Romînia Liberă, iunie 1962 (Anul 20, nr. 5483-5508)

1962-06-13 / nr. 5493

Pag. 2-0 Noutăţi turistice Agenţia Bucureşti a O.N.T.-Car­­paţi iniţiază o serie de excursii cu trenul pentru vizitarea cabanelor Voina (prin Cîmpulung Muscel) şi Muntele Roşu (prin Cheia). La ca­bana Muntele Roşu se mai fac ex­cursii şi cu autobuzele I.R.T.A. Du­rata acestor excursii este de două zile. Aceeaşi agenţie a început organi­zarea unor excursii pentru vizita­rea nordului Moldovei. Aceste ex­cursii care vor avea o durată de cinci zile au inclusă în program vizitarea localităţilor Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Rădăuţi, Cîmpu­lung Moldovenesc, a marilor con­strucţii ale socialismului de la Bi­­caz, Oneşti şi Borzeşti şi a monu­mentelor istorice şi culturale de la Bistriţa, Văratec, Agapia, Tg. Neamţ, Suceava, Humuleşti, Putna, Suce­­viţa şi Voroneţ. La întoarcere se va trece prin Valea Oituzului şi Braşov. Pregătiri pentru înmagazinarea cerealelor CRAIOVA (de la corespondentul nostru). La bazele de recepţie şi la silozurile Centrului regional de re­­ce­pţionare,Oltenia se fac pregătiri pentru o cit mai bună depozitare a cerealelor contractate cu gospodă­riile colective sau livrate de gospo­dăriile de stat din noua recoltă. Pînă în mom­entul de faţă, au fost reparate peste 70 la sută din maga­zii, circa două treimi din capacita­tea silozurilor şi mai bine de jumă­tate din spaţiul pentru depozitarea produselor de toamnă. De asemenea, au fost efectuate în bună parte operaţiile de curăţire la magazii, silozuri, pătule şi arioaie şi se lucrează intens la dezinfectarea acestor spaţii. Se apropie de sfîrşit şi pregătirea echipamentului tehno­logic şi energetic, a utilajelor de laborator şi de magazie. Pe lingă lucrările de pregătire, au fost aduse unele îmbunătăţiri coloa­nelor de uscare din două silozuri şi se lucrează la alte două. Pentru mecanizarea unor operaţii, la bazele de recepţie s-au procurat 27 de şnecuri, 62 de buncăre, şi altele. Vor fi de asemenea electrificate încă 5 magazii. Anul acesta, spaţiul de depozitare creşte cu 26.000 de tone, prin mări­rea capacităţii a 5 silozuri şi cu 16.000 de tone prin identificarea şi preluarea unor magazii care au avut altă destinaţie, magazii cărora li se fac in prezent reparaţii, cură­ţiri şi dezinfectări. Shirley McLaine: Vizita in Mita a fost o experienţă ce mi-a îmbogăţit viaţa Reprezentanţi ai presei din Capi­tală s-au întîlnit marţi dimineaţa, la Athenee Palace, cu membrii dele­gaţiei de cineaşti americani care ne vizitează ţara. Impărtăşindu-şi impresiile despre călătoria în ţara noastră, artista Shirley McLaine a spus ■ Cred că am văzut în Romînia în cinci zile mai multe lucruri decît văd alţi oa­meni într-o ţară în şase luni. Am vizitat mai multe oraşe, unde m-am simţit foarte bine şi am admirat cu acest prilej peisajele minunate ale ţării dv. Vizita aici a fost pentru mine o experienţă ce mi-a îmbogăţit viaţa şi aş dori ca tot mai mulţi să poată face o asemenea experienţă de care îmi voi aminti întotdeauna cu plăcere. Dar ceea ce m-a impre­sionat cel mai mult în cursul vizi­tei sînt oamenii, poporul dv. N-am întîlnit niciodată oameni mai prietenoşi, mai calzi şi mai po­­liticoşi ca aici — a adăugat actorul Jack Lemmon. Trebuie să spun că în afară de frumuseţile naturii, am rămas plăcut impresionat de vizi­tele făcute la universitate şi la di­feritele teatre. Am observat că în toate oraşele vizitate —a continuat producătorul de filme Frank, McCanthey — există teatre cu un repertoriu care ajunge uneori pină la 27 de­­pi­ese. Nimeni nu a văzut cred, într­-un timp aşa de scurt, atîtea teatre frumoase cite am văzut noi în Rom­înia. Ţinînd seama de aceste condiţţii ale dezvol­tării teatrului, nu este­ de mirare că aveţi studiouri moderne, o industrie cinematografică dezvoltată. Referindu-se la impresiile pe care le-a produs Capitala noastră, Frank McCarthy, a declarat: Bucu­­reştiul este una dintre cele mai fru­moase capitale ale E­uropei. Am fost extrem d­e impresionat de arhitec­tura oraşului, nu am văzut nicăieri ceva asemănător M­uzeului Satului. Bucureştiul este Un oraş minunat. Răspunzînd unei întrebări referi­toare la întîlnirile cu publicul ro­­mînesc, Shirley McLattie a adăugat: In primul rînd aş vrea să mulţu­mesc fiecărui spectator în parte pentru calda primire ce ne-a făcut. Am încercat sentimental, aflîndu-mă pe scenă, că trebuie să merg în rîndurile spectatorilor şi să le string mîna. In fiecare oraş, publicul a fost diferit, dar întotdeauna recep­tiv şi cald. (Agerpres) La Muzeul de istorie naturală din Iaşi IAŞI (de la corespondentul nos­tru), Muzeul de istorie naturală al Universităţii „Alexandru­ Ioan Cuza“ se numără printre instituţiile mu­zeistice ieşene care cunosc perma­nent o mare afluenţă de public. In primele 5 luni ale anului au fost înregistraţi aici un număr de 13.500 vizitatori, adică cu aproximativ 3.000 mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, pe baza relaţiilor strînse pe care le are cu instituţiile similare din multe alte ţări, printre care Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii, Olanda, Franţa etc., muzeul ieşean îşi îm­bogăţeşte continuu colecţia sa fau­­nistică. In ultimul timp au fost achiziţi­onate aici noi specii de molusce exotice, păsări şi mamifere, cum ar fi melci, scoici, pasărea Furtuna, urşi, porci, mistreţi etc. In sprijinul jurnaliştilor HUNEDOARA (de la corespon­dentul nostru). Colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri care lu­crează la bateriile de cocs şi la fa­brica de aglomerare a minereurilor de la Combinatul siderurgic din Hunedoara depune o muncă susţi­nută pentru a aproviziona în con­diţii cît mai bune furnalele. Despre acest lucru vorbesc rezultatele ob­ţinute pînă acum. Zilele trecute, la fabrica de aglomerare s-a realizat cea de-a 20.000 tonă minereu aglo­merat peste sarcinile de plan pe care le-au avut de îndeplinit de la începutul anului şi pînă acum. In aceeaşi perioadă, la bateriile de cocs s-au produs mai mult de 7.000 tone cocs peste plan, iar rezistenţa cocsului a crescut cu peste 5 la sută faţă de aceeşi perioadă a anului trecut. Ce ne spun graficele de livrare? (Urmare din pag. 1-a) voie de laminate de oţel pe care i le livrează uzinele „Laminorul“ din Brăila şi Combinatul metalurgic Reşiţa. Dacă primul furnizor se achită de obligaţiunile contractuale livrînd în mod ritmic cantităţile de laminate stabilite, cel de-al doilea nu respectă termenele prevăzute în contract. Nerespectarea ritmului de livra­re a laminatelor de către furnizor se răsfrînge în mod negativ asupra îndeplinirii planului fabricii „Mun­citorul liber“. Consecințele unei astfel de deficiențe sunt însă mult mai complexe, deoarece la rîndul ei fabrica nu poate respecta gra­ficul de livrări faţă de proprii be­neficiari. în trimestrul I al anului, bunăoară, aceasta nu a realizat, parţial sau integral, un număr de contracte încheiate cu o serie de în­treprinderi importante cum sunt uzinele „Semănătoarea“, „23 Au­gust“ din Bucureşti, „7 Noiembrie“ din Craiova, Uzinele de vagoane din Arad şi altele, întocmai unei reacţii în lanţ ne­respectarea graficului de livrări de către fabrica „Muncitorul liber“ si­leşte beneficiarii, destul de nume­roşi, să nu-şi realizeze planul pro­ducţiei marfă. De aici litigii, chel­tuieli inutile, telefoane, telegrame, delegaţii, penalizări etc­. Deşi forul tutelar cunoaşte acea­stă situaţie pînă în prezent nu a acţionat cu măsuri concrete pentru îmbunătăţirea ei. Cu toate că majoritatea între­prinderilor veghează la respec­tarea cu stricteţe a contractelor economice, mai sînt încă unele care neîndeplinindu-şi obligaţiile asumate provoacă greutăţi altor unităţi. Invocînd un motiv sau altul, găsind justifeări, ascunzîn­­du-se în spatele unor aşa-zise „condiţii obiective", acestea din urmă fac dovada propriilor lor deficienţe. Buna organizare a producţiei, mobilizarea şi folosirea raţională a rezervelor trebuie să-şi pună amprenta şi asupra activităţii a­­cestor întreprinderi, în sensul respectării cu stricteţe a contrac­telor economice, instrumente im­portante în îndeplinirea planului la toți indicii. ★ vedere de la noua cabană „Cerbul" de la Piriul Rece din Bucegi Foto : AGERPRES Rominia liberă Expoziţie LL. Caragiale IAŞI.­­ Ieri Muzeul Teatrului Moldovenesc, a amenajat in holul mare al Palatului culturii din Iaşi, expoziţia „50 de ani de la moartea lui L­L. Caragiale“. Expoziţia cu­prinde afişe originale ale unora dintre primele spectacole la Iaşi ale comediilor lui Caragiale, grafice privind numărul spectacolelor la Iaşi şi în întreaga ţară cu piesele marelui dramaturg român, acte în original şi facsimile ale unor pagini aparţinînd lui I. L. Caragiale, foto­grafii şi spicuiri din presă. Recitalurile Richter Pianistul sovietic Sviatoslav Rich­ter care se află în ţara noastră, pre­zintă în sala Ateneului R.P.R. două recitaluri extraordinare. In cadrul primului recital ce va fi dat astă seară la ora 20, Richter va interpre­ta lucrări de Prokofiev, Haendel şi Hindemith, iar la cel de al doilea re­cital, dat mîine la aceeași oră, lu­crări de Schumann, Chopin, Debussy și Scriabin. Premiera păpuşarilor timişoreni TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru).­­ Recent, colectivul de păpu­şari timişoreni a prezentat in pre­mieră piesa „Şcoala iepuraşilor" de Manolo Penciov. Piesa a fost pusă in scenă sub îndrumarea regizoarei Fio­­rica Teodora, iar scenografia a fost semnată de Ileana Popescu. CERCETĂRI FILOZOFICE Nr. 2/1962 SUMAR STUDIIND DOCUMENTELE CONGRESULUI AL XXII-lea al P.C.U.S. I. RADULESCU și c. VLAD. De la statul de dictatură a proletaria­tului la statul întregului popor.­­ C. BUZDUGAN. Principiul colec­tivismului în socialism și comu­nism. I. JÁNOSI. Despre sublim şi mo­numental în epoca actuală ; GR. SMEU. Contribuţia literaturii în educaţia estetică a oamenilor mun­cii ; H. USCHERSOHN, GR. STRUNGARU, O. BOLDOR, I. DRAGHICI. Specificitatea formei biologice de mişcare a materiei şi raportul ei cu procesele fizico-chi­­mice din organismul viu ; M. LU­PAN. „Ştiinţa politică“ burgheză — o apologetică perfecţionată; C. I. GULIAN. Opoziţia dintre Marx şi Hegel în problema raportului din­tre metodă şi sistem. COMUNICĂRI V. de MAGALHAES-VILHENA (Franţa). Tendinţe contradictorii ale progresului tehnic în cetatea antică. ACTIVITATEA PRACTICA $I PROBLEMELE DEZVOLTĂRII CONŞTIINŢEI SOCIALISTE N. MANAILA, întrecerea socia­listă — factor important în proce­sul educativ al muncitorilor, ing­nerilor şi tehnicienilor. CRITICĂ ȘI BIBLIOGRAFIE Un publicist militant : Iiie Cris­tea­(Z. Ornea) ; Clasa muncitoare şi falsa solicitudine a Vaticanului (Oc. Cheţan) ; O monografie valo­roasă despre categoria cauzalităţii în fizică (Călina Mare) ; Un simpo­zion internaţional de filozofie a ştiinţelor naturii (V. Săhleanu). MIŞCAREA FILOZOFICĂ DE PESTE HOTARE Problema unicităţii şi pluralităţii calitative a obiectelor în atenţia filozofilor sovietici (Mihu Achim- Cluj). VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ Vizita lui B. M. Kedrov în Romî­nia (Ileana Mărculescu) . Sesiunea ştiinţifică a Institutului medico­­farmaceutic-Cluj (Mariana Basarab- Cluj). NOTE Note de lectură ; Note bibliogra­fice ; Buletin bibliografic ; Din su­marele revistelor străine. ★ SI ALTE PREMII SUPLIMENTARE IN BANI LA LOTO CENTRAL DIN LUNA IUNIE La biblioteca atelierelor „9 Mai" din Capitală, au sosit zilele aces­tea ultimele noutăţi literare. In clişeu, bibliotecara Alexandrina Şurcă a şi început distribuirea lor cititorilor din întreprindere Foto : MIHAI POPESCU Primele zile la Karlovy-Vary Corespondenţă specială Clipele de răgaz de pe aeroportul din Praga, înainte de a ajunge la Karlovy-Vary, au însemnat de fapt un fel de preludiu al festivalului. Primele minute, primele cunoş­tinţe. Iată pe Mihail Romm şi Grigori Ciuhrai, reprezentanţii a două ge­neraţii de cineaşti sovietici. Romm, profesorul maestru şi Ciuhrai, ele­vul, devenit la rîndul său maestru, întruchipează continuitatea tradiţiei şcolii cinematografice sovietice, care se situează de decenii pe primul plan al celei de a şaptea arte. Un amănunt. In vreme ce Mihail Romm se află aici pentru a prezenta ulti­ma sa creaţie: „Cele nouă zile ale anului“, fiind de astă-dată un simplu concurent, Ciuhrai este membru în juriul festivalului. Profitînd de o clipă de răgaz în discuţia dintre re­gizorul sovietic Rostotsky a venit la festival cu filmul: „Cele şapte vînturi“ — şi actorul francez Ber­nard Blier — invitat să facă parte din juriu — aflăm veşti despre o serie de cineaşti francezi care au transmis salutul lor competiţiei. Ast­fel, René Clair, lucrează la un nou­ scenariu . Christian Zag se află în plin lucru la filmul despre Marco Polo . Alain Delon turnează în Sici­lia, sub direcţia artistică a lui Lu­chino Visconti . Pierre Brasseur se află în turneu în America de sud, iar vechea noastră cunoştinţă Yves Montand îşi pregăteşte rolul pentru un film care se va turna în Marea Britanie. Incursiunea sumară făcută în jurul filmului francez nu a fost decît una din multiplele treceri în revistă pe care le prilejuiește festivalul. . Simbătă seara, lanțul drapelelor alb-albastru (simbolul festivalului), împrejmuia modernul cinematograf in aer liber, luminat festiv. Aproape 4000 de participanţi şi oaspeţi sosi­seră la festivitatea de inaugurare, în loja oficială, au luat loc condu­cători ai guvernului cehoslovac, membrii juriului internaţional, mem­brii comitetului de pregătire a fes­tivalului. Era de faţă şi Nina Hruş­­ciova, soţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Fanfarele au răsunat pentru a 13-a oară, anunţînd ediţia 1962 a festi­valului, care a început prin vizio­narea — în afara concursului — a filmului cehoslovac „Baronul fanfa­ron“. Izbutita povestire fantastică a regizorului Karol Zeman reeditează, într-o formă extrem de amuzantă, aventurile baronului Münchausen. Pînă astăzi, s-au prezentat filme din R. D. Vietnam, Uruguay, Mexic şi R. P. Bulgaria. Deşi proiecţia fil­mului lui Vîlceanov (R. P. Bulgaria) s-a sfîrşit aproape la miezul nopţii, aceasta nu a diminuat cu nimic en­tuziasta primire de care s-a bucurat. „Umbră şi lumină“ este un film-poem despre dragoste şi tinereţe. Autorul filmului „Voci în insulă“ (care a ru­lat şi în ţara noastră) a reuşit în noul său film să ne ofere o origi­nală abordare a temei primordiale a contemporaneităţii: pacea. Suntem­ siguri că se va vorbi mult despre acest film, a cărui acţiune durează o singură dimineaţă şi care are doar două personaje, doi tineri din ţări diferite, din Apus şi Răsărit. Vineri 15 iunie, vor fi prezentate filmul romînesc „Celebrul 702” (după piesa lui Al. Mirodan) şi documen­tarele „Despre Pelicani" şi „Poveste de toamnă”. Pînă atunci, vă semna­lăm interesul pe care-l remarcăm la mulţi dintre cei prezenţi faţă de ţara noastră, de cultura romînească, de dezvoltarea cinematografiei noastre. Urmările acestui interes sînt dorin­ţele exprimate de participanţii din di­ferite ţări de a ne vizita ţara. Regi­zorul sovietic Mihail Romm ne-a şi anunţat că va fi curînd oaspetele Romîniei. Festivalul îndreptăţeşte nobilele auspicii sub care s-a deschis : „Pen­tru relaţiile generoase între oameni, pentru prietenie trainică între po­poare”, singura concluzie pe care o putem trage cu mult înainte de în­cheierea lucrărilor juriului. De altfel suntem­ abia la începu­tul festivalului. C. POPIȘTEANU Karlovy-Vary, 12 iunie 1962. Qt'ădini de oară.99 A­devărate odie răcoroase şi... răcoritoare, înflorite ici şi colo in Capitală, grădinile de vară oferă oricărui cetăţean clipe de destindere şi recreere. Dar simpla prezenţă a grădinilor de vară nu este suficientă. Se cer împlinite şi alte condiţii, care depăşesc limita decorului natural. Situată în mijlocul Cişmigiului,­ grădina „Buturugă“ benefi­ciază şi de frumuseţea şi pros­peţimea plantaţiilor de tot felul şi de ambianţa oferită de renumitul lac. Nu este de mirare aşadar că „Butu­ruga“ este astăzi una din grădinile de vară cele mai solicitate. Pentru că pitorescul poziţiei este completat de tot ceea ce poate dă satisfacţie consumatorului: mobilier modern şi vesel, serviciu bun şi rapid, apro­vizionare satisfăcătoare. Absenţa preparatelor de tip­ grătar este bine­venită, evitînd îmbogăţirea Cişmi­giului cu „parfumuri" care nu au nimic comun cu horticultura. Fap­tul presupune însă mai multă aten­ţie în aprovizionare, pentru a se pu­tea înlocui lipsa grătarului cu o diversitate mai mare de preparate reci. Deşi aflată intr-un alt colţ al ora­şului, gradina „Bordei" are aproxi­mativ aceleaşi însuşiri ca şi „Butu­rugă". Posedă în plus o orchestră ■­i în minus... grija pentru calitatea produselor (ne referim îndeosebi la unele alimente care nu-şi păstrează­­întotdeauna prospeţimea intactă). D­ar pentru că am vorbit de ca­litate, se impune să poposim puţin la grădina de vară „Rus­­­­ica". Deşi numele vrea s-o dezică, ea e aşezată foarte central, pe bu­levardul N. Bălcescu. Trecînd cu traderea aspectul general de neîngri­jit, există numeroase alte impedi­mente faţă de orice eventuală apre­ciere de bunăvoinţă. Băuturi calde şi adesea trezite, fripturi foarte dis­cutabile ca aspect şi ca gust, feţe de mese ce ţin loc de liste de bu­cate imprimate pe material textil — iată pe scurt „atracţiile rustice“ ofe­rite de această grădină de vară. Mai mult decît atît, de la o anumită oră, mult înainte de închiderea uni­tăţii, ospătarii nu mai servesc bere PE TEME DE SEZON — spun că s-a terminat, deşi în de­pozit exista un butoi neînceput. D­acă grădina-braserie „Gina" nu întruneşte acest curiţ,ul dă abateri faţă de regulile comer­ciale, ea se caracterizează să prin­­tr-o servire făcută întotd­eună cu încetinitorul. Clasicul „vin­­e“ aici ia în fapt forma lui „nu vine cfeie“ dacă sînt ocupate doar 2-3 mese din toată grădina. Mulţi dintre e­ — antrenaţi în discuţie între ei sînt foarte absenţi, lăsîndu-te şi aş­tepţi sau... aşteptînd să-i trag de mînecă. In privinţa serviciului, ei ar­u­tea lua exemplu de la câţiva cole de-ai lor de la „Grădiniţa“, uno­ promptitudinea şi rapiditatea nu lipsesc niciodată. Ceea ce te nemul­ţumeşte aici este însă altceva: fap­tul că la ora 21:30 sâmbătă seara nu mai există nici pic de gheaţă sau că — deşi bucătăria funcţionează — ea refuză să prepare minuturi. De ce ? Este o întrebare îndreptăţită, dar rămasă pină acum fără răspuns. n fine, am vizitat şi grădina de vară din preajma cinemato­grafului „Aurel Vlaicu“ (cartie­rul Cotroceni). Tot într-o seară de sîm­­bătă (zi în care este ştiut că localul e mereu foarte solicitat), am asistat la o adevărată vînătoare a... sticle­lor de bere, ele fiind pe terminate. Faptul nu se explică decît printr-o insuficientă aprovizionare — de­vreme ce la aceeaşi oră alte grădini serveau bere la discreţie. în plus, depozitarea alimentelor alterabile revendică o atenţie mult mai mare, pentru că acum ea lasă foarte mult de dorit. C­u toate că este în afara ora­şului —­ sau poate tocmai de aceea — restaurantul din pă­durea Băneasa este foarte căutat de bucureşt­eni în zilele călduroase, în­deosebi duminica, cei veniţi cu mo­tociclete, biciclete, turisme sau au­tobuze poposesc în număr mare la această grădină bine aprovizionată şi frumos aranjată. Dar cei care vin să servească primul aici, goniţi de canicula citadină, au neplăcuta „sur­priză“ de a suporta aceeaşi arşiţă de care au fugit , pentru că ma­joritatea meselor nu sunt protejate cu nimic de razele soarelui, în ase­menea condiţii cei veniţi să ia aer sunt obligaţi să se refugieze în... in­teriorul restaurantului. E pare atît de greu să se instaleze nişte umbre­le său ceva asemănător . u Ultima observaţie pe care o­­ vom face priveşte tot grădini­le de vară, dar vizează de fapt I. T.B. ul. Simbătă şi duminica —­ seri în care afluenţa este mult mai mare — cetăţenii întîmpină greutăţi cu tr„, g.ar cere unele măsuri ni • Imbi lătăţire a transportului la oreit? Urzii — îndeosebi pe arterele spre oseci. Căci în momentul de fa pe orele de retragere a au­tobuzelor şi troleibuzelor, tramvaiele asigură la­ntervale prea m­ari tran­sportul celor care au întirziat într-o grădină de vară. Şi deşi plimbarea este recomandată după masă, nu acelaşi lucru se poate spune despre aşteptarea, nelimitată în staţiile de tramvai 1 PIA RADULESCU I Miercuri 13 iunie 1962 — nr. 5493 . Spărgătorul de­­ nuci, 19,30 : Teatrul­­ da Operă şi Balet % ifp A­fe rir­ al R-p-R-: Omul 8 1LA1 Kt cu mîrtoaga, 19,30 : 3 1j Teatrul National­, § I „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) , g 8 Mamoureî, 19,30 : Teatrul „Lucia g § Sturdza Bulandra“ ; Băieţii veseli, 8 8 20 : Teatrul ..C. I. Nottara“ 1Parcul ?8 20 : Teatrul „C. I. Nottara“ (Parcul­­ Herăstrău) ; Ciocîrlia, 19,30 : Tea- g - trul „C. I. Nottara“ (sala Magheru).; $ 8 Scandaloasa legătură dintre Dom- 8­­­nul Kettle și Doamna Moon, 20 : 8 1 Teatrul „C. I. Nottara“, (sala Stu- 8 8 dio) ; Intîlnire cu dragostea, 19,30 : \ 8 Teatrul da Stat de operetă ; Din g 2 toată inima, 20 : Teatrul Regional 8 g. București ; Vorba revistei, 20 : Tea- 2 g trul Satiric Muzical „C. Tănase“ jj g (sala Savoy) ; Şapte note potco- g 8 vite 20: Teatrul Satiric Muzical 8­­ „C. Tănase“ (sala Victoria) ; Re- 8 - o citat extraordinar de pian dat de jj.­­ Sviatoslav Richter, 20 : O.S.T.A. jj. 8 (sala Ateneului R.P.R.) ; Ceskoslo­­g D­venske Atrakce, spectacol prezen- 8 jj tat de circul din Praga, 20 : Circul 1 I I­II Ia 8 8 17,00.: Emisiunea jj pentru cluburile­­ din întreprinderi., g Din cuprins : Tele- g jurnalul săptămi- | nil Tribuna expe-5 jj rienței înaintate. In vizită cu apa- g 8 râtul de filmat la întreprinderea 8 g de valorificare a stufului — Brăila, f. 1 8 Artiști amatori în studio. „O după- 8 amiază Caragiale“ în interpretarea­­ unor formații din raioanele „16 Fe-­­ bruarie" și „30 Decembrie“. 19:00 : g | Emisiunea pentru sate. jj ^ooeoaooooooeoooooooooooeooaoooaoooooooooQGOOuS fSLEVIZHM — SPORT Cursa ciclistă „Cupa U. C. E. C. O. M.“ SIBIU (de la trimisul nostru). „ Ieri la ora prînzuirii, pe o ploaie mă­runtă şi deasă, s-a dat plecarea din centrul oraşului Piteşti, în cea de a II-a etapă a cursei cicliste internaţio­nale „Cupa U.C.E.C.O.M.“. De-a lungul a 159 km. de la Piteşti pină la Sibiu, alergătorii au avut de parcurs un tra­seu dificil, cu un urcuş şi coborîş, cu multe porţiuni neasfaltate, presărate cu un pietriş tăios. La toate acestea s-a mai adăugat şi o ploaie care nu a încetat aproape tot timpul, atin­­gînd punctul maxim pe Valea Oltului, în aceste condiţii grele de concurs, ci­cliştii luptînd cu multă dîrzenie au oferit o dispută atractivă, plină de bărbăţie. Cea mai spectaculoasă ac­ţiune a etapei s-a produs după circa 30 km. de la plecare pe serpentinele Dealului Negru. Aci s-au distanţat din pluton alergătorii Cosma, Ziegler, Flo­rian Cristescu, Gazda, Dévai (Sparta­kus Budapesta) şi Dumitru Munteanu. După o urmărire de peste 70 km, cu­rajoasa evadare iniţiată de cei 6 aler­gători ia sfîrşit. Pînă la Sibiu se mai fac numeroase încercări de evadare dar toate sînt lichidate cu promptitu­dine. La sprintul final polonezul Gazda a cîştigat cu o jumătate de roată due­lul cu Constantin Dumîtrescu, clasat pe locul al îî-lea. Tîrppul învingătoru­lui şi al unui pluton alcătuit din apro­ximativ 20 de alergători este de 4h 06’00”. In clasamentul general con­tinuă să conducă bulgarul Traicov, cîştigătorul primei etape. El este ur­mat la două secunde de Gazda şi la 32 de secunde de Gheorghe-Şerban- Rădulescu şi Constantin Dumitrescu. Azi se aleargă etapa a 3-a Sibiu—­ Cluj. B. IONESCU 8 ____ 8 8g Raze pe gheaţă : g Patria, Bucureşti, jj Alex. Sahia, Flo­ g reasca ; Bătrînul şi 8 marea : Republica, g I. C. Frimu ; Co- 8 jj medianţii : Magheru, E. Pavel, Gh. jj g Doja ; Focuri în munţi: V. Alec- g 8 sandri, Lumina, Donca Simo ; Mc- 8 g xicHl cîntă: Maxim Gorki; Fii fe- g 8 rncită, Ani ! : Central; Pompierul jj g atomic : Victoria, 1 Mai, Mioriţa ; g 8 Călătoriile lui Gulliver : 13 Sep- jj g tembrie ; Fotbal pe glob 1961, Fix 8 1 la ora trei şi un sfert, Grădina ce- g g lor cinci continente, Povestiri din 8­­ lumea Mării Negre, Păsări sălba- g 8 tice, Peripeţiile a doi ursuleţi : 1 g Timpuri Noi: Cine-i de vină ? f 8 1 Tineretului ; învierea (ambele se- | g rii) ; înfrăţirea între popoare, G- 8 2 Coşbuc; După doi iepuri; Cultural; g g Post-restant: Alex. Popov, 16. Fe- 8 fe bruarie ; Şoferii iadului; 8 Martie, g 8 G. Bacovia; Mai tare ca uraganul: jj g Griviţa ; Perle negre : C-tin Da- 8 8 vid ; Agrafa albă : V. Roaită. 23­­ g August, Volga, Libertăţii ; Ultima 8 2 repriză : Unirea : întoarce-te : Fia- s­­ căra ; Chemarea mării de gheaţă : g jj T. Vladimirescu. Popular ; Omul 8 8 amfibie : Munca, B. Delavrancea ; g g Anii fecioriei : Arta ; Primăvara J 8 fetelor : Moșilor : Cetatea Hurram- g 1 zamin : M. Eminescu ; 'Hanul din | ? Spessart : I. Pintilie ; Milionul : 8 g 8 Mai ; S-a furat o bombă : Eu- jj 8 ceafărul : Poveste sentimentală : 8 g Olga Banpic. 30 Decembrie ; Ab- g 2 sență îndelungată : Drumul Serii ; 8. 8 Cavalerii teutoni (ambele serii) : g Aurel Vlaicu. | Azi semifinalele campionatului mondial de fotbal SANTIAGO. — Astăzi se desfăşoară în Chile semifinalele celui de-al 7-lea campionat mondial de fotbal. La San­tiago, Brazilia întîlneşte selecţionata ţării gazdă, intr-un meci aparent greu, însă antrenorul brazilian Moreira este optimist şi speră că echipa sa, supe­rioară ca tehnică şi concepţie de joc, va intra în finală şi va cîştiga pentru a doua oară cupa „Jules Rimet“. Cea de-a doua semifinală are loc la Vina del Mar, unde se întîlnesc două echipe europene , Iugoslavia şi R. S. Cehoslovacă. Este un meci foarte echi­librat, în care din nou apărarea solic­ă a echipei cehoslovace va avea de spus un cuvînt decisiv. Antrenorul Vydladil a declarat că toti jucătorii sunt in formă foarte­ bună si vor depune toate eforturile pentru a se califica în finală. La fîrsdul lor, fotbalistii iugoslavi­esi pun si ei mari speranțe în această partidă. In echipa iugoslavă va rein­­­tra pe aripa dreaptă Melici. Activitate competiţîonala intensa la tenis de cîmp Jucătorii noştri de tenis de cîmp vor avea în acest sezon o intensă activi­tate competiţională. Peste cîteva zile vor pleca la Ankara jucătorii C. Năs­­tase, P. Măruttreanu si Julieta Na­­mian. La sfirsitul lunii august, cam­pionul tării noastre Ion Ţiriac va fi prezent la două mari concursuri care vor avea loc la Wimbledon (Anglia) şi Forest Hills (S.U.A.) Ţara noastră va găzdui, de aseme­nea, două turnee internaţionale. între 23 şi 29 iulie se vor desfăşura la Bra­şov întrecerile Balcaniadei, la care participă echipele selecţionate ale R.P.F. Iugoslavia, Greciei, Turciei, R.P. Bulgaria şi R.P. Romíné. Tradiţiona­lele campionate internaţionale ale R.P. Romíné vor avea loc la Bucureşti, în­tre 36 iulie şi 5 august. Iată celelalte turnee internaţionale la care vor participa jucătorii noştri ; Budapesta : campionatele internatio­nale ale R.P. Ungare (15—22 iulie); Sopot : campionatele internationale ale R.P. Polone (16—22 iulie) ; Szcze­cin : „Cupa Gâlea“. în primul tur al acestei competiţii rezervate echipelor de tineret, R.P R. (Boaghe, Popovici, Dron şi I. Năstase) va juca cu Luxem­burgul , Plovdiv , campionatele inter­naţionale ale R. P. Bulgaria (17—23 august). De asemenea, jucătorii români vor evolua în campionatele internaţionale ale Austriei şi la campionatele ţărilor mediteraniene de la Beirut şi Istanbul.

Next