România Liberă, octombrie 1961 (Anul 19, Nr. 5276-5301)

1961-10-14 / nr. 5287

Proletari 'din toate țările, uniți-vă !, MUNCĂ ÎNSUFLEȚITĂ Intr-unul din birourile uzinelor „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Tîr­­goviște am întîlnit un grafic care ne-a atras atenția. Graficul vorbea firește despre multe realizări, din­tre care cele mai importante le so­cotim : îndeplinirea planului pe 9 luni la producția globală în propor­ție de 104,3 la sută, producția mar­fă 100,5 la sută, îmbunătățirea sub­stanțială a calității, reducerea re­buturilor cu peste două procente în fiecare secție etc. Desigur cifrele sunt consemnate în grafic în mod sec, nefiind însoțite de vreun comentariu. In spatele lor însă se ascund eforturile depuse de colectivul de muncă al uzinei pen­tru îndeplinirea planului la toți in­dicii, descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne, apli­carea în producție a metodelor noi de lucru... Iată cîteva aspecte din munca lor avîntată. Oțelarii Nu-i de profesie, nici maistru, nici inginer, deși în ale meseriei poate duce discuții cu oricare dintre aceș­tia. Mereu preocupat pentru îmbu­nătățirea continuă a calității oțelu­lui, nu scapă din vedere nici aspec­tul celălalt, de a da cît mai multe șarje peste plan. Știe că uzina are nevoie de cît mai mult oțel. Știe că de munca lui și a celorlalți oțelari depinde în bună parte succesul sec­țiilor prelucrătoare. Acesta este Dan Dinu, un tînăr cu trăsături e­­nergice, care împreună cu brigada s­a a dat pînă acum mai bine de 70 tone oțel lichid și 111.000 lei econo­mii peste plan, reușind să se men­țină în fruntea întrecerii pe uzină, în imediata apropiere de locul Cu toți indicii de plan îndepliniți unde muncește Dinu se află și prim­­topitorul Alexandru Bobeică. Stima pe care i-o poartă ceilalți turnători e mare. Să fie oare numai pentru vîrsta acestuia ? S-ar putea să fie și vîrsta. Dar motivul cel mai înte­meiat este că Alexandru Bobeică i-a învățat pe cei mai mulți dintre tineri meseria de oțelar. La bilanțul recent întocmit, „mo­șul“ a dat peste 80 tone oțel lichid special mai mult, ceea ce consti­tuie o performanță. Să îndrăzneas­că „ăi mici“ să mai zică ceva. Strașnici oameni sunt turnătorii. Mereu preocupați de căutarea nou­lui ei aduc substanțiale îmbună­tățiri procesului de producție. De pildă, nu de mult timp, aici se aplică cu succes de către echipa lui Tudoran Oproiu turnarea în plan înclinat. De unde înainte se turnă cu 4 maselote așe­zate în plan orizontal, unde se consuma mult metal lichid, acum un număr însemnat de piese se toarnă după metoda amintită. Aceasta per­mite folosirea unei singure maselo­te, fapt ce permite un consum de oțel lichid mai mic, echivalent cu valoarea a 10.000 lei lunar, iar con­sumul de carbid și oxigen folosit la debitare se reduce considerabil.­ Cei de la întîia Prin uzină mulți obișnuiesc să spună, atunci cînd e vorba de suc­cesele muncitorilor de la secția I mecanică : „Te pui cu cei de la în­tîia ?“. Cuvintele sunt desigur edifi­catoare. Ele ilustrează foarte bine hărnicia muncitorilor de la mecani­­nică. Toți muncitorii sunt încadrați în acțiunea de a da cu­ mai multe economii la prețul de cost, de a a­­plica cît mai multe inovații. Iar rea­lizările sînt concludente în a­ ilustra cele spuse. Iată , pe primele opt luni ale anului ei au obținut nu mai puțin de 1.200.000 lei economii peste plan, la prețul de cost, înde­plinind pe nouă luni planul la pro­ducția globală și marfă cu 113,5 la sută și respectiv cu 108,7 la sută. Dacă e vorba despre inovații și inovatori să știți că tot secția I e prima. Cam al doilea muncitor de aici este un inovator sau raționali­­zator. Și o contribuție însemnată la cele 1.088.700 lei economii, postcal­­culate, cit s-a înregistrat prin ino­vații pe întreaga uzină, o au și cei de la mecanică — Nicolae Stroies­­cu, Gh. Sima, Constantin Cojocaru și alții. Temele de inovații propuse sunt variate. Printre ele cităm pe cea aplicată la vane, care aduce e­­conomii anuale de peste 105.000 lei. In uzinele de la Tîrgoviște, există numeroși oameni cu experiență în­delungată, tineri buni cunoscători ai meseriei, lucrători cu care pe bună dreptate te poți mîndri. Iată-l pe Gh. Florea, iorjor, care împreu­nă cu brigada dă numeroase pro­duse peste plan, lucrînd fără nici un rebut, pe strungarul Constantin Telegescu, turnătorul Gh. Istrate, strungarul Gh. Nichita cîștigătorul întrecerii pe profesii și mulți alții, cu aportul cărora uzina a putut să dea peste plan pe cele 9 luni 45 automacarale de 3 tone, 1.100 m, lanț linear rotary, 75 electropompe, 8 macarale de foraj etc. etc. pre­cum și cîteva asimilări de produse. I. ARABOLU PEISAJ VĂRATIC? Așa s-ar părea. Și totuși realitatea este alta. Fotoreporterul a sur­prins un aspect dintr-o lucrare ce se desfășoară în plin decor de toamnă. Este vorba de treieratul orezului la gospodăria colectivă „Tudor Vladimirescu“ din comuna Chirnogi, regiunea București. Această cultură dă aici producții deosebit de frumoase. Foto­­ AGERPRES Brigada lui . Din satul Cuza Vodă pornesc în sus, către Ciulnița, mai multe dru­muri. Pornim pe unul dintre ele. Urcăm un șir de coline, apoi în față ni se deschide priveliștea de o mare frumusețe a cîmpurilor care au îm­brăcat haina multicoloră a toamnei. Lingă un șir de salcîmi observăm o trîmbă subțire de fum. O luăm în­­­ tr-acolo. Găsim un vagon-dormitor , în jurul căruia, rînduite în șir, se află fel de fel de mașini agricole. Pe o placardă roșie scrie cu litere mari albe: „Brigada a V-a de la S.M.T. Cuza Vodă“. Ne oprim și in­trăm în vorbă cu brigadierul pe care aflăm că-l cheamă Rusu Stoian. E un om deschis, vesel. Lucrează la gospodăria colectivă „1 Mai“ îm­preună cu membrii brigăzii sale de mai mulți ani de zile. Brigada sa este una dintre cele mai bune din stațiune. Dar n-a fost întotdea­una așa... întâmplări mai vechi Nu mai departe decît acum un an, brigada lui Rusu Stoian se afla pe un loc modest în întrecerea j pe care o ducea cu celelalte brigăzi. Cum se explica faptul ? Iată cum. In primul rînd nu exista o coordo­nare a muncii tractoriștilor cu cea desfășurată de colectiviști. Pe de altă parte, unii tractoriști nu prea aveau grijă de mașini. Așa 1 se întîmpla cu Petre Samoilă. Omul , acesta lucra cu foarte mult suflet. De multe ori pleca primul la tarla I și se întorcea ultimul. Dar n-avea spor. Și asta pentru că, cum spune Rusu Stoian, era cam „împrăștiat“­­Bunăoară, se trezea peste zi că are de strîns un șurub. Căuta cheia. Dar ia-o d­e unde nu-i. Pasămite, la plecare uita s-o pună la locul ei în trusă. Mecanizatorii au ținut sfat­­ pentru a vedea ce-i de făcut. Nepo­­t trimisite cu brigăzile de cîmp au fost ușor înlăturate. în fiecare sea­­ră, șeful brigăzii a început să se ducă la ședința de plan a brigadie­rilor gospodăriei. Afla ce era de muncă pentru a doua zi, le spunea la ai săi, așa ca dis-de-dimineață puteau să-și pornească tractoarele. Cu Samoilă însă au avut mai mult de furcă. Rusu Stoian și ceilalți s-au ținut mult de capul lui pentru a-l împăca cu disciplina. In fiecare di­­­­mineață, înainte de a pleca în cîmp, șeful brigăzii controla felul în care și-a pregătit tractorul. — Și zi ești gata, îl întreba. — Gata. — Atun­ci pornește. Și Samoilă încerca să-i dea drumul. Ce să vezi însă ? Ba patina ambreiajul, ba un șurub de la baia de ulei nu era strîns ca lumea. Rusu Stoian îl o­­bliga să coboare de la volan, să-și pună mașina la punct. Numai după aceea îl lăsa să plece. Azi așa, mâi­ne așa, de la un timp Petre Samoilă s-a obișnuit să-și revizuiască singur agregatele, să-și completeze trusa de scule și s-o ia cu el. Astfel nu mai era nevoit să piardă vremea. Treptat, treptat a ajuns unul dintre cei mai buni oameni din brigadă. Brigada însăși și-a schimbat locul din coada stațiunii. Ea a urcat tot mai mult graficul realizărilor, depă­­șind toate celelalte brigăzi. Deose­bit de bogată a fost activitatea pe care a desfășurat o anul acesta. Cînd lucrezi cu cifre mari Tractoriștii din brigada lui Rusu Stoian au avut de executat în 1961 un mare volum de lucrări. Ei au trebuit să semene cu culturi de primăvară peste 800 de hectare, să strîngă recolta de pe 550 de hectare, să facă arături adinei de vară pe mai bine de 600 de hec­tare. Primăvara și-au instalat bri­gada în mijlocul tarlalelor gos­podăriei și de atunci n-au mai plecat de acolo. Faptul că brigada a fost permanentizată a permis membrilor ei să fie mereu în mijlo­cul colectiviștilor, să folosească fie­care ceas, fiecare zi pentru execu­tarea lucrărilor. S-a lucrat repede și în același timp și bine. Semănatul de primă­vară, bunăoară, s-a terminat în mai puțin de 10 zile- Recoltatul n-a du­rat nici o săptămînă. Cît privește calitatea lucrărilor ea se oglindește cel mai bine în recoltele obținute de colectiviști. La grîu, planul de producție a fost depășit cu 100 de kg. la hectar. Un spor și mai mare se va dobîndi, după toate semnele, la porumb. Mecanizatorii din bri­gada lui Rusu Stoian s-au obișnuit așadar să lucreze cu cifre mari, în ceea ce privește producția, în chip FLOREA CEAU­ȘESCU (Continuare in pag. 3-a) tiftíTR »M. Concurs de admitere în învățăm­întul superior seral Ministerul învățămîntului și Cul­turii comunică : La 22 octombrie a.c. va avea loc concursul de admitere în învăță­­mîntul superior seral la următoarele institute : — Institutul Politehnic din Bucu­rești (facilitățile de electrotehnică, energetică, electronică și telecomu­nicații, mecanică, tehnologia con­strucției de mașini, chimie indus­trială, metalurgie și transporturi). — Institutul Politehnic din Iași (facultățile de electrotehnică, meca­nică, chimie industrială, construcții). — Institutul Politehnic din Timi­șoara (facultățile de electrotehnică, mecanică, construcții). — Institutul Politehnic din Cluj (facultatea de mecanică). — Institutul Politehnic din Brașov (facultățile de mecanică, electrome­canică). — Institutul de Construcții din București (facultățile de construcții, instalații și utilaj). — Institutul de mine din Petro­șani (facultatea de mine). Secțiile la care funcționează cursuri serale sînt afișate la institu­tele unde se va ține concursul. Con­dițiile de înscriere sînt cele publi­cate în broșura Ministerului învăță­mîntului și Culturii „Admiterea în învățămîntul superior", ediția 1960, și se pot cunoaște la secretariatele facultăților. Obiectele și programele obiectelor de la concursul de admi­tere sînt cele prevăzute pentru cursurile de zi, publicate în broșura „Admiterea în învățămîntul supe­rior" ediția 1961. înscrierile candi­daților se fac la secretariatele facul­tăților pînă în preziua concursului de admitere. Cresc fermele zootehnice ale gospodăriilor colective Gospodăriile agricole colective din regiunile București, Dobrogea, Sucea­va, Oltenia și Bacău au depășit planul anual de cumpărări de vaci și juninci, în gospodăriile agricole colective din regiunea București, de exemplu, nu­mărul vacilor proprietate obștească a fost mărit de la începutul anului și pînă la 10 octombrie numai prin cum­părări, cu aproape 15.000, depășindu-se cu 35 la sută prevederile planului a­­nual. Dezvoltînd și în acest an fer­mele zootehnice, gospodăriile colective din Dobrogea au mărit numărul vaci­lor de lapte la 31.000, adică de zece ori mai multe decît în anul 1957, anul cînd s-a terminat colectivizarea agri­culturii în regiune Rezultate însemnate în mărirea nu­mărului de animale proprietate obș­tească au fost obținute și în celelalte regiuni ale țării. De la începutul anu­lui și pînă în prezent numărul de vaci și juninci în gospodăriile agricole co­lective din întreaga țară a crescut, nu­mai prin cumpărări, cu aproape 94.000, iar al vițelelor, cu 181.000. Pentru dezvoltarea creșterii anima­lelor, statul a acordat gospodăriilor a­­gricole colective credite fără dobîndă și pe termen lung, în sumă de 800 mi­lioane lei. Azi sosește în București cosmonautul Gherman Titov Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniunii Sovietice, care va face o vizită în țara noastră la invitația Consiliului de Miniștri al R. P. Române, va sosi în Capitală la Aero­portul Băneasa, azi, sîmbătă 14 octombrie, la ora 10, în cursul zilei cosmonautul Titov va vi­zita orașul București, iar duminică orașele Ploiești și Brașov. Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineața, posturile noastre de radio și tele­viziune vor transmite de la Ae­roportul Băneasa sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut Gherman Stepanovici Titov. Șc oo oo eo oo eo oo oo oo oo eeeeccocoocoooaoooacg ■ BUN VENIT oaspetelui drag pilotul cosmonaut maiorul Gherman Stepanovici Titov — omul sovietic care, la bordul lui „Vostok­ 2", a înfăptuit a doua că­lătorie în Cosmos. Personalitatea lui G. S. Titov este binecunoscu­tă, la noi ca și în în­treaga lume. Cetățenii pa­triei noastre au urmă­rit cu emoție și în­cordare zborul lui în spațiul cosmic: înconju­rarea de peste 17 ori a globului pămîntesc — echivalentă cu parcur­gerea unei distanțe de 700.000 km., adică de două ori drumul de la Pămînt la Lună — a demonstrat posibilitatea practică a zborului omu­lui spre alte planete. Această faptă eroică a reflectat noile realizări uriașe ale U.R.S.S., ale științei și tehnicii, ale întregii economii sovie­tice, marea superiorita­te a orînduirii socia­liste, cea mai înaintată din lume. Poporul nostru a ad­mirat eroismul lui Titov în acest strălucit zbor care a deschis omului adîncurile spațiului cos­mic. Izbînda cosmonautului ne-a umplut inima de bucurie. A fost o victorie a geniului uman, a con­structorilor comunismului, a marelui lagăr al țărilor socialismului. In zborul plin de glorie al lui Gherman Stepanovici Titov, poporul nostru a văzut întruchi­parea eroismului întregului popor sovietic. Vizita lui Gherman Stepanovici . Titov în țara noastră are loc cu puține zile înaintea unui mare eveniment așteptat cu cel mai viu interes în întreaga lume: al XXII-lea Congres al P.C.U.S. La acest Con­gres, care va face un bilanț glorios și va dis­cuta și va adopta gran­diosul program de cons­truire a comunismului, printre marile realizări ale poporului sovietic vor fi consemnate și minunatele victorii ob­ținute în cucerirea spa­țiului cosmic, prin zbo­rurile epocale efectuate de Iuri Gagarin și Gher­man Titov. Poporul nostru îl în­­timpină cu mare bucu­rie și căldură pe Gher­man Titov. Vizitînd țara noastră pilotul cosmona­ut se va convinge de prețuirea deosebită pe care poporul nostru o acordă marilor realizări ale U.R.S.S., de dragos­tea profundă a poporu­lui român față de mare­le său prieten de nădejde, poporul sovietic. Fii bine venit în țara noastră scumpe Gherman Stepanovici Titov ! Ol u­n venit Desprins din sol, ca sunetul din harfă, Purtatu-ne-ai prin univers mîndria Cîntînd, scriind jurnale siderale Și tulburînd genurilor stihia. Azi mi se pare simplu să citesc Cuvintele plimbate pe Lactee Cu care — ai început atunci, firesc, Cea mai înălțătoare epopee. „Sînt mîndru“, doar atît ai scris Trecînd din noi către legendă pragul. Din somnolență cerul ai trezit Plimbîndu-ne printre luceferi steagul. Și te-ai întors. Zimbești ca mai-nainte Și tot la fel porți șapca pe-o ureche, Atîta doar că simburii de soare Din ochii tăi, sînt fără de pereche. Privește-ne cu ei cînd iți întindem Prietenește, mîna-n Romînia. Și inimile noastre­ au fost­ cu tine Cînd ne-ai purtat prin univers mîndria. 8­8­8­8­8 : 8 . 9o.x5eoáűeoooeo*®ae<»cűacc»eóóo6eaoaceeáeace©ooaöooecocecooooooocooooec30í»ecoee©acooecc©oc<x><»ooccoc»eooocícocaoöcf»oeeoae<s6ecas;^^ TEOFIL BALAJ D eschiderea expoziție! „Un măreț program de construire a comunismului în U.R.S.S." La Casa prieteniei romîno-sovietice din București, a avut loc deschiderea expoziției cu tema : „Un măreț pro­gram de construire a comunismului în U.R.S.S.“, organizată de Consiliul General A.R.S.U.S. cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Au asistat Acad. P. Const­antinescu-Iași și Marin Florea Ionescu, vice­președinți ai Consiliului General A.R.L.U.S­. academicieni și alți repre­­zentanți ai științei, artei și culturii noastre, conducă­tori ai organizații­lor de masă, acti­viști de partid și de stat, ziariști. De asemenea au fost prezenți mem­brii delegației A­­sociației de prie­tenie sovieto-ro­­m­îne, în frunte cu N.F. Pisarenko. A fost de față D. K. Zvonkov, prim-secretar al ambasadei U.R.S.S­. la București. Cuvântul de des­chidere a fost rostit de acad. Horia Hulubei. In momentul de față întreaga U­­niune Sovietică trăiește atmosfera sărbătorească din ajunul unui eve­niment deosebit : apropiata deschi­dere a celui de al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Sub semnul acestui e­­veniment ,este­ al­cătuită și expozi­ția „Un măreț pro­gram de construi­re a comunismului în U.R.S.S.“. (Continuare in pag. 3-a) Aspect din expoziție Foto : MIHAI POPESCUȚ MAGAZINE SĂTEȘTI BACĂU (de la corespondentul nos­tru). La Zărnești, Tăvădărești, Tămă­­șeni, Boghicea și în alte centre și comune din cuprinsul regiunii Bacău, au fost construite și date în folosință în ultimul timp noi magazine ale cooperației de consum. Alte 18 maga­zine, printre care cele din comunele Pufești-Adjud, Slobozia și Bahna- Buhuși, Davideni și Crăcăoani-Tg. Neamț, sînt în curs de construcție și urmează a fi date în folosință pînă la sfîrșitul anului. O contribuție în­semnată la executarea acestor con­strucții o aduc cetățenii care participă prin muncă patriotică la efectuarea diferitelor lucrări. SORTIMENTE DE MASE PLASTICE BRAȘOV (de la corespondentul nostru). La fabrica de mase plastice a Combinatului chimic din Făgăraș s-au experimentat peste 70 sortimen­te noi, din care 30 au și fost introduse în producție. Noile sortimente înlo­cuiesc unele piese din metal necesare industriei constructoare de mașini și îmbogățește gama obiectelor de uz casnic. CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT In ziua de 13 octombrie colectivul întreprinderii de foraj Craiova și-a îndeplinit planul anual cu 79 de zile mai devreme. Folosind intens forajul cu turbina, care reprezintă 71,6 la sută din totalul metrajului săpat, sondorii craioveni au realizat economii peste plan în valoa­re de 4.125.000 lei. CONCERT-FESTIVAL Filarmonica de stat „Moldova" din Iași a dat vineri seara un concert-fes­tival consacrat sărbătoririi muzicieni­lor maghiari Fr. Liszt și B. Bartók. Concertul dirijat de Ion Baciu, diri­jor al Filarmonicii de stat din Ploiești, a cuprins : Jocuri din Transilvania și Divertisment pentru orchestră de Bar­tók, Concertul nr. 1 pentru pian și or­chestră (solistă Silvia Șerbescu, ar­tistă emerită) și „Preludiile" de Liszt. SPORT Astă seară de la ora 19 în sala Flo­­reasca echipa selecționată a tineretu­lui din R.P.R. la box întîlnește echipa tineretului a R.P. Ungare. Echipa ma­ghiară a sosit ieri în Capitală. In acest meci echipa romînă va alinia urmă­toarea formație în ordinea categorii­lor : C. Ciucă ; A. Olteanu ; Fi. Pă­­trașcu ; I. Dinu ; M. Dumitrescu ; V. Mîrza ; N. Stoenescu ; I. Monea ; M. Nicolau ș­i M. Gheorghieni. Intîlnirea internațională de volei dintre echipele masculine Progresul București și Spartak Varșovia dispu­tată aseară în sala Dinamo s-a termi­nat cu scorul de 3—2 în favoarea sportivilor romîni. CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 15, 16 și 17 octom­brie se prevede ur­mătorul timp pro­babil : Vreme răco­roasă. Cer varia­bil, temporar no­­­**“• ros. Vor continua să cadă ploi locale, mai ales în sudul și răsăritul țării. Vînt potri­vit din nord. Temperatura in scă­dere la început apoi staționară. Minimele vor fi cuprinse între mi­nus 2 grade și plus 8, iar maxi­mele între 8 și 18 grade. Nu știm exact la ce s-au referit cei care au născocit zicala „mai mare daraua decît ocaua", dar în nici un caz nu s-au gîndit la tran­sportul aerian. Nu s-au gîndit fiindcă pur și simplu în acea vre­me nici nu se pomenea de avioane. — Pe ce temei și-a propus TAROM — îmi spunea un călător întîlnit deunăzi la noul hotel din Bacău — să reîmprospăteze aceas­tă veche zicală nu pricep de loc. Ca să ajung cît mai repede la des­tinație, am venit cu avionul de la București. Deci un drum de 70 mi­nute, în loc de 5 ore cît face acce­leratul. — Și a avut avionul întîrziere ? — Nici pomeneală. București — Bacău exact 70 de minute, cît este prevăzut. — Atunci ? — Păi aici este chestiunea. Deși avionul pleacă la 15:15, călătorii sînt chemați la aeroportul Băneasa cu 30 minute înainte. Asta nu ar fi nimic. Risipa de timp începe abia după ce aterizezi la Bacău. Mulțumit că ai ajuns atît de re­pede unde ai treburi, te îndrepți spre autobuzul TAROM care sta­ționează lîngă avionul abia sosit. Ți se comunică însă, că TAROM și-a încheiat îndatoririle asumate: — Cum adică, te lasă în plin cîmp, departe de oraș și atît ? — Nu chiar așa. Primești în schimb indicația că pe șosea cir­culă un autobuz. Cu bagajele în spinare parcurgi, urmînd indicația primită, un drum bun de cca 10-15 minute — depinde de greutatea bagajelor — și ajungi la o stație de autobuz. — Tot e bine ! — Aparent numai. Stai lingă stîlpul frumos vopsit ce poartă in­scripția „Aero TAROM" și aștepți. Aștepți pînă cînd autobuzul între­prinderii comunale­ Bacău se în­­­­dură să apară la orizont. După asta urmează o călătorie de cca 25 minute, într-un autobuz supra­aglomerat. — Stai să facem o socoteală. 30 minute irosite pe aeroport la Bă­neasa, alte 15 drumul de la ateri­zare pînă în șosea, 15 minute aș­teptarea autobuzului, cca 25 mi­nute traseul pînă în oraș. In total 85 minute „anexe“, pentru un zbor de 70, minute. — Cînd îți spun eu că-i mai mare daraua decît ocaua, nu mă crezi. Aproape 3 ore București — Bacău cu avionul, cînd rapidul parcurge aceeași distanță în nici 4 ore... TUDOR GHEORGHIU

Next