Romînia Liberă, februarie 1963 (Anul 21, nr. 5692-5715)

1963-02-01 / nr. 5692

Pag. 2-a L­f­aKBM Mlf LjEjg ^ ; mbbEh I»^♦-?#* vvf:^ * t»ESflîf *L ' * ~dl ^I^M. ^**1 ,1 w^. ^ ^ V T ninsoare Foto » AGBBFRBB Cronica electorală M­anifestări în cinstea alegerilor In regiunile ţârii am luat sfârşit adunările cetăţeneşti pen­tru de­semnarea candidaţilor F.D.­­. în alegerile de deputaţi pentru sfaturi­le populare comunale şi ale oraşelor raionale. In acelaşi timp, în întreaga ţară continuă şi se desfăşoare şi alte acţiuni în vederea acestui eveniment. Casa regională a creaţiei popu­lare din Bacău a luat o serie de măsuri menite să contribuie la susţinerea campaniei electorale. în acest scop, a fost pusă la punct şi este în curs de apari­ţie o culegere de materiale inti­tulată „Votul nostru“, cuprinzînd schiţe şi monologări cu privire la realizările regimului nostru de democraţie populară. Culegerea cuprinde de asemenea cîntece şi poezii in cinstea alegerilor de de­putaţi de la 3 martie. Tot pentru desfăşurarea cît mai bună a programelor, casa regională a creaţiei populare din Bacău a alcătuit un material in­titulat „Recomandări de reper­toriu", material pe care l-a tri­mis unităţilor culturale din re­giune. în aceste rita,­ii vie activitate desfăşoară şi membrii cenacluri­lor literare din regiune, care participă cu creaţii proprii la diferite acţiuni organizate în cinstea alegerilor. Ion Ghelu Destelnica, membru al cenaclu­lui literar „George Bacovia“ din Bacău, are în curs de finisare o piesă de teatru intr-un act, Radu Cîrneci şi Nichita Bistriceanu au scris poezii. Şi arta plastică amatoare este prezentă în această acţiune. Vi­zitatorii vor putea vedea, la ex­poziţia de artă plastică ce va fi deschisă la Bacău, lucrări cum sunt cele ale muncitorului Ion Terezie („Peisaj industrial“ şi „Munca colectiviştilor“); a stu­dentului Mihai Bubcă („Portret de muncitor“), a funcţionarului Varachil Moroni („Poem decora­tiv închinat Republicii“) şi ale altor artişti plastici. Şi casa regională a erecţiei populare din Deva a luat o se­rie de măsuri menite să contri­buie la susţinerea campaniei electorale. In curind, va vedea lumina ti­parului un text pentru brigăzile artistice de agitaţie intitulat „Deputatul nostru". De aseme­nea, se va organiza a şezătoare literară la cercul literar din Alba Iulia. Cu acest prilej, mem­brii cercului vor prezenta lucrări originale privind activitatea de­putaţilor de azi. Se vor organiza întîlniri între scriitori şi cititori în satele dina, Mihalţ, Cioara, Sîntandrei, Berthelot, Brănişca. Se află în faza finală un libret coregrafic cu tema „Tinerii care votează pentru prima oară“. Acest libret va fi pus în scenă de colectivele de dansatori de la casele de cultură şi de alte for­maţii artistice din regiunea Hunedoara. în sfîrşit, se lucrează la ela­borarea unui montaj literar-mu­­zical cu tema „Alegerile de azi“ care va fi difuzat în întreaga regiune. ★ TIMIŞOARA (coresp. R. I.). Casa regională de creaţie din Ti­mişoara a pregătit patru cule­geri de texte închinate alegeri­lor de deputaţi în sfaturile popu­lare. Una din broşuri cuprinde numeroase cîntece de folclor pentru soliştii vocali. Se află aici cîntece noi ca : „La mină la Anina“, „Horă la Ora­viţa", „Mîn­­dru-i la gospodărie", „Ca la Iaz“, „La fîntîna din Făget“ şi altele. O altă culegere intitulată „Un cîntec drag de muncă” înmănun­chează texte literare pentru bri­găzile artistice. Sînt cuprinse aici şi texte ale brigăzilor de agitaţie de la gospodăriile colec­tive din Cuvin şi Babşa, de la Combinatul siderurgic din Reşi­ţa, Industria textilă din Lugoj şi „Ada Marinescu“ din Timişoara. Broşura mai conţine strigături, poezii, cuplete şi o scenetă. De asemenea, se află sub tipar culegerea de poezii, texte de bri­găzi şi cîntece ale compozitorilor bănăţeni intitulată „Slăvită fii Republică iubită" şi o broşură în limba germană ce cuprinde nu­meroase materiale agitatorice printre care: „Sfatul nostru popular“, „Să nu lipsească ni­meni“, poezia „Pentru ce votaţi" de Damian Ureche şi sceneta „Vreau să fiu primul“ de Mihail Ecovoiu. Vacanţă studenţească Inerentele emoţii ale examenelor... Dar după atîtea zile de încordare satisfacţia notelor bune încununează munca rod­nică a studenţilor. Şte­fan Dobrică de la Fa­cultatea de chimie a Universităţii din Bucu­reşti, priveşte mulţumit rezultatul de la exame­nul de chimie organică. — Deci nota ? — 19. — Şi acum ! Un zâmbet­­ inundă faţa. — Acuma va începe vacanţa. Aşa­dar începe vacan­ţa de iarnă a studenţi­lor. Vacanţă în decor de iarnă autentică, care sporeşte şi mai mult exuberanţa tinere­ţii. După eforturile depuse la învăţătură, odihna este o răsplată bine venită. Acum, în zilele care urmează, trenurile va­canţei studenţeşti por­nesc pe rute diferite. Din centrele universita­re, de la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Galaţi peste 5000 de studenţi se vor îndrepta spre taberele special amena­jate pentru ei la Sinaia, Buşteni, Timiş, Predeal şi Tuşnad. Multe zile au fost dotate cu mobilier nou, cantinele sunt bine aprovizionate, au fost create toate condiţiile de confort pentru ca studenta să se odih- ItmsUwtaTnegl ■ leased şi să se distre­ze pe mai bine. La Pre­deal, pe Cioplea unde vor fi găzduiţi 1.500 de studenţi, crengile de brad au fost aninate la intrarea caselor de o­­dihnă au urări de bun venit. Drumurile vacanţei şi-au croit pirtie prin zăpadă... De la Sinaia, tinerii vor porni spre cota 1400, Vârful cu dor, Poiana stinii. Cei de la Predeal vor pe­trece la Diham, Clăbu­­cet, Girbova. Cabanele li aşteaptă m porţile deschise. Repertoriul vacanţei este foarte divers. Casa de cultură din Sinaia, cluburile staţiunilor de pe valea Prahovei au pregătit programe a­tractive şi numeroase concursuri pe teme cul­turale şi sportive. In această perioadă Tea­trul tineretului din ca­pitală întreprinde un turneu pe valea Pra­hovei, iar actori de frunte ai teatrelor bucu­­reştene se vor întâ­l­ ui cu studenţii veniţi în vacanţă. La Piriul rece te deschide o tabără pentru sportivii stu­denţi, ia­r pîrtii­le de schi şi săniuţe care au şi fost pregătite îşi aş­teaptă concurenţii. Con­cursuri de şah, tenis de masă completează bogatul program al în­trecerilor studenţeşti. La tot pasul, se simte din plin grija atentă, părintească a statului nostru, care-şi arată şi în felul acesta preţuirea faţă de tineretul studios al patriei. D. TABAC» pe nMXE­MMimmnR irniAiE Măsuri juste Analizind articolul „Edilii Bîrla­­dului”, precum şi revenirea la răs­punsul iniţial primit de redacţie, co­­mitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Bîrlad ne arată „că a în­ţeles pe deplin cauza unor manifes­tări nesănătoase“ şi că a luat mă­suri „pentru lichidarea fenomenelor de birocratism ce se manifestă la unii funcţionari din sectorul muncii de gospodărie comunală“. Pentru a evita greşeli de felul ce­lor săvîrşite în trecut în legătură cu rezolvarea sesizărilor şi reclamaţi­lor făcute de către cetăţeni la comi­tetul executiv, s-a hotărît ca „la fie­care şedinţă de comitet executiv, şeful biroului de scrisori a­ comite­tului executiv să prezinte o infor­mare asupra felului cum sunt re­zolvate scrisorile, sesizările şi pro­punerile oamenilor muncii in secto­rul de activitate respectiv”. Lunar, o brigadă specială formată din 2-3 oameni va face un control pe teren a felului în care s-au rezolvat scri­­sorile. Totodată, s-a luat hotărîrea să se analizeze felul în care participă membrii comitetului executiv la şe­­dinţele comitetelor de străzi, la şe­dinţele comitetelor de bloc şi la adu­nările cetăţeneşti unde deputaţii fac dări de seamă în faţa alegătorilor. Urmărind cu stăruinţă traducerea în viaţă a măsurilor preconizate, în­­tărind prin toate mijloacele legătu­rile cu masele, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Bîrlad va lichida lipsurile semnalate, reuşind să ridice neîncetat calitatea activi­tăţii sale gospodăreşti-edilitare. Pentru casa noastră Intr-o scrisoare, Ministerul Meta­lurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ne face cunoscut că sugestiile cu­prinse în articolul publicat sub titlul „Pentru casa noastră“ — privind, printre altele, fabricarea unor pro­duse noi (maşina de cusut portabilă „Rodica“, maşina de spălat rufe „Alba lux 3“) au fost de un real fo­los direcţiei generale respective. „Problema reducerii greutăţii ma­şinii de cusut portabile „Rodica" — se arată în răspunsul trimis — deşi este în mare măsură determinată de însăşi construcţia ei, care trebuie să asigure funcţionarea de durată şi multiple operaţiuni, va fi în conti­nuare în centrul atenţiei noastre- In ceea ce priveşte îmbunătăţirea ca­lităţii bicicletelor, s-au luat o serie de măsuri de către uzina furnizoare, împreună cu Ministerul Comerţului Interior,­­ măsuri legate de niche­­larea şi cromarea unor piese, de vopsirea în mai multe culori (culori pastel), cît şi de unele modificări constructive. De asemenea, în cursul anului 1963 vor fi livrate noi tipuri de biciclete". Problema demonstraţiilor practice cu noile produse de uz casnic se bucură de asemenea de atenţie. „Considerăm că — se spune în ace­laşi răspuns — demonstraţiile prac­tice efectuate în magazine, aşa cum s-au făcut cu specialiştii noştri la magazinul „Electrotehnica" de pe Bd. Magheru din Capitală, sunt foar­te utile­ Suntem­ de acord ca şi pe viitor să trimitem specialişti pentru astfel de demonstraţii practice e­­fectuate în faţa cumpărătorilor“. Consultarea publicului la magazinele de mobilă In urma publicării articolului „Pentru casa noastră“, am primit un amplu răspuns şi din partea Minis­terului Economiei Forestiere. In acest răspuns, se precizează: „Con­siderăm utile părerile şi sugestiile făcute şi ne vom strădui ca realiză­rile în producţia de mobilă să sa­tisfacă pe deplin cerinţele mereu cresc­ânde ale cumpărătorilor“. „Înfiinţarea de birouri de consul­taţii a publicului pe lingă magazi­nele de mobilă din diferite oraşe — se arată în acelaşi răspuns — o considerăm ca o propunere bine ve­nită, în scopul lărgirii metodelor de consultare a cumpărătorilor în pro­blema de proiectare şi de execuţie a mobilei. In ce priveşte întîrzierea apariţiei pe piaţă a unor sortimente de mobi­lă, ni se răspunde că „dormitorul „Lignostrat“ va apare în producţia de serie începînd cu luna ianuarie 1963. (Producător C.I.L.-Blaj). Intîr­­zierea apariţiei în magazine se da­­toreşte elementelor tehnologice noi ale produsului, care au necesitat crearea de condiţii deosebite pen­tru a putea fi realizat în producţia de serie. Bucătăriile „Foişor“ şi „Re­nata“ vor apărea pe piaţă în trimes­trul I. Pentru anul 1963, s-au luat măsuri să se producă în serie noi tipuri de cuiere de hol furniruite şi lăcuite, care vor fi livrate unităţi­lor de desfacere începînd cu primul trimestru din acest an. In producţia de serie, vor mai fi executate mai multe tipuri de fotolii, ca: „Nehoiu" „Minina“ etc. care prin forma lor vor corespunde cerinţelor cumpără­torilor“. Pe jumătate ...se intitula un articol redacţio­nal apărut în ziarul nostru nr. 9628. în el, se critica discordanţa care există între nivelul ridicat de dotare cu instalaţii şi mobilier al unor unităţi comerciale şi gradul necorespunzător în care se face de­servirea consumatorilor în aceste unităţi. Referitor la acest articol, TAPL­­Iași ne comunică că, pentru reme­dierea lipsurilor semnalate, au fost luate, la unitatea „Lacto-bar“ din Piaţa Unirii, o seamă de măsuri cum sunt: încadrarea unităţii cu personal cu calificare superioară, schimbarea sistemului de deservire prin introducerea servirii cu ospă­tari, încadrarea laboratorului cu personal bine pregătit, int­oducerea unor noi sortimente specifice unei unităţi moderne lacto-bar. In legătură cu faptul că la secţia prăjituri de casă, unde se vinde şi lapte bătut şi citronadă, nu se apli­că plata la vînzător, nu se invocă din ordin al Ministerului Comerţu­lui Interior prin care este interzisă desfacerea cu plata la vînzător în ra­ioanele care desfac carne, mezeluri şi brînzeturi. Interpretarea acestui ordin ni se pare nu cea potrivită, întrucît secţia despre care vorbim nu desface nici unul dintre produsele citate. De altfel, în cofetării şi în unităţile de desfacere a laptelui bătut sau a ci­tronadei se aplică pe scară largă plata la vînzător fără ca cineva să protesteze (bine­înţeles cu condi­ţia ca prăjiturile să nu fie scoase cu mîna din galantare). In orice caz, considerăm că e absurd ca pentru un simplu pahar cu citrona­dă să fii nevoit să stai la rînd la o casă adesea aglomerată, unde se plătesc şi produsele de la secţia „gospodina“. Ca să nu mai vorbim de faptul că aici casiera lipseşte adesea, făcînd şi oficiul de vînză­­toare la produsele semipreparate. Deci aşteptăm din partea I.A.P. Athénée Palace reexaminarea aces­tei chestiuni în interesul consu­matorilor şi al unităţii însăşi. România liberă AGENDĂ CULTURALĂtIAGENDĂ CULTURALĂRAGENDĂ CULTURALĂ ! Vasile Nicorovici: „ROMEO, JULIETA ŞI LUMINA“! Mi se pare că Vasile Nicorovici greşeşte atunci cînd îşi revendică undeva, în această carte, o riguroa­să exclusivitate profesională, nu­­mindu-se reporter şi nimic mai mult. In orice caz, socotind că proza sa recentă publicată în volumul „Romeo, Julieta și lumina“ se inin­tegrează în sfera cuprinzătoare a re­portajului literar, ar trebui să gă­sim, în limitele acestuia, o „subspe­cie” aparte, pe care am putea-o nu­mi, bunăoară, a „reportajului de ca­racter”. * ' ’• Prozatorul îşi concentrează aten­ţia cu precădere asupra proceselor sufleteşti ale eroilor săi, scrutează cu minuţiozitate domeniul sentimen­telor şi convingerilor intime, urmă­reşte acea dialectică a conştiinţelor în care se reflectă transformările fundamentale din mentalitatea oa­menilor. Reporterul caută şi descoperă noul în societatea contemporană lui. Toc­mai de aceea genul reportajului li­terar cunoaşte în prezent o prodigi­oasă dezvoltare, fiindcă în epoca noastră noul îşi face loc pretutindeni în viaţă. Indreptîndu-şi atenţia asupra a­­pariţiei şi dezvoltării noului în con­ştiinţa oamenilor, autorul cărţii „Ro­meo, Julieta şi lumina" se men­ţine în limitele clasice ale reporta­jului literar. în ce priveşte însă in­terpretarea materialului de viaţă a­­bordat, Vasile Nicorovici adoptă, aşa cum arătam la început, un unghi de investigaţie care depăşeşte unghiul reporterului, apropiindu-se de acela al eseistului. Intr-un anume fel, bu­căţile sale sînt concepute monogra­fic, scriitorul propunîndu-şi să ur­mărească dialectica unui singur sen­timent sau a unei singure trăsături de caracter, în clim­atul moral al contemporaneităţii socialiste. Mate­rialul de viaţă constituie de astă dată armătura factologică a unor probleme pe care autorul caută să le, elucideze sub aspectul lor teore­tic, pe întreaga desfăşurare a nara­ţiunii pasajele pur epice alternînd cu vaste digresiuni eseistice, unele de o remarcabilă subtilitate. Lucrarea care împrumută titlul cărţii este o monografie a sentimen­tului iubirii la acei oameni care ştiu să-l păstreze ani în şir, pur şi ge­neros, „ca-n înflăcărarea primelor Zile”. „Ce părere ai dumneata“ sesi­zează atrofierea pînă la dispariţie a prudentei avariţii proprie spiri­tului de proprietate, potrivit că­ruia, oamenii, asemeni eroului po­vestirii, erau deprinşi să dea ascultare unui „glas din sine“ care-i îndemna să stringă cît mai mult şi să pună deoparte, fiindcă nu se ştie ce aduce ziua de mîine; „Reîmpros­pătare“ schiţează profilul unui mun­citor pentru Care Iftunca înseăifică gîndire inspirată şi creaţie; „A fi inginer” reconstituie destinul unui „om obişnuit” descifrînd sensurile, profund pilduitoare, ale unei exis­tenţe aparent banale. „Oarba“ este un pasionant rechizitoriu la adresa răului care „e rău tocmai fiindcă nu pare rău“ — filistinismul mic-bur­­ghez, în care visurile de „dragoste şi fericire“ ale tinerelor fete se înso­ţesc invariabil de recuzita meschină a lecturilor siropoase, a jurnalelor intime lacrimogene şi a scrisorilor legate în panglicuţă. In sfîrşit, „Un erou al timpului nostru“4 (autorul a­­pelează, după cum vedeţi, la „îm­prumuturi” frecvente din titlurile clasice, în scopul creării de antite­ză) porneşte de la ideea că fiecare epocă îşi creează eroii săi, încercînd o sintetică schiţă de caracter, me­nită să scoată la iveală trăsăturile distinctive ale eroului contempora­neităţii. După cum arată chiar această schematică enumerare, proza Lui Vasile Nicorovici este o proză de probleme etice, fiecărei bucăţi fiin­­du-i caracteristică enunţarea unor asemenea probleme. Faţă de procedeul de construcţie pe care îl adaptează, „secretul suc­cesului“ depinde de asigurarea unei ferme unităţi epice între latura ese­istică a reportajului şi cea descrip­tivă, în care faptul de viaţă este chemat să susţină ideea enunţată. Cînd această unitate se realizează, ceea ce se întâmplă în cele mai multe bucăţi, pledoaria scriitorului îşi a­­tinge ţelul, paginile sale căpătînd o îndoită funcţie, analitică , de cu­noaştere a unor procese psihologice pline de semnificaţie din conştiinţa contemporanilor — şi, educative — prin acţiunea pe care o pot exercita asupra opiniei publice. Uneori însă, demonstraţia factologică rămîne în urma demonstraţiei teoretice, citi­torul avînd impresia că materialul epic ce i se oferă n-a fost prelucrat îndeajuns de către scriitor sau că n-a fost in stare de la bun început să slujească generalizările pe care le însoţeşte. Un asemenea decalaj ca­racterizează, de pildă, bucata „Un erou al timpului nostru“, avînd la bază ideea de fericire, în trecut şi în zilele noastre, în care partea ese­istică, realizată cu impresionantă e­­rudiţie, desfăşurînd o amplă funda­mentare filozofică, precede un fapt de viaţă ale cărui semnificaţii scrii­torul n-a putut să le ridice la înăl­ţimea demonstraţiei anterioare. Denivelările existente nu alterea­ză însă sensul pozitiv al unei proze aflate sub semnul marilor întrebări şi al răspunsurilor optimiste, afir­mative, pe care le oferă realitatea noastră. Bucăţile cuprinse în această carte afirmă un gen cu care nu ne-au prea obişnuit pînă acum alţi prozatori, Vasile Nicorovici dovedin­­du-se astfel un vrednic pionier. BORIS BUZILA Carmen, 19,30 : O­­peră fi Balet al R.P.R. ; Mar­relle Ni­touche, 19,30 : O­­IE pereta; Cercul de cre­tă caucazian, 19,30 : 8 Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Co- 8 media) ;■ Majina de scria, 19,30 ■ Na- 8 ţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio); 3 Mamouret, 19,30 : „Lucia Sturdza Bu­­i­lancra“ ; Co­lache şi viaţa interioară,­­ 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sa­­­­la Studio) ; Ciocîrlia, 19,30 : „C. I. 8 Nottara" (Sala Magheru) ; Bucătărea­sa sa, 20: „C. I. Nottara" (Sala Studio); 8 Romagnola, 19,30 : Muncitoresc C.F.R.; „ Selectiuni... Selecţiuni, 20 : Evreiesc­­ de Stat ; Logodnicul de profesie se în- 8 soară, 20 : Tineretului (Sala C. Miile); 3 Emil şi detectivii, 17 : Foştii copii, 20: I Tineretului (Sala din str. Dobrogeanu - Gherea) ; Din toată inima, 20 : Regio- 8 nai Bucureşti ; Tănase şi revista, 20 : 8 „C. Tănase" (Sala Savoy) ; Ocolul pă- 8 mimului în 30 de melodii, 20 : „C. ? Tănase“ (Sala din Cal. Victoriei) ;­­ Artiştii pădurii, 16 : „Ţăndărică“ (Sala 8 Orfeu) ; Căluţul cocoşat, 16 : „Ţăndă- 8 rică" (Sala Academiei) ; Visuri indrăz-4 neţe,­­ 20 : Ansamblul de cîntece şi­­ dansuri al C.C.S. ; Stelele Varşoviei,­­ 20 : Circul de Stat. 8 _____ 18 1.MIM MU umMHBMMMinr wir»- mim* mmm n,VI ■mim. , Ji mmm Scenă din piesa „Cred în tine" de Vadim Korostîk­ov în interpretarea Tea­trului de Stat din Reşiţa. Foto | AGERPRES POSTA JURIDICĂ MARIA I. MURGU din comuna Negreni, raionul Gilort, regiunea Oltenia, întreabă dacă fiul său care este student, avînd vtrsta de peste 16 ani, mai poate primi pensie de urmaş ? RĂSPUNS: In conformitate cu dispoziţiunile de lege în vigoare, co­piii au drept la pensie de urmaş pînă la împlinirea viratei de 16 ani, sau­­ dacă urmează o şcoală, pînă la terminarea ei, fără însă a depăşi vîrsta de 20 de ani. Deci, în situaţia că fiul dv. urmează cursurile Insti­tutului de construcţii-drumuri, el este în drept a primi pensia de ur­maş pînă la împlinirea vîrstei de 20 de ani. MARGARETA MUREŞ­ANU dia Bucureşti întreabă dacă are drept la ajutor pentru îngrijirea copilului bolnav, copil mai mic de 2 ani, avînd in vedere că are o vechime neîntreruptă în muncă de numai 3 ani ? RĂSPUNS : Legea prevede că an­gajatele care au o vechime în muncă de cel puţin 4 luni în ultimul an pre­mergător concediului, sau 10 luni în ultimii 2 ani dinaintea concediului medical, au drept la ajutor pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 2 ani. Aşa­dar, dv. aveţi dreptul la acest ajutor, întrucît întruniţi toate condiţiile cerute de lege. Cuan­tumul ajutorului pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în a­­celeaşi condiţii ca în cazul acordării ajutorului pentru pierderea capaci­tăţii de muncă. Vineri 1 februarie 1963 — nr.5692 mmm § Povestea anilor ta­ 1 KlUrt flăcăraţi s Patria; g­­gCga Partea ta de vină: g m­îtrn« e ■ Republica ; Omul cu 8 obiectivul : la cine­­­matografele Magheru, o Bucureşti, 23 August, Floreasca ; Ma­­g­rile speranţe : la cinematografele V. 8 Alecsandri, E. Pavel, 1 Mai, Gh. Doja; 8 Patru inimi : la cinematograful I. C. 8 Frimu ; Program special: Tineretului ; 2 Cartouche : Victoria ; Miracolul lupi-0 lor : Lumina, Arta : Balada husarilor:­­ Central, V. Roaită, Alex. Sahia, Mio- 8 riţa, G. Coşbuc ; Program pentru co­ji pii — dimineaţa, Hamlet — după a­­­­miază , 13 Septembrie ; Program de­­ filme documentare : Timpuri Noi ; 8 Omul de lingă tine : la cinematogra­ 8 ful Maxim Gorki ; Patru inimi : Gri- 8 viţa ; Sub cupola albastră : înfrăţirea­­ între popoare, Volga, Aurel Vlaicu ; § Soţul soţiei sale , la cinematograful I Olga Banele; Fantomele din Spessart: 8 la cinematograful Alex. Popov ; Trans- I portul: 8 Martie, Libertăţii ; Meşter I la toate: Cultural, Flacăra, Luceafă-0 m­l ; Dă-i înainte fără grijă : Uni­­g­rea, Munca, I. Pintilie ; Cursa de 8 108 km,: T. Vladimirescu ; Vaporul 8 lui Emil : Popular ; Omul de lingă­­ tine : 16 Februarie ; Telefonista : Mo­­­­şilor ; Căzută din lună : la cinemato- 8 grafele Donca Simo, Drumul Serii : I Mirajul: la cinematografele C. David, 8 G. Bacovia ; Pentru un zimbet se- I nun : M. Eminescu ; Pedro pleacă în 8 Sierra : 8 Mai ; Șampanie și melodii : I 30 Decembrie ; Tinerii : B. Delavran 8 cea. 83oeW!oeoooo30»aoe»aoooaMOse®sooooee<»M>ooao. 8 „Teoria spaţiului, timpului şi gravitaţiei“ de V. A. Fock Sub îngrijirea Institutului de studii româno-sovietic al Academiei R.P. Roraîţie a apărut recent „Teoria spaţiului, timpului şi gravitaţiei“ de V. A. Fock, o lucrare deosebit de importantă pentru specialiştii, în acest domeniu, din ţara noastră. In cartea cunoscutului om de ştiinţă sovietic, sunt expuse teoria relativităţii (teoria modernă a spaţiului şi timpului) şi teoria gravitaţiei ale lui A. Einstein, potrivit cărora, spaţiul şi timpul se reunesc intr-o varietate riemanniană V, cu patru dimensiuni, cu metrică in­definită, iar între metrică şi gravitaţie se stabileşte o unitate după care proprie­tăţile spaţio-temporale ale materiei sunt determinate de distribuţia şi mişcarea ei. Materialul expus este grupat în 7 ca­pitole : teoria relativităţii , teoria rela­tivităţii sub formă tensorială ■, analiza tensorială generală i formularea teoriei relativităţii în coordonate arbitrare i bazele teoriei gravitaţiei : legea gravi­taţiei şi legile de mişcare , soluţiile apro­ximative, legile de conservare şi citeva probleme principiale. In volum sint cu­prinse şi cercetările autorului asupra teo­riei gravitaţiei a lui Einstein. Aceste cer­cetări l-au condus pe V. A. Fock - sa­vant cu renume mondial in domeniul teo­riilor einsteiniene — la un nou punct de vedere asupra teoriei gravitaţiei. Lucrarea — traducere din limba rusă după ediţia a doua adăugită — se adre­sează atit cercetătorilor ştiinţifici, ingi­nerilor cît şi studenţilor din ultimul an al facultăţii de matematică şi fizică Cartea se poate procura de la princi­­palele librării din capitală şi din ţară, şi direct de la Institutul de studii ro­­mâno-sovietic, str. Gutenberg nr. 3 bis­ ȘTIRI SPORTIVE • Sîmbătă, cu începere de la ora 19, pe patinoarul artificial din Capi­tală, amatorii de hochei pe gheață vor putea vedea „la lucru" selecțio­nata de tineret a R.S. Cehoslovace care va juca în compania echipei de tineret a R.P. Române. Duminică e­­chipa cehoslovacă va întîlni tot în Capitală reprezentativa ţării noastre care se pregăteşte în vederea „Cupei oraşului Bucureşti“ şi a campionate­lor mondiale din Suedia. Jocul în­cepe la ora 18. In deschidere la me­ciul de duminică, echipa Ştiinţa Bucureşti va primi replica formaţiei iugoslave Steaua Roşie Belgrad. Ho­­cheiştii iugoslavi mai urmează să susţină săptămîna viitoare un joc în Capitală şi unul la Miercurea Ciuc. • După campionatele europene de box programate la sfîr­şitul lunii mai la Moscova, selecţionata Iugoslaviei va susţine mai multe întîlniri inter­naţionale. In primul meci, la 30 iunie, echipa iugoslavă va evolua la Bucu­reşti în compania reprezentativei R.P. Române. Boxerii iugoslavi vor întîlni apoi reprezentativele R.D. Germane, Republicii Arabe Unite şi R.P. Ungare. • Competiţia de sărituri cu schiu­­rile „Turneul celor 3 trambuline“ a continuat la Banska Bistrica. Au luat parte 26 de concurenţi din R.D. Ger­mană, U.R.S.S., Austria şi R.S. Ceho­slovacă. Deşi trambulina era cons­truită doar pentru sărituri pînă la 90 m mulţi dintre participanţi au sărit peste 100 m. A cîştigat Dieter Bokelch (R.D. Germană) cu 238,6 puncte. Cele mai bune sărituri ale sale au măsurat 100,5 m și 99 m. Campionul mondial H. Recknagel a ocupat locul doi cu sărituri de 102 m și 95 m. Cehoslovacul Matousz, si­tuat al treilea a realizat cea mai lungă săritură a concursului: 103,5 m­. A doua săritură a sa a măsurat 94 m. • Pe pirtiile de la Seefeld, locali­tate situată în apropiere de Inns­bruck, locul de desfăşurare a viitoa­­rei Olimpiade de iarnă, a început concursul preolimpic de schi (probe nordice). Peste 100 de concurenţi re­prezentând 18 ţări s-au prezentat la startul cursei de 30 km fond. Pe lo­cul întîi s-a clasat norvegianul Hen­­nart Oestby care a parcurs distanța în timpul de la 44’ 33” 2/10. Italianul Mer­cello Dorigo a sosit al doilea la 1’06”, iar norvegianul Groeningen, al treilea, la 1’52”. Rezultatul schioru­lui italian îndeosebi constituie o sur­priză, deoarece favoritul probei, campionul olimpic Sixten Jernberg (Suedia) s-a clasat pe locul 4, iar campionul mondial de anul trecut Maentyranta (Finlanda) n-a sosit de­cit al 10-lea. întrecerile s-au dispu­tat pe un timp însorit, dar geros (minus 20 de grade). CONCURS SPECIAL PRQNOEXPRES­SE EXT 1 3EXTRASSRI DIN URNA 2 AUTOTURISME MOTOCICLETE , SCUTERE , TELEVIZOARE ETC-

Next