Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)

1962-09-01 / nr. 5562

Sîmbătă 1 septembrie 1962 nr. 5562 Noutăţi din industria de bumbac şi confecţii pentru cel de-al IV-lea Pavilion de mostre Pentru cel de al IV-a Pavilion de mostre din această toamnă, sec­torul industriei bumbacului din Ministerul Industriei Uşoare "a pre­zentat la omologare peste 140 arti­cole, noi. Fiecare fabrică s-a stră­duit ca să cuprindă în colecţii cele mai reuşite creaţii. Bunăoară, fa­brica „Bumbacul“ din Timişoara, va prezenta 42 articole noi de modă din fire pieptănate. Pe lingă reu­şitele ţesături pentru pardesie de ploaie din bumbac, poplinuri şi dejalonuri, colectivul de creaţie al acestei fabrici a dat o­­atenţie spo­rită ţesăturilor etamină solicitate mult de cumpărători. Etaminele vor lărgi astfel sortimentul articolelor din bumbac. Satinul „Magnolia“ din fire fine pieptănate este una din cele mai reuşite creaţii din colecţia între­prinderii „Dacia“ din Capitală. Des­tinat confecţionării rochiilor el va „concura“ mătasea prin finisajul şi prin imprimeul în cel puţin şase culori în care a fost fabricat. Tot această întreprindere va prezenta numeroase modele din ţesătura „Candida“ produsă din fire chimice tip bumbac care este imprimată, neşifonabilă şi satinată. De aseme­nea, în colecţia fabricii un loc im­portant­ îl ocupă batistele fine. Pe maşinile cu care au fost do­tate uzinele „30 Decembrie“ din A­­rad s-au realizat ţesături noi im­primate şi flotii pentru halate de baie, prosoape în dimensiuni dife­rite — pentru voiaj, baie şi pentru copii. Industria confecţiilor a stabilit pentru pavilion, împreună cu co­merţul, un nomenclator cuprinzînd 800 de modele. Vom avea prilejul să admirăm reuşite modele de îm­brăcăminte, multe din ele comple­­tînd gama articolelor cu anumită destinaţie. Noutăţi cuprinde colec­ţia îmbrăcămintei de interior, ca: halate de casă pentru bărbaţi, ca­­■ poate din ţesături din bumbac şi mătase, lungi sau treisferturi în li­nia nouă a modei, bluze şi panta­loni. O atenţie mai mare s-a acor­dat îmbrăcămintei destinată bărba­ţilor, femeilor şi copiilor. S-au pro­dus reuşite costume bărbăteşti cu guler­­al, rochii de seară pentru fe­mei etc. Pentru adolescenţi şi adolescente se vor prezenta frumoase modele de raglane din ţesături impermea­bile, costume şi taioare, sacouri şi rochii. Din ţesături de bumbac im­permeabil s-au confecţionat bluze de vînt şi raglane căptuşite cu bla­nă tricotată. In grupa îmbrăcămintei pentru timp ploios vom găsi multe nou­tăţi printre modelele de mantale şi pelerine din policlorură de vinil în diferite culori şi desene. Sectorul confecţiilor va prezenta, de asemenea, în cadrul celui de al IV-lea Pavilion de mostre, o variată gamă de modele de mantouri, par­desie şi taioare pentru femei. „între ţările noastre colaborarea poate fi extinsă" Declaraţiile directorului general al rafinăriei din Gauhati — India La invitaţia Ministerului Indus­triei Petrolului şi Chimiei, ne-a vi­zitat ţara, timp de 10 zile, domnul Sarda Nand Singh, director general al rafinăriei din Gauhati-India, înainte de plecare, oaspetele indian a avut o convorbire cu redactorul Agenţiei Române de Presă „Ager­­pres“ Petre Urlăcan. Vizita făcută la uzinele de utilaj petrolier „1 Mai“, din Ploieşti, a prezentat un mare interes pentru mine, deoarece majoritatea utilaju­lui rafinăriei pe care o conduc a fost fabricat aici. Procesul tehnologic al întreprin­derii este bine pus la punct, utila­jele ce se produc și în deosebi, ins­talațiile de foraj — care după câte am fost informat, se exportă în 28 de țări — sunt realizate la nivelul tehnicii actuale. Am fost fericit că am avut prilejul să văd marele complex petrochimic pe care l-aţi construit în ultimii ani la Oneşti, instalaţiile automate ale uzinelor, curăţenia perfectă care domneşte pretutindeni. Am­­ văzut că peste tot aveţi, foarte mulţi ingineri tineri şi bine pregătiţi. Referindu-se la colaborarea din­tre R.P. Romînă şi India în cons­truirea rafinăriei de la Gauhati, domnul Sarda Narid Singh a decla­rat: „Pot să spun cu­­ multă mîn­drie că, cu ajutorul guvernului român, al inginerilor şi tehnicieni­lor romîni, prima rafinărie naţio­nală a Indiei, de la Gauhati, este într-adevăr şi de prima clasă. Utilajul dv. este bun, nu am avut deloc neplăceri cu el. Inginerii in­dieni pregătiţi în institutele, pe şan­tierele şi în rafinăriile din Romînia formează scheletul corpului nostru tehnic. Specialiştii romîni care au lucrat şi cei care mai lucrează la Gauhati muncesc cu multă hărni­cie ; între ei şi petroliştii indieni s-au stabilit relaţii cu adevărat fră­ţeşti. Sînt sigur că între ţările noastre colaborarea poate fi extinsă şi în alte domenii. Ţin să arăt că toţi cei pe care i-am întîlnit în Romînia au fost foarte prietenoşi faţă de ţara mea şi faţă de mine“. în încheiere, domnul Sarda Nand Singh, referindu-se la peisajul ţării noastre şi la activitatea turistică, a spus : „Aveţi un litoral minunat, construcţiile sale moderne creează un confort admirabil pentru cei ce-şi petrec vacanţa aici. Copiii dv. m-au impresionat profund. Ei sunt inteligenţi, sănătoşi şi plini de via­ţă. Am reţinut imaginea copiilor din ţara dv. deoarece ei formează noua generaţie, iar viitorul unui popor este luminos dacă şi viaţa copiilor este luminoasă“. Lapte mai mult şi mai ieftin (Urmare din pag. 1-a) mai produce risipă la administrarea furajelor. Şi la brigada de vaci, con-, dusă de zootehniciana Eugenia Mo­­raru, consfătuirile periodice au une­ori un caracter formal, problemele discutate fiind generale, nelegate concret de producţia de lapte, de re­ducerea preţului de cost. In această brigadă, există o seamă de îngriji­­tori-mulgători cu o bună experienţă, cum sunt tov. Gheorghe Cheleş, Pe­tre Anghel, Gheorghe Busuioc şi alţii, care au participat deseori şi la consfătuirile de­ la­ brigada tovarăşu­lui Emil Simion, însă metodele lor de muncă, sunt prea puţin cunoscute şi generalizate în rîndul celorlalţi lucrători. Modul superficial de discutare a problemelor în consfătuiri se face simţit şi prin faptul că preţul de cost al litrului de lapte realizat pînă acum este cu 0,09 lei mai mare de­­cît s-a stabilit prin plan. Planul de producţie al gospodăriei de stat Urleasca prevede ca în acest an să se obţină în medie cîte 3.100 litri lapte pe cap de vacă furajată. Producţia obţinută pînă acum de majoritatea îngrijitorilor-mulgători dovedeşte că planul poate fi înde­plinit şi chiar depăşit. Dar pentru aceasta este necesar ca consiliul gospodăriei, prin consfătuiri perio­dice şi alte mijloace, să­ răspîndea­­scă şi mai larg metodele avansate de muncă ale fruntaşilor, să ajute ca toţi lucrătorii să cunoască ele­mentele preţului de cost, modul concret cum fiecare poate contribui la reducerea acestuia. L. BASSERO corespondentul „Borbîniei libere“ Telefon public cu orar Rapid, comod şi practic — acestea ar fi calificative ce se pot atribui unui telefon public. Oficiul P.T.T.R. Petroşeni, a­­preciind necesitatea unui astfel de telefon public, a înţeles să-l instaleze într-un chioşc de ziare. In raport cu orarul de funcţio­nare a chioşcului este şi telefo­nul acesta un mijloc de comu­nicare rapid, comod, practic, şi mai ales... public. Dacă, din ne­fericire, ai nevoie de el tocmai cînd chioşcul este închis, nu poţi decit să admiri iniţiativa Ofi­ciului P.T.T.R. Petroşeni de a instala un astfel de telefon pu­blic cu... orar (după chioşc). (S. IOSIFESCU, activist cultural). Ora „exactă" Cetăţeanul care trece prin gara Găieşti caută, din obiş­nuinţă, să afle ora, exactă, ştiind că un gări există ceasuri de pe­ron. Şi gara Găeşti,­ are un ase­menea ceas. Numai că din nu ştim ce motive acest ceas arată ora... exactă invariabil nouă fără. douăzeci. Şi asta de luni de zile. Cetăţenii nu se pot dumiri cum poate avea un ceas... atîta putere de stăpînire să nu por- N O nească. (GEORGE BREAZU, co*^ lectivist). Lipsă de organizare Arşiţa soarelui topeşte asfaltul străzilor. O îngheţată, un suc, un pahar cu sifon, sînt acum impe­rative cotidiene, imperative care în Brăila rămîn uneori doar ros­tite. Să fie oare lipsă de aceste produse ? Dimpotrivă. Lipsă se constată însă în buna organizare. Incepînd de la orele 20, la cofe­tăria blocului B1 din piaţa Hristo Botev, de pildă, cu mare greutate vei găsi un loc, dar cu şi mai mare greutate o Îngheţată. In a­­ceasta situaţie, singura soluţie este să „mai încerci“ în altă par­te. La cofetăria „Munca", din pia­ţa Lenin, strădania căutării îţi va fi pe deplin răsplătită dacă do­reşti să consumi îngheţată. Aici, nu mai puţin de 4 (patru) ospă­­tare tinere se plimbă printre mese cu tăvile pline îmbiindu-te cu în­gheţată parfumată. Aceasta, chiar dacă un magazin se găsesc consu­matori care în aşteptare să li se ia comanda pentru alte produse de coletărie pierd minute în şir, fără ca cineva să-i ia in seamă. Cele patru ospătare nu se ocupă decit de îngheţată. Nu crede oare secţia comercia­lă a sfatului popular al oraşului Brăila că este nevoie de mai mult spirit de organizare în această di­recţie ? (S. ISAC, corespondent voluntar). Numai cu aprobarea directorului Am stat la Sinaia 4 zile. Im­­preună cu mai mulţi tovarăşi, am luat hotărîrea să vizităm mu­zeul Peleş. Nici nu vă pot spune cu cită nerăbdare şi bucurie am parcurs drumul pînă la muzeu. Dar abia ajunşi, am fost nevoiţi să facem cale întoarsă. Motivul: nu aveam aprobarea tovarăşului director al muzeului, fără de care nu se poate. „După ce obţi­neţi aprobarea, vă întoarceţi“ — ne-a sfătuit intendentul. Uşor de spus, dar greu de realizat. Cu toate insistenţele noastre, n-am reuşit să obţinem aproba­rea pentru vizitarea muzeului Peleş decit după 14 zile. Or, noi stăteam doar 4 zile. Aşa că... Socotim că astfel de măsuri împiedică vizitarea acestui mu­zeu nu numai de către excursio­nişti, dar şi de oamenii muncii veniţi la odihnă. Propunem de aceea să se revină cit mai ur­gent asupra ei. (VICTOR SALZ­­MAN, funcţionar). Spectacole cu „muzică" Vreau să mă refer, în aceste rînduri, nu la un spectacol mu­zical, cum s-ar putea crede, ci la „muzica“ audiată, vrînd-ne­­vrînd, în sala cinematografului „Munca“, în timp ce vizionam filmul „Comedianţii“. Deşi ne aflam la ultima repre­zentaţie, numărul copiilor sub 7,­ ani aflaţi în sală era impresio­nant. Şi cum la acea oră (10,30) ei ar fi trebuit să doarmă, stînd la cinematograf picoteau de somn şi scînceau fiecare pe altă voce. Nu pot să cred că nu există in­dicaţii cu privire la accesul co­piilor în sălile de spectacole. Iar dacă s-au dat asemenea indicaţii responsabililor de cinematografe, ra mă întreb : de ce nu se respec­tă ? Respectarea lor ar folosi în aceeaşi măsura spectatorilor cit şi copiilor. (MIHAI CSONTOS, funcţionar). România liberă In noile blocuri de pe strada Primăverii din cartierul ieșean Socola, au fost date recent în folosinţă primele 80 apartamente. Foto : A. CONSTANTINESCU 15 ani de la apariţia ziarului „Előre“ Astăzi se împlinesc 15 ani de la apariţia ziarului „Előre“. In activitatea sa, ziarul „Előre“, îndeplinind sarcinile de cinste încre­dinţate de partid, a luptat şi luptă pentru construirea socialismului in patria noastră, contribuind la mobi­lizarea maselor populare în vederea înfăptuirii acestei măreţe opere ce se desăvîrşeşte în prezent. Ca organ în limba maghiară al sfaturilor populare din R.P.R., „Előre“ aduce un preţios aport la întărirea regimului nostru demo­crat-popular, cultivînd dragostea pentru scumpa noastră patrie — Re­publica Populară Romînă, frăţia dintre oamenii muncii romîni şi ma­ghiari, strîns uniţi în lupta lor co­mună pentru cauza nobilă a socia­lismului şi păcii. Prin paginile sale, aduce o preţioasă contribuţie la educarea internaţionalistă a oame­nilor muncii. Cu prilejul împlinirii a 15 ani de muncă rodnică, redacţia ziarului „Romînia liberă“ adresează ziarului „Előre“ şi colectivului său redacţio­nal, colaboratorilor şi coresponden­ţilor săi voluntari un cald şi tovă­răşesc salut, urîndu-le noi şi tot mai însemnate succese în traduce­rea în viaţă a sarcinilor de răspun­dere pe care partidul le-a încredin­ţat presei noastre. Recepţie cu prilejul aniversării R. D. Vietnam Cu prilejul celei de-a 17-a ani­­versări a proclamării Republicii De­mocrate Vietnam, vineri seara, am­basadorul Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, Dinh Van Duc, a oferit o recepţie la restau­rantul „Pescăruş“. La recepţie au luat parte tova­răşii : Gheorghe Apostol, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, Hie Murgulescu, Ioan Constant Manoliu, Voinea Marinescu, mi­niştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşe­dinte al Marii Adunări Naţionale, membri ai C.C. al P.M.R., ai Con­siliului de Stat, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cul­tură, ziarişti. Au participat şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diploma­tic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român şi-au încheiat vizitele în ţara noastră Participanţii la cursurile de vară de limbă şi literatură, istorie şi artă a poporului român, care s-au ţinut la Sinaia sub auspiciile Universităţii Bucureşti,, şi-au încheiat vizitele în ţara noastră. Cei 137 de oaspeţi din 25 de ţări — profesori, cercetători ştiinţifici, studenţii care se speciali­zează în filologie romînă — au par­ticipat la excursiile organizate în Moldova şi regiunile Braşov şi Do­­brogea şi au vizitat oraşul Bucu­reşti. Vineri la amiază oaspeţii au fost primiţi de tovarăşul Ştefan Bălan, adjunct al ministrului Invăţămîntului. După amiază rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. Jean Livescu, a înmînat diplomele de participare la cursurile de vară de la Sinaia. Cu aceste ocazii oaspeţii au adus mul­ţumiri pentru felul cum au decurs cursurile, pentru valoarea lor In­structivă şi posibilitatea de a cu­noaşte cultura României, viaţa şi munca poporului român, pentru ospi­talitatea cu care au fost înconjuraţi. Seara rectorul Universităţii Bucu­reşti a oferit o masă colegială în cinstea participanţilor la cursurile de la Sinaia. în aceeaşi zi oaspeţii s-au întîlnit cu reprezentanţi ai presei române. (Agerpres) A APĂRUT IN LIMBA ROMÎNĂ nr. 9 (49) pe anul 1962 al revistei PROBLEME ALE PĂCII §I SOCIALISMULUI« revistă teoretică şi informativă a partidelor comuniste şi muncitoreşti La rubrica „Schimb de păreri" sunt publicate în continuare mate­riale ale discuţiei pe tema „An­ticomunismul — duşman al ome­­nirii“.­­ Acest număr cuprinde artico­­­­lele : „Probleme actuale ale dez­­­­voltării sistemului mondial socia­­­­list" de N. S. Hruşciov; „Singura­­ cale spre pace", articol redacţio­­­­nal ; „în legătură cu rezultatele­­ anului consacrat întăririi Partidu­­­­lui Comunist din Marea Britanie" f de J. Gollan ; „Construcţia de I partid şi munca în rîndul mase- I lor“ de D. ,N. Aidit ; „Dezvoltarea I n '' cnniafuff! O r% A'1­011 cf O în continuă a * societăţii socialiste în­­ Cehoslovacia" de F. Havlicek; f „Lupta pentru sindicate în R.F.G.“­­ de J. Ledwohn ; „A învins ideea I păcii" de V. Zagladin.­­ Rubrica „In partidele comuniste­­ şi muncitoreşti“ conţine numeroa- I se materiale informative cu pri­­­­vire la activitatea unor partide­­ frăţeşti. Rubrica „Cărţi şi reviste" cu­prinde recenziile „Integrarea" ca­pitalistă şi ideologii ei“ de V.­­ Pavlat, „O nouă revistă marxistă" 3 de N. Fred, „Glasul comuniştilor­­ din Mexic“ de B. Sanchez. Revista publică, la rubrica „Scrisori, note", materiale cu pri- 3 vire la evenimentele deosebite din­­ viaţa internaţională, din viaţa­­ unor ţări şi partide. De asemenea, revista publică 3 noi materiale la rubrica „Impotri-­­ va represiunilor şi persecutării­­ democraţilor“.­ ­ Vizitele parlamentarilor belgieni BRAŞOV. — In zilele de joi şi vineri, delegaţia de deputaţi şi se­natori membri ai grupului parla­mentar belgo-român în frunte cu Dl. Edmond Machtens, însoţită de deputaţii Nicolae Bădescu, Demos­­tene Botez şi C. Paraschivescu-Bă­­lăceanu au vizitat oraşul Braşov şi împrejurimile sale. Joi dimineaţa, oaspeţii belgieni s-au întîlnit la sediul Sfatului Popular regional Braşov cu depu­taţi din regiune. Vicepreşedintele Comitetului Executiv al Sfatului Popular regional, Eleonora Nilca, a vorbit membrilor delegaţiei despre realizările social-economice din regiune. Parlamentarii belgieni a­u vizitat în continuare principalele secţii de producţie ale Uzinei de autoca­mioane „Steagul roşu“, grupul so­cial al uzinei, G.A.C. „Tudor Vla­­dimirescu“, cooperativa meşteşu­gărească din comuna Harman, cres­cătoria de păstrăvi din Prejmăr, complexul turistic Poiana Braşov, cabana Cristianul Mare şi princi­palele monumente istorice din o­­raşul Braşov. Comitetul Executiv al Sfatului popular regional Braşov a oferit vineri un dejun în cinstea oaspeţi­lor. Seara parlamentarii belgieni au asistat la un spectacol folcloric pre­zentat la Teatrul muzical din ora­șul Brașov. INFORMAŢII Vineri dimineaţa a părăsit Capi­tala delegaţia Asociaţiei de priete­nie sovieto-romînă, condusă de V. I. Konotop, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Sovietului regional­ Moscova, care ne-a vizitat ţara la invitaţia Consiliului general A.R.L.U.S. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare al tinerilor artişti amatori din R. P. Mongolă a prezentat vineri seara un spectacol în sala Teatrului C.C.S. din Capitală. Au participat reprezentanţi ai Co­mitetului de Stat pentru cultură şi artă, ai unor instituţii cultural-artis­­tice din Capitală, oameni de artă, ziarişti, un numeros public. Cîntecele şi dansurile tinerilor ar­­tişti amatori mongolezi au fost răs­plătite cu vii aplauze de spectatori. După spectacol, Comitetul de stat pentru cultură şi artă a oferit o masă în cinstea membrilor ansamblului. ★ A apărut nr. 4/1962 al revistei „AR­BITRAJUL DE STAT“, publicaţia Arbitrajului de Stat de pe lingă Con­­siliul de Miniştri. ★ La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane A.D.A.S. din 31 august 1962, au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere : LOTO CENTRAL La tragerea Loto-central din 31 august 1962 au fost extrase din urnă următoarele 10 numere : 72, 48, 79, 33, 78, 36, 86, 41 65, 10 Premiul special A : 41, 86, 10 Premiul special B : 65, 33, 48 Premiul special C : 78, 79, 36 Fond de premii : 719.029 Tragerea specială din 7 septembrie va avea loc la Oradea. 1. V.P.V. 2. P.V.T. 3. I.H.T. 4. P.Z.B. 5. N.U.V. 6. O.J.T. 7. K.R.V. 8. R.D.C. S­PORT Azi şi mjine pe stadionul Dinamo Finala unei mari competiţii de masă Pe stadionul Dinamo din Capitală se desfăşoară azi şi mîine finala pe regiunea Bucureşti a Spartachiadei de vară a tineretului. La startul di­feritelor probe vor fi prezenţi 600 de tineri şi tinere, calificaţi pentru faza finală din rîndul celor peste 200.000 de participanţi la fazele pre­cedente, în timpul celor două zile de con­curs vor avea loc o serie de mani­festări care vor întregi cadrul săr­bătoresc al întrecerilor. De pildă, un ansamblu de gimnastică, alcătuit din 600 de elevi din Giurgiu, va executa pe gazonul stadionului diferite exer­ciţii pregătite cu multă minuţiozita­te. Sportivi fruntaşi ai ţării noastre vor fi şi ei prezenţi în mijlocul par­ticipanţilor la Spartachiadă, împărtă­­şindu-le acestora din experienţa lor. Totodată sportivii fruntaşi vor face cîteva demonstraţii. Deschiderea festivă a Spartachiadei are loc la orele 17. In continuare se desfăşoară întrecerile la diferite pro­be. Deschiderea festivă şi o parte din întreceri vor fi transmise la te­leviziune. $ * ii • Prima ediţie a campionatelor mondiale de canotaj academic se va desfăşura între 6 şi 9 septembrie la Lucerna (Elveţia) pe pistele de la Rotsee. La întreceri s-au înscris pes­­te 400 de vîslaşi reprezentînd 25 de ţări. La campionate vor participa şi vîslaşi romîni. Ei vor lua startul în probele de 4 plus 1, 4 fără cîrmaci, 2 plus 1 şi 8 plus 1. Din lot fac parte, printre alţii: St. Pongrat, I. Petrov, C. Vereş, Radu Nicolae şi I. Boicu. • în zilele de 15 şi 16 septembrie pe lacul din apropierea localităţii Tata (R.P. Ungară) va avea loc un mare concurs internaţional de caiac­­canoe. Vor participa sportivi din 14 ţări printre care R.P. Romînă, Sue­dia, Danemarca, R.S. Cehoslovacă, Australia, Franţa, Italia, R.P. Un­gară. • Intr-un concurs internaţional de atletism desfăşurat la Stockholm sue­dezul Petersson a sărit la înălţime 2,16 m învingîndu-1 pe fostul record­man mondial Thomas (S.U.A.) care s-a clasat pe locul doi cu 2,13 m. • Cu prilejul unui concurs de at­letism desfăşurat la Jena, atletul Manfred Preussger a stabilit un nou record al R. D. Germane la săritura cu prăjina realizînd 4,81 m (v.r. era de 4,72 m şi aparţinea aceluiaşi at­let). Preussger utilizează o prăjină din fibre supraelastice. • La Cottbus (R. D. Germană) a început turneul de polo pe apă din cadrul Dinamoviadei. în primele me­ciuri, Dinamo București a terminat la egalitate : 3-3 cu Dinamo (R. D. Germană). Dinamo Moscova a învins cu 6-1 pe Ruda Hvezda (R. S. Ceho­slovacă) și Dózsa Budapesta CU 2-1 pe Spartak Sofia. Pag. 3-a ŞTIRI EXTERNE Să fie eliberat Antoine Gizenga! PEKMN 31 (Agerpres). —­ Agenţia China Nouă anunţă că la 30 august Comitetul chinez de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii a făcut o de­claraţie în care cere punerea în li­bertate a patriotului congolez An­toine Gizenga. Poporul chinez, se spune în decla­raţie, sprijină lupta poporului con­golez împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialismului, în apărarea independenţei naţiona­le. Problema congoleză, se arată în declaraţie, trebuie rezolvată de în­­suşi poporul congolez. ★ CAIRO. Comitetul internaţional pentru ajutorarea Congoului şi Al­geriei a adresat o telegramă secre­tarului general provizoriu al O.N.U., U Thant, prin care îi cere să inter­vină şi să obţină ca guvernul con­golez să acorde de îndată vize avo­caţilor lui Gizenga şi să li se dea posibilitatea acestora să ia legătură cu Gizenga în vederea apărării lui. Din nou ciocniri in Katanga JOHANNESBURG 31 (Agerpres). — Ziarul „Star“, care apare la Jo­hannesburg, a publicat o ştire în care se spune că în Katanga au re­început ciocnirile între trupele gu­vernului central congolez şi jandar­meria katangheză. Judecind după informaţiile ziarului, transmise de corespondentul agenţiei A. P., lupte­le se desfăşoară în partea de est a Katangăi, în regiunea situată la 120 de mile de frontiera cu Rhodesia. în ştire se arată că printre jan­darmii katanghezi ucişi s-au desco­perit cadavrele a şase mercenari albi, dintre care doi din Republica Sud-Africană. Ziarul „Star" anunţă, de aseme­nea, că asupra unui avion cu reacţie al O.N.U. „s-a deschis focul de pe poziţiile katangheze din apropiere de Kolvesi". „Anul internaţional al Soarelui calm“ MOSCOVA 31 (Agerpres). — Timp de mai multe decenii, oa­menii de ştiinţă au cercetat cu atenţie astrul îndepărtat şi enig­matic — Soarele, care este un uriaş reactor atomic cosmic şi de care depinde în mare măsură viaţa planetei noastre. Dar multe din tainele acestuia au rămas nedezlegate. In prezent, se fac pregătiri pentru înfăptuirea unui nou program de cercetări numit „Anul internaţional al Soarelui calm". Preşedintele Uniunii interna­ţionale de geodezie şi geofizică, V. V. Belousov, arată într-un in­terviu acordat ziarului „Pravda“ că aceste observaţii vor consti­tui o completare preţioasă a cer­cetărilor întreprinse în cadrul Anului geofizic internaţional■ Cercetările vor cuprinde un larg cerc de probleme: magnetismul terestru, radiaţiile cosmice, auro­rele polare şi luminiscenţa ceru­lui de noapte şi multe altele. Niciodată pînă acum Soarele calm nu a fost cercetat într-o măsură atît de mare. Poate că aceste observaţii vor ajuta să cunoaştem mai profund natura misterioaselor pete solare. Deo­camdată, s-a stabilit numai că ele se formează în stratul supe­rior al astrului. In craterele uriaşe se dezlănţuie vîltorile in­candescente care dau naştere razelor electromagnetice, ultra­violete şi razelor X. Aceste raze vor fi cercetate cu ajutorul unor laboratoare terestre, precum şi cu ajutorul sateliţilor şi al unor rachete speciale. Soarele va fi urmărit de o în­treagă reţea de staţii speciale. Zeci de observatoare amplasate de-a lungul meridianelor şi para­­telelor globului pămîntesc nu vor lăsa nici o secundă ca astrul să scape din cîmpul lor vizual. In regiunile polare, în regiu­nile tropicelor, în emisfera su­dică vor fi create staţii pentru cercetarea luminiscenţei cerului de noapte. Razele invizibile ale instalaţiilor radar vor cerceta re­giunile aurorelor polare, iar baloanele-sonde vor măsura gra­dul de intensitate a radiaţiilor la o altitudine de 30 km. Oamenii de ştiinţă vor avea la dispoziţia lor aparate unicale, mijloacele optice şi radiotehnice cele mai noi. Programul anului internaţional al Soarelui calm prevede, de asemenea, studierea ionosferei, meteoriţilor, curenţilor telurici, distribuirea temperaturii în Cos­mos etc. Aceste cercetări sînt atît de vaste şi multilaterale incit, nece­sită o strînsă colaborare între oamenii de ştiinţă din multe ţări. Pînă acum şi-au anunţat parti­ciparea la acest program peste 40 de ţări. Oamenii de ştiinţă speră să dezlege tainele străvechi ale Soarelui, să cunoască natura re­actorului cosmic. Cine ştie, poate aici se găseşte secretul reacţiei termonucleare controlate, care pînă acum încă nu este accesibilă omului ? Răspunsul la această, întrebare îl va da timpul. Ce se urmăreşte cu aducerea avioanelor „U-2“ în sudul Angliei MOSCOVA 31 (Agerpres).­­ „Din nou avioanele „U—2“ se află în centrul atenţiei opiniei publice mondiale, din nou au devenit o temă alarmantă a comentariilor de presă“, scrie la 31 august în ziarul „PRAVDA“ S. Smirnov, în legătură cu instalarea la o bază aeriană din sudul Angliei a forţelor aeriene militare britanice a unei formaţii de „spioni zburători“ ai C.I.A. Dacă ar fi să dăm crezare comu­nicatului oficial, sarcina succeso­rilor lui Powers, care de data acea­sta se află pe pămînt englez, con­stă în „efectuarea la mare altitu­dine a cercetărilor meteorologice“ în zona de nord a Atlanticului. în legătură cu aceasta, Smirnov relevă că de pe acum există prevederi cu caracter de spionaj cuprinse in a­­ceste „cercetări“, în comunicatul său despre sosirea în Anglia a unei formaţii de avioane „U—2“, agenţia France Presse a recunoscut cu sin­ceritate că este vorba de urmărirea măsurilor de apărare ale Uniunii Sovietice. Ziarul englez „Birmin­gham Post“ a dat dovadă de şi mai multă sinceritate, scriind că „operaţiunile vor avea un caracter global“ şi că ele se desfăşoară în legătură cu neliniştea cercurilor mi­litariste din America legată de suc­cesele remarcabile ale Uniunii So­vietice în domeniul tehnicii rache­telor. Relatările agenţiei France Presse şi ale ziarului „Birmingham Post“, subliniază autorul, sunt deosebit de semnificative în lumina atitudinii guvernului S.U.A. în cadrul Comite­tului celor 18 pentru dezarmare. „Oare nu este logic să se presupună că Washingtonul ar dori să acţio­neze pentru obţinerea de informaţii cu caracter de spionaj despre Uni­unea Sovietică şi forţele ei armate, întrucît nu mai speră să obţină la Geneva un drept legal de a face aceasta ?“ Trebuie subliniate în mod deose­bit acţiunile lipsite de răspundere ale acelora care permit ca pămîntul lor să fie folosit drept bîrlog pen­tru avioanele „U—2“, se arată în continuare în articol. După cum se arată în continuare în articol, aventura cu „U—2“ din trecut a făcut să eşueze conferinţa la nivel înalt, a intensificat încor­darea internaţională. „Şi fără să vrei ai impresia că în prezent cine­va intenţionează să anexeze la pro­vocările din Berlinul occidental provocări undeva în regiunea At­lanticului de nord şi astfel să agra­veze şi mai mult situaţia interna­ţională“, conchide autorul. Pentru că au votat împotriva alocărilor in scopuri militare.. LONDRA 31 (Agerpres). — După cum relatează presa, conducerea de dreapta a partidului laburist inten­ţionează să ia noi măsuri împotriva celor cinci laburişti membri ai parla­mentului — Michael Foot, Sydney Silverman, Emrys Hughes, Steven Davies şi William Baxter, pe care îi consideră indezirabili. Ei au şi fost excluşi din fracţiunea parlamentară a partidului laburist, pentru că au vo­tat împotriva alocărilor în scopuri militare, şi acum iau parte la şedin­ţele parlamentului ca laburişti inde­pendenţi, în furia lor oarbă, liderii de dreap­ta nu se dau în lături de la nici un fel de acţiuni scizioniste care se pot întoarce împotriva partidului. După cum scrie ziarul „Daily Sketch“, Geor­ge Brown, lider adjunct al partidului laburist, propune ca în viitoarele ale­geri parlamentare celor cinci să le fie opuşi candidaţi desemnaţi de con­ducerea oficială a partidului. Ziarul consideră că această propunere va provoca divergenţe şi disensiuni se­rioase în sinul partidului laburist. Interviul acordat de J. Tedenbal unor corespondenţi străini ULAN-BATOR 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia Montame, J. Tedenbal, prim-secretar al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Mongole, a răspuns la întrebările unui grup de cores­pondenţi străini, între care şi ziare­lor „Suddeutsche Zeitung“ (R.F.G.) şi „Daily Express“ (Anglia) şi ai companiei de radio-televiziune „Co­lumbia Broadcasting System" (S.U.A.). Şeful guvernului R.P. Mongole a reafirmat năzuinţa ţării sale de­­a stabili relaţii normale cu toate ţă­rile interesate în stabilirea unor a­­semenea relaţii. R.P. Mongolă este dispusă şi în prezent să stabilească relaţii normale cu ţările occidentale, inclusiv S.U.A. şi Marea Britanie. J. Tedenbal a arătat în continuare că în faţa R.P. Mongole s-au des­chis mari perspective pentru un avînt rapid continuu, în legătură cu faptul că a devenit membră a Con­siliului de Ajutor Economic Reci­proc. In prezent — a spus el — ţara noastră are posibilităţi să lărgeas­că şi mai mult colaborarea econo­mică şi întrajutorarea cu ţările par­ticipante la această organizație.

Next