Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)

1962-10-14 / nr. 5599

Ritm intens in efectuarea lucrărilor agricole In majoritatea regiunilor ţării, lucrările agricole de toamnă au f­i fost intensificate. Din datele pri­mite la Consiliul superior al a­­griculturii rezultă că PÎNĂ LA 11 OCTOMBRIE, FLOAREA-SOA­­RELU­I A FOST RECOLTATĂ DE PE 95 LA SUTĂ DIN SU­PRAFAŢA CULTIVATĂ, PO­RUMBUL ŞI CARTOFII DE PE 77 LA SUTĂ, IAR SFECLA DE ZAHĂR DE PE 65 LA SUTĂ. In multe unităţi agricole socialiste, recoltările de toamnă s-au ter­minat. In ultima săptămînă s-au exe­cutat lucrări de pregătire a te­renului pentru semănat pe mai mult de 400.000 hectare. Aceste lucrări s-au făcut pînă acum pe 2165 000 hectare, ceea ce repre­zintă 65 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de toam­nă. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de pregătire a te­renului au fost efec­tuate în pro­porţie de 85 la sută, iar în gos­podăriile colective din regiunile Galaţi, Dobrogea şi Bucureşti în proporţie de peste 80 la sută. PINA LA 11 OCTOMBRIE S-AU SEMĂNAT CU GRÎU ŞI SECARĂ 1420 000 HECTARE, A­­DICA APROAPE JUMĂTATE DIN SUPRAFAŢA PREVĂZU­TĂ. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, suprafaţa însămîn­­ţată în toamna aceasta este mai mare cu 370 000 hectare. Gospodăriile colective din re­giunea Galaţi sunt fruntaşe pe ţară în desfăşurarea însămînţă­rilor de toamnă. Folosind din plin capacitatea de lucru a trac­toarelor şi a celorlalte maşini a­­gricole, mecanizatorii şi colecti­viştii din această regiune au rea­lizat 82 la sută din planul de în­­sămînţare a griului şi secarei. De asemenea, peste 60 la sută din terenurile prevăzute au fost însă­­mînţate şi în regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Argeş. In întreaga ţară lucrările de pregătire a terenului şi de însă­­mînţare sînt mai avansate faţă de anul trecut, iar calitatea lucră­rilor este în general mai bună. Consiliile agricole regionale şi raionale, precum şi cadrele teh­nice, trebuie să îndrume în con­tinuare pe muncitori şi colecti­vişti pentru a executa lucrări de calitate atît la pregătirea terenu­lui, cit şi la însămînţări. Pentru terminarea însămînţări­­lor în epoca optimă şi efectuarea lor în bune condiţii agrotehnice pe întreaga suprafaţă ESTE NE­CESAR CA IN SĂPTĂMINA VIITOARE SĂ SE GRĂBEASCĂ ŞI MAI MULT LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A TERENULUI, PRECUM ŞI INSĂMÎNŢĂRILE, ÎNDEOSEBI DIN CENTRUL ŞI NORDUL ŢĂRII, UNDE ACES­TE LUCRĂRI TREBUIE SĂ IA SFIRŞIT MAI DEVREME DECIT IN CELELALTE REGIUNI. De asemenea, unităţile agricole so­cialiste trebuie să ia măsuri pen­tru terminarea în cel mai scurt timp a strîngerii recoltei culturi­lor tîrzii. Concomitent, să se con­tinue mai intens şi celelalte lu­crări ce se execută în această perioadă — treieratul florii-soa­­relui şi al orezului, culesul în vii, livezi şi grădinile de legume, pre­gătirile pentru plantările de pomi şi viţă de vie, livrarea pro­ducţiei contractate şi buna depo­zitare a recoltei. (Agerpres) T­ELEGRAMA Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne BUCUREŞTI In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez, vă exprimăm dv. şi prin dv. Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín, sincere mulţumiri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul român, bazată pe principiile marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei! MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU­DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină PEKIN, 12 oct. 1962 LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Unul din standurile celui de al IV-lea Pavilion de mostre care atrage atenţia vizitatorilor este şi acel al rochiilor cu motive popu­lare create în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. (In pa­gina a 3-a , PRIMII VIZITATORI) Foto : NICU VASILE Proletari din toate ţările, uniţi-vă l 'muia­lim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ; Anul XX nr. 5596 6 pagini 30 bani Duminică 14 octombrie 1062 A intrat în funcţiune la Gherla Fabrica de plăci aglomerate din lemn La Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în funcţiune o fabrică moderna de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o capacitate de 18.000 tone de plăci aglo­merate pe an, produce placi triplu stratificate, cu rezistenţa mare şi de diferite grosimi. Materia primă o constituie lemnul de esen­ţă moale, folosit în amestec cu deşeurile rezultate de la fabricile de furnire şi de cherestea de fag. Aceste deşeuri, care se foloseau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valorificare supe­rioara. înzestrata cu utilaje și instalații corespunzătoare nivelului ac­tual al tehnicii, noua fabrică se caracterizează printr-un grad ri­dicat de mecanizare şi automatizare. Punerea în funcţiune a acestei fabrici reprezintă un însemnat succes pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., economiei forestiere în vederea valorificării su­perioare a masei lemnoase. (Agerpres) AZI VĂ INFORMĂM DESPRE O SESIUNE DE EXAMENE Consiliul de Miniştri ai P­. P. Rominc a emis recent o hotărîre pri­vind prezentarea unor absolvenţi la examenul de stat in invăţămintul superior. Conform aces­tei hotărîri, absolvenţii institutelor de învăţă­­mînt superior din seriile 1959—1960 şi anterioare, care n-au promovat examenul de stat se pot prezenta, pentru ultima oară, la una din sesiu­nile acestui examen din anul 1963. (Agerpres) LISTĂ-SEARA PREMIERE Colectivul Teatrului pentru tineret şi copii prezintă astă seară, orele 20, in sala C. Miile, premiera piesei „Oceanul" de Alexandr Stein. Tot astă seară, înce­­pînd de la orele 18,30, în sala 6 Martie, (fost Modern) este prezentat un alt spectacol in pre­mieră : „Croaziera mu­zicală" realizat de for­maţia de estradă a c.e.A. SCHIMB DE EXPERIENŢA DEVA (de la cores­pondentul nostru). — Pentru extinderea ex­perienţei pozitive în activitatea unor cadre didactice, secţia de în­­văţămînt a sfatului popular, regional Hune­doara a organizat în zi­lele de 13 octombrie la Deva, cea de a patra sesiune regională a lec­turilor pedagogice. ORAŞUL BĂILEŞTI RACORDAT LA SISTEMUL ENERGETIC BĂILEŞTI (de la co­respondentul nostru). — De curînd odată cu pu­nerea sub tensiune a axei electrice Segar­­cea—Băileşti, oraşul Băileşti a trecut la alimentarea cu ener­gie electrică pe siste­mul energetic naţional. Lucrări de racordare au fost executate de colectivul unităţii de construcţii şi montaje energetice din Sibiu. TURNEUL TEATRULUI DE MINIATURI DIN LENINGRAD După ce a prezentat cinci spectacole la Con­stanţa şi trei la Iaşi, Teatrul de miniaturi din Leningrad, condus de Arkadi Raikin, ar­tist al poporului din R.S.F.S. Rusă, a sosit simbătă dimineaţa la Bucureşti. Continuin­­du-şi turneul, artiştii din Leningrad vor da pentru bucureşteni pînă la 23 octombrie, o se­rie de spectacole în sala Teatrului C.C.S. şi sala Palatului R. P. Ro­míno. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE In ziua a doua a cam­pionatelor mondiale de volei au fost programa­te primele întreceri ale preliminariilor competi­ției feminine. Jucând la Moscova (grupa a IV-a) cu echipa R.F. Germa­ne, reprezentativa R.P­­Romíné a obținut vic­toria cu scorul de 3—0 (5, 2, 10). In penultima zi a tur­neului internațional masculin de handbal în 7 care are loc în sala sporturilor de la Flo­­reasca echipa Steaua Bucureşti a învins cu 33—5 (19—1) echipa TDNA Sofia. Simbătă în cadrul campionatului cat. B de fotbal pe terenul Gloria din Capitală s-a disputat meciul dintre echipele bucureştene Metalul şi Ştiinţa. Au cîştigat cu 4-0 (1-0) fot­baliştii metalurgişti. (Agerpres) ★ ★ II PISTE­I HOTARI MOSCOVA. — Nikita Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit în Kremlin pe prinţul Sufani­­vong, ministrul economiei şi planificării al guvernului provizoriu de coaliţie al Laosului, preşedintele C.C. al Partidului Neo Lao Haksat. Intre N. S. Hruşciov şi prinţul Sufanuvong a avut loc o discuţie prietenească. Prinţul Sufanuvong se află în U.R.S.S. la odihnă şi tratament. ^ MOGADISCIO. — In ultima săptămînă la Djibouti şi în alte localităţi din Somalia franceză au avut loc mari demonstraţii anticolonialiste. Demonstraţiile au fost iniţiate de partidele Uniunea democratică din So­malia şi de Mişcarea naţională din Somalia care luptă împotriva intenţiei Franţei de a acorda Somaliei fran­­ceze „autonomie în cadrul Comunităţii franceze“. NEW YORK. — La 13 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, A. A. Grokîko, şeful delegaţiei sovietice la cea de-a 17-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. a făcut o declaraţie în care a insistat asupra principiilor fundamentale ale politicii externe a Uniunii Sovietice în cele mai importante probleme. (Amănunte in pag. a 6-a). P­entru buna desfăşurare a acti­vităţii întreprinderilor, statul nostru repartizează acestora considerabile mijloace materiale şi băneşti, constituindu-se în acest fel fonduri cu ajutorul cărora ele îşi realizează sarcinile de producţie. Folosirea cît mai raţională a fon­durilor întreprinderilor, lupta pen­tru mobilizarea tuturor rezervelor producţiei şi circulaţiei, păstrarea integrităţii acestor fonduri, econo­misirea de resurse materiale şi fi­nanciare — sunt obiective care con­tribuie la dezvoltarea în ritm mereu ascendent a economiei noastre naţio­nale, la ridicarea continuă a nivelu­lui de trai al populaţiei Economia noastră naţională se ca­racterizează prin îmbunătăţirea per­manentă­­ a gradului de folosire a fondurilor fixe, ceea ce se reflectă în faptul că în timp ce în perioada 1955—1961 fondurile fixe producti­ve din industria socialistă au sporit cu 65 la sută, producţia globală in­dustrială (în preţuri constante) a crescut cu 94 la sută. In vederea utilizării cît mai judi­cioase a fondurilor fixe existente, în ultimii ani au fost luate o serie de măsuri, printre care de mare însem­nătate a fost reglementarea fondu­rilor fixe ţinute în rezervă şi con­servare. Aplicarea acestor măsuri, care continuă şi în prezent, asi­gură o mai bună folosire a fondu­rilor fixe inactive. Astfel, numai la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor volumul fonduri­lor fixe în rezervă şi conservare s-a redus la sfirşitul anului 1961 cu 238,4 milioane lei faţă de sfirşitul a­­nului anterior. Cu toate acestea trebuie spus că mai sunt unele întreprinderi şi sec­ţii la care preocuparea pentru îm­bunătăţirea permanentă a gradului de folosire a fondurilor fixe nu se află încă în centrul atenției. Astfel, întreprinderea regională de electricitate — Banat a menținut în conservare o perioadă îndelungată un pod rulant în valoare de 140.000 lei. La întreprinderea I.P.R.O.F.I.L. „Tehnica lemnului“-Bucureşti, unele utilaje au fost demontate şi stau de mult timp fără utilizare. Sunt cazuri de întreprinderi care, primind utilaje noi, nu se grăbesc să le preia şi să le pună în func­ţiune. Astfel, din cele 15 agregate de răcire a laptelui puse la dispozi­ţia unor gospodării agricole de stat din regiunea Bucureşti în septem­brie 1961 nu fuseseră montate pînă în luna mai 1962 decit un număr de patru agregate. La alte întreprinderi nu se iau măsurile necesare pentru folosirea deplină a capacităţii de producţie prevăzute, aşa cum se întîmplă, de exemplu, la fabrica de conserve de lapte „Rarăul“ din Cîmpulung Mol­dovenesc, unde linia automată de dozat, umplut şi lipit pungi de po­lietilenă lucrează sub capacitate A­­ceastă deficienţă, aparent neînsem­nată, a influenţat negativ — şi nu în mică măsură — asupra creşterii productivităţii muncii şi a preţului de cost al produselor întreprinderii. Paralel cu măsurile pentru mai bună gospodărire a fondurilor fixe, conducerile întreprinderilor sunt preocupate de folosirea cu maxi­mum de eficienţă a fondurilor cir­culante şi de circulaţie, care îm­preună constituie mijloacele circu­lante ale întreprinderilor. Măsurile luate pe ansamblul economiei na­ţionale in ultimii ani, au dus la îm­bunătăţirea simţitoare a folosirii Radu Mânescu adjunct al ministrului finanţelor mijloacelor circulante. Aceasta s-a oglindit şi în ritmul mai rapid de creştere a producţiei comparativ cu ritmul de sporire a mijloacelor cir­culante. In perioada 1955—1961, rit­mul de creştere a producţiei indus­triale a fost de peste trei ori mai rapid decit cel al mijloacelor cir­culante. Această diferenţă de ritm arată că, an de an, s-a obţinut o producţie tot mai mare cu mijloace circulante relativ mai puţine. Un rol deosebit de însemnat în mărirea vitezei de rotaţie a mij­loacelor circulante l-au avut a­­plicarea măsurilor hotărîte de partid şi guvern privind îmbunătăţirea teh­nicii de finanţare, creditare şi de­contări, care printre altele au dus la întărirea controlului prin leu, înlă­turarea blocării în lanţ a conturilor de decontare. Cunoaşterea şi mobi­lizarea factorilor care influenţează accelerarea vitezei de rotaţie a mij­loacelor circulante prezintă o im­portanţă deosebită pentru creşterea rapidă a producţiei cu resurse fi­nanciare cît mai puţine. Numeroase posibilităţi de accele­rare a vitezei de rotaţie a mijloa­celor circulante se află în faza a­­provizionării tehnico­ materiale şi a pregătirii producţiei. Trebuie spus că în ultimii ani, în general, în­treprinderile se aprovizionează în limitele nevoilor reale, discipli­na contractuală s-a întărit, a crescut exigenţa beneficiarilor faţă de calitatea produselor livrate, s-a redus durata medie de transport a mărfurilor. Introducerea planificării încasărilor şi plăţilor la întreprin­derile industriale (graficul de înca­sări şi plăţi), cu ajutorul căreia se creează o corespon­denţă între livra­rea produselor şi plata acestora după primirea şi recepţionarea lor de către cumpărător, deci după ve­rificarea respectării condiţiilor­ con­tractuale, dă rezultate satisfăcătoa­re. Fondurile circulante şi de cir­culaţie sunt mai bine gospodărite prin păstrarea unei ordini severe în evidenţa valorilor materiale şi a eliberării lor din depozit în produc­ţie, prin introducerea şi respectarea normelor de consum. De mare însemnătate în gospodă­rirea fondurilor circulante şi de cir­culaţie este evitarea formării de stocuri supranormative, stocuri fără mişcare şi de prisos şi mobilizarea lor rapidă atunci cînd apar. Stocu­rile supranormative, fără mişcare şi de prisos sunt in fapt o sustragere de valori din circuitul economic, ceea ce creează dificultăţi în apro­vizionarea altor întreprinderi. Aces­te stocuri provoacă folosirea nera­ţională a spaţiilor de depozitare şi reclamă cheltuieli suplimentare pen­tru păstrarea şi conservarea lor. O mare importanţă în reducerea acestor stocuri a avut-o traducerea în viaţă a hotărîrii Consiliului de Miniştri, apărută la începutul aces­tui an, privind unele măsuri pentru lichidarea stocurilor supranormati­­ve, fără mişcare şi de prisos şi a preîntâmpinării lor. Astfel, pînă în luna iunie, uzinele „Laminorul“­­Brăila, „Flacăra"-Cluj au reuşit să lichideze peste 70 la sută din stocu­rile lor supra­normative. In cursul acţiunii de aplicare a hotărîrii, unele întreprinderi n-au identificat integral stocurile supra­­normative, iar altele au raportat stocuri peste cele reale. Uzina „1 Mai“-Ploieşti, de exemplu, a omis diverse materii şi materiale (lami­nate, electrozi etc.). Măsurile de lichidare a imobiliză­rilor s-au soldat de obicei cu rezul­tate bune. Se observa însă că mai sunt întreprinderi şi direcţii genera­le care nu analizează suficient de adine toate posibilităţile de lichida­re a unor astfel de stocuri. Unele u­­nităţi ca I. I. S. „Carbochim“-Cluj, I. M. „Infrăţirea“-Oradea, uzinele „Steaua roşie“-Bucureşti etc., au su­praestimat necesităţile proprii de consum, reţinînd cantităţi de ma­terii prime, materiale etc., mai mari decit au nevoie. Deşi la majoritatea ministerelor, direcţiilor generale şi a întreprin­derilor se constată că s-au luat mă­suri pe linia preîntîmpinării formă­rii de noi stocuri supranormative, fără mişcare şi de prisos, totuşi mai există unele unităţi economice şi organe tutelare ale acestora la care această preocupare este încă slabă* Nu în suficientă măsură este ana» (Continuare în pag. 2-a) GOSPODĂRIREA IDIENILOR CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 15, 16 şi 17 octombrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea schimbătoare, cu cerul variabil la început, apoi mai mult noros. Ploi de scurtă durată şi averse vor cădea mai ales la sfirşitul inter­valului. Vîntul va sufla moderat din nord-vest. Temperatura in scădere treptată. VIZITA TOVARĂŞILOR GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŞI 1011 GHEORGHEI BOMBAY 13 Trimisul special A­­gerpres Ion Gălăţeanu transmite : Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al In­diei, se aseamănă cu o largă pot­coavă în golul căreia pătrund valu­rile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei aces­tuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era con­siderat „Poarta Indiei“, fiind prin­cipalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un impor­tant centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor mo­derne, care se înşiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus: steagurile roşu-galben-al­­bastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tova­răşii Ion Gheorghe Maurer, şi Cor­­neliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complex model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de e­­nergie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în pro­gramul vizitei au însă trăsături co­mune: ambele sînt menite să slu­jească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea pro­gresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui" înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guverna­torul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republi­cii India la Bucureşti M. P. Mathur şi de ambasadorul Republi­cii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km. cit măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiu­nile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La­ ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale a­­junge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducă­torul complexului Khurody, şi o se­rie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate a­­vea o privire largă asupra întregu­lui complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explica­ţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţio­nare. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se a­­flau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al sta­tului Maharashtra a hotărit scoa­terea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La în­ceput au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sunt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii romîni au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizi­tarea unităţii nr. 5 din cadrul com­plexului şi a fabricii pentru pasteu­­rizarea şi îm­butelierea laptelui. To­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru fe­ I­dul în care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea pro­duselor acestei întreprinderi moder­ne. Conducătorii de stat romîni în­soţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specia­liştii romîni şi cei indieni. Un ast­fel de schimb, a menţionat ambasa­dorul Republicii India la Bucureşti Mathur şi Khurody, conducătorul coloniei ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experienţă, a spus to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romî­­nie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei,­ de sistemul de educaţie, în general, şi de pre­gătirea cadrelor cu calificare supe­rioară in special. El a mulţumit to­varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicaţiile date. Conducăto­rii de stat romîni au semnat în car­tea de onoare a coloniei. La rugă­mintea gazdelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un ar­bust de asopalat în Parcul Prie­teniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vi­zitat India. Adresîndu-se, gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consa­cram forţele“. Ministrul agriculturii Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului in­dian". „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a cres­cut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjui­tă de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelen­ţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înalţii oaspeţi romîni au vizitat Institutul de energie atomică de la Trom­bay, situat la marginea oraşului Bombay. Ca şi dimineaţa, cînd con­ducătorii de stat romîni au străbă­tut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să salute numeroşi locuitori ai oraşului care au ovaţionat la trecerea coloanei de maşini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoţiţi de Jai Sukh Lai Hathi, ministrul muncii al Republicii In­dia, de Salebhoy Abdulkadar, mem­bru al guvernului statului Maha­rashtra, de ambasadorul Indiei la Bucureşti Mathur şi ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este (Continuare în pag. a 5-a) aeroportul din Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej este întîmpinat de oficialităţi indiene Telefoto : AGERPRES TELEGRAMA Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Poporul, partidul şi guvernul Guineei, sunt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporului dv., cu prilejul celei de a patra ani­versări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guvernului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prospe­ritate. Cu inaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry

Next