Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)

1962-10-02 / nr. 5588

Pag. 2-0 SPOR­T — SPOR­T — SPOR­T — SPOR­T Atleţii şi atletele noastre învingători la Balcaniada de la Ankara R. P. Romina a învins Marocul cu 4-0 Pregătirile reprezentativei noastre pentru jocul cu Spania au început mai din timp ca de obicei şi credem că nu s-a procedat greşit. Acest ade­văr ne-a fost confirmat chiar dumi­nica aceasta, în timpul partidei cu Marocul, cînd s-a văzut că puţinele antrenamente in comun au permis antrenorilor să definitiveze în linii mari echipa — şi ceea ce este deo­sebit de semnificativ — să-i imprime un anumit fel de joc, specific ei, ur­­mărindu-se a se pune cît mai bine in valoare calităţile individuale ale jucătorilor care o compun. La prima sa verificare reprezentativa noastră a corespuns în cea mai mare parte şi facem această afirmaţie nu pentru că a ciştigat cu 4-0 — deşi şi aceasta contează — ci mai ales pentru că a reuşit să repete cu destul succes o formula adoptată este foarte elastică permiţînd la nevoie să se atace chiar cu şase jucători. Fără a slăbi deci puterea de atac a echipei formula de joc preconizată asigură o mare stabilitate îrn apărare. Duminică s-a văzut clar cît de incomodată a fost echipa Marocului în puţinele mo­mente de ofensivă pe care le-a avut. înaintaşii oaspeţi s-au încurcat pur şi simplu în marginea careului de 16 metri sau chiar mai departe de acesta, nereuşind în tot meciul să şuteze la poartă, din careu, decît o singură dată. în rest , marocanii au încercat poarta cu lovituri de la 20— 25 metri nepericuloase pentru Dungu şi apoi Sfetcu. Un alt aspect pozitiv al jocului de duminică este că în timpul partidei s-a păstrat aceeaşi formaţie ceea ce este foarte necesar pentru omogenizarea ei. Doar o sin­­gură schimbare, în minutul 80, cînd Dungu a fost înlocuit cu Sfetcu, lecţie pe care şi-a propus s-o înveţe portarul ploieştean îndeplinind cu cît mai bine. Replica adversarului în­ , acest prilej norma de maestru al­tîlnit, surprinzător de slabă faţă de sportului Să sperăm însă că viitoa­rele partide de verificare vor aduce aşteptări, ar fi permis echipei noas­tre să iasă din tiparul propus. Aceas­t In echipă pe dinamovistul Pîrcălab­­ nefolosit, pare-se datorită prezenţei sale mai tîrzii la lot. In rest echipa ni se pare bine alcătuită, mai puţină încredere prezentînd la ora actuală stoperul Iosif Lazăr, greoi şi uneori nesigur. In afara unor lucruri bune în jo­cul echipei noastre, şi-au făcut loc şi o serie de deficienţe pe care sîntem siguri că antrenorii le-au sesizat şi vor insista cu pricepere pentru re­medierea lor. Aşa de pildă, unii din­tre jucători (Seredai în special) sunt deficitari la capitolul pregătire fizi­că. Din această cauză ritmul de joc al echipei noastre nu a fost uniform pe toată durata Apoi mai reproşăm echipei faptul că nu a circulat des­tul balonul, nu a pasat mai mult, unii jucători abuzind de dribling şi ţinerea mingei atunci cînd nu era necesar. Printr-o mai bună circulaţie a balonului, prin cît mai multe pase, echipa noastră trebuie să ajungă ca in timpul celor 90 de minute de joc să păstreze cît mai multă vreme min­gea, limitînd astfel posibilităţile de acţiune ale adversarului. Cum am mai spus evoluţia de du­­minică a echipei noastre a fost mul­ţumitoare. Să nu uităm însă că ad­versarul intrlnit nu ne-a solicitat prea mult, nu ne-a ridicat probleme deosebite. De aceea aşteptăm cu le­gitimă curiozitate viitoarele verificări ale echipei noastre programate cu Steagul roşu Braşov (duminică 7 oc­tombrie), R. D. Germană (14 octom­brie, de deplasare, ceea ce este foar­te bine) şi echipa olimpică a R. S. Cehoslovace (24 octombrie, la Bucu­­reşti). ANKARA.­­ Prin telefon de la trimisul special „Agerpres”, I. GOG­A. Urmărite timp de 8 zile de peste 60.000 de spectatori con­cursurile celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism au luat sfirşit duminică pe stadionul „19 Mai“ din Ankara cu o dublă vic­torie a echipelor R. P. Romine, cla­sate pe primul loc atît la masculin cit­ţi la feminin. Dacă în concursul feminin victoria a fost obţinută din nou fără emoţii, în schimb în cel masculin întrecerea pentru primul loc »' fost deosebit­ de pasionantă pină la ultima probă. Atleţii noştri au luptat •cu multă ambiţie reuşind ca pină la •'Sfirşit să-şi înscrie pentru a doua oară numele pe tabloul cîştigătorilor balcaniadei atletice. In decursul competiţiei, atleţii şi atletele ţării noastre au cucerit 14 titluri de cam­pioni balcanici, fiind aplaudaţi căl­­duros pentru frumoasa lor compor­tare. Atleţii iugoslavi au obţinut 10 titluri, cei bulgari 8, grecii 2 şi turcii 1. V. Jurcă, învingător în două probe: 200 m plat şi 400 m garduri, Z. Va­­moş cîştigătorul probelor de 1.500 şi 8.000 m au fost incontestabili cei mai buni oameni ai echipei noastre. Gh. Popescu (suliţă), I. Dăndărău (3.000 m obstacole) şi C. Grecescu (10.000 m) au obţinut victorii remarcabile in probe în care atleţii bulgari şi iugo­­slavi erau primii favoriţi. Desigur cea mai bună atletă a concursului a fost recordmana lumii Iolanda Balaş, care a sărit 1,84 m (record balcanic) din prima încercare. In ultima zi Maria Budan ne-a ofe­rit o plăcută surpriză cîştigind pro­ba de 80 m garduri cu timpul de 0”6/10. Neobositul V. Jurcă a termi­nat învingător în proba de 200 m. plat, in timpul de 21”8/10. Atleţii ro­­mini au dominat proba de 5.000 m. plat, cîştigată de Z. Vamoş în 14’39”2/10. Fondistul turc Saban a­ trecut la conducere imediat după ce i-a dat startul. S-a mers în pluton pînă în ultimul tur cînd a atacat A. Barabaş (R.P.R.). Pe ultimii 40 m Vamoş a recuperat întrecîndu-şi co­legul. In proba feminină de arunca­rea suliţei a fost înregistrată o sur­priză, Kacic (Iugoslavia) — 49,71 m reuşind să o învingă pe favorita Maria Diaconescu, clasată pe locul doi cu 48,45 m. Jocurile Balcanice de atletism de la Ankara s-au desfăşurat i­ntr-o at­mosferă de sportivitate. Pista stadio­­nului „19 Mai“ care a fost moale din cauza ploilor căzute în ultimele 4 zile, nu a permis însă obţinerea unor rezultate superioare Totuşi Jocurile Balcanice au prilejuit între­ceri spectaculoase care au arătat uti­litatea acestei competiţii în dezvol­tarea pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare intre sportivii din această parte a Europei. După terminarea concursurilor în cadrul festivităţii de închidere a jocurilor, Kikret Altinel, directorul general al Educaţiei Fizice din An­­kara a mulţumit participanţilor în numele locuitorilor oraşului. Apoi, au fost înmânate echipelor R. P. Romín, cupele oferite de organizaţiile spor­­tive din Istanbul şi Ankara, în acor­durile unui marş sportiv atleţii din cele 5 ţări au defilat prin faţa spec­tatorilor care i-au aplaudat frenetic. Pe tabloul electric au apărut apoi cuvintele: „La revedere, la Sofia în 1963“. Ea nu s-a întîmplat însă şi bine s-a făcut după părerea noastră că pînă le final s-a exersat ceea ce s-a ur­mărit iniţial. Deci, neabandonarea nici un moment a ideii de joc elabo­rată pentru meciul cu Spania, este o primă concluzie pozitivă ce se des­prinde după partida de duminică. O a doua ar fi aceea că jocul echipei noastre nu este de fel defensiv (aşa cum au crezut unii) ci dimpotrivă De duminică, campionatul catego­riei A de fotbal are un nou lider în persoana echipei Farul Constanţa, re­velaţia din acest an a stagiunii. Con­­stănţenii au reuşit pe teren propriu să cîştige derbiul etapei a VII-a, în­vingând cu 2-0 pe Petrolul Ploieşti. Ultimele rezultate obţinute de echipa Farul fac ca evoluţia sa în capitală (duminică 7 octombrie, întîlneşte pe Steaua) să fie aşteptată cu mult in­teres. Două din echipele categoriei, Dinamo Bucureşti şi Minerul Lupeni, au realizat duminică primele lor vic­torii de la începutul campionatului. Bucureştenii au cîştigat in deplasare, învingînd cu 1-0 pe U.T.A. în timp ce Minerul, jucînd acasă, a depăşit cu 2-1 pe C.S.M.S. Iaşi. Formaţia din Lupeni continuă însă să păstreze „lanterna roşie“. Ştiinţa Timişoara a cîştigat greu, dar a cîştigat, întîlni­Capul de afiş al celei de a 4-a eta­pe a campionatului republican de handbal de şapte a fost ţinut de întîl­nirea feminină Rapid—Ştiinţa Bucu­reşti. Şi de această dată cele două echipe au furnizat o intîlnire specta­culoasă, de un nivel tehnic ridicat. înaintea începerii partidei prima şansă aparţine echipei Ştiinţa care nu cunoscuse înfrîr­gerea în actuala ediţie a campionatului, şi care miza pe... lipsa din formaţia feroviarelor a cîtorva titulare. Pe teren însă lucru­rile s-au petrecut cu totul altfel. încă de la începutul partidei, rapidistele rea cu Steaua, unicul gol al partidei desfăşurată la Timişoara fiind înscris de Lereter dintr-o lovitură de la 11 metri. De remarcat că în formaţia militară şi-a făcut reintrarea porta­rul Voinescu. Scorul etapei l-au realizat tinerii jucători ai echipei Viitorul care au surclasat cu scorul de 7-1 pe Steagul roşu, formaţie care cu numai o săp­­tămînă în urmă a învins fără drept de apel pe fostul lider. Ştiinţa Cluj, Jocul echipei bucureştene a fost re­­confortant, satisfăcînd în întregime miile de spectatori, martori în ultima vreme a unor meciuri cu totul neco­respunzătoare. Viitorul a jucat cu mul­tă poftă realizind, în repriza a II-a, faze de multă frumuseţe, încheiate de cele mai multe ori cu şuturi pericu­­loase. Din nou, ca în atîtea alte dăţi, Steagul roşu a decepţionat publicul bucureştean, au pus stăpînire pe joc, reuşind să înscrie punct după punct şi să a­­jungă la sfîrşitul primei părţi a în­tîlnirii să conducă cu scorul de 5-1. Ne-am aşteptat ca după pauză să a­­sistăm la un reviriment din partea echipei Ştiinţa. Intr-adevăr ele reu­şesc să închege cîteva acţiuni fru­moase, nefructificate însă din cauza impreciziei şuturilor. Cele care în­scriu sînt tot feroviarele, ele ajun­­gînd să conducă cu scorul de 7-1. De la acest scor Ştiinţa începe să joace mai bine să acţioneze mai precis şi reuşesc să termine partida onorabil, tabela de marcaj indicînd scorul final de 9-5. Derbiul etapei la handbal B. IONESCU Farul, liderul campionatului de fotbal - Fază din meciul R. P. Romină-Maroc Foto­­ AGERPRES Etapa a XVI-a la rugbi Mai uşor decît era de aşteptat, e­­chipa feroviarilor —­ Gri­viţa Roşie — a cîştigat meciul pe teren propriu disputat duminică diminieaţa cu for­maţia Ştiinţa Timişoara. învingătorii au ajuns se pare la o formă cores­punzătoare, manifestînd (sperăm că nu numai de această dată) tendinţa de a juca deschis, cu pase­ rapide, schimbînd acţiunile, pe o parte şi pe alta, după cum o impunea situaţia. Griviţenii au înscris 18 puncte, toate din încercări. Adversarii lor, deşi s-au străduit să se apropie de butu­rile străjuite de P. Buda, n-au reuşit să marcheze. Pe scurt, meciul v Griviţa Roşie­ .Ştiinţa Timişoara, agreabil, spectacu­los, curat. Faţă de acest lucru, apare cu atît mai nemotivată atitudinea cunoscutului jucător C. Stănescu (Gri­­viţa Roşie) care şi-a permis să-l in­sulte pe arbitrul întîlnirii. Cum se şi impunea, Stănescu a fost eliminat de pe teren. Cînd însă o să-şi dea sea­ma acest jucător că a fi sportiv fruntaş — şi încă maestru al sportu­lui ! — presupune o comportare ire­proşabilă pe teren, respect faţă de coechipieri, adversari şi arbitru . In cea de a doua partidă ce a avut loc în capitală (Steaua—Unirea) n-a lipsit mult să se înregistreze o mare surpriză. Cu 8 minute înainte de sfîr­­şitul meciului Unirea conducea cu 3-0 (!). Echipa campionilor a putut totuşi să cîştige jocul, în urma unor acţiuni mai organizate iniţiate în ul­timele minute de joc. Scor final 11-3 pentru Steaua. La Iaşi, C.S.M.S.-ul a terminat cu un scor alb (0-0) întîlnirea cu Dinamo. Ştiinţa Cluj, jucînd pe teren propriu — a cîştigat (5-0 cu Ştiinţa Bucu­­reşti). Două meciuri (Progresul— Ştiinţa Petroşeni şi Metalul—Olimpia) nu­­ s-au disputat. Primul a fost amî­­nat de federaţie. Celălalt n-a avut loc din cauza neprezentării la joc a echipei Olimpia. Cazul se impune a fi cercetat de forul de specialitate. I. DAMIAN Dispu­ta a început du­minică dis-de-d­iminenţă. Soarele nu reuşise încă să împrăştie ceaţa de deasupra lacului Flo­­reasca, cînd cei 22 de finalişti ai lansetei, din şapte regiuni ale ţării şi-au dat întâlnire pe stadionul I.C.A.R. „Glu­coza", pentru a-şi mă­sura forţele. E drept, nu au fost decît trei probe — două de preci­zie şi una de distanţă — însă toate trei difici­le, pentru că toate au cerut din partea concu­renţilor multă atenţie şi indemînare. Întrecerea s-a desfă­şurat simultan la toate probele şi, ca întotdea­una în sport, cei mai iscusiţi şi-au văzut efor­turile încununate cu succes. La proba Aren- Pescarii la start­ berg, probă ce constă în aruncarea unei greutăţi de aluminiu (7,5 gr.) cu varga de pescuit la o ţintă fixă asemănă­toare cu cea de la tir, după o luptă de peste trei ore, pe primul loc s-a clasat lăcătuşul Francisc Ottenberger din Oradea, în timp ce la Skish probă asemănă­toare cu prima numai că ţinta fixă se găseşte la distanţe între 8 şi 17 m., cîştigător a ieşit, după baraj, arădeanul Laţco Sfetozar. In cea de-a treia probă, cea de distanţă, cel mai bun s-a dovedit a fi Marius Gherghel, balerin al Operei de Stat din Cluj, care, cu o aruncare de peste 60 m., şi-a lăsat în urmă toţi adversarii. La triatlon, totalul ce­lor trei probe, pînă la urmă a învins bucureş­­tganul Vladimir Trifă­­nescu. In acelaşi timp, pe la­cul Tel, in imediata a­­propiere a stadionului, 51 de practicanţi ai un­ditului — şi ei finalişti — îşi disputau titlul de cel mai bun pescar sta­ţionar. A cîştigat Ion Diaconescu, tinichigiu, constructor la I.R.C.R. „30 Decembrie“ din ca­pitală, care cu o frumoasă „saramură" (10 bucăţi, în greutate de 380 gr.) a fost de­clarat campion. Pe echi­pe, pe primul loc s-a clasat selecţionata Bucu­­reştiului. D. BOZGA Beneficiul - indicator de bază al activităţii (Urmare din pag. 1) să poată fi folosită pentru începe­rea unui nou ciclu de producţie şi pentru vărsarea la buget, la ter­menele stabilite, a veniturilor cuve­nite statului. Un exemplu de atitu­dine gospodărească pentru realiza­rea producţiei fabricate ne oferă uzina „Magheru-Topleţ", care în primul semestru al anului în curs a îndeplinit sarcinile de plan la producţia globală în proporţie de 102,8 la sută, la producţia-marfă 102,1 la sută, iar la producţia vîn­­dută şi încasată 102,2 la sută, ceea ce a contribuit la obţinerea unui beneficiu peste plan in sumă de 1405 000 lei. De asemenea, Bumbă­­căria rominească-Jilava, urmărind indeaproape îndeplinirea tuturor in­dicatorilor de plan, a reuşit să rea­lizeze planul la producţia globală pe semestrul 1/1962 in proporţie de 101.9 la sută, la producţia-mamfă 101,1 la sută, la producţia vindută şi încasată 101,3 la sută, să reali­zeze economii la preţul de cost şi să obţină, pe această cale, bene­­fieii peste plan in sumă de 500 000 lei. Experienţa acestui an ne-a arătat că sunt însă Întreprinderi care, deşi îndeplinesc planul de producţie­­marfă, rămîn cu un stoc de produse la sfîrşitul perioadei mai mare de­cît cel planificat. Munca „in asalt" practicată de aceste întreprinderi duce la suprasolicitarea maşinilor, utilajelor, la creşterea procentului de rebuturi şi deşeuri, la scumpirea producţiei şi în ultimă instanţă , la nerealizarea beneficiului planifi­cat. Aşa, bunăoară, uzina „Infrăţi­­rea"-Oradea, deşi a depăşit planul de producţie-marfa în semestrul I a.c. cu 3,9 la suta, realizările la producţia vindută şi incăsată au fost sub plan cu 5,5 la sută. Cu 1 808 000 lei, sub cifra planificată a fost şi beneficiul activităţii de bază realizat. Rezultatele financiare ne­satisfăcătoare trebuie puse in bună măsură pe seama neritmicitaţii în producţie (în decada I, s-a realizat 5,8 la sută din producţie, în decada a Il-a, 10,5 la sută şi in decada a IlI-a, 83,7 la sută), pe depăşirea cheltuielilor de producţie, schimba­rea ponderii sortimentelor etc. Lipsa de ritmicitate a producţiei contribuie nu numai la nerealizarea producţiei fabricate, dar şi la scum­pirea ei, ca urmare a depăşirii re­buturilor admisibile care la uzina „Unio“ din Satu-Mare reprezintă suma de 105.000 lei, la uzina „Neptun" din Cimpina, 67 000 lei etc.­­ Formarea de stocuri de produse finite peste cele planificate, pe lingă că influenţează negativ rea­lizarea planului de beneficii, creează dificultăţi financiare întreprinderii şi prin imobilizarea mijloacelor ei cir­culante. Pentru a se putea aprovi­­ziona cu materii prime, materia­le, combustibil necesare producţiei şi a acoperi celelalte cheltuieli, in­treprinderea trebuie să-şi desfacă ritmic producţia şi să-şi reconstituie astfel mijloacele sale circulante. Altfel, ajunge în situaţia de a avea împrumuturi restante cu garanţia forului tutelar, pentru care plăteşte dobânzi ridicate. Pentru asigurarea îndeplinirii pla­nului de beneficii, întreprinderile sunt chemate să urmărească îndea­proape reducerea sistematică a cheltuielilor de producţie şi de cir­culaţie. Reducerea permanentă a cheltuielilor de muncă vie şi mate­rializată se poate asigura pe calea introducerii tehnicii noi, a perfec­ţionării procesului tehnologic, a fo­losirii de materii prime şi materiale mai ieftine, a creşterii calificării lu­crătorilor şi a lichidării cheltuieli­lor neeconomicoase, a reducerii de­şeurilor şi rebuturilor. Numai pe a­­ceastă cale întreprinderile pot a­­junge să aibă o rentabilitate ridi­cată. Eforturile depuse de numeroase întreprinderi in semestrul 1 al a­­cestui an pentru obţinerea de eco­nomii peste plan şi-au arătat roa­dele. Astfel, Trustul minier „Munte­nia” a redus costurile de producţie cu 1 834 000 lei faţă de 350 000 lei cit era sarcina de plan ; Trustul minier „Oltenia" — cu 5 443 000 lei faţă de 3 187 000 lei cit era planifi­cat. Importante economii peste plan la preţul de cost a obţinut şi între­prinderea minieră Căpeni, ca ur­mare a creşterii productivităţii muncii, a reducerii cheltuielilor de regie şi a cheltuielilor de desfacere. Ca urmare a îmbunătăţirii procesu­lui tehnologic, Fabrica de anuleele­ întreprinderii tice din Iaşi a reuşit să depăşească planul de producţie, să reducă con­sumurile specifice la materiile prime (glucoză, făină soia, acid oxalic, acetat de butil etc.), să reducă preţul de cost pe unitatea de pro­dus şi să crească simţitor rentabi­litatea întreprinderii. Traducînd de viaţă hotârîrile Con­gresului al III-lea al P.M.R. cu pri­vire la extinderea forajului cu tur­bina, întreprinderea de foraj Rîm­­nicu-Vilcea a depăşit in primul se­mestru al anului in curs volumul planificat al lucrărilor, a redus pre­ţul de cost pe metru forat şi a obţinut importante beneficii peste plan, întreprinderea regională de transporturi auto Ploieşti, urmărind cu grijă consumul de carburanţi şi subrifienţi, a realizat economii la preţul de cost care au contribuit la depăşirea beneficiului planificat. Alături de acestea, mai sunt în­treprinderi care nu dau atenţia cu­venită reducerii preţului de cost, uitînd că aceasta constituie o sar­cină centrală a economiei noastre, întreprinderea de reparaţii auto nr. 4 Iaşi, bunăoară, şi-a încheiat ac­tivitatea pe primul semestru cu pierderi în loc de beneficii, ca ur­mare a nerealizării planului de pro­ducţie, a executării de reparaţii de proastă calitate şi depăşirea preţu­lui de cost. Beneficiile obţinute prin realiza­rea producţiei mai pot fi diminuate şi de o sere de cheltuieli, de pier­deri din afara producţiei. Este vorba in primul rind de pierderile suferite de pe urma casării şi declasării unor produse finite, materii prime sau­ materiale, care nu mai pot fi utilizate potrivit destinaţiei lor ini­ţiale. Acesta este de obicei rezul­tatul proastei conservări, al sistării comenzilor, al defectelor de calita­te, al evoluţiei modei etc., adică al unor cauze subiective care deseori pot fi prevenite. De asemenea, do­­bînzile la împrumuturile restante, a­­menzile şi penalizările pe care le da­torează întreprinderile pentru neîn­­deplinirea obligaţiilor contractuale sau a sarcinilor către buget și alte cheltuieli neproductive care dimi­nuează beneficiul realizat pot fi evitate dacă întreprinderile își gos­podăresc bine fondurile de care dispun, urmăresc realizarea tuturor sarcinilor de plan. Numai dobânzile la creditele restante garantate de forul tutelar în semestrul I ax, su­portate de Trustul de extracţie din Târgu-Jiu, de Întreprinderea regio­nală de transporturi auto-Oltenia şi de fabrica de mase plastice Bucu­reşti însumează aproape un milion de Iei. In legătură cu realizarea sarcinii de beneficii, întreprinderile şi orga­nizaţiile economice nu trebuie să piardă din vedere două aspecte importante. In primul rind, că fără Încasarea integrală a veniturilor bugetare la care concură şi bene­ficiile cu peste o treime, nu este posibilă acoperirea totală a chel­tuielilor legate de îndeplinirea o­­biectivelor prevăzute în planul de stat. Nerealizarea investiţiilor plani­ficate influenţează negativ asupra creşterii producţiei, a creării bazei materiale necesare dezvoltării in­­văţămintului, ocrotirii sănătăţii etc. şi in cele din urmă , asupra po­sibilităţilor de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. In al doilea rind, fondul întreprinderii este cu atît mai mare cu cît beneficiul peste plan din efort propriu este mai ridicat. Or, folosirea fondului întreprinderii într-o măsură hotărî­­toare pentru construirea de locuinţe constituie un factor stimulator pen­tru muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii din întreprinderi, deoarece pe măsură ce creşte cuantumul acestui fond, creşte şi numărul de aparta­mente ce sunt puse la dispoziţia colectivelor acestor unităţi. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că îndeplinirea planului de beneficii pe anul in curs constituie o premisă impor­tantă pentru realizarea sarcinii de beneficii in anul de plan 1963. De la un an la altul, volumul benefi­ciului planificat trebuie să crească ca urmare a sporirii producţiei şi a reducerii preţului de cost. Pentru a asigura reducerea con­sumului de materii prime şi mate­riale, creşterea productivităţii mun­cii, micşorarea cheltuielilor secţiilor de fabricaţie şi a cheltuielilor ge­nerale ale întreprinderii, trebuie luate măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare. Asemenea măsuri continuă să acţioneze şi după în­cheierea anului in care au fost ini­ţiate, contribuind la obţinerea de rezultate financiare cit mai bune. Cum in toate ramurile economiei se înregistrează progrese simţitoa­re de la un an la altul, este şi fi­resc ca din partea întreprinderilor să se ceară realizarea in anul de plan nu numai a rentabilităţii în­registrate în anul de bază, ci a unei rentabilităţi Îmbunătăţite. Po­mima libera Z­ilele acestea, principalele for­maţii simfonice ale capitalei, orchestra Filarmonicii de Stat „George Ertescu" şi orchestra Radiodifuziunii, vor pleca să re­prezinte, peste hotare, arta mu­zicală romînească. Este un eve­niment artistic important, repre­­zentind o verificare de mare răs­pundere a interpreţilor noştri, cu a­­tît mai mult cu cît Filarmonica va lua parte la manifestări budapesta­­ne muzicale de amploare, alături de alte ansambluri simfonice de renu­me, iar orchestra Radio va concerta în faţa exigentului public sovietic, la Moscova, Leningrad, Kiev şi Riga. La capătul un­ei munci intense de pregătire, desfăşurate de-a lungul a numeroase repetiţii migăloase, me­nite să asigure repertoriului prezen­tat un grad cit mai înalt de finisare a interpretărilor, cele două formaţii au înfăţişat publicului bucureştean mai multe concerte, constituind un fel de „repetitiv generală“ pentru a­­propiatele turnee,­­ concerte care ne-au permis să tragem concluzii a­­supra nivelului artistic al orchestrelor noastre de frunte. După cele două programe de deschidere a stagiunii, prezentate in fata colectivelor a două mari întreprinderi din capita­lă, orchestrele au trecut In sălile lor de concert. De data aceasta, progra­mele au avut, fiecare în parte, un contur propriu, ocolind monotonia și lipsa de coordonare prezente In concertele de deschidere, In care, printr-o îngemănare nedorită, figu­raseră aceeaşi Rapsodie de Enescu şi aceeaşi Simfonie Spaniolă de Lalo, cu concursul aceluiaşi solist, Ion Voicu. E de sperat că această repe­tare se va dovedi, de-a lungul sta­giunii, doar incidentală, şi că cele două orchestre se vor strădui să-şi aducă o contribuţie cit mai origina­lă la lărgirea orizontului activităţii muzicale bucureştene. In concertele de săptămîna trecută, proba cea mai concludentă pentru măestria ansamblurilor şi dirijorilor a constituit-o interpretarea unor simfonii de mare amploare. Astfel, joi seara, orchestra Radioteleviziunii sub conducerea lui Iosif Conta ne-a prezentat o versiune mult îmbunătă­ţită, faţă de prima audiţie şi chiar faţă de execuţia din Festivalul E­­nescu, a Simfoniei a ii-a a marelui nostru muzician. Dificultăţile de e­­xecuţie legate de extrema complexi­tate a ţesăturii orchestrale a lucră­rii­ au fost biruite de astă dată cu incomparabil mai multă naturalețe, şi în felul acesta dramaturgia sim­foniei a apărut mai clară ascultăto­rilor care urmăriseră şi anterioarele execuţii. In deosebi finalul lucrării a avut, parcă, o conciziune sporită şi astfel logica întregii simfonii, echi­librul ei interior, s-au dovedit mai evidente. Acesta este, de bună sea­mă, un succes important al orches­trei şi dirijorului, care vor înfăţişa publicului sovietic o primă audiţie de mare semnificaţie din crear­ea lui George Enescu, venind să se adau­ge memorabilei­­execuţii a Simfoniei I­ov către, orchestra Radioteleviziu­­nii sovietice, dirijată de Rojdestven­­ski. De la acest grad de realizare înainte, se va putea obţine, desigur, printr-un ,,rodaj" mai îndelungat, şi reliefarea colorată şi subtilă a tu­turor firelor acelei caracteristice re­ţele polifonice enesciene, a cărei­­e­­videnţiere deplină necesită eforturi îndelungi şi minuţioase. Sîmbătă seara, în partea a doua a concertului Filarmonicii, am ascul­tat, sub bagheta lui Mircea Basarab, o frumoasă interpretare a Simfoniei a IV-a de Brahms, axată pe linia convingătoare şi contemporană a u­­nei pronunţate sobrietăţi expresive. Calitatea şi plinătatea sonorităţii au mers poate mai puţin spre redarea unui element de „atmosferă“ — care a c**0ftic£& „ poate degenera cîteodată in grandi­locvenţă statică şi au slujit o re­dare clară şi echilibrată, in care sen­timentul poetic şi simţul mare al construcţiei edificiului muzical s-au unit intr-un aliaj de calitate. Fără Îndoială că tradiţia interpretărilor brahmsiene ale Filarmonicii va fi reprezentată şi de astă dată cu cin­ste. Din concertul dirijat de Emanoil Elenescu duminică dimineața la pu­pitrul orchestrei Radioteleviziunii, am reținit în primul rând redarea Sim­foniei a V-a de Şostacovici, admira­­bil omagiu adus de muzicienii ro­­mîni marelui simfonist sovietic, re­prezentat printr-una din operele a sa răscruce ale rodnicului său drum creator. Elenescu, care ştie să pre­gătească in amănunţime interpretări de concert şi înregistrări de calitate, a condus desfăşurarea muzicală cu fermitate şi clarviziune, acumulînd tensiunea impresionantelor dezvoltări şostacoviciene cu un lăudabil simţ al gradaţiei. Mai mult decît altădată, a fost pusă la contribuţie şi sensibili­tatea dirijorului (— Moderato şi Largo —) alături de dinamismul cu­noscut, care şi-a spus cuvîntul în părţile vii. Programele prezentate au mai con­tinut şi piese simfonice de mai mică amploare, dar nu de minoră dificul­­tate. Dimpotrivă ! Le orchestra Ra­dio, e de sperat că săptămîna acea­sta va mai fi folosită pentru a se da interpretării unor opusuri atît de cu­noscute ca „TUI Eulenspieg­al“ de Richard Strauss şi „Ucenicul vrăji­tor“ de Paul Dukas acea strălucire spirituală şi dezinvoltă absolut nece­sară, în care tracul episoadelor so­listice — nu întotdeauna biruit de astă dată — să dispară, cedind locul unei comunicativităţi curgătoare. La Filarmonică, am apreciat exe­cuţia, în primă audiţie, a unui îi­­cercare pentru orchestră de Maros Rudolf, care va apare ca un omaghi pentru creaţia maghiară contempora­nă, reprezentată printr-o lucrare de reală ingeniozitate coloristică, chiar dacă aflată în umbra covîrşitoarei personalităţi a unui Bartók. Cît des­pre Simfonia­­ de Enescu ( — pe care am fi dorit-o, poate, înlocuită ,de astă dată cu o operă enesciană din perioada deschisă de „Suita să­tească“ ■ ■), să nădăjduim că Filar­monica o va interpreta, de-a lungul turneului, cu o prospeţime mereu în­noită, care să nu denote rutina, ci doar bogata experienţă a frecvente­lor execuţii, de-a lungul anilor. Orchestrele noastre vor avea, ca solişti, instrumentişti români de frunte. Ne-am bucurat mult să aflăm pe Valentin Gheorghiu în mare for­mă concertistică, interpreting­ lucra­rea de Paul­onstantinescu nu nu­mai cu virtuozitatea, organic asimi­lată, pe care o constatăm de fiece dată cu o bucuroasă surpriză, dar şi cu o vervă excepţională. Iar Ion Voi­cu, încercatul nostru violonist, şi-a repetat Interpretarea cunoscută a Concertului nr. 2 de Prokofiev. Ve­­rificindu-şi în străinătate aceste succese îndelung „rodate", e de spe­rat că ambii artiști vor reveni in tară cu forte proaspete pentru abor­darea acelui repertoriu nou atît de dorit e de publicul nostru. Dorim soli­lor muzicii noastre cel mai deplin succes ! ALFRED HOFFMAN Sosirea colectivului Teatrului de stat de miniaturi din Leningrad Luni dimineaţa a sosit in Capitală colectivul Teatrului de stat de mi­­niaturi din Leningrad, de sub con­ducerea lui Arkadi Raikin, artist al poporului al R.SF.S. Ruse. Artiştii sovietici întreprind în ţara noastră un turneu de trei săptămâni. Ei vor prezenta în acest timp 16 spectacole, câte 5 la Constanţa şi Iaşi şi 6 la Bucureşti în sala Teatrului C.C.S. ivările Bibliotecii Centrale de Stat cunosc zilnic o mare afluenţă de citi­tori, în acest an fiind consultate peste 400.000 de cărţi şi diverse publi­caţii. In clişeu : aspect din sala cataloagelor Marți 2 octombrie 1962 nr. 5528 Mementul I fos-r unim Lacul lebedelor, I Tf*T#^‘^§l 19,30: Operă şi i i Balet al R P R­: I .Ilin Elixirul dragostei, I TEATRE 19,30 : Operetă ; Orfeu în infern, I 19,30: Naţional „I. L. Caragiale“ I (sala Comedia) ; Bolnavul inchi- I puit, 19,30 : Naţional „I. L. Cara- I giale (sala Studio) ; Tache, Ianke I şi Cadîr, 19,30 : „Lucia Sturdza I Bulandra“ ; Menajeria de sticlă, I 19,30 : Studioul „Lucia Sturdza Bulandra" ; Antoniu şi Cleopatra, I 19,30 : „C. I. Nottara“ (sala Ma­ I­gheru) ; Un băieţel, o paiaţă şi o­­ maimuţă şi Rochiţa cu figuri, 16 :­­ Ţăndărică (sala Orfeu) ; Alfabet împărat, 16 : Țăndărică (sala din­­ Academiei) ; Vorba revistei, 20 :­­ Satiric­ muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) ; Muzica bat­o­vina, 20 : , Satiric muzical „C. Tănase“ (sala­­ Victoria) ; Punct turistic­­; Cir- 8 cui, 20 : Circul de Stat. Contele de Monte Cristo, (seria a Il-a): E. Pavel, if irfcjTDnf m Alex. Sahia; Aven- C/INEMA turile lui Huckle­berry Finn : Repu­­blica, Gh. Doja, Floreasca ; Car­tierul viselor: Magheru, Bucu­­reşti, Mioriţa, G. Coşbuc ; Drum de încercare : V. Alecsandri, Tine­retului, 1 Mai ; Alarmă Pe insulă : I. C. Frimu ; Contele de Monte Cristo (seria I) : Lumina ; Coco­şul sperie moartea : Victoria ; Vin­­tul sudului : Central, Olga Bancic ; Program pentru copii (dimineaţa): Lazarillo de Tormes (după amiază): 13 Septembrie ; Primăvara fetelor : Timpuri Noi ; M-am săturat de căs­nicie : Maxim Gorki; Şampanie şi melodii ; înfrăţirea între popoare: B. Delavrancea ■ Anii fecioriei : Cultural ; Lazarillo de Tormes ; Al. Popov, Arta ; Soare şi umbră : 8 Martie, Moşilor ; Omul cu două feţe : Griviţa ; Fraţii Komarov — Vînătoarea de lupi : C-tin David ; La noapte va muri oraşul: V. Roai­­tă, Flacăra, Libertăţii ; Copilul şi oraşul : Unirea ; Start spre necu­noscut : T. Vladimirescu, M. Emi­­nescu, G. Bacovia ; 713 cere ateri- ;­zarea : Munca ; Reportaj cu ştrean­gul de gît : Popular ; Contele de­­ Monte Cristo (ambele serii) : 23 Au- I gust ; O viaţă ; Donca Simo, 30 De- I cembrie ; împotriva zeilor : 16 Fe-­­ bruarie ; Destăinuiri: I. Pintilie,­­ Aurel Vlaicu ; Urme tăcute: 8 Mai;­­ Acord final : Volga ; Tintin și mis-­­ terul „Lunei de aur" : Luceafărul ;­­ 49 de zile în Pacific : Drumul serii, j 19,00 Jurnalul te­leviziunii ; 19,15 Pentru cei mici­­ ,aviz TiTrri­ rtrruTr „Poveste cu un pui­­ fclitV ILiliNi de vînt“ de Octav Pancu-Iaşi. Dese­nează Iura Darie ; 19,30 Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Din reali­zările institutelor noastre de cer­­cetări“ ; 19,50 Oaspeţi străini des­pre ţara noastră ; 20,05 Filmul ar­­tistic „Vizita preşedintelui" — o­­ producţie a studiourilor din R. P . Polonă ; 21,35 Filmul documentar : ■ „Şahul de-a lungul vremurilor“ —­­ o producţie DEFA-Berlin; 21,45 Sea­­­­ră de romanţe. Cîntă o formaţie in-­­­strumentală condusă de Nelu Ur­­ziceanu. Solisti : Mia Braia, Ma-­­­ria Moraru, Nicolae Florei. In­te-­­ cheiere : Sfaturi pentru telespec­­­ tatori. Ultimele stiri. i

Next