Romînia Liberă, iunie 1962 (Anul 20, nr. 5483-5508)
1962-06-13 / nr. 5493
Pag. 2-0 Noutăţi turistice Agenţia Bucureşti a O.N.T.-Carpaţi iniţiază o serie de excursii cu trenul pentru vizitarea cabanelor Voina (prin Cîmpulung Muscel) şi Muntele Roşu (prin Cheia). La cabana Muntele Roşu se mai fac excursii şi cu autobuzele I.R.T.A. Durata acestor excursii este de două zile. Aceeaşi agenţie a început organizarea unor excursii pentru vizitarea nordului Moldovei. Aceste excursii care vor avea o durată de cinci zile au inclusă în program vizitarea localităţilor Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Rădăuţi, Cîmpulung Moldovenesc, a marilor construcţii ale socialismului de la Bicaz, Oneşti şi Borzeşti şi a monumentelor istorice şi culturale de la Bistriţa, Văratec, Agapia, Tg. Neamţ, Suceava, Humuleşti, Putna, Suceviţa şi Voroneţ. La întoarcere se va trece prin Valea Oituzului şi Braşov. Pregătiri pentru înmagazinarea cerealelor CRAIOVA (de la corespondentul nostru). La bazele de recepţie şi la silozurile Centrului regional de recepţionare,Oltenia se fac pregătiri pentru o cit mai bună depozitare a cerealelor contractate cu gospodăriile colective sau livrate de gospodăriile de stat din noua recoltă. Pînă în momentul de faţă, au fost reparate peste 70 la sută din magazii, circa două treimi din capacitatea silozurilor şi mai bine de jumătate din spaţiul pentru depozitarea produselor de toamnă. De asemenea, au fost efectuate în bună parte operaţiile de curăţire la magazii, silozuri, pătule şi arioaie şi se lucrează intens la dezinfectarea acestor spaţii. Se apropie de sfîrşit şi pregătirea echipamentului tehnologic şi energetic, a utilajelor de laborator şi de magazie. Pe lingă lucrările de pregătire, au fost aduse unele îmbunătăţiri coloanelor de uscare din două silozuri şi se lucrează la alte două. Pentru mecanizarea unor operaţii, la bazele de recepţie s-au procurat 27 de şnecuri, 62 de buncăre, şi altele. Vor fi de asemenea electrificate încă 5 magazii. Anul acesta, spaţiul de depozitare creşte cu 26.000 de tone, prin mărirea capacităţii a 5 silozuri şi cu 16.000 de tone prin identificarea şi preluarea unor magazii care au avut altă destinaţie, magazii cărora li se fac in prezent reparaţii, curăţiri şi dezinfectări. Shirley McLaine: Vizita in Mita a fost o experienţă ce mi-a îmbogăţit viaţa Reprezentanţi ai presei din Capitală s-au întîlnit marţi dimineaţa, la Athenee Palace, cu membrii delegaţiei de cineaşti americani care ne vizitează ţara. Impărtăşindu-şi impresiile despre călătoria în ţara noastră, artista Shirley McLaine a spus ■ Cred că am văzut în Romînia în cinci zile mai multe lucruri decît văd alţi oameni într-o ţară în şase luni. Am vizitat mai multe oraşe, unde m-am simţit foarte bine şi am admirat cu acest prilej peisajele minunate ale ţării dv. Vizita aici a fost pentru mine o experienţă ce mi-a îmbogăţit viaţa şi aş dori ca tot mai mulţi să poată face o asemenea experienţă de care îmi voi aminti întotdeauna cu plăcere. Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult în cursul vizitei sînt oamenii, poporul dv. N-am întîlnit niciodată oameni mai prietenoşi, mai calzi şi mai politicoşi ca aici — a adăugat actorul Jack Lemmon. Trebuie să spun că în afară de frumuseţile naturii, am rămas plăcut impresionat de vizitele făcute la universitate şi la diferitele teatre. Am observat că în toate oraşele vizitate —a continuat producătorul de filme Frank, McCanthey — există teatre cu un repertoriu care ajunge uneori pină la 27 depiese. Nimeni nu a văzut cred, într-un timp aşa de scurt, atîtea teatre frumoase cite am văzut noi în Romînia. Ţinînd seama de aceste condiţţii ale dezvoltării teatrului, nu este de mirare că aveţi studiouri moderne, o industrie cinematografică dezvoltată. Referindu-se la impresiile pe care le-a produs Capitala noastră, Frank McCarthy, a declarat: Bucureştiul este una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei. Am fost extrem de impresionat de arhitectura oraşului, nu am văzut nicăieri ceva asemănător Muzeului Satului. Bucureştiul este Un oraş minunat. Răspunzînd unei întrebări referitoare la întîlnirile cu publicul romînesc, Shirley McLattie a adăugat: In primul rînd aş vrea să mulţumesc fiecărui spectator în parte pentru calda primire ce ne-a făcut. Am încercat sentimental, aflîndu-mă pe scenă, că trebuie să merg în rîndurile spectatorilor şi să le string mîna. In fiecare oraş, publicul a fost diferit, dar întotdeauna receptiv şi cald. (Agerpres) La Muzeul de istorie naturală din Iaşi IAŞI (de la corespondentul nostru), Muzeul de istorie naturală al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ se numără printre instituţiile muzeistice ieşene care cunosc permanent o mare afluenţă de public. In primele 5 luni ale anului au fost înregistraţi aici un număr de 13.500 vizitatori, adică cu aproximativ 3.000 mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, pe baza relaţiilor strînse pe care le are cu instituţiile similare din multe alte ţări, printre care Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Olanda, Franţa etc., muzeul ieşean îşi îmbogăţeşte continuu colecţia sa faunistică. In ultimul timp au fost achiziţionate aici noi specii de molusce exotice, păsări şi mamifere, cum ar fi melci, scoici, pasărea Furtuna, urşi, porci, mistreţi etc. In sprijinul jurnaliştilor HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri care lucrează la bateriile de cocs şi la fabrica de aglomerare a minereurilor de la Combinatul siderurgic din Hunedoara depune o muncă susţinută pentru a aproviziona în condiţii cît mai bune furnalele. Despre acest lucru vorbesc rezultatele obţinute pînă acum. Zilele trecute, la fabrica de aglomerare s-a realizat cea de-a 20.000 tonă minereu aglomerat peste sarcinile de plan pe care le-au avut de îndeplinit de la începutul anului şi pînă acum. In aceeaşi perioadă, la bateriile de cocs s-au produs mai mult de 7.000 tone cocs peste plan, iar rezistenţa cocsului a crescut cu peste 5 la sută faţă de aceeşi perioadă a anului trecut. Ce ne spun graficele de livrare? (Urmare din pag. 1-a) voie de laminate de oţel pe care i le livrează uzinele „Laminorul“ din Brăila şi Combinatul metalurgic Reşiţa. Dacă primul furnizor se achită de obligaţiunile contractuale livrînd în mod ritmic cantităţile de laminate stabilite, cel de-al doilea nu respectă termenele prevăzute în contract. Nerespectarea ritmului de livrare a laminatelor de către furnizor se răsfrînge în mod negativ asupra îndeplinirii planului fabricii „Muncitorul liber“. Consecințele unei astfel de deficiențe sunt însă mult mai complexe, deoarece la rîndul ei fabrica nu poate respecta graficul de livrări faţă de proprii beneficiari. în trimestrul I al anului, bunăoară, aceasta nu a realizat, parţial sau integral, un număr de contracte încheiate cu o serie de întreprinderi importante cum sunt uzinele „Semănătoarea“, „23 August“ din Bucureşti, „7 Noiembrie“ din Craiova, Uzinele de vagoane din Arad şi altele, întocmai unei reacţii în lanţ nerespectarea graficului de livrări de către fabrica „Muncitorul liber“ sileşte beneficiarii, destul de numeroşi, să nu-şi realizeze planul producţiei marfă. De aici litigii, cheltuieli inutile, telefoane, telegrame, delegaţii, penalizări etc. Deşi forul tutelar cunoaşte această situaţie pînă în prezent nu a acţionat cu măsuri concrete pentru îmbunătăţirea ei. Cu toate că majoritatea întreprinderilor veghează la respectarea cu stricteţe a contractelor economice, mai sînt încă unele care neîndeplinindu-şi obligaţiile asumate provoacă greutăţi altor unităţi. Invocînd un motiv sau altul, găsind justifeări, ascunzîndu-se în spatele unor aşa-zise „condiţii obiective", acestea din urmă fac dovada propriilor lor deficienţe. Buna organizare a producţiei, mobilizarea şi folosirea raţională a rezervelor trebuie să-şi pună amprenta şi asupra activităţii acestor întreprinderi, în sensul respectării cu stricteţe a contractelor economice, instrumente importante în îndeplinirea planului la toți indicii. ★ vedere de la noua cabană „Cerbul" de la Piriul Rece din Bucegi Foto : AGERPRES Rominia liberă Expoziţie LL. Caragiale IAŞI. Ieri Muzeul Teatrului Moldovenesc, a amenajat in holul mare al Palatului culturii din Iaşi, expoziţia „50 de ani de la moartea lui LL. Caragiale“. Expoziţia cuprinde afişe originale ale unora dintre primele spectacole la Iaşi ale comediilor lui Caragiale, grafice privind numărul spectacolelor la Iaşi şi în întreaga ţară cu piesele marelui dramaturg român, acte în original şi facsimile ale unor pagini aparţinînd lui I. L. Caragiale, fotografii şi spicuiri din presă. Recitalurile Richter Pianistul sovietic Sviatoslav Richter care se află în ţara noastră, prezintă în sala Ateneului R.P.R. două recitaluri extraordinare. In cadrul primului recital ce va fi dat astă seară la ora 20, Richter va interpreta lucrări de Prokofiev, Haendel şi Hindemith, iar la cel de al doilea recital, dat mîine la aceeași oră, lucrări de Schumann, Chopin, Debussy și Scriabin. Premiera păpuşarilor timişoreni TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru). Recent, colectivul de păpuşari timişoreni a prezentat in premieră piesa „Şcoala iepuraşilor" de Manolo Penciov. Piesa a fost pusă in scenă sub îndrumarea regizoarei Fiorica Teodora, iar scenografia a fost semnată de Ileana Popescu. CERCETĂRI FILOZOFICE Nr. 2/1962 SUMAR STUDIIND DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XXII-lea al P.C.U.S. I. RADULESCU și c. VLAD. De la statul de dictatură a proletariatului la statul întregului popor. C. BUZDUGAN. Principiul colectivismului în socialism și comunism. I. JÁNOSI. Despre sublim şi monumental în epoca actuală ; GR. SMEU. Contribuţia literaturii în educaţia estetică a oamenilor muncii ; H. USCHERSOHN, GR. STRUNGARU, O. BOLDOR, I. DRAGHICI. Specificitatea formei biologice de mişcare a materiei şi raportul ei cu procesele fizico-chimice din organismul viu ; M. LUPAN. „Ştiinţa politică“ burgheză — o apologetică perfecţionată; C. I. GULIAN. Opoziţia dintre Marx şi Hegel în problema raportului dintre metodă şi sistem. COMUNICĂRI V. de MAGALHAES-VILHENA (Franţa). Tendinţe contradictorii ale progresului tehnic în cetatea antică. ACTIVITATEA PRACTICA $I PROBLEMELE DEZVOLTĂRII CONŞTIINŢEI SOCIALISTE N. MANAILA, întrecerea socialistă — factor important în procesul educativ al muncitorilor, ingnerilor şi tehnicienilor. CRITICĂ ȘI BIBLIOGRAFIE Un publicist militant : Iiie Cristea(Z. Ornea) ; Clasa muncitoare şi falsa solicitudine a Vaticanului (Oc. Cheţan) ; O monografie valoroasă despre categoria cauzalităţii în fizică (Călina Mare) ; Un simpozion internaţional de filozofie a ştiinţelor naturii (V. Săhleanu). MIŞCAREA FILOZOFICĂ DE PESTE HOTARE Problema unicităţii şi pluralităţii calitative a obiectelor în atenţia filozofilor sovietici (Mihu Achim- Cluj). VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ Vizita lui B. M. Kedrov în Romînia (Ileana Mărculescu) . Sesiunea ştiinţifică a Institutului medicofarmaceutic-Cluj (Mariana Basarab- Cluj). NOTE Note de lectură ; Note bibliografice ; Buletin bibliografic ; Din sumarele revistelor străine. ★ SI ALTE PREMII SUPLIMENTARE IN BANI LA LOTO CENTRAL DIN LUNA IUNIE La biblioteca atelierelor „9 Mai" din Capitală, au sosit zilele acestea ultimele noutăţi literare. In clişeu, bibliotecara Alexandrina Şurcă a şi început distribuirea lor cititorilor din întreprindere Foto : MIHAI POPESCU Primele zile la Karlovy-Vary Corespondenţă specială Clipele de răgaz de pe aeroportul din Praga, înainte de a ajunge la Karlovy-Vary, au însemnat de fapt un fel de preludiu al festivalului. Primele minute, primele cunoştinţe. Iată pe Mihail Romm şi Grigori Ciuhrai, reprezentanţii a două generaţii de cineaşti sovietici. Romm, profesorul maestru şi Ciuhrai, elevul, devenit la rîndul său maestru, întruchipează continuitatea tradiţiei şcolii cinematografice sovietice, care se situează de decenii pe primul plan al celei de a şaptea arte. Un amănunt. In vreme ce Mihail Romm se află aici pentru a prezenta ultima sa creaţie: „Cele nouă zile ale anului“, fiind de astă-dată un simplu concurent, Ciuhrai este membru în juriul festivalului. Profitînd de o clipă de răgaz în discuţia dintre regizorul sovietic Rostotsky a venit la festival cu filmul: „Cele şapte vînturi“ — şi actorul francez Bernard Blier — invitat să facă parte din juriu — aflăm veşti despre o serie de cineaşti francezi care au transmis salutul lor competiţiei. Astfel, René Clair, lucrează la un nou scenariu . Christian Zag se află în plin lucru la filmul despre Marco Polo . Alain Delon turnează în Sicilia, sub direcţia artistică a lui Luchino Visconti . Pierre Brasseur se află în turneu în America de sud, iar vechea noastră cunoştinţă Yves Montand îşi pregăteşte rolul pentru un film care se va turna în Marea Britanie. Incursiunea sumară făcută în jurul filmului francez nu a fost decît una din multiplele treceri în revistă pe care le prilejuiește festivalul. . Simbătă seara, lanțul drapelelor alb-albastru (simbolul festivalului), împrejmuia modernul cinematograf in aer liber, luminat festiv. Aproape 4000 de participanţi şi oaspeţi sosiseră la festivitatea de inaugurare, în loja oficială, au luat loc conducători ai guvernului cehoslovac, membrii juriului internaţional, membrii comitetului de pregătire a festivalului. Era de faţă şi Nina Hruşciova, soţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Fanfarele au răsunat pentru a 13-a oară, anunţînd ediţia 1962 a festivalului, care a început prin vizionarea — în afara concursului — a filmului cehoslovac „Baronul fanfaron“. Izbutita povestire fantastică a regizorului Karol Zeman reeditează, într-o formă extrem de amuzantă, aventurile baronului Münchausen. Pînă astăzi, s-au prezentat filme din R. D. Vietnam, Uruguay, Mexic şi R. P. Bulgaria. Deşi proiecţia filmului lui Vîlceanov (R. P. Bulgaria) s-a sfîrşit aproape la miezul nopţii, aceasta nu a diminuat cu nimic entuziasta primire de care s-a bucurat. „Umbră şi lumină“ este un film-poem despre dragoste şi tinereţe. Autorul filmului „Voci în insulă“ (care a rulat şi în ţara noastră) a reuşit în noul său film să ne ofere o originală abordare a temei primordiale a contemporaneităţii: pacea. Suntem siguri că se va vorbi mult despre acest film, a cărui acţiune durează o singură dimineaţă şi care are doar două personaje, doi tineri din ţări diferite, din Apus şi Răsărit. Vineri 15 iunie, vor fi prezentate filmul romînesc „Celebrul 702” (după piesa lui Al. Mirodan) şi documentarele „Despre Pelicani" şi „Poveste de toamnă”. Pînă atunci, vă semnalăm interesul pe care-l remarcăm la mulţi dintre cei prezenţi faţă de ţara noastră, de cultura romînească, de dezvoltarea cinematografiei noastre. Urmările acestui interes sînt dorinţele exprimate de participanţii din diferite ţări de a ne vizita ţara. Regizorul sovietic Mihail Romm ne-a şi anunţat că va fi curînd oaspetele Romîniei. Festivalul îndreptăţeşte nobilele auspicii sub care s-a deschis : „Pentru relaţiile generoase între oameni, pentru prietenie trainică între popoare”, singura concluzie pe care o putem trage cu mult înainte de încheierea lucrărilor juriului. De altfel suntem abia la începutul festivalului. C. POPIȘTEANU Karlovy-Vary, 12 iunie 1962. Qt'ădini de oară.99 Adevărate odie răcoroase şi... răcoritoare, înflorite ici şi colo in Capitală, grădinile de vară oferă oricărui cetăţean clipe de destindere şi recreere. Dar simpla prezenţă a grădinilor de vară nu este suficientă. Se cer împlinite şi alte condiţii, care depăşesc limita decorului natural. Situată în mijlocul Cişmigiului, grădina „Buturugă“ beneficiază şi de frumuseţea şi prospeţimea plantaţiilor de tot felul şi de ambianţa oferită de renumitul lac. Nu este de mirare aşadar că „Buturuga“ este astăzi una din grădinile de vară cele mai solicitate. Pentru că pitorescul poziţiei este completat de tot ceea ce poate dă satisfacţie consumatorului: mobilier modern şi vesel, serviciu bun şi rapid, aprovizionare satisfăcătoare. Absenţa preparatelor de tip grătar este binevenită, evitînd îmbogăţirea Cişmigiului cu „parfumuri" care nu au nimic comun cu horticultura. Faptul presupune însă mai multă atenţie în aprovizionare, pentru a se putea înlocui lipsa grătarului cu o diversitate mai mare de preparate reci. Deşi aflată intr-un alt colţ al oraşului, gradina „Bordei" are aproximativ aceleaşi însuşiri ca şi „Buturugă". Posedă în plus o orchestră ■i în minus... grija pentru calitatea produselor (ne referim îndeosebi la unele alimente care nu-şi păstreazăîntotdeauna prospeţimea intactă). Dar pentru că am vorbit de calitate, se impune să poposim puţin la grădina de vară „Rusica". Deşi numele vrea s-o dezică, ea e aşezată foarte central, pe bulevardul N. Bălcescu. Trecînd cu traderea aspectul general de neîngrijit, există numeroase alte impedimente faţă de orice eventuală apreciere de bunăvoinţă. Băuturi calde şi adesea trezite, fripturi foarte discutabile ca aspect şi ca gust, feţe de mese ce ţin loc de liste de bucate imprimate pe material textil — iată pe scurt „atracţiile rustice“ oferite de această grădină de vară. Mai mult decît atît, de la o anumită oră, mult înainte de închiderea unităţii, ospătarii nu mai servesc bere PE TEME DE SEZON — spun că s-a terminat, deşi în depozit exista un butoi neînceput. Dacă grădina-braserie „Gina" nu întruneşte acest curiţ,ul dă abateri faţă de regulile comerciale, ea se caracterizează să printr-o servire făcută întotdeună cu încetinitorul. Clasicul „vine“ aici ia în fapt forma lui „nu vine cfeie“ dacă sînt ocupate doar 2-3 mese din toată grădina. Mulţi dintre e — antrenaţi în discuţie între ei sînt foarte absenţi, lăsîndu-te şi aştepţi sau... aşteptînd să-i trag de mînecă. In privinţa serviciului, ei arutea lua exemplu de la câţiva cole de-ai lor de la „Grădiniţa“, uno promptitudinea şi rapiditatea nu lipsesc niciodată. Ceea ce te nemulţumeşte aici este însă altceva: faptul că la ora 21:30 sâmbătă seara nu mai există nici pic de gheaţă sau că — deşi bucătăria funcţionează — ea refuză să prepare minuturi. De ce ? Este o întrebare îndreptăţită, dar rămasă pină acum fără răspuns. n fine, am vizitat şi grădina de vară din preajma cinematografului „Aurel Vlaicu“ (cartierul Cotroceni). Tot într-o seară de sîmbătă (zi în care este ştiut că localul e mereu foarte solicitat), am asistat la o adevărată vînătoare a... sticlelor de bere, ele fiind pe terminate. Faptul nu se explică decît printr-o insuficientă aprovizionare — devreme ce la aceeaşi oră alte grădini serveau bere la discreţie. în plus, depozitarea alimentelor alterabile revendică o atenţie mult mai mare, pentru că acum ea lasă foarte mult de dorit. Cu toate că este în afara oraşului — sau poate tocmai de aceea — restaurantul din pădurea Băneasa este foarte căutat de bucureşteni în zilele călduroase, îndeosebi duminica, cei veniţi cu motociclete, biciclete, turisme sau autobuze poposesc în număr mare la această grădină bine aprovizionată şi frumos aranjată. Dar cei care vin să servească primul aici, goniţi de canicula citadină, au neplăcuta „surpriză“ de a suporta aceeaşi arşiţă de care au fugit , pentru că majoritatea meselor nu sunt protejate cu nimic de razele soarelui, în asemenea condiţii cei veniţi să ia aer sunt obligaţi să se refugieze în... interiorul restaurantului. E pare atît de greu să se instaleze nişte umbrele său ceva asemănător . u Ultima observaţie pe care o vom face priveşte tot grădinile de vară, dar vizează de fapt I. T.B. ul. Simbătă şi duminica — seri în care afluenţa este mult mai mare — cetăţenii întîmpină greutăţi cu tr„, g.ar cere unele măsuri ni • Imbi lătăţire a transportului la oreit? Urzii — îndeosebi pe arterele spre oseci. Căci în momentul de fa pe orele de retragere a autobuzelor şi troleibuzelor, tramvaiele asigură lantervale prea mari transportul celor care au întirziat într-o grădină de vară. Şi deşi plimbarea este recomandată după masă, nu acelaşi lucru se poate spune despre aşteptarea, nelimitată în staţiile de tramvai 1 PIA RADULESCU I Miercuri 13 iunie 1962 — nr. 5493 . Spărgătorul de nuci, 19,30 : Teatrul da Operă şi Balet % ifp Afe rir al R-p-R-: Omul 8 1LA1 Kt cu mîrtoaga, 19,30 : 3 1j Teatrul National, § I „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) , g 8 Mamoureî, 19,30 : Teatrul „Lucia g § Sturdza Bulandra“ ; Băieţii veseli, 8 8 20 : Teatrul ..C. I. Nottara“ 1Parcul ?8 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Parcul Herăstrău) ; Ciocîrlia, 19,30 : Tea- g - trul „C. I. Nottara“ (sala Magheru).; $ 8 Scandaloasa legătură dintre Dom- 8nul Kettle și Doamna Moon, 20 : 8 1 Teatrul „C. I. Nottara“, (sala Stu- 8 8 dio) ; Intîlnire cu dragostea, 19,30 : \ 8 Teatrul da Stat de operetă ; Din g 2 toată inima, 20 : Teatrul Regional 8 g. București ; Vorba revistei, 20 : Tea- 2 g trul Satiric Muzical „C. Tănase“ jj g (sala Savoy) ; Şapte note potco- g 8 vite 20: Teatrul Satiric Muzical 8 „C. Tănase“ (sala Victoria) ; Re- 8 - o citat extraordinar de pian dat de jj. Sviatoslav Richter, 20 : O.S.T.A. jj. 8 (sala Ateneului R.P.R.) ; Ceskoslog Dvenske Atrakce, spectacol prezen- 8 jj tat de circul din Praga, 20 : Circul 1 I III Ia 8 8 17,00.: Emisiunea jj pentru cluburile din întreprinderi., g Din cuprins : Tele- g jurnalul săptămi- | nil Tribuna expe-5 jj rienței înaintate. In vizită cu apa- g 8 râtul de filmat la întreprinderea 8 g de valorificare a stufului — Brăila, f. 1 8 Artiști amatori în studio. „O după- 8 amiază Caragiale“ în interpretarea unor formații din raioanele „16 Fe- bruarie" și „30 Decembrie“. 19:00 : g | Emisiunea pentru sate. jj ^ooeoaooooooeoooooooooooeooaoooaoooooooooQGOOuS fSLEVIZHM — SPORT Cursa ciclistă „Cupa U. C. E. C. O. M.“ SIBIU (de la trimisul nostru). „ Ieri la ora prînzuirii, pe o ploaie măruntă şi deasă, s-a dat plecarea din centrul oraşului Piteşti, în cea de a II-a etapă a cursei cicliste internaţionale „Cupa U.C.E.C.O.M.“. De-a lungul a 159 km. de la Piteşti pină la Sibiu, alergătorii au avut de parcurs un traseu dificil, cu un urcuş şi coborîş, cu multe porţiuni neasfaltate, presărate cu un pietriş tăios. La toate acestea s-a mai adăugat şi o ploaie care nu a încetat aproape tot timpul, atingînd punctul maxim pe Valea Oltului, în aceste condiţii grele de concurs, cicliştii luptînd cu multă dîrzenie au oferit o dispută atractivă, plină de bărbăţie. Cea mai spectaculoasă acţiune a etapei s-a produs după circa 30 km. de la plecare pe serpentinele Dealului Negru. Aci s-au distanţat din pluton alergătorii Cosma, Ziegler, Florian Cristescu, Gazda, Dévai (Spartakus Budapesta) şi Dumitru Munteanu. După o urmărire de peste 70 km, curajoasa evadare iniţiată de cei 6 alergători ia sfîrşit. Pînă la Sibiu se mai fac numeroase încercări de evadare dar toate sînt lichidate cu promptitudine. La sprintul final polonezul Gazda a cîştigat cu o jumătate de roată duelul cu Constantin Dumîtrescu, clasat pe locul al îî-lea. Tîrppul învingătorului şi al unui pluton alcătuit din aproximativ 20 de alergători este de 4h 06’00”. In clasamentul general continuă să conducă bulgarul Traicov, cîştigătorul primei etape. El este urmat la două secunde de Gazda şi la 32 de secunde de Gheorghe-Şerban- Rădulescu şi Constantin Dumitrescu. Azi se aleargă etapa a 3-a Sibiu— Cluj. B. IONESCU 8 ____ 8 8g Raze pe gheaţă : g Patria, Bucureşti, jj Alex. Sahia, Flo g reasca ; Bătrînul şi 8 marea : Republica, g I. C. Frimu ; Co- 8 jj medianţii : Magheru, E. Pavel, Gh. jj g Doja ; Focuri în munţi: V. Alec- g 8 sandri, Lumina, Donca Simo ; Mc- 8 g xicHl cîntă: Maxim Gorki; Fii fe- g 8 rncită, Ani ! : Central; Pompierul jj g atomic : Victoria, 1 Mai, Mioriţa ; g 8 Călătoriile lui Gulliver : 13 Sep- jj g tembrie ; Fotbal pe glob 1961, Fix 8 1 la ora trei şi un sfert, Grădina ce- g g lor cinci continente, Povestiri din 8 lumea Mării Negre, Păsări sălba- g 8 tice, Peripeţiile a doi ursuleţi : 1 g Timpuri Noi: Cine-i de vină ? f 8 1 Tineretului ; învierea (ambele se- | g rii) ; înfrăţirea între popoare, G- 8 2 Coşbuc; După doi iepuri; Cultural; g g Post-restant: Alex. Popov, 16. Fe- 8 fe bruarie ; Şoferii iadului; 8 Martie, g 8 G. Bacovia; Mai tare ca uraganul: jj g Griviţa ; Perle negre : C-tin Da- 8 8 vid ; Agrafa albă : V. Roaită. 23 g August, Volga, Libertăţii ; Ultima 8 2 repriză : Unirea : întoarce-te : Fia- s căra ; Chemarea mării de gheaţă : g jj T. Vladimirescu. Popular ; Omul 8 8 amfibie : Munca, B. Delavrancea ; g g Anii fecioriei : Arta ; Primăvara J 8 fetelor : Moșilor : Cetatea Hurram- g 1 zamin : M. Eminescu ; 'Hanul din | ? Spessart : I. Pintilie ; Milionul : 8 g 8 Mai ; S-a furat o bombă : Eu- jj 8 ceafărul : Poveste sentimentală : 8 g Olga Banpic. 30 Decembrie ; Ab- g 2 sență îndelungată : Drumul Serii ; 8. 8 Cavalerii teutoni (ambele serii) : g Aurel Vlaicu. | Azi semifinalele campionatului mondial de fotbal SANTIAGO. — Astăzi se desfăşoară în Chile semifinalele celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal. La Santiago, Brazilia întîlneşte selecţionata ţării gazdă, intr-un meci aparent greu, însă antrenorul brazilian Moreira este optimist şi speră că echipa sa, superioară ca tehnică şi concepţie de joc, va intra în finală şi va cîştiga pentru a doua oară cupa „Jules Rimet“. Cea de-a doua semifinală are loc la Vina del Mar, unde se întîlnesc două echipe europene , Iugoslavia şi R. S. Cehoslovacă. Este un meci foarte echilibrat, în care din nou apărarea solică a echipei cehoslovace va avea de spus un cuvînt decisiv. Antrenorul Vydladil a declarat că toti jucătorii sunt in formă foarte bună si vor depune toate eforturile pentru a se califica în finală. La fîrsdul lor, fotbalistii iugoslaviesi pun si ei mari speranțe în această partidă. In echipa iugoslavă va reintra pe aripa dreaptă Melici. Activitate competiţîonala intensa la tenis de cîmp Jucătorii noştri de tenis de cîmp vor avea în acest sezon o intensă activitate competiţională. Peste cîteva zile vor pleca la Ankara jucătorii C. Năstase, P. Măruttreanu si Julieta Namian. La sfirsitul lunii august, campionul tării noastre Ion Ţiriac va fi prezent la două mari concursuri care vor avea loc la Wimbledon (Anglia) şi Forest Hills (S.U.A.) Ţara noastră va găzdui, de asemenea, două turnee internaţionale. între 23 şi 29 iulie se vor desfăşura la Braşov întrecerile Balcaniadei, la care participă echipele selecţionate ale R.P.F. Iugoslavia, Greciei, Turciei, R.P. Bulgaria şi R.P. Romíné. Tradiţionalele campionate internaţionale ale R.P. Romíné vor avea loc la Bucureşti, între 36 iulie şi 5 august. Iată celelalte turnee internaţionale la care vor participa jucătorii noştri ; Budapesta : campionatele internationale ale R.P. Ungare (15—22 iulie); Sopot : campionatele internationale ale R.P. Polone (16—22 iulie) ; Szczecin : „Cupa Gâlea“. în primul tur al acestei competiţii rezervate echipelor de tineret, R.P R. (Boaghe, Popovici, Dron şi I. Năstase) va juca cu Luxemburgul , Plovdiv , campionatele internaţionale ale R. P. Bulgaria (17—23 august). De asemenea, jucătorii români vor evolua în campionatele internaţionale ale Austriei şi la campionatele ţărilor mediteraniene de la Beirut şi Istanbul.