Dăeni şi cel de la Măcin se înscriu ca realizări de seamă în activitatea lor. Acum, pe al şaptelea şantier, rezultatele dobindite chiar din primele zile dovedesc bogata lor experienţă cîştigată pe parcurs. Zilnic, planul e depăşit cu 15-20 la sută. Vasile Tache şi Stelian Uceanu au ajuns şi la depăşiri de 40 la sută. Tot ei, împreună cu C. Munteanu şi don Tătarii sunt aceia care din primele zile au luat iniţiativa să lucreze şi în schimb de noapte. Au fost urmaţi de alţii. Maşinile merg strună. Au grijă de asta mecanicii depanatori Chirilă Onofrei şi Simion Temistocle, precum şi fiecare screperist şi tractorist în parte. Oamenii au acum tot ce le trebuie (chiar dacă în primele zile au dus-o mai greu) : vagoane dormitor bine amenajate, hrană substanţială şi supliment de noapte, chioşc cu răcoritoare, stand de cărţi şi asistenţă medicală. In luptă cu natura De la „mecanizare“ am pornit pe traseul digului prin pădure. Pe cărările abia vizibile maşina îşi face loc cu greu prin desişul de sălcii. Crengile bat cu putere în geamuri. Pe aci, pe o lungime de peste 4 km, va trece digul. Am ajuns într-un luminiş — pînă mai ieri pădure deasă. Şi aici am întîlnit oameni şi tractoare. Le-am urmărit cu atenţie munca. Tractoarele înaintează cu scrîşnet puternic. Parîma de oţel, care îmbrăţişează o salcie groasă că doi-trei oameni abia pot să o cuprindă, vibrează ca o coardă de violoncel. Tensiunea e extremă. O bufnitură surdă şi salcia bătrînă e la pămînt cu rădăcinile în aer. Ca pe un uriaş învins în luptă, tractorul ii urăşte trunchiul la marginea luminişului. Şase tractoare, 24 de oameni , 600 de sălcii doborîte zilnic. Aceasta e viteza cu care luminişul înaintează în pădure făcind loc constructorilor digului. Fruntaşi, recorduri... Pe orice hartă, între Dulgherii şi Călugăreni, între acesta şi Pantelimonul de Sus sau de Jos, distanţele se măsoară în mulţi kilometri. La dig însă ele sunt reduse la minimum, înşirate de-a lungul traseului, toate gospodăriile colective din raion au fiecare „porţia“ lor de dig de pe care nu se mută pină la terminarea lucrării. De aici de la pădure şi pină la capătul dispre Gîrliciu, pe vreo opt kilometri, numai oameni şi căruţe. Zilnic, 1000-1500 de colectivişti se adună, pentru a pune stavilă apelor, întrecerile în hănţiciţ au început din prima zi. Acum responsabilii fiecărui grup cu greu se descurcă printre fruntaşi. Totuşi, fără supărare, unii merită mai multă laudă. Se numără printre ei Niculai Plorea de la Crişana cu cei doi feciori ai lui, SavaV. Zaharia de la Cloşca şi încă mulţi alţii. Se stabilesc chiar şi recorduri : 7,8 mc In medie de fiecare om în gospodăria colectivă din Coruja, cite 15 mc realizaţi de Nicolae şi Ion Zbarcea de la Făgăraşu Nou şi aşa mai departe. ■k S-a înserat. Bind pe rînd oamenii îşi lasă lucrul şi se adună la locurile de odihnă. De-o parte şi de alta a digului au început să se aprindă faruri. La lumina şi căldura lor, oamenii stau de vorbă , despre dig, despre insămnţările pe care cei rămaşi în gospodării le zoresc, despre recolta de azi, ca şi despre cea de miine pe care pământurile noi, apărate de furia apelor, o vor da tot mai bogată. Ing. SONIA MARCARIAN corespondentul „României libere“ în regiunea Constanţa