Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)
1962-10-02 / nr. 5588
Pag. 2-0 SPORT — SPORT — SPORT — SPORT Atleţii şi atletele noastre învingători la Balcaniada de la Ankara R. P. Romina a învins Marocul cu 4-0 Pregătirile reprezentativei noastre pentru jocul cu Spania au început mai din timp ca de obicei şi credem că nu s-a procedat greşit. Acest adevăr ne-a fost confirmat chiar duminica aceasta, în timpul partidei cu Marocul, cînd s-a văzut că puţinele antrenamente in comun au permis antrenorilor să definitiveze în linii mari echipa — şi ceea ce este deosebit de semnificativ — să-i imprime un anumit fel de joc, specific ei, urmărindu-se a se pune cît mai bine in valoare calităţile individuale ale jucătorilor care o compun. La prima sa verificare reprezentativa noastră a corespuns în cea mai mare parte şi facem această afirmaţie nu pentru că a ciştigat cu 4-0 — deşi şi aceasta contează — ci mai ales pentru că a reuşit să repete cu destul succes o formula adoptată este foarte elastică permiţînd la nevoie să se atace chiar cu şase jucători. Fără a slăbi deci puterea de atac a echipei formula de joc preconizată asigură o mare stabilitate îrn apărare. Duminică s-a văzut clar cît de incomodată a fost echipa Marocului în puţinele momente de ofensivă pe care le-a avut. înaintaşii oaspeţi s-au încurcat pur şi simplu în marginea careului de 16 metri sau chiar mai departe de acesta, nereuşind în tot meciul să şuteze la poartă, din careu, decît o singură dată. în rest , marocanii au încercat poarta cu lovituri de la 20— 25 metri nepericuloase pentru Dungu şi apoi Sfetcu. Un alt aspect pozitiv al jocului de duminică este că în timpul partidei s-a păstrat aceeaşi formaţie ceea ce este foarte necesar pentru omogenizarea ei. Doar o singură schimbare, în minutul 80, cînd Dungu a fost înlocuit cu Sfetcu, lecţie pe care şi-a propus s-o înveţe portarul ploieştean îndeplinind cu cît mai bine. Replica adversarului în , acest prilej norma de maestru altîlnit, surprinzător de slabă faţă de sportului Să sperăm însă că viitoarele partide de verificare vor aduce aşteptări, ar fi permis echipei noastre să iasă din tiparul propus. Aceast In echipă pe dinamovistul Pîrcălab nefolosit, pare-se datorită prezenţei sale mai tîrzii la lot. In rest echipa ni se pare bine alcătuită, mai puţină încredere prezentînd la ora actuală stoperul Iosif Lazăr, greoi şi uneori nesigur. In afara unor lucruri bune în jocul echipei noastre, şi-au făcut loc şi o serie de deficienţe pe care sîntem siguri că antrenorii le-au sesizat şi vor insista cu pricepere pentru remedierea lor. Aşa de pildă, unii dintre jucători (Seredai în special) sunt deficitari la capitolul pregătire fizică. Din această cauză ritmul de joc al echipei noastre nu a fost uniform pe toată durata Apoi mai reproşăm echipei faptul că nu a circulat destul balonul, nu a pasat mai mult, unii jucători abuzind de dribling şi ţinerea mingei atunci cînd nu era necesar. Printr-o mai bună circulaţie a balonului, prin cît mai multe pase, echipa noastră trebuie să ajungă ca in timpul celor 90 de minute de joc să păstreze cît mai multă vreme mingea, limitînd astfel posibilităţile de acţiune ale adversarului. Cum am mai spus evoluţia de duminică a echipei noastre a fost mulţumitoare. Să nu uităm însă că adversarul intrlnit nu ne-a solicitat prea mult, nu ne-a ridicat probleme deosebite. De aceea aşteptăm cu legitimă curiozitate viitoarele verificări ale echipei noastre programate cu Steagul roşu Braşov (duminică 7 octombrie), R. D. Germană (14 octombrie, de deplasare, ceea ce este foarte bine) şi echipa olimpică a R. S. Cehoslovace (24 octombrie, la Bucureşti). ANKARA. Prin telefon de la trimisul special „Agerpres”, I. GOGA. Urmărite timp de 8 zile de peste 60.000 de spectatori concursurile celei de-a 21-a ediţii a Jocurilor Balcanice de atletism au luat sfirşit duminică pe stadionul „19 Mai“ din Ankara cu o dublă victorie a echipelor R. P. Romine, clasate pe primul loc atît la masculin citţi la feminin. Dacă în concursul feminin victoria a fost obţinută din nou fără emoţii, în schimb în cel masculin întrecerea pentru primul loc »' fost deosebit de pasionantă pină la ultima probă. Atleţii noştri au luptat •cu multă ambiţie reuşind ca pină la •'Sfirşit să-şi înscrie pentru a doua oară numele pe tabloul cîştigătorilor balcaniadei atletice. In decursul competiţiei, atleţii şi atletele ţării noastre au cucerit 14 titluri de campioni balcanici, fiind aplaudaţi călduros pentru frumoasa lor comportare. Atleţii iugoslavi au obţinut 10 titluri, cei bulgari 8, grecii 2 şi turcii 1. V. Jurcă, învingător în două probe: 200 m plat şi 400 m garduri, Z. Vamoş cîştigătorul probelor de 1.500 şi 8.000 m au fost incontestabili cei mai buni oameni ai echipei noastre. Gh. Popescu (suliţă), I. Dăndărău (3.000 m obstacole) şi C. Grecescu (10.000 m) au obţinut victorii remarcabile in probe în care atleţii bulgari şi iugoslavi erau primii favoriţi. Desigur cea mai bună atletă a concursului a fost recordmana lumii Iolanda Balaş, care a sărit 1,84 m (record balcanic) din prima încercare. In ultima zi Maria Budan ne-a oferit o plăcută surpriză cîştigind proba de 80 m garduri cu timpul de 0”6/10. Neobositul V. Jurcă a terminat învingător în proba de 200 m. plat, in timpul de 21”8/10. Atleţii romini au dominat proba de 5.000 m. plat, cîştigată de Z. Vamoş în 14’39”2/10. Fondistul turc Saban a trecut la conducere imediat după ce i-a dat startul. S-a mers în pluton pînă în ultimul tur cînd a atacat A. Barabaş (R.P.R.). Pe ultimii 40 m Vamoş a recuperat întrecîndu-şi colegul. In proba feminină de aruncarea suliţei a fost înregistrată o surpriză, Kacic (Iugoslavia) — 49,71 m reuşind să o învingă pe favorita Maria Diaconescu, clasată pe locul doi cu 48,45 m. Jocurile Balcanice de atletism de la Ankara s-au desfăşurat intr-o atmosferă de sportivitate. Pista stadionului „19 Mai“ care a fost moale din cauza ploilor căzute în ultimele 4 zile, nu a permis însă obţinerea unor rezultate superioare Totuşi Jocurile Balcanice au prilejuit întreceri spectaculoase care au arătat utilitatea acestei competiţii în dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare intre sportivii din această parte a Europei. După terminarea concursurilor în cadrul festivităţii de închidere a jocurilor, Kikret Altinel, directorul general al Educaţiei Fizice din Ankara a mulţumit participanţilor în numele locuitorilor oraşului. Apoi, au fost înmânate echipelor R. P. Romín, cupele oferite de organizaţiile sportive din Istanbul şi Ankara, în acordurile unui marş sportiv atleţii din cele 5 ţări au defilat prin faţa spectatorilor care i-au aplaudat frenetic. Pe tabloul electric au apărut apoi cuvintele: „La revedere, la Sofia în 1963“. Ea nu s-a întîmplat însă şi bine s-a făcut după părerea noastră că pînă le final s-a exersat ceea ce s-a urmărit iniţial. Deci, neabandonarea nici un moment a ideii de joc elaborată pentru meciul cu Spania, este o primă concluzie pozitivă ce se desprinde după partida de duminică. O a doua ar fi aceea că jocul echipei noastre nu este de fel defensiv (aşa cum au crezut unii) ci dimpotrivă De duminică, campionatul categoriei A de fotbal are un nou lider în persoana echipei Farul Constanţa, revelaţia din acest an a stagiunii. Constănţenii au reuşit pe teren propriu să cîştige derbiul etapei a VII-a, învingând cu 2-0 pe Petrolul Ploieşti. Ultimele rezultate obţinute de echipa Farul fac ca evoluţia sa în capitală (duminică 7 octombrie, întîlneşte pe Steaua) să fie aşteptată cu mult interes. Două din echipele categoriei, Dinamo Bucureşti şi Minerul Lupeni, au realizat duminică primele lor victorii de la începutul campionatului. Bucureştenii au cîştigat in deplasare, învingînd cu 1-0 pe U.T.A. în timp ce Minerul, jucînd acasă, a depăşit cu 2-1 pe C.S.M.S. Iaşi. Formaţia din Lupeni continuă însă să păstreze „lanterna roşie“. Ştiinţa Timişoara a cîştigat greu, dar a cîştigat, întîlniCapul de afiş al celei de a 4-a etape a campionatului republican de handbal de şapte a fost ţinut de întîlnirea feminină Rapid—Ştiinţa Bucureşti. Şi de această dată cele două echipe au furnizat o intîlnire spectaculoasă, de un nivel tehnic ridicat. înaintea începerii partidei prima şansă aparţine echipei Ştiinţa care nu cunoscuse înfrîrgerea în actuala ediţie a campionatului, şi care miza pe... lipsa din formaţia feroviarelor a cîtorva titulare. Pe teren însă lucrurile s-au petrecut cu totul altfel. încă de la începutul partidei, rapidistele rea cu Steaua, unicul gol al partidei desfăşurată la Timişoara fiind înscris de Lereter dintr-o lovitură de la 11 metri. De remarcat că în formaţia militară şi-a făcut reintrarea portarul Voinescu. Scorul etapei l-au realizat tinerii jucători ai echipei Viitorul care au surclasat cu scorul de 7-1 pe Steagul roşu, formaţie care cu numai o săptămînă în urmă a învins fără drept de apel pe fostul lider. Ştiinţa Cluj, Jocul echipei bucureştene a fost reconfortant, satisfăcînd în întregime miile de spectatori, martori în ultima vreme a unor meciuri cu totul necorespunzătoare. Viitorul a jucat cu multă poftă realizind, în repriza a II-a, faze de multă frumuseţe, încheiate de cele mai multe ori cu şuturi periculoase. Din nou, ca în atîtea alte dăţi, Steagul roşu a decepţionat publicul bucureştean, au pus stăpînire pe joc, reuşind să înscrie punct după punct şi să ajungă la sfîrşitul primei părţi a întîlnirii să conducă cu scorul de 5-1. Ne-am aşteptat ca după pauză să asistăm la un reviriment din partea echipei Ştiinţa. Intr-adevăr ele reuşesc să închege cîteva acţiuni frumoase, nefructificate însă din cauza impreciziei şuturilor. Cele care înscriu sînt tot feroviarele, ele ajungînd să conducă cu scorul de 7-1. De la acest scor Ştiinţa începe să joace mai bine să acţioneze mai precis şi reuşesc să termine partida onorabil, tabela de marcaj indicînd scorul final de 9-5. Derbiul etapei la handbal B. IONESCU Farul, liderul campionatului de fotbal - Fază din meciul R. P. Romină-Maroc Foto AGERPRES Etapa a XVI-a la rugbi Mai uşor decît era de aşteptat, echipa feroviarilor — Griviţa Roşie — a cîştigat meciul pe teren propriu disputat duminică diminieaţa cu formaţia Ştiinţa Timişoara. învingătorii au ajuns se pare la o formă corespunzătoare, manifestînd (sperăm că nu numai de această dată) tendinţa de a juca deschis, cu pase rapide, schimbînd acţiunile, pe o parte şi pe alta, după cum o impunea situaţia. Griviţenii au înscris 18 puncte, toate din încercări. Adversarii lor, deşi s-au străduit să se apropie de buturile străjuite de P. Buda, n-au reuşit să marcheze. Pe scurt, meciul v Griviţa Roşie .Ştiinţa Timişoara, agreabil, spectaculos, curat. Faţă de acest lucru, apare cu atît mai nemotivată atitudinea cunoscutului jucător C. Stănescu (Griviţa Roşie) care şi-a permis să-l insulte pe arbitrul întîlnirii. Cum se şi impunea, Stănescu a fost eliminat de pe teren. Cînd însă o să-şi dea seama acest jucător că a fi sportiv fruntaş — şi încă maestru al sportului ! — presupune o comportare ireproşabilă pe teren, respect faţă de coechipieri, adversari şi arbitru . In cea de a doua partidă ce a avut loc în capitală (Steaua—Unirea) n-a lipsit mult să se înregistreze o mare surpriză. Cu 8 minute înainte de sfîrşitul meciului Unirea conducea cu 3-0 (!). Echipa campionilor a putut totuşi să cîştige jocul, în urma unor acţiuni mai organizate iniţiate în ultimele minute de joc. Scor final 11-3 pentru Steaua. La Iaşi, C.S.M.S.-ul a terminat cu un scor alb (0-0) întîlnirea cu Dinamo. Ştiinţa Cluj, jucînd pe teren propriu — a cîştigat (5-0 cu Ştiinţa Bucureşti). Două meciuri (Progresul— Ştiinţa Petroşeni şi Metalul—Olimpia) nu s-au disputat. Primul a fost amînat de federaţie. Celălalt n-a avut loc din cauza neprezentării la joc a echipei Olimpia. Cazul se impune a fi cercetat de forul de specialitate. I. DAMIAN Disputa a început duminică dis-de-diminenţă. Soarele nu reuşise încă să împrăştie ceaţa de deasupra lacului Floreasca, cînd cei 22 de finalişti ai lansetei, din şapte regiuni ale ţării şi-au dat întâlnire pe stadionul I.C.A.R. „Glucoza", pentru a-şi măsura forţele. E drept, nu au fost decît trei probe — două de precizie şi una de distanţă — însă toate trei dificile, pentru că toate au cerut din partea concurenţilor multă atenţie şi indemînare. Întrecerea s-a desfăşurat simultan la toate probele şi, ca întotdeauna în sport, cei mai iscusiţi şi-au văzut eforturile încununate cu succes. La proba Aren- Pescarii la start berg, probă ce constă în aruncarea unei greutăţi de aluminiu (7,5 gr.) cu varga de pescuit la o ţintă fixă asemănătoare cu cea de la tir, după o luptă de peste trei ore, pe primul loc s-a clasat lăcătuşul Francisc Ottenberger din Oradea, în timp ce la Skish probă asemănătoare cu prima numai că ţinta fixă se găseşte la distanţe între 8 şi 17 m., cîştigător a ieşit, după baraj, arădeanul Laţco Sfetozar. In cea de-a treia probă, cea de distanţă, cel mai bun s-a dovedit a fi Marius Gherghel, balerin al Operei de Stat din Cluj, care, cu o aruncare de peste 60 m., şi-a lăsat în urmă toţi adversarii. La triatlon, totalul celor trei probe, pînă la urmă a învins bucureştganul Vladimir Trifănescu. In acelaşi timp, pe lacul Tel, in imediata apropiere a stadionului, 51 de practicanţi ai unditului — şi ei finalişti — îşi disputau titlul de cel mai bun pescar staţionar. A cîştigat Ion Diaconescu, tinichigiu, constructor la I.R.C.R. „30 Decembrie“ din capitală, care cu o frumoasă „saramură" (10 bucăţi, în greutate de 380 gr.) a fost declarat campion. Pe echipe, pe primul loc s-a clasat selecţionata Bucureştiului. D. BOZGA Beneficiul - indicator de bază al activităţii (Urmare din pag. 1) să poată fi folosită pentru începerea unui nou ciclu de producţie şi pentru vărsarea la buget, la termenele stabilite, a veniturilor cuvenite statului. Un exemplu de atitudine gospodărească pentru realizarea producţiei fabricate ne oferă uzina „Magheru-Topleţ", care în primul semestru al anului în curs a îndeplinit sarcinile de plan la producţia globală în proporţie de 102,8 la sută, la producţia-marfă 102,1 la sută, iar la producţia vîndută şi încasată 102,2 la sută, ceea ce a contribuit la obţinerea unui beneficiu peste plan in sumă de 1405 000 lei. De asemenea, Bumbăcăria rominească-Jilava, urmărind indeaproape îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, a reuşit să realizeze planul la producţia globală pe semestrul 1/1962 in proporţie de 101.9 la sută, la producţia-mamfă 101,1 la sută, la producţia vindută şi încasată 101,3 la sută, să realizeze economii la preţul de cost şi să obţină, pe această cale, benefieii peste plan in sumă de 500 000 lei. Experienţa acestui an ne-a arătat că sunt însă Întreprinderi care, deşi îndeplinesc planul de producţiemarfă, rămîn cu un stoc de produse la sfîrşitul perioadei mai mare decît cel planificat. Munca „in asalt" practicată de aceste întreprinderi duce la suprasolicitarea maşinilor, utilajelor, la creşterea procentului de rebuturi şi deşeuri, la scumpirea producţiei şi în ultimă instanţă , la nerealizarea beneficiului planificat. Aşa, bunăoară, uzina „Infrăţirea"-Oradea, deşi a depăşit planul de producţie-marfa în semestrul I a.c. cu 3,9 la suta, realizările la producţia vindută şi incăsată au fost sub plan cu 5,5 la sută. Cu 1 808 000 lei, sub cifra planificată a fost şi beneficiul activităţii de bază realizat. Rezultatele financiare nesatisfăcătoare trebuie puse in bună măsură pe seama neritmicitaţii în producţie (în decada I, s-a realizat 5,8 la sută din producţie, în decada a Il-a, 10,5 la sută şi in decada a IlI-a, 83,7 la sută), pe depăşirea cheltuielilor de producţie, schimbarea ponderii sortimentelor etc. Lipsa de ritmicitate a producţiei contribuie nu numai la nerealizarea producţiei fabricate, dar şi la scumpirea ei, ca urmare a depăşirii rebuturilor admisibile care la uzina „Unio“ din Satu-Mare reprezintă suma de 105.000 lei, la uzina „Neptun" din Cimpina, 67 000 lei etc. Formarea de stocuri de produse finite peste cele planificate, pe lingă că influenţează negativ realizarea planului de beneficii, creează dificultăţi financiare întreprinderii şi prin imobilizarea mijloacelor ei circulante. Pentru a se putea aproviziona cu materii prime, materiale, combustibil necesare producţiei şi a acoperi celelalte cheltuieli, intreprinderea trebuie să-şi desfacă ritmic producţia şi să-şi reconstituie astfel mijloacele sale circulante. Altfel, ajunge în situaţia de a avea împrumuturi restante cu garanţia forului tutelar, pentru care plăteşte dobânzi ridicate. Pentru asigurarea îndeplinirii planului de beneficii, întreprinderile sunt chemate să urmărească îndeaproape reducerea sistematică a cheltuielilor de producţie şi de circulaţie. Reducerea permanentă a cheltuielilor de muncă vie şi materializată se poate asigura pe calea introducerii tehnicii noi, a perfecţionării procesului tehnologic, a folosirii de materii prime şi materiale mai ieftine, a creşterii calificării lucrătorilor şi a lichidării cheltuielilor neeconomicoase, a reducerii deşeurilor şi rebuturilor. Numai pe această cale întreprinderile pot ajunge să aibă o rentabilitate ridicată. Eforturile depuse de numeroase întreprinderi in semestrul 1 al acestui an pentru obţinerea de economii peste plan şi-au arătat roadele. Astfel, Trustul minier „Muntenia” a redus costurile de producţie cu 1 834 000 lei faţă de 350 000 lei cit era sarcina de plan ; Trustul minier „Oltenia" — cu 5 443 000 lei faţă de 3 187 000 lei cit era planificat. Importante economii peste plan la preţul de cost a obţinut şi întreprinderea minieră Căpeni, ca urmare a creşterii productivităţii muncii, a reducerii cheltuielilor de regie şi a cheltuielilor de desfacere. Ca urmare a îmbunătăţirii procesului tehnologic, Fabrica de anuleele întreprinderii tice din Iaşi a reuşit să depăşească planul de producţie, să reducă consumurile specifice la materiile prime (glucoză, făină soia, acid oxalic, acetat de butil etc.), să reducă preţul de cost pe unitatea de produs şi să crească simţitor rentabilitatea întreprinderii. Traducînd de viaţă hotârîrile Congresului al III-lea al P.M.R. cu privire la extinderea forajului cu turbina, întreprinderea de foraj Rîmnicu-Vilcea a depăşit in primul semestru al anului in curs volumul planificat al lucrărilor, a redus preţul de cost pe metru forat şi a obţinut importante beneficii peste plan, întreprinderea regională de transporturi auto Ploieşti, urmărind cu grijă consumul de carburanţi şi subrifienţi, a realizat economii la preţul de cost care au contribuit la depăşirea beneficiului planificat. Alături de acestea, mai sunt întreprinderi care nu dau atenţia cuvenită reducerii preţului de cost, uitînd că aceasta constituie o sarcină centrală a economiei noastre, întreprinderea de reparaţii auto nr. 4 Iaşi, bunăoară, şi-a încheiat activitatea pe primul semestru cu pierderi în loc de beneficii, ca urmare a nerealizării planului de producţie, a executării de reparaţii de proastă calitate şi depăşirea preţului de cost. Beneficiile obţinute prin realizarea producţiei mai pot fi diminuate şi de o sere de cheltuieli, de pierderi din afara producţiei. Este vorba in primul rind de pierderile suferite de pe urma casării şi declasării unor produse finite, materii prime sau materiale, care nu mai pot fi utilizate potrivit destinaţiei lor iniţiale. Acesta este de obicei rezultatul proastei conservări, al sistării comenzilor, al defectelor de calitate, al evoluţiei modei etc., adică al unor cauze subiective care deseori pot fi prevenite. De asemenea, dobînzile la împrumuturile restante, amenzile şi penalizările pe care le datorează întreprinderile pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale sau a sarcinilor către buget și alte cheltuieli neproductive care diminuează beneficiul realizat pot fi evitate dacă întreprinderile își gospodăresc bine fondurile de care dispun, urmăresc realizarea tuturor sarcinilor de plan. Numai dobânzile la creditele restante garantate de forul tutelar în semestrul I ax, suportate de Trustul de extracţie din Târgu-Jiu, de Întreprinderea regională de transporturi auto-Oltenia şi de fabrica de mase plastice Bucureşti însumează aproape un milion de Iei. In legătură cu realizarea sarcinii de beneficii, întreprinderile şi organizaţiile economice nu trebuie să piardă din vedere două aspecte importante. In primul rind, că fără Încasarea integrală a veniturilor bugetare la care concură şi beneficiile cu peste o treime, nu este posibilă acoperirea totală a cheltuielilor legate de îndeplinirea obiectivelor prevăzute în planul de stat. Nerealizarea investiţiilor planificate influenţează negativ asupra creşterii producţiei, a creării bazei materiale necesare dezvoltării invăţămintului, ocrotirii sănătăţii etc. şi in cele din urmă , asupra posibilităţilor de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. In al doilea rind, fondul întreprinderii este cu atît mai mare cu cît beneficiul peste plan din efort propriu este mai ridicat. Or, folosirea fondului întreprinderii într-o măsură hotărîtoare pentru construirea de locuinţe constituie un factor stimulator pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderi, deoarece pe măsură ce creşte cuantumul acestui fond, creşte şi numărul de apartamente ce sunt puse la dispoziţia colectivelor acestor unităţi. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că îndeplinirea planului de beneficii pe anul in curs constituie o premisă importantă pentru realizarea sarcinii de beneficii in anul de plan 1963. De la un an la altul, volumul beneficiului planificat trebuie să crească ca urmare a sporirii producţiei şi a reducerii preţului de cost. Pentru a asigura reducerea consumului de materii prime şi materiale, creşterea productivităţii muncii, micşorarea cheltuielilor secţiilor de fabricaţie şi a cheltuielilor generale ale întreprinderii, trebuie luate măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare. Asemenea măsuri continuă să acţioneze şi după încheierea anului in care au fost iniţiate, contribuind la obţinerea de rezultate financiare cit mai bune. Cum in toate ramurile economiei se înregistrează progrese simţitoare de la un an la altul, este şi firesc ca din partea întreprinderilor să se ceară realizarea in anul de plan nu numai a rentabilităţii înregistrate în anul de bază, ci a unei rentabilităţi Îmbunătăţite. Pomima libera Zilele acestea, principalele formaţii simfonice ale capitalei, orchestra Filarmonicii de Stat „George Ertescu" şi orchestra Radiodifuziunii, vor pleca să reprezinte, peste hotare, arta muzicală romînească. Este un eveniment artistic important, reprezentind o verificare de mare răspundere a interpreţilor noştri, cu atît mai mult cu cît Filarmonica va lua parte la manifestări budapestane muzicale de amploare, alături de alte ansambluri simfonice de renume, iar orchestra Radio va concerta în faţa exigentului public sovietic, la Moscova, Leningrad, Kiev şi Riga. La capătul unei munci intense de pregătire, desfăşurate de-a lungul a numeroase repetiţii migăloase, menite să asigure repertoriului prezentat un grad cit mai înalt de finisare a interpretărilor, cele două formaţii au înfăţişat publicului bucureştean mai multe concerte, constituind un fel de „repetitiv generală“ pentru apropiatele turnee, concerte care ne-au permis să tragem concluzii asupra nivelului artistic al orchestrelor noastre de frunte. După cele două programe de deschidere a stagiunii, prezentate in fata colectivelor a două mari întreprinderi din capitală, orchestrele au trecut In sălile lor de concert. De data aceasta, programele au avut, fiecare în parte, un contur propriu, ocolind monotonia și lipsa de coordonare prezente In concertele de deschidere, In care, printr-o îngemănare nedorită, figuraseră aceeaşi Rapsodie de Enescu şi aceeaşi Simfonie Spaniolă de Lalo, cu concursul aceluiaşi solist, Ion Voicu. E de sperat că această repetare se va dovedi, de-a lungul stagiunii, doar incidentală, şi că cele două orchestre se vor strădui să-şi aducă o contribuţie cit mai originală la lărgirea orizontului activităţii muzicale bucureştene. In concertele de săptămîna trecută, proba cea mai concludentă pentru măestria ansamblurilor şi dirijorilor a constituit-o interpretarea unor simfonii de mare amploare. Astfel, joi seara, orchestra Radioteleviziunii sub conducerea lui Iosif Conta ne-a prezentat o versiune mult îmbunătăţită, faţă de prima audiţie şi chiar faţă de execuţia din Festivalul Enescu, a Simfoniei a ii-a a marelui nostru muzician. Dificultăţile de execuţie legate de extrema complexitate a ţesăturii orchestrale a lucrării au fost biruite de astă dată cu incomparabil mai multă naturalețe, şi în felul acesta dramaturgia simfoniei a apărut mai clară ascultătorilor care urmăriseră şi anterioarele execuţii. In deosebi finalul lucrării a avut, parcă, o conciziune sporită şi astfel logica întregii simfonii, echilibrul ei interior, s-au dovedit mai evidente. Acesta este, de bună seamă, un succes important al orchestrei şi dirijorului, care vor înfăţişa publicului sovietic o primă audiţie de mare semnificaţie din crearea lui George Enescu, venind să se adauge memorabileiexecuţii a Simfoniei Iov către, orchestra Radioteleviziunii sovietice, dirijată de Rojdestvenski. De la acest grad de realizare înainte, se va putea obţine, desigur, printr-un ,,rodaj" mai îndelungat, şi reliefarea colorată şi subtilă a tuturor firelor acelei caracteristice reţele polifonice enesciene, a căreievidenţiere deplină necesită eforturi îndelungi şi minuţioase. Sîmbătă seara, în partea a doua a concertului Filarmonicii, am ascultat, sub bagheta lui Mircea Basarab, o frumoasă interpretare a Simfoniei a IV-a de Brahms, axată pe linia convingătoare şi contemporană a unei pronunţate sobrietăţi expresive. Calitatea şi plinătatea sonorităţii au mers poate mai puţin spre redarea unui element de „atmosferă“ — care a c**0ftic£& „ poate degenera cîteodată in grandilocvenţă statică şi au slujit o redare clară şi echilibrată, in care sentimentul poetic şi simţul mare al construcţiei edificiului muzical s-au unit intr-un aliaj de calitate. Fără Îndoială că tradiţia interpretărilor brahmsiene ale Filarmonicii va fi reprezentată şi de astă dată cu cinste. Din concertul dirijat de Emanoil Elenescu duminică dimineața la pupitrul orchestrei Radioteleviziunii, am reținit în primul rând redarea Simfoniei a V-a de Şostacovici, admirabil omagiu adus de muzicienii romîni marelui simfonist sovietic, reprezentat printr-una din operele a sa răscruce ale rodnicului său drum creator. Elenescu, care ştie să pregătească in amănunţime interpretări de concert şi înregistrări de calitate, a condus desfăşurarea muzicală cu fermitate şi clarviziune, acumulînd tensiunea impresionantelor dezvoltări şostacoviciene cu un lăudabil simţ al gradaţiei. Mai mult decît altădată, a fost pusă la contribuţie şi sensibilitatea dirijorului (— Moderato şi Largo —) alături de dinamismul cunoscut, care şi-a spus cuvîntul în părţile vii. Programele prezentate au mai continut şi piese simfonice de mai mică amploare, dar nu de minoră dificultate. Dimpotrivă ! Le orchestra Radio, e de sperat că săptămîna aceasta va mai fi folosită pentru a se da interpretării unor opusuri atît de cunoscute ca „TUI Eulenspiegal“ de Richard Strauss şi „Ucenicul vrăjitor“ de Paul Dukas acea strălucire spirituală şi dezinvoltă absolut necesară, în care tracul episoadelor solistice — nu întotdeauna biruit de astă dată — să dispară, cedind locul unei comunicativităţi curgătoare. La Filarmonică, am apreciat execuţia, în primă audiţie, a unui îicercare pentru orchestră de Maros Rudolf, care va apare ca un omaghi pentru creaţia maghiară contemporană, reprezentată printr-o lucrare de reală ingeniozitate coloristică, chiar dacă aflată în umbra covîrşitoarei personalităţi a unui Bartók. Cît despre Simfonia de Enescu ( — pe care am fi dorit-o, poate, înlocuită ,de astă dată cu o operă enesciană din perioada deschisă de „Suita sătească“ ■ ■), să nădăjduim că Filarmonica o va interpreta, de-a lungul turneului, cu o prospeţime mereu înnoită, care să nu denote rutina, ci doar bogata experienţă a frecventelor execuţii, de-a lungul anilor. Orchestrele noastre vor avea, ca solişti, instrumentişti români de frunte. Ne-am bucurat mult să aflăm pe Valentin Gheorghiu în mare formă concertistică, interpreting lucrarea de Paulonstantinescu nu numai cu virtuozitatea, organic asimilată, pe care o constatăm de fiece dată cu o bucuroasă surpriză, dar şi cu o vervă excepţională. Iar Ion Voicu, încercatul nostru violonist, şi-a repetat Interpretarea cunoscută a Concertului nr. 2 de Prokofiev. Verificindu-şi în străinătate aceste succese îndelung „rodate", e de sperat că ambii artiști vor reveni in tară cu forte proaspete pentru abordarea acelui repertoriu nou atît de dorit e de publicul nostru. Dorim solilor muzicii noastre cel mai deplin succes ! ALFRED HOFFMAN Sosirea colectivului Teatrului de stat de miniaturi din Leningrad Luni dimineaţa a sosit in Capitală colectivul Teatrului de stat de miniaturi din Leningrad, de sub conducerea lui Arkadi Raikin, artist al poporului al R.SF.S. Ruse. Artiştii sovietici întreprind în ţara noastră un turneu de trei săptămâni. Ei vor prezenta în acest timp 16 spectacole, câte 5 la Constanţa şi Iaşi şi 6 la Bucureşti în sala Teatrului C.C.S. ivările Bibliotecii Centrale de Stat cunosc zilnic o mare afluenţă de cititori, în acest an fiind consultate peste 400.000 de cărţi şi diverse publicaţii. In clişeu : aspect din sala cataloagelor Marți 2 octombrie 1962 nr. 5528 Mementul I fos-r unim Lacul lebedelor, I Tf*T#^‘^§l 19,30: Operă şi i i Balet al R P R: I .Ilin Elixirul dragostei, I TEATRE 19,30 : Operetă ; Orfeu în infern, I 19,30: Naţional „I. L. Caragiale“ I (sala Comedia) ; Bolnavul inchi- I puit, 19,30 : Naţional „I. L. Cara- I giale (sala Studio) ; Tache, Ianke I şi Cadîr, 19,30 : „Lucia Sturdza I Bulandra“ ; Menajeria de sticlă, I 19,30 : Studioul „Lucia Sturdza Bulandra" ; Antoniu şi Cleopatra, I 19,30 : „C. I. Nottara“ (sala Ma Igheru) ; Un băieţel, o paiaţă şi o maimuţă şi Rochiţa cu figuri, 16 : Ţăndărică (sala Orfeu) ; Alfabet împărat, 16 : Țăndărică (sala din Academiei) ; Vorba revistei, 20 : Satiric muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) ; Muzica batovina, 20 : , Satiric muzical „C. Tănase“ (sala Victoria) ; Punct turistic; Cir- 8 cui, 20 : Circul de Stat. Contele de Monte Cristo, (seria a Il-a): E. Pavel, if irfcjTDnf m Alex. Sahia; Aven- C/INEMA turile lui Huckleberry Finn : Republica, Gh. Doja, Floreasca ; Cartierul viselor: Magheru, Bucureşti, Mioriţa, G. Coşbuc ; Drum de încercare : V. Alecsandri, Tineretului, 1 Mai ; Alarmă Pe insulă : I. C. Frimu ; Contele de Monte Cristo (seria I) : Lumina ; Cocoşul sperie moartea : Victoria ; Vintul sudului : Central, Olga Bancic ; Program pentru copii (dimineaţa): Lazarillo de Tormes (după amiază): 13 Septembrie ; Primăvara fetelor : Timpuri Noi ; M-am săturat de căsnicie : Maxim Gorki; Şampanie şi melodii ; înfrăţirea între popoare: B. Delavrancea ■ Anii fecioriei : Cultural ; Lazarillo de Tormes ; Al. Popov, Arta ; Soare şi umbră : 8 Martie, Moşilor ; Omul cu două feţe : Griviţa ; Fraţii Komarov — Vînătoarea de lupi : C-tin David ; La noapte va muri oraşul: V. Roaită, Flacăra, Libertăţii ; Copilul şi oraşul : Unirea ; Start spre necunoscut : T. Vladimirescu, M. Eminescu, G. Bacovia ; 713 cere ateri- ;zarea : Munca ; Reportaj cu ştreangul de gît : Popular ; Contele de Monte Cristo (ambele serii) : 23 Au- I gust ; O viaţă ; Donca Simo, 30 De- I cembrie ; împotriva zeilor : 16 Fe- bruarie ; Destăinuiri: I. Pintilie, Aurel Vlaicu ; Urme tăcute: 8 Mai; Acord final : Volga ; Tintin și mis- terul „Lunei de aur" : Luceafărul ; 49 de zile în Pacific : Drumul serii, j 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Pentru cei mici ,aviz TiTrri rtrruTr „Poveste cu un pui fclitV ILiliNi de vînt“ de Octav Pancu-Iaşi. Desenează Iura Darie ; 19,30 Emisiune de ştiinţă şi tehnică : „Din realizările institutelor noastre de cercetări“ ; 19,50 Oaspeţi străini despre ţara noastră ; 20,05 Filmul artistic „Vizita preşedintelui" — o producţie a studiourilor din R. P . Polonă ; 21,35 Filmul documentar : ■ „Şahul de-a lungul vremurilor“ — o producţie DEFA-Berlin; 21,45 Seară de romanţe. Cîntă o formaţie in-strumentală condusă de Nelu Urziceanu. Solisti : Mia Braia, Ma-ria Moraru, Nicolae Florei. Inte- cheiere : Sfaturi pentru telespec tatori. Ultimele stiri. i