Romînia Liberă, martie 1963 (Anul 21, nr. 5716-5742)

1963-03-01 / nr. 5716

Pag. 2-a ­ In anul 1959, în Luduş şi-au fă­cut apariţia cîţiva ingineri, apoi nu­mărul Ier s-a înmulţit. După ei au început să sosească camioane cu utilaje, cu maşini-unelte, tehnicieni şi muncitori calificaţi. Oraşul a înce­put să se transforme, să se învio­­reze. Un nou ritm de viaţă îl cu­prinsese. Fabrica de zahăr construită în­­tr-un an şi jumătate este acum mîndria raionului. Trecerea de la Bat la aşezare urbană s-a făcut în ritmul rapid, caracteristic socialis­mului. Oraşul a fost racordat la Sistemul energetic naţional, străzile — asfaltate, podurile — refăcute. Intr-un timp record (2 ani) s-au con­struit o policlinică ultramodernă cu o capacitate de 600 consultaţii zilnic, un cinematograf, com­plexul administrativ, un club, un restau­rant, sediul coopera­tivei meşteşugăreşti. Fabrica de zahăr, complet automatizată, prelucrează în 24 de ore 200 vagoane de sfeclă de zahăr. Pro­ducţia anuală: 40 milioane kg zahăr. Fabrica aceasta s-a născut o dată cu ora­şul, înfrumuseţind­u-l. Alături de ea, Topi­toria de cînepa nu s-a lăsat mai prejos. Uti­lată cu maşini mo­derne, această unitate contribuie an de an tot mai returt la creş­terea valorii produc­ţiei globale a raio­nului. Se dezvoltă ne­contenit şi industria locală. Ea a dat în anul trecut peste 5 milioane cărămizi şi 500 garnituri de mo­bilă, Dintr-o foaie volan­tă, editată de orga­nele locale cu prilejul alegerilor care vor avea loc la 3 martie, se spune printre altele: „Cele două S.M.T.-uri din raion sunt înzestrate cu 423 tractoare, 315 semănători, 77 cultivatoare, 75 combine, 143 ba­tere..." Acestea sunt cifre care vorbesc de rezultatele muncii pentru me­canizarea agriculturii. Staţi de vorbă cu oricare din preşedinţii gospodăriilor agricole colective şi veţi vedea că întîi îţi dau date, cifre. Unii ţi le dau din memorie, alţii dintr-un carnet în care cifrele sunt trecute cri grijă, se fac socoteli, analize. Şi electricitatea este unul din factorii care schimbă ra­pid înfăţişarea satelor, mentalitatea oamenilor. La Cuci, ciobanii gos­podăriei au maşini electrice de tuns oile, vorbesc despre voltaj, descăr­cări electrice. Ca să nu mai pome­nesc de aparatele de radio. Colectivis­tul se familiarizează repede cu tehnica nouă, cu limbajul ştiinţific. Intr-o gospodărie am asistat la dic­tarea unei adrese către o fabrică. Preşedintele dicta direct unui dactilo­graf, curgător, ca orice director de întreprindere. Mi-au rămas întipărite în memorie următoarele frînturi de propoziţiune : „revenim la adresa noastră“, „sperăm că nu vom fi puşi în situaţia să reziliem contrac­tul“, „ponderea producţiei noastre“, „furaje suculente". Preşedintele era un ţăran cu şapte clase elementare. Unul din ţăranii Care obţin recolte bogate. Care sporesc şeptelul, care ştiu ce-i aia agrotehnica, zooteh­nia. Unul din ţăranii care citesc, care vizionează filme, activează în cadrul echipelor de artiști amatori, scriu la gazete, la radio... — Nu de mult mă aflam la gospo­dăria agricolă colectivă din Rîciu. — în 1962, am realizat venituri bănești in valoare de 2.158.000 lei —­ îmi spunea î­n Apăfăian, secre­tarul organizaţiei de partid a co­lectivei. Iar Vasile Vasu, preşedintele ace­leiaşi tinere gospodării, mi-a spus : „ Anul acesta venitul gospodă­riei noastre se va ridica la 2.835.998 lei. Din totalul veniturilor realiza­te, 17,6 la sută se vor repartiza la fondul de bază, ceea ce înseamnă 502.000 lei. Suma de 1.564.580 lei va fi repartizată colectiviştilor pen­tru zile muncă efectuate. Ascultîndu-i, am avut din nou senzația că stau de vorbă cu direc­torul unui mare combinat indus­trial, totul fiind studiat până la ul­timul amănunt. Şi aşa era, totul fusese analizat, calculat cu minu­ţiozitatea caracteristică întreprin­derilor industriale. Consiliul de conducere a ştiut să încredinţeze conducerea brigăzilor şi echipelor celor mai destoinici colectivişti. Re­zultatele obţinute de aceştia au con­firmat încrederea acordată. . Ale­xandru Papoi este brigadier la a IV-a; brigada lui a obţinut în 1982 o producţie medie la hectar de peste 5.000 kg. porumb boabe, iar la sfecla de zahăr de peste 23.000 kg. Ion Morar este şef de echipă la brigada a II-a de cimp; echipa lui a obţinut pe suprafaţa ce i-a fost repartizată peste 6.000 kg. porumb boabe la hectar. Mulgătorul loan Chiorean a obținut în anul trecut de la cele 10 vaci din grupă ingri­­­jită de el 3.000 litri lapte de la fie­care vacă furajată. . Socialismul a schimbat mentali­tatea țăranului, i-a lărgit orizontul. Ţăranul nu mai este robul pă­­mintului ci stăpînul lui. Recol­tele obţinute de colectivişti o dovedesc din plin. Din terenuri erodate, ei fac grădini înflori­toare. Şi la Rîci terenurile degra­date au fost desfundate de tractoare şi pământul sterp obligat să rodeas­că, în locul mărăcinilor şi scaieţi­lor vor creşte viţa de vie, pomi; în următorii doi ani vor fi recuperate înică 40 de hectare. în discuţiile purtate îmi izbea plăcut urechea expresiile: „gospo­dăria noastră“, „producţia noastră“, „vacile noastre“, „ne vom“, „ne-a adus vehituri“. Ascultîndu-i pe co­lectivişti mi-am dat seama că mun­ca în colectiv a adus transformări radicale in mentalitatea ţăranului iar lingviştii vor putea nota liniştiţi că în urma colectivizării in­ locul vechiului „pluraris maiestitis“ S-a încetăţenit ,„pluraris colectivi“, ex­presie a marii modestii a identifi­cării fireşti a individului cu colec­r­­ivitatea, în apropiere de ternut se află Lechinţa. Gospodăriile colective de aici s-au unificat. Am asistat la şedinţa consiliului de conducere. Preşedintele gospodăriei, Alexandru Szanta, conducea şedinţa plin de sobrietate. S-au prezentat rapoartele de către brigadieri, r­apoarte ver­bale scurte şi clare, în care rezul­tatele muncilor erau concretizate în cifre exacte. Afmi asistat la o lecţie practică de întărire economico-organizatorică a unei gospodării, la o pledoarie pen­tru creşterea avutului obştesc şi întărirea responsabilităţii. Mulţi din cei prezenţi erau deputaţi şi can­didaţi de deputaţi pentru ale­gerile din 3 martie. Inginerul agronom Checicheş Do­rin a prezentat consiliului planul campaniei de primăvară. Planul era într-un anumit­ fel o mică lucrare ştiinţifică, cu date precise, cu obiec­tive bine stabilite, cu date certe, sarcini certe pentru fiecare membru din consiliul de conducere. Şi nu­mele inginerului agronom revenea mereu, aproape la fiecare sarcină, cu menţiunea : „răspunde tovarăşul cutare împreună cu tovarăşul ingi­ner“, însuşi planul acesta vorbea de importanţa pe care o are ingi­nerul agronom­­ în întărirea econo- Un medic ca atîţia alţii Vizitînd ternutul aici, avut i­­agi­­nea viitoarelor sate. Irn centrul sal­tului — un cartier de blocuri cu trei etaje. Şcoală medie cu­ 900 de elevi şi 52 cadre didactice, spital­ rural cu 30 de paturi deservit de 4 medici, apoi, 4 ingineri. O bibliotecă comunală cu mii de volume şi tot­­atîţia cititori; comuna e radioficată şi electrificată la fel ca celelalte 13 comune elec­trificate din raion. Uliţele de la Iernut au devenit străzi cu nume , curse de autobuze deservesc­­ popu­lația satelor. într-un astfel de autobuz am în­­tîlnit­­ colectivista din Barboş. Din­­Torbă, în vorbă, am ajuns să discu­tăm despre medicul de circum­scripție, despre doctorul Constantin Florea. Ştiam de la Luduş că la Zahul, comună de care ţine satul Babeni, se află o circumscripţie sa­nitară,­­cu casă de naştere şi un dis­­perisor. Şi am aflat următoarele : Nu de mult, Zăhan Lucreţia de la ei din Bărboş a fost cuprinsă de durerile facerii. Şi ploua şi era o vreme să nu scoţi clinele din casă. Ce-i de făcut ? Să chemăm doctorul, zice bărbatul. Pînă să se ducă, pînă să vină, femeia putea, să nască. Era la a­ cincea naștere. Doctorul știa asta și-i spusese­ Lucreției: „Cum încep durerile, să­ vii repede la casa de naștere să fie avem necaz cu dum­neata“. Dar femeia n-a ținut­, seama. Că încă nu-i terrhenuî. Şi noaptea gata. O suie bărbatul îfl căruţă cu o vecină şi mină spre Zahul la casa de naştere. Că de ştia băr­batul ce se întîmplă chema salva­rea. Pe drum Lucreţia naşte şi are o hemoragie. Ajunge la casa de naş­tere tîrziu noaptea. Scoală medicul. Lucreţia — mai mult moartă. Lac de singe în căruţă. Şcoala doctorul tot dispensarul în picioare şi duce femeia şi copilul înăuntru. Vede ca­­re-i situaţia. Cheamă şi pe doctoriţa de copii. — Ce s-a întîmplat ? — O nenorocire, e nevoie de o transfuzie de singe. Ştii, eu sînt donator universal. Şi fără multă vorbă i-a dat singe Lucreţiei, şi a înviat-o din morţi. A doua zi a chemat prin telefon avionul sanitar de la Cluj şi i-a lăsat singe cu pa­raşuta că avionul nu putea coborî. In opt zile Lucreţia a fost acasă, trăieşte şi ea şi­ copilul. Gospodari pricepuţi propuşi din nou candidaţi în alegeri Preşedintele comitetului executiv al­ sfatului popular raional mi-a vorbit în termeni entuziaşti despre deputaţi, despre munca oamenilor. — Cetăţenii din oraşul Luduş au amenajat 44.621 m.p. spaţii verzi, au plantat 1.400 de pomi. — Dar aş vrea să-mi povestiţi ceva despre dv., că nu v-aţi născut preşedinte de raion ? — Am fost lăcătuş mecanic — şi văzînd că notez a schimbat repede vorba — să nu uitaţi economiile realizate în acţiunea de reparare şi întreţinere a drumurilor şi poduri­lor, închid carnetul şi stiloul. Ii înţe­leg grija pe care o are să nu fie uitaţi cei ce au muncit, în definitiv lor li se datorează ridicarea raionu­lui. în rezolvarea acestor probleme, comitetul executiv a fost ajutat de deputaţi. Mulţi dintre aceştia au fost propuşi din nou drept candidaţi la alegerile de la 3­ martie : Ioan Popa, colectivist din Sinpaul, Feher Iuliu şofer din Luduş, Ana Moldovan, co­lectivistă din Cuci, Viţa Nemeş, cas­nică din Luduş şi Ioan Pîrlea, di­rectorul şcolii medii din Iernut. Frumoasele realizări din raiom­ul Luduş obţinute într-un timp rela­­tiv scurt demonstrează o dată în plus justeţea şi înţelepciunea poli­ticii partidului nostru în ridicarea susţinută a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc la oraşe şi sate. GRIGORE BEURAN „Pluralis colectivi“ Aînsemnări din raionul Luduş mico-organizatorică agricole colective. gospodăriei Noua şcoală de 8 ani din oraşul Luduş oferă copiilor condiţii bune pentru desfăşura­rea învăţământului Peisajul comunei Checţani s-a întregit în ultimii ani, printre altele, cu un nou magazin „Universal“ şi o şcoală de opt ani Comuna Iernut a căpătat o nouă înfăţişare. Iată cum arată azi centrul comunei Fotografii : AL. KISS AGENDA CULTURALA «AGENDA CULTURALA Întîlnire cu cartea Dacă tot clinirile dintre scriitori şi cititori se încetăţenesc tot mai pu­ternic în viaţa noastră culturală, rămîne totuşi adevărat faptul că autorii şi publicul pasionat de lite­ratură se întîlnesc cel mai lesne prin mijlocirea bibliotecilor, al Că­ilor număr a sporit neînchipuit de mult în ultimii ani Apariţia biblio­tecilor, populare, organizate în fie­care raion şi dispunînd de o reţea largă de biblioteci de cartier şi „de casă”, răspunde interesului viu ma­nifestat de oamenii murtcii pentru versul şi proza românească, ca şi pentru valorile literaturii univer­sale. Este un fenomen caracteristic socialismului lărgirea artei culturale, a acestei sete de frumos şi de cu­noaştere, îngăduită în trecut doar unui mănunchi de privilegiaţi. O experienţă rodnică Cu puţin timp în urmă, am aflat că la prima etapă a concursului inter-biblioteci, organizat de Comi­tetul de Stat pentru Artă şi Cultu­ră, s-a situat in frunte biblioteca raională „Tudor Vladimirescu” din Capitală. Firesc, dorinţa de a şti prin ce s-a distins colectivul acestei mici instituţii în opera de educare este­tică, dar şi morală­­şi cetăţenească a populaţiei, m-a îndemnat să-l vizi­tez la faţa locului. ...Am sosit devreme, înainte de ora deschiderii, în sala de împru­mutat cărţi şi în birouri abia se a­­prindea focul. în raftu­ri, cărţile stă­teau liniştite de parcă nu le aștep­tau noi călătorii și răspunderi. Tovarășa Sabina Zaharia, biblio­tecară de serviciu, mă face atent: — De la o zi la alta, cărțile aces­tea ale noastre sunt tot mai solici­tate. Și mereu alții vin și ni le cer, serem­ că au răsunet... Ghicesc în glasul ei o justificată mândrie. O întreb pentru a afla cite ceva din munca ei. Aşa descopăr satisfacţiile acestei activităţi ce pre­supune experienţă literară, memo­­rie, putere de a modela şi influenţa gustul cititorilor. Poate că nicăieri mai mult decit aici, de vorbă cu bibliotecarul, nu se exprimă păreri şi preferinţe mai di­verse, nu se limpezesc mai multe nedumeriri. îmi dau seama că nu­mai aşa se explică buna orientare a multor cititori, larga circulaţie a cărţii, temeiul pe care oamenii îl pun în confruntarea operei citite cu viaţa. — Avem un fond de aproximativ 42 600 de volume şi aproape 4 400 de cititori, spune tovarăşa Zaharia. Pina la 1 decembrie 1962, am difu­zat 72 394 de cărţi şi am realizat un spor de cititori, faţă de 1961, de aproape 1 500. Vreau să ştiu ce a­ întreprins bi­blioteca la locul de producţie, inter­locutoarea îmi dă desluşiri foarte ond­ăm­fiţite. Recenit, la clubu­l ,„Con­structorul” s-a organizat o dezbate­re pe marginea unei cărţi. La un alt­ club, de astădată cel al între­prinderii „Electrobobinujul”, s-a desfăşurat o seară de noutăţi lite­rare sovietice în prezenţa a trei sute de auditori, în răstimpuri, au loc montaje literar-muzicale, cu con­cursul cadrelor didactice, al redac­torilor de la edituri. Spicuiesc din realizările colectivului condus de to­varăşa Maria Neacşu, responsabilă a bibliotecii raionale „Tudor Vladi­­m­irrescu“ , conferinţa „Imaginea Gri­­viţei­­ferdice“ (despre gloriofisele lupte ale ceferiştilor din 1933), recen­­­zie la „Cartea gheţurilor“, conferin­ţa „Femeia oglindită în literatu­ră“ etc. Ce se citeşte Răsfoiesc fişele de lectură în vre­me ce sala bibliotecii se umple de oameni. Pe cit bag de seamă din­ dialogurile ce se înfiripă, hărnicia aceasta îşi are rostul ei. Se bănuie că au venit cărţi noi şi fiecare do­reşte să intre în posesia volumului aşteptat. Cineva vrea „Culorile toamnei” de Mihai Beniuc, un elev întreabă dacă a sosit „Risipitorii” lui Marin Preda, o gospodină solicită nuvelele lui Moravia. Reţin din fişele cercetate cîteva, mai semnificative. Cea a lăcătuşului Alecu Gheorghe cuprinde în pri­mele zece luni ale anului trecut 54 de titluri. Autorii lor: Caragiale, Schiller, Theodor Dreiser, Sadovea­­nu, Mihai Ralea („în Extremul Oc­cident”), Tiberiu Utan. Alt .Cititor, Nicolae Vasiliu, mun­citor ceferist, are trecut în dreptul, său lucrări de Cezar Petrescu,­­Jan Dida, Feuchtwanger, Dickens, Efre­mov și chiar Darwin cu „Originea speciilor”. In sfirșit, o carte de vi­zită impresionantă. Fișa merceolo­gului L. Cojocaru cuprinde 140 de cărţi parcurse : Marin Preda, Şerban Nedelcu („învăţătorii), Aurel Miha­­le, Anton Helban, Teodor Mazilu („Bariera”), , Ion Marin Sadoveanu („Sfirşit de veac în­ Bucureşti”), Ha­­ralamb Zincă („Popasuri”) şi, dintre clasici,­ pe Balzac, Lev Tolstoi (Ope­­re, vol. I), Th. Hardy. # între timp, alte glasuri își fac au­zite dorințele. Se cer versurile lui Labiș și ale lui Ioan Brad, „Vii și morți” de K. Simek­ov, „Familia,Thi­­bault” de Roger Martin du Gard. Pe cit se vede: gust sigur, com­petență, exigență artistică înaltă... Este un fapt de cultură această apreciere a valorilor autentice și a­­ceastă sete de instruire pe care re­gimul democrat-popular o încu­rajează deplin. Este o reală cucerire de ordin cultural și un semn al înnoirilor prin care trecem. H. ZALIS Boris Haikin a dirijat la Iași IAȘI (coreu N. E. I.).­­ Viaţa bine­zicală a Orașului Iaşi a fost domi­nată joi seara de concertul simfonic extraordinar al Filarmonicii de stat „Moldova”, dirijat de artistul po­porului al R.S.F.S.R. Boris Haikin și care a avut ca solistă pe violo­nista sovietică Nina Beilicha, lau­reată a Concursului internațional „George Enescu”. Programul a cuprin­s suita din bă­ietul „Spartacus” de Haciaturiani, Concertul pentru vioară și orchestră și Simfonia Vl-a „Patetică” de Ceaikovski. Concertul a cunoscut un mare succes. Pentru producţii sporite de legume (Urmare din pag. 1) . ............................ii , şi-au prevăzut în plan, suprafeţe cu legume, iar altele şi-au extins aces­te culturi, astfel că pe regiune vom cultiva 6 600 ha cu legume, din care in gospodăriile colective­­u peste 3 500 ha. Culturile forţate în gospo­dăriile agricole colective vor ocupa o suprafaţă de peste 50 000 m­p. Pentru a obţine recoltele planifi­cate de pe întreaga suprafaţă, încă din toamna anului 1962­ s-au asigu­rat 3 300 mc de cherestea şi 45 000 mp de geamuri pentru ră­sadniţe. Totodată, gospodăriile noastre colective Şi-au propus să extindă irigarea legumelor, în care scop îşi vor, procura numai în acest alt 32 de motoare şi ţeava respectivă — care cu utilajele exis­tente şi cu cele de la S.M.T. — vor asigura pe 900 ha (cu 200 ha mai mult ca anul trecut) un regim de umiditate dirijat. De asemenea, avem repartizate 9 tone de polieti­lenă cu care se vor proteja legumele împotriva brumelor de primăvară și de toamnă. Din această cantitate, pînă în prezent, au și fost livrate peste 4 tone. Prevederile hotărîrii­­ Consiliului de Miniștri cu privire la reglemen­tarea contractărilor şi achiziţiilor de legume şi căpşuni au­ constituit un imbold in munca de cultivare a legumelor. în adunările generale, co­lectiviştii au hotărît contractarea u­­nor cantităţi mult sporite de legu­me. în total în regiune s-a contrac­tat pînă în prezent cu 3 542 tone mai mult ca în anul 1962 şi cu 1 724 to­ne peste prevederile planului pe a­­nul în curs. Ţinînd seama de aceste sarcini sporite şi de marea răspundere, con­siliul agricol regional a organizat şi în acest an Şcolarizarea legumicul­torilor, în urma consfătuirii repu­blicane ce a avut loc la Arad, în primele zile ale anului am organizat, la indicaţia commite­tului regional P.M.R., o consfătuire privind dezvol­tarea legumiculturii, la care au par­ticipat 215 delegaţi din 70 de gospo­dării agricole colective. Pentru răs­­pândirea bunei experienţe dobândite în cultura castraveţilor şi a cepei, la Rădăuţi, în ultimele zile ale, lui ia­nuarie, 140 de preşedinţi, brigadieri legumicoli şi ingineri­e­in gospodă­riile colective au discutat rezultatele­ obţinute la aceste culturi, stabilind şi­ măsurile de luat pentru anul 1963. Cunoştinţele dobîndite la această consfătuire, studierea experienţei înaintate au determinat­ conduce­rile­ gospodăriilor­ colective să­ in-­ tensifice : pregătirea producţiei de legume prin : confecţionarea de ră­­­sadniţe, transportarea de gunoi, asi­gurarea de seminţe şi acordarea c iinei mai mari atenţii activităţii ce­lor 29 de cercuri legumicole organi­zate in regiune în cadrul cursurilor agrozootehnice. . în această direcţie, merită subli­niată munca ce o depun colectiviştii din Călăraşi care, sub directa în­drumare a ing. Gudima Leonida, pregătesc 10 000 m­p de răsadniţă faţă de 1000 mp ci­ au, avut anul trecut. Prin pasiunea şi sîrguinţa inginerului acestei colective, în pla­nul de producţie s-a prevăzut pro­ducerea a 150 kg sămînţă hibridă de roşii 10 X bizahi. Tot 10 000 m.p. de răsadniţă are şi gospodăria agri­colă colectivă din Roma, la care se­mănatul este într-un stadiu avansat, precum şi alte unităţi din raionul Botoşani, dintre care se cuvin evi­denţiate gospodăriile colective din Zăiceşti, Brehuieşti, Cristineşti şi Dumbrăveni. Această ultimă gospo­dărie şi-a construit, cu mijloace lo­cale, o seră de 200 mp, pe care o va da în curînd în funcţie şi in care va produce răsad pentru legume timpurii. Nici gospodăriile colective din raza oraşului Suceava mi se lasă mai prejos în privinţa pregătirii culturi­lor de legume, evidenţiindu-se în mod deosebit gospodăriile din Bo­­sanci, Salcea, Adincata. Bune re­zultate în acest sector de activitate au înregistrat şi gospodăriile colec­tive din Calafindeşti, Gălăneşti şi Siret — raionul Rădăuţi, Trestiaia, Broscăuţi, Văculeşti — raionul Do­­rohoi, precum şi gospodăriile din Fălticeni şi Fîntinele — raionul Făl­ticeni. Preocuparea consiliului agricol regional se îndreaptă, în prezent spre intensificarea acestei activităţi şi în cele cîteva gospodării colective rămase mai în urmă şi care au con­diţii bune pentru cultura legumelor, aşa cum sînt gospodăriile colective din Schela, Prelipca, Leorda, Bu­­neşti şi Mănăstirea Doamnei. De asemenea, urmărim aprovizionarea cu seminţe de sol prin „AGROSEM“, precum şi cu celelalte materiale co­mandate prin baza de aprovizionare (motoare, polietilenă, maşini de con­fecţionat ghivece nutritive şi sîrmă pentru spalier). Pentru o valorificare cit mai bună a producţiei din acest an, consiliul agricol regional este preocupat in mod deosebit de asigurarea unor­ le­gume de calitate. în acest scop, s-a hotărît, împreună cu unităţile con­tractante, tipărirea ultor afişe care să popularizeze, condiţiile de calitate ce trebuie să le îndeplinească pro­dusele şi preţul ce se va plăti în funcţie de acest criteriu. De aseme­nea, s-a subliniat, în legătură cu aplicarea retribuţiei suplimentare, că la anumite legume să se consi­dere ca plan nu unitatea de produse, ci în special planul valoric, care după cum se știe este influențat di­rect de calitatea produselor. î­m­preunnă cu unitățile comerciale și ale industriei alimentare, consi­liul agricol își propune să urmă­rească periodic felul cum se res­pectă graficul de livrări, asigurind o aprovizionare corespunzătoare şi ritmică a oraşelor şi centrelor indus­triale din regiune. Prin măsurile luate pînă acum şi prin controlul permanent al realiză­rii, acţiunilor prevăzute în planul nostru din sectorul legumicol, suntem­ încredinţaţi că vom reuşi ca tri­ţiulte gospodării colectivă să reali­­zăm producţii mari de legume, prin care să îndestulăm cerinţele oame­­nilor muncii cu aceste valoroase produse şi în acelaşi timp să creăm gospodăriilor colective venituri in­­sem­nate care să­­ contribuie­ la întă­rirea lor economică. Vineri î măriie 1963, nr. B710 t isoooooooooooscoeooeoaoacsccocoscaeSbaeaodMCI TEATRE Trubadurul, 19 30:­­ Operă şi Balet al | R.P.R. ; Paganini, g 19,80 : Opereta ; Vi- | sita bătrînei doamne, 8 19,30 : Naţional „I.­­ L. C­aragiale“ (Sala Comedia) ; Bohra- I ij vul închipuit. 19,30 : Naţional „I. L.­­­­ Caragiale“ (Sala Studio) ; Ciocîrlia, « 1 19,30 : ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru); g l Scandaloasa legătură dintre dl. Kettle­r­­ și d-na Moon, 20 : „C. I. Kottara“ ( i ţSala Studio) ; Sfima Ioana, 19,30 : | ) „Ldid­ă Stu­rdZ- Btjlandia“ ; Cred în g ? fine, 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ ( J'țSala studia) '; De Pretore Vincenzo, g \ 20 : Tineretului (Sala C. Miile) ; Micu- g­­­ţa Dor­it, 20 : Tineretului (Sala din g \ str. Dobrogeanu Ghere­a) ; Cu cîn­tec­u­e spre stele, 20 : Evreiesc de­ Stăt . g ( Ocolul pămîntului în 30 de melodii, g ; 20 : „C. Tănase" (Sala din Calea Vie- 8 toriei) ; Hoţii şi vardiștii, 19,30 : Mun- g ! pitoresc C.F.R. ; Visuri îndrăzneţe, 20: g | Ansamblul de­ effitece și dansuri al g ICrC.Și: Concert extraordinar de fan­g­­ sonete dat de Jacqueline Francois. 20 : | IO.S.T.A. (Sala Palatului, R.P.R.).­­ g Lupeul 29 : Patria, | Bucureștii G. Coșbuc; | Camelia ! Republica: g E. Pavai- Fecioara : g Gh. Doju ; Absență g Et A A îndelungată : Maghe- 8 ,e ra rsi a ru ; Inelele glotiei : 8 , Ma:­ Ațe* Sa. jj ; hia ! Cinci oameni la drum : I. C. Fri­­g­o­riu, Grivița : Povestiri despre revolu- | i (ie : Tineretului,­Alex, Popov, I. Pin- | ! tilie ; Medicul și vraciul : Victoria ; | I Profesiunea doamnei Warren î Lumină; g I Baronul de Münchhausen : Central, g | Afta. B. Delavrancea . Program pentru g | copii — dimineaţă: DiVorţ Italian — | ; după amiază : 13 Septembrie ; Program g I de filme documentare : Timpuri Noi ; g ! Frumoasă antericană : Maxim Gorki ; | ; Divorț italian : V. Alecsaridri, înffă- 8 I tirea Intre popoare, 8 Martie, FIS- | I reascâ Marile speranțe : C’­tift­ea- 8 I vid, G. Bacovia./ Agentu­l.­­ .25 ; g I V. Roaită; Omul cu obiectivul : 8 I Unirea ; Patru inimi : Flacăra ; Pâr- g i trea ta de vină : T. Vladimirescu ; | I Moartea în insula de zahăr : Mioriţa ; g | Drum de încercare : Munca : Marile | I familii : Popular : Lizgie_ Mac Kay : g I Moşilor ; Stolul captiv :­­23 August ; | | Baia. Călătorie de încercare pină la g I Marea­­Roşie­: 16 Februarie; Labirin- t­î tul inimii ! M Eminescu ; Mon-­g I goliiV Ştefan Cel Mare: O viaţă: Val- |. i ga ; Maria Candelaria : Libertăţii . g I Dă-i înainte fără grijă : Luafeafărul ; | ! Cursa de 100 kilometri : Olga Bincic ; 8 I Moartea în­să : Drumul Serii; Balada g­­ husarilor : 80 Decembrie; A. fost ehe- 8 » g ! mată Şi clasa V-a­­ Aurel Vlaicu. g. i­eaoroăoooeoGooBeeeDApeoa Daoaoaoaooono CBCoec**..­ .• V. ÎN EDITURA POLITICĂ a apărut: 1962 un an de noi şi importante realizări Broşura cuprinde Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Ro­mâne pe anul 1962. Lucrarea conţine şi numeroase ilustraţii care prezintă principale­le realizări din anul trecuți 48 pag. 0,75 lei ­ Cu toate ca iarna nu ne-a părăsit încă definitiv sezonul sportiv de pri­măvară bate la uşă. Peste puţine zile stadioanele vor fi din nou asaltate de zecile de mii de spectatori, tribunele vor cunoaşte din nou freamătul marilor confruntări sportive. Din întreaga ţară sosesc zilnic ştiri despre pregătirile ce le fac sportivii în vederea sezonului de primăvară,­­care pentru fotbalişti şi rugbişti în­cepe oficial la 17 martie. Dar, în aceste zile febra pregătirilor a pu­s stăpînirea nu numai pe sportivi ci şi pe atceia care au în sarcina lor pregă­tirea bazelor sportive. Vizită pe care am făcut-o la princi­palele stat­ioane din Capitală ne-a per­mis, în general, constatări pozitive. Să luăm, de pildă, complexul sportiv „23 August" care anul acesta împlineşte 10 ani­ de existenţă. Terenul central de fotbal a fost bine bngu­jit pe tot tim­pul iernii, fiind curăţat de zăpadă după fiecare ninsoare, un plus pentru buna sa întreţinere s-au folosit pe timpul iernii îngrăşăminte chimice, astfel că în preajma reluării campio­natului de fotbal gazonul se prezintă în perfectă stare de joc. Aceeaşi preo­cupare a manifestat-o Conducerea com­plexului sportiv „23 August” şi pen­tru celelalte terenuri de fotbal, bas­chet, balet, handbal redus care împîn­­zesc în număr mare împrejurimile sta­dionului central. O atenţie deosebită, se acordă retrarării tribunelor prin în­locuirea tuturor gradelelor rupte in trecutul sezon. Această preocupare tre­buie să stea in atenţia, celor care au în administraţie respectivul stadion pe tot timpul anului fiindcă şi pe parcurs se produc unele stricăciuni, şi acum, o noutate. : In curîhd la Sta­dionul „23 August" va fi instalată o tabelă electrică de marcaj care va indica numele echipelor, scorul, auto, fir.1 golul Ii şi minutul în care ele au fost marcate. O măsură bine venită, în folosul spectatorilor.­­Ai­ vizitat,­­şi Stadionu­l Republicii. Şi aici terenul de joc se prezintă în stare bună fiind şi el, de asemenea, curățat în întregime de zăpadă. La­­ vestiarele jucătorilor, zugravii fac ultimele finisări, iar instalatorii me­canici au terminat de­ curînd montare­a unui nou cazan pentru încălzirea apei. Aici, este necesar să se treacă de ur­gență la scrierea cifrelor care indică locurile întrucît au devenit cam in­vizibile. Şi pentru ca tot vorbim de tribune­le divine să arătăm că la Stadionul Republicii nu au început încă lucrările de înlocuire a gradele­­lor rupte. Şi e ceva treabă de făcut. Poate că cu acest prilej se fac unele reparaţii la... masa presei. Preocupări pentru buna pregătire a bazelor sportive în vederea sezonului de primăvtară am întîlnit şi la alte stadioane din Capitală. Peste tot se vădeşte grijă pentru asigurarea unor condiţii bune desfăşurării comii­petiţii­lor sportive care încep peste cîteva zile. I. BOCIOACA I t ir I • Jei au ieceput in priţul Brighton campionatele internationale de tenis de masă ale Angliei la care participă jucă­tori şi jucătoare din 14 ţări. In competi­ţia pe echipe, reprezentativa feminină a R.P. Romine, (Maria Alexandru, Geta Pin­ti­că, Ella Constantinescu) a învins cu sco­rul de 8—0 echipa Australiei și cu 8—X echipa Angliei. R.P. Ungară a dispus cu 3—0 de Anglia iar R.F. Germană a mn­­trecut cu același scor echipa Belgiei. Iată cîteva rezultate din turneul mas­culin : R.F. Germană — Anglia 3—0; R.S. Cehoslovacă — Belgia 3—0; Belgia — Scoția 3—1; Iugoslavia — Belgia 3—0. . • în cursul lunii aprilie vor evolua la Budapesta cunoscutele echipe de fotbal Wolverhampton (Anglia) și Admira Viena. La mijlocul lunii iunie se proiectează or­ganizarea la Budapesta a unui turneu in­ternational cu participarea echipelor Hons­ted, Real Madrid şi Juventus Torino. O­­R Pregătirea terenurilor de sport

Next