Romînia Liberă, februarie 1963 (Anul 21, nr. 5692-5715)
1963-02-01 / nr. 5692
Pag. 2-a LfaKBM Mlf LjEjg ^ ; mbbEh I»^♦-?#* vvf:^ * t»ESflîf *L ' * ~dl ^I^M. ^**1 ,1 w^. ^ ^ V T ninsoare Foto » AGBBFRBB Cronica electorală Manifestări în cinstea alegerilor In regiunile ţârii am luat sfârşit adunările cetăţeneşti pentru desemnarea candidaţilor F.D.. în alegerile de deputaţi pentru sfaturile populare comunale şi ale oraşelor raionale. In acelaşi timp, în întreaga ţară continuă şi se desfăşoare şi alte acţiuni în vederea acestui eveniment. Casa regională a creaţiei populare din Bacău a luat o serie de măsuri menite să contribuie la susţinerea campaniei electorale. în acest scop, a fost pusă la punct şi este în curs de apariţie o culegere de materiale intitulată „Votul nostru“, cuprinzînd schiţe şi monologări cu privire la realizările regimului nostru de democraţie populară. Culegerea cuprinde de asemenea cîntece şi poezii in cinstea alegerilor de deputaţi de la 3 martie. Tot pentru desfăşurarea cît mai bună a programelor, casa regională a creaţiei populare din Bacău a alcătuit un material intitulat „Recomandări de repertoriu", material pe care l-a trimis unităţilor culturale din regiune. în aceste rita,ii vie activitate desfăşoară şi membrii cenaclurilor literare din regiune, care participă cu creaţii proprii la diferite acţiuni organizate în cinstea alegerilor. Ion Ghelu Destelnica, membru al cenaclului literar „George Bacovia“ din Bacău, are în curs de finisare o piesă de teatru intr-un act, Radu Cîrneci şi Nichita Bistriceanu au scris poezii. Şi arta plastică amatoare este prezentă în această acţiune. Vizitatorii vor putea vedea, la expoziţia de artă plastică ce va fi deschisă la Bacău, lucrări cum sunt cele ale muncitorului Ion Terezie („Peisaj industrial“ şi „Munca colectiviştilor“); a studentului Mihai Bubcă („Portret de muncitor“), a funcţionarului Varachil Moroni („Poem decorativ închinat Republicii“) şi ale altor artişti plastici. Şi casa regională a erecţiei populare din Deva a luat o serie de măsuri menite să contribuie la susţinerea campaniei electorale. In curind, va vedea lumina tiparului un text pentru brigăzile artistice de agitaţie intitulat „Deputatul nostru". De asemenea, se va organiza a şezătoare literară la cercul literar din Alba Iulia. Cu acest prilej, membrii cercului vor prezenta lucrări originale privind activitatea deputaţilor de azi. Se vor organiza întîlniri între scriitori şi cititori în satele dina, Mihalţ, Cioara, Sîntandrei, Berthelot, Brănişca. Se află în faza finală un libret coregrafic cu tema „Tinerii care votează pentru prima oară“. Acest libret va fi pus în scenă de colectivele de dansatori de la casele de cultură şi de alte formaţii artistice din regiunea Hunedoara. în sfîrşit, se lucrează la elaborarea unui montaj literar-muzical cu tema „Alegerile de azi“ care va fi difuzat în întreaga regiune. ★ TIMIŞOARA (coresp. R. I.). Casa regională de creaţie din Timişoara a pregătit patru culegeri de texte închinate alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. Una din broşuri cuprinde numeroase cîntece de folclor pentru soliştii vocali. Se află aici cîntece noi ca : „La mină la Anina“, „Horă la Oraviţa", „Mîndru-i la gospodărie", „Ca la Iaz“, „La fîntîna din Făget“ şi altele. O altă culegere intitulată „Un cîntec drag de muncă” înmănunchează texte literare pentru brigăzile artistice. Sînt cuprinse aici şi texte ale brigăzilor de agitaţie de la gospodăriile colective din Cuvin şi Babşa, de la Combinatul siderurgic din Reşiţa, Industria textilă din Lugoj şi „Ada Marinescu“ din Timişoara. Broşura mai conţine strigături, poezii, cuplete şi o scenetă. De asemenea, se află sub tipar culegerea de poezii, texte de brigăzi şi cîntece ale compozitorilor bănăţeni intitulată „Slăvită fii Republică iubită" şi o broşură în limba germană ce cuprinde numeroase materiale agitatorice printre care: „Sfatul nostru popular“, „Să nu lipsească nimeni“, poezia „Pentru ce votaţi" de Damian Ureche şi sceneta „Vreau să fiu primul“ de Mihail Ecovoiu. Vacanţă studenţească Inerentele emoţii ale examenelor... Dar după atîtea zile de încordare satisfacţia notelor bune încununează munca rodnică a studenţilor. Ştefan Dobrică de la Facultatea de chimie a Universităţii din Bucureşti, priveşte mulţumit rezultatul de la examenul de chimie organică. — Deci nota ? — 19. — Şi acum ! Un zâmbet inundă faţa. — Acuma va începe vacanţa. Aşadar începe vacanţa de iarnă a studenţilor. Vacanţă în decor de iarnă autentică, care sporeşte şi mai mult exuberanţa tinereţii. După eforturile depuse la învăţătură, odihna este o răsplată bine venită. Acum, în zilele care urmează, trenurile vacanţei studenţeşti pornesc pe rute diferite. Din centrele universitare, de la Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Galaţi peste 5000 de studenţi se vor îndrepta spre taberele special amenajate pentru ei la Sinaia, Buşteni, Timiş, Predeal şi Tuşnad. Multe zile au fost dotate cu mobilier nou, cantinele sunt bine aprovizionate, au fost create toate condiţiile de confort pentru ca studenta să se odih- ItmsUwtaTnegl ■ leased şi să se distreze pe mai bine. La Predeal, pe Cioplea unde vor fi găzduiţi 1.500 de studenţi, crengile de brad au fost aninate la intrarea caselor de odihnă au urări de bun venit. Drumurile vacanţei şi-au croit pirtie prin zăpadă... De la Sinaia, tinerii vor porni spre cota 1400, Vârful cu dor, Poiana stinii. Cei de la Predeal vor petrece la Diham, Clăbucet, Girbova. Cabanele li aşteaptă m porţile deschise. Repertoriul vacanţei este foarte divers. Casa de cultură din Sinaia, cluburile staţiunilor de pe valea Prahovei au pregătit programe atractive şi numeroase concursuri pe teme culturale şi sportive. In această perioadă Teatrul tineretului din capitală întreprinde un turneu pe valea Prahovei, iar actori de frunte ai teatrelor bucureştene se vor întâl ui cu studenţii veniţi în vacanţă. La Piriul rece te deschide o tabără pentru sportivii studenţi, iar pîrtiile de schi şi săniuţe care au şi fost pregătite îşi aşteaptă concurenţii. Concursuri de şah, tenis de masă completează bogatul program al întrecerilor studenţeşti. La tot pasul, se simte din plin grija atentă, părintească a statului nostru, care-şi arată şi în felul acesta preţuirea faţă de tineretul studios al patriei. D. TABAC» pe nMXEMMimmnR irniAiE Măsuri juste Analizind articolul „Edilii Bîrladului”, precum şi revenirea la răspunsul iniţial primit de redacţie, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Bîrlad ne arată „că a înţeles pe deplin cauza unor manifestări nesănătoase“ şi că a luat măsuri „pentru lichidarea fenomenelor de birocratism ce se manifestă la unii funcţionari din sectorul muncii de gospodărie comunală“. Pentru a evita greşeli de felul celor săvîrşite în trecut în legătură cu rezolvarea sesizărilor şi reclamaţilor făcute de către cetăţeni la comitetul executiv, s-a hotărît ca „la fiecare şedinţă de comitet executiv, şeful biroului de scrisori a comitetului executiv să prezinte o informare asupra felului cum sunt rezolvate scrisorile, sesizările şi propunerile oamenilor muncii in sectorul de activitate respectiv”. Lunar, o brigadă specială formată din 2-3 oameni va face un control pe teren a felului în care s-au rezolvat scrisorile. Totodată, s-a luat hotărîrea să se analizeze felul în care participă membrii comitetului executiv la şedinţele comitetelor de străzi, la şedinţele comitetelor de bloc şi la adunările cetăţeneşti unde deputaţii fac dări de seamă în faţa alegătorilor. Urmărind cu stăruinţă traducerea în viaţă a măsurilor preconizate, întărind prin toate mijloacele legăturile cu masele, comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc Bîrlad va lichida lipsurile semnalate, reuşind să ridice neîncetat calitatea activităţii sale gospodăreşti-edilitare. Pentru casa noastră Intr-o scrisoare, Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ne face cunoscut că sugestiile cuprinse în articolul publicat sub titlul „Pentru casa noastră“ — privind, printre altele, fabricarea unor produse noi (maşina de cusut portabilă „Rodica“, maşina de spălat rufe „Alba lux 3“) au fost de un real folos direcţiei generale respective. „Problema reducerii greutăţii maşinii de cusut portabile „Rodica" — se arată în răspunsul trimis — deşi este în mare măsură determinată de însăşi construcţia ei, care trebuie să asigure funcţionarea de durată şi multiple operaţiuni, va fi în continuare în centrul atenţiei noastre- In ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii bicicletelor, s-au luat o serie de măsuri de către uzina furnizoare, împreună cu Ministerul Comerţului Interior, măsuri legate de nichelarea şi cromarea unor piese, de vopsirea în mai multe culori (culori pastel), cît şi de unele modificări constructive. De asemenea, în cursul anului 1963 vor fi livrate noi tipuri de biciclete". Problema demonstraţiilor practice cu noile produse de uz casnic se bucură de asemenea de atenţie. „Considerăm că — se spune în acelaşi răspuns — demonstraţiile practice efectuate în magazine, aşa cum s-au făcut cu specialiştii noştri la magazinul „Electrotehnica" de pe Bd. Magheru din Capitală, sunt foarte utile Suntem de acord ca şi pe viitor să trimitem specialişti pentru astfel de demonstraţii practice efectuate în faţa cumpărătorilor“. Consultarea publicului la magazinele de mobilă In urma publicării articolului „Pentru casa noastră“, am primit un amplu răspuns şi din partea Ministerului Economiei Forestiere. In acest răspuns, se precizează: „Considerăm utile părerile şi sugestiile făcute şi ne vom strădui ca realizările în producţia de mobilă să satisfacă pe deplin cerinţele mereu crescânde ale cumpărătorilor“. „Înfiinţarea de birouri de consultaţii a publicului pe lingă magazinele de mobilă din diferite oraşe — se arată în acelaşi răspuns — o considerăm ca o propunere bine venită, în scopul lărgirii metodelor de consultare a cumpărătorilor în problema de proiectare şi de execuţie a mobilei. In ce priveşte întîrzierea apariţiei pe piaţă a unor sortimente de mobilă, ni se răspunde că „dormitorul „Lignostrat“ va apare în producţia de serie începînd cu luna ianuarie 1963. (Producător C.I.L.-Blaj). Intîrzierea apariţiei în magazine se datoreşte elementelor tehnologice noi ale produsului, care au necesitat crearea de condiţii deosebite pentru a putea fi realizat în producţia de serie. Bucătăriile „Foişor“ şi „Renata“ vor apărea pe piaţă în trimestrul I. Pentru anul 1963, s-au luat măsuri să se producă în serie noi tipuri de cuiere de hol furniruite şi lăcuite, care vor fi livrate unităţilor de desfacere începînd cu primul trimestru din acest an. In producţia de serie, vor mai fi executate mai multe tipuri de fotolii, ca: „Nehoiu" „Minina“ etc. care prin forma lor vor corespunde cerinţelor cumpărătorilor“. Pe jumătate ...se intitula un articol redacţional apărut în ziarul nostru nr. 9628. în el, se critica discordanţa care există între nivelul ridicat de dotare cu instalaţii şi mobilier al unor unităţi comerciale şi gradul necorespunzător în care se face deservirea consumatorilor în aceste unităţi. Referitor la acest articol, TAPLIași ne comunică că, pentru remedierea lipsurilor semnalate, au fost luate, la unitatea „Lacto-bar“ din Piaţa Unirii, o seamă de măsuri cum sunt: încadrarea unităţii cu personal cu calificare superioară, schimbarea sistemului de deservire prin introducerea servirii cu ospătari, încadrarea laboratorului cu personal bine pregătit, intoducerea unor noi sortimente specifice unei unităţi moderne lacto-bar. In legătură cu faptul că la secţia prăjituri de casă, unde se vinde şi lapte bătut şi citronadă, nu se aplică plata la vînzător, nu se invocă din ordin al Ministerului Comerţului Interior prin care este interzisă desfacerea cu plata la vînzător în raioanele care desfac carne, mezeluri şi brînzeturi. Interpretarea acestui ordin ni se pare nu cea potrivită, întrucît secţia despre care vorbim nu desface nici unul dintre produsele citate. De altfel, în cofetării şi în unităţile de desfacere a laptelui bătut sau a citronadei se aplică pe scară largă plata la vînzător fără ca cineva să protesteze (bineînţeles cu condiţia ca prăjiturile să nu fie scoase cu mîna din galantare). In orice caz, considerăm că e absurd ca pentru un simplu pahar cu citronadă să fii nevoit să stai la rînd la o casă adesea aglomerată, unde se plătesc şi produsele de la secţia „gospodina“. Ca să nu mai vorbim de faptul că aici casiera lipseşte adesea, făcînd şi oficiul de vînzătoare la produsele semipreparate. Deci aşteptăm din partea I.A.P. Athénée Palace reexaminarea acestei chestiuni în interesul consumatorilor şi al unităţii însăşi. România liberă AGENDĂ CULTURALĂtIAGENDĂ CULTURALĂRAGENDĂ CULTURALĂ ! Vasile Nicorovici: „ROMEO, JULIETA ŞI LUMINA“! Mi se pare că Vasile Nicorovici greşeşte atunci cînd îşi revendică undeva, în această carte, o riguroasă exclusivitate profesională, numindu-se reporter şi nimic mai mult. In orice caz, socotind că proza sa recentă publicată în volumul „Romeo, Julieta și lumina“ se inintegrează în sfera cuprinzătoare a reportajului literar, ar trebui să găsim, în limitele acestuia, o „subspecie” aparte, pe care am putea-o numi, bunăoară, a „reportajului de caracter”. * ' ’• Prozatorul îşi concentrează atenţia cu precădere asupra proceselor sufleteşti ale eroilor săi, scrutează cu minuţiozitate domeniul sentimentelor şi convingerilor intime, urmăreşte acea dialectică a conştiinţelor în care se reflectă transformările fundamentale din mentalitatea oamenilor. Reporterul caută şi descoperă noul în societatea contemporană lui. Tocmai de aceea genul reportajului literar cunoaşte în prezent o prodigioasă dezvoltare, fiindcă în epoca noastră noul îşi face loc pretutindeni în viaţă. Indreptîndu-şi atenţia asupra apariţiei şi dezvoltării noului în conştiinţa oamenilor, autorul cărţii „Romeo, Julieta şi lumina" se menţine în limitele clasice ale reportajului literar. în ce priveşte însă interpretarea materialului de viaţă abordat, Vasile Nicorovici adoptă, aşa cum arătam la început, un unghi de investigaţie care depăşeşte unghiul reporterului, apropiindu-se de acela al eseistului. Intr-un anume fel, bucăţile sale sînt concepute monografic, scriitorul propunîndu-şi să urmărească dialectica unui singur sentiment sau a unei singure trăsături de caracter, în climatul moral al contemporaneităţii socialiste. Materialul de viaţă constituie de astă dată armătura factologică a unor probleme pe care autorul caută să le, elucideze sub aspectul lor teoretic, pe întreaga desfăşurare a naraţiunii pasajele pur epice alternînd cu vaste digresiuni eseistice, unele de o remarcabilă subtilitate. Lucrarea care împrumută titlul cărţii este o monografie a sentimentului iubirii la acei oameni care ştiu să-l păstreze ani în şir, pur şi generos, „ca-n înflăcărarea primelor Zile”. „Ce părere ai dumneata“ sesizează atrofierea pînă la dispariţie a prudentei avariţii proprie spiritului de proprietate, potrivit căruia, oamenii, asemeni eroului povestirii, erau deprinşi să dea ascultare unui „glas din sine“ care-i îndemna să stringă cît mai mult şi să pună deoparte, fiindcă nu se ştie ce aduce ziua de mîine; „Reîmprospătare“ schiţează profilul unui muncitor pentru Care Iftunca înseăifică gîndire inspirată şi creaţie; „A fi inginer” reconstituie destinul unui „om obişnuit” descifrînd sensurile, profund pilduitoare, ale unei existenţe aparent banale. „Oarba“ este un pasionant rechizitoriu la adresa răului care „e rău tocmai fiindcă nu pare rău“ — filistinismul mic-burghez, în care visurile de „dragoste şi fericire“ ale tinerelor fete se însoţesc invariabil de recuzita meschină a lecturilor siropoase, a jurnalelor intime lacrimogene şi a scrisorilor legate în panglicuţă. In sfîrşit, „Un erou al timpului nostru“4 (autorul apelează, după cum vedeţi, la „împrumuturi” frecvente din titlurile clasice, în scopul creării de antiteză) porneşte de la ideea că fiecare epocă îşi creează eroii săi, încercînd o sintetică schiţă de caracter, menită să scoată la iveală trăsăturile distinctive ale eroului contemporaneităţii. După cum arată chiar această schematică enumerare, proza Lui Vasile Nicorovici este o proză de probleme etice, fiecărei bucăţi fiindu-i caracteristică enunţarea unor asemenea probleme. Faţă de procedeul de construcţie pe care îl adaptează, „secretul succesului“ depinde de asigurarea unei ferme unităţi epice între latura eseistică a reportajului şi cea descriptivă, în care faptul de viaţă este chemat să susţină ideea enunţată. Cînd această unitate se realizează, ceea ce se întâmplă în cele mai multe bucăţi, pledoaria scriitorului îşi atinge ţelul, paginile sale căpătînd o îndoită funcţie, analitică , de cunoaştere a unor procese psihologice pline de semnificaţie din conştiinţa contemporanilor — şi, educative — prin acţiunea pe care o pot exercita asupra opiniei publice. Uneori însă, demonstraţia factologică rămîne în urma demonstraţiei teoretice, cititorul avînd impresia că materialul epic ce i se oferă n-a fost prelucrat îndeajuns de către scriitor sau că n-a fost in stare de la bun început să slujească generalizările pe care le însoţeşte. Un asemenea decalaj caracterizează, de pildă, bucata „Un erou al timpului nostru“, avînd la bază ideea de fericire, în trecut şi în zilele noastre, în care partea eseistică, realizată cu impresionantă erudiţie, desfăşurînd o amplă fundamentare filozofică, precede un fapt de viaţă ale cărui semnificaţii scriitorul n-a putut să le ridice la înălţimea demonstraţiei anterioare. Denivelările existente nu alterează însă sensul pozitiv al unei proze aflate sub semnul marilor întrebări şi al răspunsurilor optimiste, afirmative, pe care le oferă realitatea noastră. Bucăţile cuprinse în această carte afirmă un gen cu care nu ne-au prea obişnuit pînă acum alţi prozatori, Vasile Nicorovici dovedindu-se astfel un vrednic pionier. BORIS BUZILA Carmen, 19,30 : Operă fi Balet al R.P.R. ; Marrelle Nitouche, 19,30 : OIE pereta; Cercul de cretă caucazian, 19,30 : 8 Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Co- 8 media) ;■ Majina de scria, 19,30 ■ Na- 8 ţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio); 3 Mamouret, 19,30 : „Lucia Sturdza Builancra“ ; Colache şi viaţa interioară, 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) ; Ciocîrlia, 19,30 : „C. I. 8 Nottara" (Sala Magheru) ; Bucătăreasa sa, 20: „C. I. Nottara" (Sala Studio); 8 Romagnola, 19,30 : Muncitoresc C.F.R.; „ Selectiuni... Selecţiuni, 20 : Evreiesc de Stat ; Logodnicul de profesie se în- 8 soară, 20 : Tineretului (Sala C. Miile); 3 Emil şi detectivii, 17 : Foştii copii, 20: I Tineretului (Sala din str. Dobrogeanu - Gherea) ; Din toată inima, 20 : Regio- 8 nai Bucureşti ; Tănase şi revista, 20 : 8 „C. Tănase" (Sala Savoy) ; Ocolul pă- 8 mimului în 30 de melodii, 20 : „C. ? Tănase“ (Sala din Cal. Victoriei) ; Artiştii pădurii, 16 : „Ţăndărică“ (Sala 8 Orfeu) ; Căluţul cocoşat, 16 : „Ţăndă- 8 rică" (Sala Academiei) ; Visuri indrăz-4 neţe, 20 : Ansamblul de cîntece şi dansuri al C.C.S. ; Stelele Varşoviei, 20 : Circul de Stat. 8 _____ 18 1.MIM MU umMHBMMMinr wir»- mim* mmm n,VI ■mim. , Ji mmm Scenă din piesa „Cred în tine" de Vadim Korostîkov în interpretarea Teatrului de Stat din Reşiţa. Foto | AGERPRES POSTA JURIDICĂ MARIA I. MURGU din comuna Negreni, raionul Gilort, regiunea Oltenia, întreabă dacă fiul său care este student, avînd vtrsta de peste 16 ani, mai poate primi pensie de urmaş ? RĂSPUNS: In conformitate cu dispoziţiunile de lege în vigoare, copiii au drept la pensie de urmaş pînă la împlinirea viratei de 16 ani, sau dacă urmează o şcoală, pînă la terminarea ei, fără însă a depăşi vîrsta de 20 de ani. Deci, în situaţia că fiul dv. urmează cursurile Institutului de construcţii-drumuri, el este în drept a primi pensia de urmaş pînă la împlinirea vîrstei de 20 de ani. MARGARETA MUREŞANU dia Bucureşti întreabă dacă are drept la ajutor pentru îngrijirea copilului bolnav, copil mai mic de 2 ani, avînd in vedere că are o vechime neîntreruptă în muncă de numai 3 ani ? RĂSPUNS : Legea prevede că angajatele care au o vechime în muncă de cel puţin 4 luni în ultimul an premergător concediului, sau 10 luni în ultimii 2 ani dinaintea concediului medical, au drept la ajutor pentru îngrijirea copilului bolnav mai mic de 2 ani. Aşadar, dv. aveţi dreptul la acest ajutor, întrucît întruniţi toate condiţiile cerute de lege. Cuantumul ajutorului pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în aceleaşi condiţii ca în cazul acordării ajutorului pentru pierderea capacităţii de muncă. Vineri 1 februarie 1963 — nr.5692 mmm § Povestea anilor ta 1 KlUrt flăcăraţi s Patria; ggCga Partea ta de vină: g mîtrn« e ■ Republica ; Omul cu 8 obiectivul : la cinematografele Magheru, o Bucureşti, 23 August, Floreasca ; Magrile speranţe : la cinematografele V. 8 Alecsandri, E. Pavel, 1 Mai, Gh. Doja; 8 Patru inimi : la cinematograful I. C. 8 Frimu ; Program special: Tineretului ; 2 Cartouche : Victoria ; Miracolul lupi-0 lor : Lumina, Arta : Balada husarilor: Central, V. Roaită, Alex. Sahia, Mio- 8 riţa, G. Coşbuc ; Program pentru coji pii — dimineaţa, Hamlet — după amiază , 13 Septembrie ; Program de filme documentare : Timpuri Noi ; 8 Omul de lingă tine : la cinematogra 8 ful Maxim Gorki ; Patru inimi : Gri- 8 viţa ; Sub cupola albastră : înfrăţirea între popoare, Volga, Aurel Vlaicu ; § Soţul soţiei sale , la cinematograful I Olga Banele; Fantomele din Spessart: 8 la cinematograful Alex. Popov ; Trans- I portul: 8 Martie, Libertăţii ; Meşter I la toate: Cultural, Flacăra, Luceafă-0 ml ; Dă-i înainte fără grijă : Unigrea, Munca, I. Pintilie ; Cursa de 8 108 km,: T. Vladimirescu ; Vaporul 8 lui Emil : Popular ; Omul de lingă tine : 16 Februarie ; Telefonista : Moşilor ; Căzută din lună : la cinemato- 8 grafele Donca Simo, Drumul Serii : I Mirajul: la cinematografele C. David, 8 G. Bacovia ; Pentru un zimbet se- I nun : M. Eminescu ; Pedro pleacă în 8 Sierra : 8 Mai ; Șampanie și melodii : I 30 Decembrie ; Tinerii : B. Delavran 8 cea. 83oeW!oeoooo30»aoe»aoooaMOse®sooooee<»M>ooao. 8 „Teoria spaţiului, timpului şi gravitaţiei“ de V. A. Fock Sub îngrijirea Institutului de studii româno-sovietic al Academiei R.P. Roraîţie a apărut recent „Teoria spaţiului, timpului şi gravitaţiei“ de V. A. Fock, o lucrare deosebit de importantă pentru specialiştii, în acest domeniu, din ţara noastră. In cartea cunoscutului om de ştiinţă sovietic, sunt expuse teoria relativităţii (teoria modernă a spaţiului şi timpului) şi teoria gravitaţiei ale lui A. Einstein, potrivit cărora, spaţiul şi timpul se reunesc intr-o varietate riemanniană V, cu patru dimensiuni, cu metrică indefinită, iar între metrică şi gravitaţie se stabileşte o unitate după care proprietăţile spaţio-temporale ale materiei sunt determinate de distribuţia şi mişcarea ei. Materialul expus este grupat în 7 capitole : teoria relativităţii , teoria relativităţii sub formă tensorială ■, analiza tensorială generală i formularea teoriei relativităţii în coordonate arbitrare i bazele teoriei gravitaţiei : legea gravitaţiei şi legile de mişcare , soluţiile aproximative, legile de conservare şi citeva probleme principiale. In volum sint cuprinse şi cercetările autorului asupra teoriei gravitaţiei a lui Einstein. Aceste cercetări l-au condus pe V. A. Fock - savant cu renume mondial in domeniul teoriilor einsteiniene — la un nou punct de vedere asupra teoriei gravitaţiei. Lucrarea — traducere din limba rusă după ediţia a doua adăugită — se adresează atit cercetătorilor ştiinţifici, inginerilor cît şi studenţilor din ultimul an al facultăţii de matematică şi fizică Cartea se poate procura de la principalele librării din capitală şi din ţară, şi direct de la Institutul de studii româno-sovietic, str. Gutenberg nr. 3 bis ȘTIRI SPORTIVE • Sîmbătă, cu începere de la ora 19, pe patinoarul artificial din Capitală, amatorii de hochei pe gheață vor putea vedea „la lucru" selecționata de tineret a R.S. Cehoslovace care va juca în compania echipei de tineret a R.P. Române. Duminică echipa cehoslovacă va întîlni tot în Capitală reprezentativa ţării noastre care se pregăteşte în vederea „Cupei oraşului Bucureşti“ şi a campionatelor mondiale din Suedia. Jocul începe la ora 18. In deschidere la meciul de duminică, echipa Ştiinţa Bucureşti va primi replica formaţiei iugoslave Steaua Roşie Belgrad. Hocheiştii iugoslavi mai urmează să susţină săptămîna viitoare un joc în Capitală şi unul la Miercurea Ciuc. • După campionatele europene de box programate la sfîrşitul lunii mai la Moscova, selecţionata Iugoslaviei va susţine mai multe întîlniri internaţionale. In primul meci, la 30 iunie, echipa iugoslavă va evolua la Bucureşti în compania reprezentativei R.P. Române. Boxerii iugoslavi vor întîlni apoi reprezentativele R.D. Germane, Republicii Arabe Unite şi R.P. Ungare. • Competiţia de sărituri cu schiurile „Turneul celor 3 trambuline“ a continuat la Banska Bistrica. Au luat parte 26 de concurenţi din R.D. Germană, U.R.S.S., Austria şi R.S. Cehoslovacă. Deşi trambulina era construită doar pentru sărituri pînă la 90 m mulţi dintre participanţi au sărit peste 100 m. A cîştigat Dieter Bokelch (R.D. Germană) cu 238,6 puncte. Cele mai bune sărituri ale sale au măsurat 100,5 m și 99 m. Campionul mondial H. Recknagel a ocupat locul doi cu sărituri de 102 m și 95 m. Cehoslovacul Matousz, situat al treilea a realizat cea mai lungă săritură a concursului: 103,5 m. A doua săritură a sa a măsurat 94 m. • Pe pirtiile de la Seefeld, localitate situată în apropiere de Innsbruck, locul de desfăşurare a viitoarei Olimpiade de iarnă, a început concursul preolimpic de schi (probe nordice). Peste 100 de concurenţi reprezentând 18 ţări s-au prezentat la startul cursei de 30 km fond. Pe locul întîi s-a clasat norvegianul Hennart Oestby care a parcurs distanța în timpul de la 44’ 33” 2/10. Italianul Mercello Dorigo a sosit al doilea la 1’06”, iar norvegianul Groeningen, al treilea, la 1’52”. Rezultatul schiorului italian îndeosebi constituie o surpriză, deoarece favoritul probei, campionul olimpic Sixten Jernberg (Suedia) s-a clasat pe locul 4, iar campionul mondial de anul trecut Maentyranta (Finlanda) n-a sosit decit al 10-lea. întrecerile s-au disputat pe un timp însorit, dar geros (minus 20 de grade). CONCURS SPECIAL PRQNOEXPRESSE EXT 1 3EXTRASSRI DIN URNA 2 AUTOTURISME MOTOCICLETE , SCUTERE , TELEVIZOARE ETC-