Romînia Liberă, octombrie 1962 (Anul 20, nr. 5588-5612)
1962-10-14 / nr. 5599
Ritm intens in efectuarea lucrărilor agricole In majoritatea regiunilor ţării, lucrările agricole de toamnă au fi fost intensificate. Din datele primite la Consiliul superior al agriculturii rezultă că PÎNĂ LA 11 OCTOMBRIE, FLOAREA-SOARELUI A FOST RECOLTATĂ DE PE 95 LA SUTĂ DIN SUPRAFAŢA CULTIVATĂ, PORUMBUL ŞI CARTOFII DE PE 77 LA SUTĂ, IAR SFECLA DE ZAHĂR DE PE 65 LA SUTĂ. In multe unităţi agricole socialiste, recoltările de toamnă s-au terminat. In ultima săptămînă s-au executat lucrări de pregătire a terenului pentru semănat pe mai mult de 400.000 hectare. Aceste lucrări s-au făcut pînă acum pe 2165 000 hectare, ceea ce reprezintă 65 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de toamnă. In gospodăriile agricole de stat, lucrările de pregătire a terenului au fost efectuate în proporţie de 85 la sută, iar în gospodăriile colective din regiunile Galaţi, Dobrogea şi Bucureşti în proporţie de peste 80 la sută. PINA LA 11 OCTOMBRIE S-AU SEMĂNAT CU GRÎU ŞI SECARĂ 1420 000 HECTARE, ADICA APROAPE JUMĂTATE DIN SUPRAFAŢA PREVĂZUTĂ. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, suprafaţa însămînţată în toamna aceasta este mai mare cu 370 000 hectare. Gospodăriile colective din regiunea Galaţi sunt fruntaşe pe ţară în desfăşurarea însămînţărilor de toamnă. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, mecanizatorii şi colectiviştii din această regiune au realizat 82 la sută din planul de însămînţare a griului şi secarei. De asemenea, peste 60 la sută din terenurile prevăzute au fost însămînţate şi în regiunile Bucureşti, Dobrogea şi Argeş. In întreaga ţară lucrările de pregătire a terenului şi de însămînţare sînt mai avansate faţă de anul trecut, iar calitatea lucrărilor este în general mai bună. Consiliile agricole regionale şi raionale, precum şi cadrele tehnice, trebuie să îndrume în continuare pe muncitori şi colectivişti pentru a executa lucrări de calitate atît la pregătirea terenului, cit şi la însămînţări. Pentru terminarea însămînţărilor în epoca optimă şi efectuarea lor în bune condiţii agrotehnice pe întreaga suprafaţă ESTE NECESAR CA IN SĂPTĂMINA VIITOARE SĂ SE GRĂBEASCĂ ŞI MAI MULT LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A TERENULUI, PRECUM ŞI INSĂMÎNŢĂRILE, ÎNDEOSEBI DIN CENTRUL ŞI NORDUL ŢĂRII, UNDE ACESTE LUCRĂRI TREBUIE SĂ IA SFIRŞIT MAI DEVREME DECIT IN CELELALTE REGIUNI. De asemenea, unităţile agricole socialiste trebuie să ia măsuri pentru terminarea în cel mai scurt timp a strîngerii recoltei culturilor tîrzii. Concomitent, să se continue mai intens şi celelalte lucrări ce se execută în această perioadă — treieratul florii-soarelui şi al orezului, culesul în vii, livezi şi grădinile de legume, pregătirile pentru plantările de pomi şi viţă de vie, livrarea producţiei contractate şi buna depozitare a recoltei. (Agerpres) TELEGRAMA Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne BUCUREŞTI In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez, vă exprimăm dv. şi prin dv. Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín, sincere mulţumiri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul român, bazată pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei! MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIUDE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanţilor populari din întreaga Chină PEKIN, 12 oct. 1962 LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Unul din standurile celui de al IV-lea Pavilion de mostre care atrage atenţia vizitatorilor este şi acel al rochiilor cu motive populare create în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. (In pagina a 3-a , PRIMII VIZITATORI) Foto : NICU VASILE Proletari din toate ţările, uniţi-vă l 'muialim ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ; Anul XX nr. 5596 6 pagini 30 bani Duminică 14 octombrie 1062 A intrat în funcţiune la Gherla Fabrica de plăci aglomerate din lemn La Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în funcţiune o fabrică moderna de plăci aglomerate din lemn. Noua unitate, cu o capacitate de 18.000 tone de plăci aglomerate pe an, produce placi triplu stratificate, cu rezistenţa mare şi de diferite grosimi. Materia primă o constituie lemnul de esenţă moale, folosit în amestec cu deşeurile rezultate de la fabricile de furnire şi de cherestea de fag. Aceste deşeuri, care se foloseau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valorificare superioara. înzestrata cu utilaje și instalații corespunzătoare nivelului actual al tehnicii, noua fabrică se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare şi automatizare. Punerea în funcţiune a acestei fabrici reprezintă un însemnat succes pe linia îndeplinirii sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., economiei forestiere în vederea valorificării superioare a masei lemnoase. (Agerpres) AZI VĂ INFORMĂM DESPRE O SESIUNE DE EXAMENE Consiliul de Miniştri ai P. P. Rominc a emis recent o hotărîre privind prezentarea unor absolvenţi la examenul de stat in invăţămintul superior. Conform acestei hotărîri, absolvenţii institutelor de învăţămînt superior din seriile 1959—1960 şi anterioare, care n-au promovat examenul de stat se pot prezenta, pentru ultima oară, la una din sesiunile acestui examen din anul 1963. (Agerpres) LISTĂ-SEARA PREMIERE Colectivul Teatrului pentru tineret şi copii prezintă astă seară, orele 20, in sala C. Miile, premiera piesei „Oceanul" de Alexandr Stein. Tot astă seară, începînd de la orele 18,30, în sala 6 Martie, (fost Modern) este prezentat un alt spectacol in premieră : „Croaziera muzicală" realizat de formaţia de estradă a c.e.A. SCHIMB DE EXPERIENŢA DEVA (de la corespondentul nostru). — Pentru extinderea experienţei pozitive în activitatea unor cadre didactice, secţia de învăţămînt a sfatului popular, regional Hunedoara a organizat în zilele de 13 octombrie la Deva, cea de a patra sesiune regională a lecturilor pedagogice. ORAŞUL BĂILEŞTI RACORDAT LA SISTEMUL ENERGETIC BĂILEŞTI (de la corespondentul nostru). — De curînd odată cu punerea sub tensiune a axei electrice Segarcea—Băileşti, oraşul Băileşti a trecut la alimentarea cu energie electrică pe sistemul energetic naţional. Lucrări de racordare au fost executate de colectivul unităţii de construcţii şi montaje energetice din Sibiu. TURNEUL TEATRULUI DE MINIATURI DIN LENINGRAD După ce a prezentat cinci spectacole la Constanţa şi trei la Iaşi, Teatrul de miniaturi din Leningrad, condus de Arkadi Raikin, artist al poporului din R.S.F.S. Rusă, a sosit simbătă dimineaţa la Bucureşti. Continuindu-şi turneul, artiştii din Leningrad vor da pentru bucureşteni pînă la 23 octombrie, o serie de spectacole în sala Teatrului C.C.S. şi sala Palatului R. P. Romíno. (Agerpres) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE In ziua a doua a campionatelor mondiale de volei au fost programate primele întreceri ale preliminariilor competiției feminine. Jucând la Moscova (grupa a IV-a) cu echipa R.F. Germane, reprezentativa R.PRomíné a obținut victoria cu scorul de 3—0 (5, 2, 10). In penultima zi a turneului internațional masculin de handbal în 7 care are loc în sala sporturilor de la Floreasca echipa Steaua Bucureşti a învins cu 33—5 (19—1) echipa TDNA Sofia. Simbătă în cadrul campionatului cat. B de fotbal pe terenul Gloria din Capitală s-a disputat meciul dintre echipele bucureştene Metalul şi Ştiinţa. Au cîştigat cu 4-0 (1-0) fotbaliştii metalurgişti. (Agerpres) ★ ★ II PISTEI HOTARI MOSCOVA. — Nikita Hruşciov, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit în Kremlin pe prinţul Sufanivong, ministrul economiei şi planificării al guvernului provizoriu de coaliţie al Laosului, preşedintele C.C. al Partidului Neo Lao Haksat. Intre N. S. Hruşciov şi prinţul Sufanuvong a avut loc o discuţie prietenească. Prinţul Sufanuvong se află în U.R.S.S. la odihnă şi tratament. ^ MOGADISCIO. — In ultima săptămînă la Djibouti şi în alte localităţi din Somalia franceză au avut loc mari demonstraţii anticolonialiste. Demonstraţiile au fost iniţiate de partidele Uniunea democratică din Somalia şi de Mişcarea naţională din Somalia care luptă împotriva intenţiei Franţei de a acorda Somaliei franceze „autonomie în cadrul Comunităţii franceze“. NEW YORK. — La 13 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, A. A. Grokîko, şeful delegaţiei sovietice la cea de-a 17-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. a făcut o declaraţie în care a insistat asupra principiilor fundamentale ale politicii externe a Uniunii Sovietice în cele mai importante probleme. (Amănunte in pag. a 6-a). Pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderilor, statul nostru repartizează acestora considerabile mijloace materiale şi băneşti, constituindu-se în acest fel fonduri cu ajutorul cărora ele îşi realizează sarcinile de producţie. Folosirea cît mai raţională a fondurilor întreprinderilor, lupta pentru mobilizarea tuturor rezervelor producţiei şi circulaţiei, păstrarea integrităţii acestor fonduri, economisirea de resurse materiale şi financiare — sunt obiective care contribuie la dezvoltarea în ritm mereu ascendent a economiei noastre naţionale, la ridicarea continuă a nivelului de trai al populaţiei Economia noastră naţională se caracterizează prin îmbunătăţirea permanentă a gradului de folosire a fondurilor fixe, ceea ce se reflectă în faptul că în timp ce în perioada 1955—1961 fondurile fixe productive din industria socialistă au sporit cu 65 la sută, producţia globală industrială (în preţuri constante) a crescut cu 94 la sută. In vederea utilizării cît mai judicioase a fondurilor fixe existente, în ultimii ani au fost luate o serie de măsuri, printre care de mare însemnătate a fost reglementarea fondurilor fixe ţinute în rezervă şi conservare. Aplicarea acestor măsuri, care continuă şi în prezent, asigură o mai bună folosire a fondurilor fixe inactive. Astfel, numai la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor volumul fondurilor fixe în rezervă şi conservare s-a redus la sfirşitul anului 1961 cu 238,4 milioane lei faţă de sfirşitul anului anterior. Cu toate acestea trebuie spus că mai sunt unele întreprinderi şi secţii la care preocuparea pentru îmbunătăţirea permanentă a gradului de folosire a fondurilor fixe nu se află încă în centrul atenției. Astfel, întreprinderea regională de electricitate — Banat a menținut în conservare o perioadă îndelungată un pod rulant în valoare de 140.000 lei. La întreprinderea I.P.R.O.F.I.L. „Tehnica lemnului“-Bucureşti, unele utilaje au fost demontate şi stau de mult timp fără utilizare. Sunt cazuri de întreprinderi care, primind utilaje noi, nu se grăbesc să le preia şi să le pună în funcţiune. Astfel, din cele 15 agregate de răcire a laptelui puse la dispoziţia unor gospodării agricole de stat din regiunea Bucureşti în septembrie 1961 nu fuseseră montate pînă în luna mai 1962 decit un număr de patru agregate. La alte întreprinderi nu se iau măsurile necesare pentru folosirea deplină a capacităţii de producţie prevăzute, aşa cum se întîmplă, de exemplu, la fabrica de conserve de lapte „Rarăul“ din Cîmpulung Moldovenesc, unde linia automată de dozat, umplut şi lipit pungi de polietilenă lucrează sub capacitate Această deficienţă, aparent neînsemnată, a influenţat negativ — şi nu în mică măsură — asupra creşterii productivităţii muncii şi a preţului de cost al produselor întreprinderii. Paralel cu măsurile pentru mai bună gospodărire a fondurilor fixe, conducerile întreprinderilor sunt preocupate de folosirea cu maximum de eficienţă a fondurilor circulante şi de circulaţie, care împreună constituie mijloacele circulante ale întreprinderilor. Măsurile luate pe ansamblul economiei naţionale in ultimii ani, au dus la îmbunătăţirea simţitoare a folosirii Radu Mânescu adjunct al ministrului finanţelor mijloacelor circulante. Aceasta s-a oglindit şi în ritmul mai rapid de creştere a producţiei comparativ cu ritmul de sporire a mijloacelor circulante. In perioada 1955—1961, ritmul de creştere a producţiei industriale a fost de peste trei ori mai rapid decit cel al mijloacelor circulante. Această diferenţă de ritm arată că, an de an, s-a obţinut o producţie tot mai mare cu mijloace circulante relativ mai puţine. Un rol deosebit de însemnat în mărirea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante l-au avut aplicarea măsurilor hotărîte de partid şi guvern privind îmbunătăţirea tehnicii de finanţare, creditare şi decontări, care printre altele au dus la întărirea controlului prin leu, înlăturarea blocării în lanţ a conturilor de decontare. Cunoaşterea şi mobilizarea factorilor care influenţează accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante prezintă o importanţă deosebită pentru creşterea rapidă a producţiei cu resurse financiare cît mai puţine. Numeroase posibilităţi de accelerare a vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante se află în faza aprovizionării tehnico materiale şi a pregătirii producţiei. Trebuie spus că în ultimii ani, în general, întreprinderile se aprovizionează în limitele nevoilor reale, disciplina contractuală s-a întărit, a crescut exigenţa beneficiarilor faţă de calitatea produselor livrate, s-a redus durata medie de transport a mărfurilor. Introducerea planificării încasărilor şi plăţilor la întreprinderile industriale (graficul de încasări şi plăţi), cu ajutorul căreia se creează o corespondenţă între livrarea produselor şi plata acestora după primirea şi recepţionarea lor de către cumpărător, deci după verificarea respectării condiţiilor contractuale, dă rezultate satisfăcătoare. Fondurile circulante şi de circulaţie sunt mai bine gospodărite prin păstrarea unei ordini severe în evidenţa valorilor materiale şi a eliberării lor din depozit în producţie, prin introducerea şi respectarea normelor de consum. De mare însemnătate în gospodărirea fondurilor circulante şi de circulaţie este evitarea formării de stocuri supranormative, stocuri fără mişcare şi de prisos şi mobilizarea lor rapidă atunci cînd apar. Stocurile supranormative, fără mişcare şi de prisos sunt in fapt o sustragere de valori din circuitul economic, ceea ce creează dificultăţi în aprovizionarea altor întreprinderi. Aceste stocuri provoacă folosirea neraţională a spaţiilor de depozitare şi reclamă cheltuieli suplimentare pentru păstrarea şi conservarea lor. O mare importanţă în reducerea acestor stocuri a avut-o traducerea în viaţă a hotărîrii Consiliului de Miniştri, apărută la începutul acestui an, privind unele măsuri pentru lichidarea stocurilor supranormative, fără mişcare şi de prisos şi a preîntâmpinării lor. Astfel, pînă în luna iunie, uzinele „Laminorul“Brăila, „Flacăra"-Cluj au reuşit să lichideze peste 70 la sută din stocurile lor supranormative. In cursul acţiunii de aplicare a hotărîrii, unele întreprinderi n-au identificat integral stocurile supranormative, iar altele au raportat stocuri peste cele reale. Uzina „1 Mai“-Ploieşti, de exemplu, a omis diverse materii şi materiale (laminate, electrozi etc.). Măsurile de lichidare a imobilizărilor s-au soldat de obicei cu rezultate bune. Se observa însă că mai sunt întreprinderi şi direcţii generale care nu analizează suficient de adine toate posibilităţile de lichidare a unor astfel de stocuri. Unele unităţi ca I. I. S. „Carbochim“-Cluj, I. M. „Infrăţirea“-Oradea, uzinele „Steaua roşie“-Bucureşti etc., au supraestimat necesităţile proprii de consum, reţinînd cantităţi de materii prime, materiale etc., mai mari decit au nevoie. Deşi la majoritatea ministerelor, direcţiilor generale şi a întreprinderilor se constată că s-au luat măsuri pe linia preîntîmpinării formării de noi stocuri supranormative, fără mişcare şi de prisos, totuşi mai există unele unităţi economice şi organe tutelare ale acestora la care această preocupare este încă slabă* Nu în suficientă măsură este ana» (Continuare în pag. 2-a) GOSPODĂRIREA IDIENILOR CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 15, 16 şi 17 octombrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea schimbătoare, cu cerul variabil la început, apoi mai mult noros. Ploi de scurtă durată şi averse vor cădea mai ales la sfirşitul intervalului. Vîntul va sufla moderat din nord-vest. Temperatura in scădere treptată. VIZITA TOVARĂŞILOR GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ŞI 1011 GHEORGHEI BOMBAY 13 Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu transmite : Bombayul, care prin mărimea şi numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraş al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prinţului moştenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominaţie britanică, oraşul Bombay era considerat „Poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această ţară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial şi portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraş se poate observa o vegetaţie luxuriantă. Faţadele blocurilor moderne, care se înşiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de prezenţa zveltă a palmierilor. Pretutindeni în oraş se remarcă o mare animaţie. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus: steagurile roşu-galben-albastru şi portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India, dintre popoarele celor două ţări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, şi Corneliu Mănescu, au vizitat aşa-numita „Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complex model de ferme pentru produse lactate, şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Deşi atît de deosebite prin specificul lor cele două obiective incluse în programul vizitei au însă trăsături comune: ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al ţării. De la Raj Bhavana — reşedinţa conducătorilor de stat romîni — şi pînă la „Colonia Laptelui" înalţii oaspeţi au fost însoţiţi de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chainani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la Bucureşti M. P. Mathur şi de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. De-a lungul celor 32 km. cit măsoară drumul pînă la Aarey populaţia din Bombay şi din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor poporului român. La ora 9:30, ora locală, coloana de maşini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeţii sunt primiţi de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului Khurody, şi o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody dă înalţilor oaspeţi ample explicaţii cu privire la istoricul coloniei, la modul ei de organizare şi funcţionare. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcţii. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharashtra a hotărit scoaterea vitelor din oraş şi amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai şapte ferme şi ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de şase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100.000 de litri de lapte care sunt distribuite printr-o largă reţea de desfacere cuprinzînd 700 de centre. După ce oaspeţii romîni au primit aceste explicaţii, s-a trecut la vizitarea unităţii nr. 5 din cadrul complexului şi a fabricii pentru pasteurizarea şi îmbutelierea laptelui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi-a exprimat aprecierea pentru fe Idul în care este organizat procesul de producţie şi pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni însoţiţi de personalităţile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeţi unde în cursul unei discuţii s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experienţă între specialiştii romîni şi cei indieni. Un astfel de schimb, a menţionat ambasadorul Republicii India la Bucureşti Mathur şi Khurody, conducătorul coloniei ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la Bucureşti a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul agriculturii Desay s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educaţie, în general, şi de pregătirea cadrelor cu calificare superioară in special. El a mulţumit tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicaţiile date. Conducătorii de stat romîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un arbust de asopalat în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroşi arbuşti plantaţi de şefi de state şi guverne care au vizitat India. Adresîndu-se, gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacram forţele“. Ministrul agriculturii Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian". „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniţi pentru a vedea cum a crescut arbustul“. Mlădiţa nou plantată este străjuită de o tăbliţă albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelenţa sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înalţii oaspeţi romîni au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea oraşului Bombay. Ca şi dimineaţa, cînd conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să salute numeroşi locuitori ai oraşului care au ovaţionat la trecerea coloanei de maşini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoţiţi de Jai Sukh Lai Hathi, ministrul muncii al Republicii India, de Salebhoy Abdulkadar, membru al guvernului statului Maharashtra, de ambasadorul Indiei la Bucureşti Mathur şi ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horaţiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este (Continuare în pag. a 5-a) aeroportul din Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej este întîmpinat de oficialităţi indiene Telefoto : AGERPRES TELEGRAMA Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Poporul, partidul şi guvernul Guineei, sunt foarte mişcate de dovezile de simpatie ale poporului dv., cu prilejul celei de a patra aniversări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guvernului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prosperitate. Cu inaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry