Romînia Liberă, martie 1963 (Anul 21, nr. 5716-5742)
1963-03-01 / nr. 5716
Pag. 2-a In anul 1959, în Luduş şi-au făcut apariţia cîţiva ingineri, apoi numărul Ier s-a înmulţit. După ei au început să sosească camioane cu utilaje, cu maşini-unelte, tehnicieni şi muncitori calificaţi. Oraşul a început să se transforme, să se învioreze. Un nou ritm de viaţă îl cuprinsese. Fabrica de zahăr construită într-un an şi jumătate este acum mîndria raionului. Trecerea de la Bat la aşezare urbană s-a făcut în ritmul rapid, caracteristic socialismului. Oraşul a fost racordat la Sistemul energetic naţional, străzile — asfaltate, podurile — refăcute. Intr-un timp record (2 ani) s-au construit o policlinică ultramodernă cu o capacitate de 600 consultaţii zilnic, un cinematograf, complexul administrativ, un club, un restaurant, sediul cooperativei meşteşugăreşti. Fabrica de zahăr, complet automatizată, prelucrează în 24 de ore 200 vagoane de sfeclă de zahăr. Producţia anuală: 40 milioane kg zahăr. Fabrica aceasta s-a născut o dată cu oraşul, înfrumuseţindu-l. Alături de ea, Topitoria de cînepa nu s-a lăsat mai prejos. Utilată cu maşini moderne, această unitate contribuie an de an tot mai returt la creşterea valorii producţiei globale a raionului. Se dezvoltă necontenit şi industria locală. Ea a dat în anul trecut peste 5 milioane cărămizi şi 500 garnituri de mobilă, Dintr-o foaie volantă, editată de organele locale cu prilejul alegerilor care vor avea loc la 3 martie, se spune printre altele: „Cele două S.M.T.-uri din raion sunt înzestrate cu 423 tractoare, 315 semănători, 77 cultivatoare, 75 combine, 143 batere..." Acestea sunt cifre care vorbesc de rezultatele muncii pentru mecanizarea agriculturii. Staţi de vorbă cu oricare din preşedinţii gospodăriilor agricole colective şi veţi vedea că întîi îţi dau date, cifre. Unii ţi le dau din memorie, alţii dintr-un carnet în care cifrele sunt trecute cri grijă, se fac socoteli, analize. Şi electricitatea este unul din factorii care schimbă rapid înfăţişarea satelor, mentalitatea oamenilor. La Cuci, ciobanii gospodăriei au maşini electrice de tuns oile, vorbesc despre voltaj, descărcări electrice. Ca să nu mai pomenesc de aparatele de radio. Colectivistul se familiarizează repede cu tehnica nouă, cu limbajul ştiinţific. Intr-o gospodărie am asistat la dictarea unei adrese către o fabrică. Preşedintele dicta direct unui dactilograf, curgător, ca orice director de întreprindere. Mi-au rămas întipărite în memorie următoarele frînturi de propoziţiune : „revenim la adresa noastră“, „sperăm că nu vom fi puşi în situaţia să reziliem contractul“, „ponderea producţiei noastre“, „furaje suculente". Preşedintele era un ţăran cu şapte clase elementare. Unul din ţăranii Care obţin recolte bogate. Care sporesc şeptelul, care ştiu ce-i aia agrotehnica, zootehnia. Unul din ţăranii care citesc, care vizionează filme, activează în cadrul echipelor de artiști amatori, scriu la gazete, la radio... — Nu de mult mă aflam la gospodăria agricolă colectivă din Rîciu. — în 1962, am realizat venituri bănești in valoare de 2.158.000 lei — îmi spunea în Apăfăian, secretarul organizaţiei de partid a colectivei. Iar Vasile Vasu, preşedintele aceleiaşi tinere gospodării, mi-a spus : „ Anul acesta venitul gospodăriei noastre se va ridica la 2.835.998 lei. Din totalul veniturilor realizate, 17,6 la sută se vor repartiza la fondul de bază, ceea ce înseamnă 502.000 lei. Suma de 1.564.580 lei va fi repartizată colectiviştilor pentru zile muncă efectuate. Ascultîndu-i, am avut din nou senzația că stau de vorbă cu directorul unui mare combinat industrial, totul fiind studiat până la ultimul amănunt. Şi aşa era, totul fusese analizat, calculat cu minuţiozitatea caracteristică întreprinderilor industriale. Consiliul de conducere a ştiut să încredinţeze conducerea brigăzilor şi echipelor celor mai destoinici colectivişti. Rezultatele obţinute de aceştia au confirmat încrederea acordată. . Alexandru Papoi este brigadier la a IV-a; brigada lui a obţinut în 1982 o producţie medie la hectar de peste 5.000 kg. porumb boabe, iar la sfecla de zahăr de peste 23.000 kg. Ion Morar este şef de echipă la brigada a II-a de cimp; echipa lui a obţinut pe suprafaţa ce i-a fost repartizată peste 6.000 kg. porumb boabe la hectar. Mulgătorul loan Chiorean a obținut în anul trecut de la cele 10 vaci din grupă ingrijită de el 3.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. . Socialismul a schimbat mentalitatea țăranului, i-a lărgit orizontul. Ţăranul nu mai este robul pămintului ci stăpînul lui. Recoltele obţinute de colectivişti o dovedesc din plin. Din terenuri erodate, ei fac grădini înfloritoare. Şi la Rîci terenurile degradate au fost desfundate de tractoare şi pământul sterp obligat să rodească, în locul mărăcinilor şi scaieţilor vor creşte viţa de vie, pomi; în următorii doi ani vor fi recuperate înică 40 de hectare. în discuţiile purtate îmi izbea plăcut urechea expresiile: „gospodăria noastră“, „producţia noastră“, „vacile noastre“, „ne vom“, „ne-a adus vehituri“. Ascultîndu-i pe colectivişti mi-am dat seama că munca în colectiv a adus transformări radicale in mentalitatea ţăranului iar lingviştii vor putea nota liniştiţi că în urma colectivizării in locul vechiului „pluraris maiestitis“ S-a încetăţenit ,„pluraris colectivi“, expresie a marii modestii a identificării fireşti a individului cu colecrivitatea, în apropiere de ternut se află Lechinţa. Gospodăriile colective de aici s-au unificat. Am asistat la şedinţa consiliului de conducere. Preşedintele gospodăriei, Alexandru Szanta, conducea şedinţa plin de sobrietate. S-au prezentat rapoartele de către brigadieri, rapoarte verbale scurte şi clare, în care rezultatele muncilor erau concretizate în cifre exacte. Afmi asistat la o lecţie practică de întărire economico-organizatorică a unei gospodării, la o pledoarie pentru creşterea avutului obştesc şi întărirea responsabilităţii. Mulţi din cei prezenţi erau deputaţi şi candidaţi de deputaţi pentru alegerile din 3 martie. Inginerul agronom Checicheş Dorin a prezentat consiliului planul campaniei de primăvară. Planul era într-un anumit fel o mică lucrare ştiinţifică, cu date precise, cu obiective bine stabilite, cu date certe, sarcini certe pentru fiecare membru din consiliul de conducere. Şi numele inginerului agronom revenea mereu, aproape la fiecare sarcină, cu menţiunea : „răspunde tovarăşul cutare împreună cu tovarăşul inginer“, însuşi planul acesta vorbea de importanţa pe care o are inginerul agronom în întărirea econo- Un medic ca atîţia alţii Vizitînd ternutul aici, avut iaginea viitoarelor sate. Irn centrul saltului — un cartier de blocuri cu trei etaje. Şcoală medie cu 900 de elevi şi 52 cadre didactice, spital rural cu 30 de paturi deservit de 4 medici, apoi, 4 ingineri. O bibliotecă comunală cu mii de volume şi totatîţia cititori; comuna e radioficată şi electrificată la fel ca celelalte 13 comune electrificate din raion. Uliţele de la Iernut au devenit străzi cu nume , curse de autobuze deservesc populația satelor. într-un astfel de autobuz am întîlnit colectivista din Barboş. DinTorbă, în vorbă, am ajuns să discutăm despre medicul de circumscripție, despre doctorul Constantin Florea. Ştiam de la Luduş că la Zahul, comună de care ţine satul Babeni, se află o circumscripţie sanitară,cu casă de naştere şi un disperisor. Şi am aflat următoarele : Nu de mult, Zăhan Lucreţia de la ei din Bărboş a fost cuprinsă de durerile facerii. Şi ploua şi era o vreme să nu scoţi clinele din casă. Ce-i de făcut ? Să chemăm doctorul, zice bărbatul. Pînă să se ducă, pînă să vină, femeia putea, să nască. Era la a cincea naștere. Doctorul știa asta și-i spusese Lucreției: „Cum încep durerile, să vii repede la casa de naștere să fie avem necaz cu dumneata“. Dar femeia n-a ținut, seama. Că încă nu-i terrhenuî. Şi noaptea gata. O suie bărbatul îfl căruţă cu o vecină şi mină spre Zahul la casa de naştere. Că de ştia bărbatul ce se întîmplă chema salvarea. Pe drum Lucreţia naşte şi are o hemoragie. Ajunge la casa de naştere tîrziu noaptea. Scoală medicul. Lucreţia — mai mult moartă. Lac de singe în căruţă. Şcoala doctorul tot dispensarul în picioare şi duce femeia şi copilul înăuntru. Vede care-i situaţia. Cheamă şi pe doctoriţa de copii. — Ce s-a întîmplat ? — O nenorocire, e nevoie de o transfuzie de singe. Ştii, eu sînt donator universal. Şi fără multă vorbă i-a dat singe Lucreţiei, şi a înviat-o din morţi. A doua zi a chemat prin telefon avionul sanitar de la Cluj şi i-a lăsat singe cu paraşuta că avionul nu putea coborî. In opt zile Lucreţia a fost acasă, trăieşte şi ea şi copilul. Gospodari pricepuţi propuşi din nou candidaţi în alegeri Preşedintele comitetului executiv al sfatului popular raional mi-a vorbit în termeni entuziaşti despre deputaţi, despre munca oamenilor. — Cetăţenii din oraşul Luduş au amenajat 44.621 m.p. spaţii verzi, au plantat 1.400 de pomi. — Dar aş vrea să-mi povestiţi ceva despre dv., că nu v-aţi născut preşedinte de raion ? — Am fost lăcătuş mecanic — şi văzînd că notez a schimbat repede vorba — să nu uitaţi economiile realizate în acţiunea de reparare şi întreţinere a drumurilor şi podurilor, închid carnetul şi stiloul. Ii înţeleg grija pe care o are să nu fie uitaţi cei ce au muncit, în definitiv lor li se datorează ridicarea raionului. în rezolvarea acestor probleme, comitetul executiv a fost ajutat de deputaţi. Mulţi dintre aceştia au fost propuşi din nou drept candidaţi la alegerile de la 3 martie : Ioan Popa, colectivist din Sinpaul, Feher Iuliu şofer din Luduş, Ana Moldovan, colectivistă din Cuci, Viţa Nemeş, casnică din Luduş şi Ioan Pîrlea, directorul şcolii medii din Iernut. Frumoasele realizări din raiomul Luduş obţinute într-un timp relativ scurt demonstrează o dată în plus justeţea şi înţelepciunea politicii partidului nostru în ridicarea susţinută a nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc la oraşe şi sate. GRIGORE BEURAN „Pluralis colectivi“ Aînsemnări din raionul Luduş mico-organizatorică agricole colective. gospodăriei Noua şcoală de 8 ani din oraşul Luduş oferă copiilor condiţii bune pentru desfăşurarea învăţământului Peisajul comunei Checţani s-a întregit în ultimii ani, printre altele, cu un nou magazin „Universal“ şi o şcoală de opt ani Comuna Iernut a căpătat o nouă înfăţişare. Iată cum arată azi centrul comunei Fotografii : AL. KISS AGENDA CULTURALA «AGENDA CULTURALA Întîlnire cu cartea Dacă tot clinirile dintre scriitori şi cititori se încetăţenesc tot mai puternic în viaţa noastră culturală, rămîne totuşi adevărat faptul că autorii şi publicul pasionat de literatură se întîlnesc cel mai lesne prin mijlocirea bibliotecilor, al Căilor număr a sporit neînchipuit de mult în ultimii ani Apariţia bibliotecilor, populare, organizate în fiecare raion şi dispunînd de o reţea largă de biblioteci de cartier şi „de casă”, răspunde interesului viu manifestat de oamenii murtcii pentru versul şi proza românească, ca şi pentru valorile literaturii universale. Este un fenomen caracteristic socialismului lărgirea artei culturale, a acestei sete de frumos şi de cunoaştere, îngăduită în trecut doar unui mănunchi de privilegiaţi. O experienţă rodnică Cu puţin timp în urmă, am aflat că la prima etapă a concursului inter-biblioteci, organizat de Comitetul de Stat pentru Artă şi Cultură, s-a situat in frunte biblioteca raională „Tudor Vladimirescu” din Capitală. Firesc, dorinţa de a şti prin ce s-a distins colectivul acestei mici instituţii în opera de educare estetică, dar şi moralăşi cetăţenească a populaţiei, m-a îndemnat să-l vizitez la faţa locului. ...Am sosit devreme, înainte de ora deschiderii, în sala de împrumutat cărţi şi în birouri abia se aprindea focul. în rafturi, cărţile stăteau liniştite de parcă nu le așteptau noi călătorii și răspunderi. Tovarășa Sabina Zaharia, bibliotecară de serviciu, mă face atent: — De la o zi la alta, cărțile acestea ale noastre sunt tot mai solicitate. Și mereu alții vin și ni le cer, serem că au răsunet... Ghicesc în glasul ei o justificată mândrie. O întreb pentru a afla cite ceva din munca ei. Aşa descopăr satisfacţiile acestei activităţi ce presupune experienţă literară, memorie, putere de a modela şi influenţa gustul cititorilor. Poate că nicăieri mai mult decit aici, de vorbă cu bibliotecarul, nu se exprimă păreri şi preferinţe mai diverse, nu se limpezesc mai multe nedumeriri. îmi dau seama că numai aşa se explică buna orientare a multor cititori, larga circulaţie a cărţii, temeiul pe care oamenii îl pun în confruntarea operei citite cu viaţa. — Avem un fond de aproximativ 42 600 de volume şi aproape 4 400 de cititori, spune tovarăşa Zaharia. Pina la 1 decembrie 1962, am difuzat 72 394 de cărţi şi am realizat un spor de cititori, faţă de 1961, de aproape 1 500. Vreau să ştiu ce a întreprins biblioteca la locul de producţie, interlocutoarea îmi dă desluşiri foarte ondămfiţite. Recenit, la clubul ,„Constructorul” s-a organizat o dezbatere pe marginea unei cărţi. La un alt club, de astădată cel al întreprinderii „Electrobobinujul”, s-a desfăşurat o seară de noutăţi literare sovietice în prezenţa a trei sute de auditori, în răstimpuri, au loc montaje literar-muzicale, cu concursul cadrelor didactice, al redactorilor de la edituri. Spicuiesc din realizările colectivului condus de tovarăşa Maria Neacşu, responsabilă a bibliotecii raionale „Tudor Vladimirrescu“ , conferinţa „Imaginea Griviţeiferdice“ (despre gloriofisele lupte ale ceferiştilor din 1933), recenzie la „Cartea gheţurilor“, conferinţa „Femeia oglindită în literatură“ etc. Ce se citeşte Răsfoiesc fişele de lectură în vreme ce sala bibliotecii se umple de oameni. Pe cit bag de seamă din dialogurile ce se înfiripă, hărnicia aceasta îşi are rostul ei. Se bănuie că au venit cărţi noi şi fiecare doreşte să intre în posesia volumului aşteptat. Cineva vrea „Culorile toamnei” de Mihai Beniuc, un elev întreabă dacă a sosit „Risipitorii” lui Marin Preda, o gospodină solicită nuvelele lui Moravia. Reţin din fişele cercetate cîteva, mai semnificative. Cea a lăcătuşului Alecu Gheorghe cuprinde în primele zece luni ale anului trecut 54 de titluri. Autorii lor: Caragiale, Schiller, Theodor Dreiser, Sadoveanu, Mihai Ralea („în Extremul Occident”), Tiberiu Utan. Alt .Cititor, Nicolae Vasiliu, muncitor ceferist, are trecut în dreptul, său lucrări de Cezar Petrescu,Jan Dida, Feuchtwanger, Dickens, Efremov și chiar Darwin cu „Originea speciilor”. In sfirșit, o carte de vizită impresionantă. Fișa merceologului L. Cojocaru cuprinde 140 de cărţi parcurse : Marin Preda, Şerban Nedelcu („învăţătorii), Aurel Mihale, Anton Helban, Teodor Mazilu („Bariera”), , Ion Marin Sadoveanu („Sfirşit de veac în Bucureşti”), Haralamb Zincă („Popasuri”) şi, dintre clasici, pe Balzac, Lev Tolstoi (Opere, vol. I), Th. Hardy. # între timp, alte glasuri își fac auzite dorințele. Se cer versurile lui Labiș și ale lui Ioan Brad, „Vii și morți” de K. Simekov, „Familia,Thibault” de Roger Martin du Gard. Pe cit se vede: gust sigur, competență, exigență artistică înaltă... Este un fapt de cultură această apreciere a valorilor autentice și această sete de instruire pe care regimul democrat-popular o încurajează deplin. Este o reală cucerire de ordin cultural și un semn al înnoirilor prin care trecem. H. ZALIS Boris Haikin a dirijat la Iași IAȘI (coreu N. E. I.). Viaţa binezicală a Orașului Iaşi a fost dominată joi seara de concertul simfonic extraordinar al Filarmonicii de stat „Moldova”, dirijat de artistul poporului al R.S.F.S.R. Boris Haikin și care a avut ca solistă pe violonista sovietică Nina Beilicha, laureată a Concursului internațional „George Enescu”. Programul a cuprins suita din băietul „Spartacus” de Haciaturiani, Concertul pentru vioară și orchestră și Simfonia Vl-a „Patetică” de Ceaikovski. Concertul a cunoscut un mare succes. Pentru producţii sporite de legume (Urmare din pag. 1) . ............................ii , şi-au prevăzut în plan, suprafeţe cu legume, iar altele şi-au extins aceste culturi, astfel că pe regiune vom cultiva 6 600 ha cu legume, din care in gospodăriile colectiveu peste 3 500 ha. Culturile forţate în gospodăriile agricole colective vor ocupa o suprafaţă de peste 50 000 mp. Pentru a obţine recoltele planificate de pe întreaga suprafaţă, încă din toamna anului 1962 s-au asigurat 3 300 mc de cherestea şi 45 000 mp de geamuri pentru răsadniţe. Totodată, gospodăriile noastre colective Şi-au propus să extindă irigarea legumelor, în care scop îşi vor, procura numai în acest alt 32 de motoare şi ţeava respectivă — care cu utilajele existente şi cu cele de la S.M.T. — vor asigura pe 900 ha (cu 200 ha mai mult ca anul trecut) un regim de umiditate dirijat. De asemenea, avem repartizate 9 tone de polietilenă cu care se vor proteja legumele împotriva brumelor de primăvară și de toamnă. Din această cantitate, pînă în prezent, au și fost livrate peste 4 tone. Prevederile hotărîrii Consiliului de Miniștri cu privire la reglementarea contractărilor şi achiziţiilor de legume şi căpşuni au constituit un imbold in munca de cultivare a legumelor. în adunările generale, colectiviştii au hotărît contractarea unor cantităţi mult sporite de legume. în total în regiune s-a contractat pînă în prezent cu 3 542 tone mai mult ca în anul 1962 şi cu 1 724 tone peste prevederile planului pe anul în curs. Ţinînd seama de aceste sarcini sporite şi de marea răspundere, consiliul agricol regional a organizat şi în acest an Şcolarizarea legumicultorilor, în urma consfătuirii republicane ce a avut loc la Arad, în primele zile ale anului am organizat, la indicaţia commitetului regional P.M.R., o consfătuire privind dezvoltarea legumiculturii, la care au participat 215 delegaţi din 70 de gospodării agricole colective. Pentru răspândirea bunei experienţe dobândite în cultura castraveţilor şi a cepei, la Rădăuţi, în ultimele zile ale, lui ianuarie, 140 de preşedinţi, brigadieri legumicoli şi ingineriein gospodăriile colective au discutat rezultatele obţinute la aceste culturi, stabilind şi măsurile de luat pentru anul 1963. Cunoştinţele dobîndite la această consfătuire, studierea experienţei înaintate au determinat conducerile gospodăriilor colective să in- tensifice : pregătirea producţiei de legume prin : confecţionarea de răsadniţe, transportarea de gunoi, asigurarea de seminţe şi acordarea c iinei mai mari atenţii activităţii celor 29 de cercuri legumicole organizate in regiune în cadrul cursurilor agrozootehnice. . în această direcţie, merită subliniată munca ce o depun colectiviştii din Călăraşi care, sub directa îndrumare a ing. Gudima Leonida, pregătesc 10 000 mp de răsadniţă faţă de 1000 mp ci au, avut anul trecut. Prin pasiunea şi sîrguinţa inginerului acestei colective, în planul de producţie s-a prevăzut producerea a 150 kg sămînţă hibridă de roşii 10 X bizahi. Tot 10 000 m.p. de răsadniţă are şi gospodăria agricolă colectivă din Roma, la care semănatul este într-un stadiu avansat, precum şi alte unităţi din raionul Botoşani, dintre care se cuvin evidenţiate gospodăriile colective din Zăiceşti, Brehuieşti, Cristineşti şi Dumbrăveni. Această ultimă gospodărie şi-a construit, cu mijloace locale, o seră de 200 mp, pe care o va da în curînd în funcţie şi in care va produce răsad pentru legume timpurii. Nici gospodăriile colective din raza oraşului Suceava mi se lasă mai prejos în privinţa pregătirii culturilor de legume, evidenţiindu-se în mod deosebit gospodăriile din Bosanci, Salcea, Adincata. Bune rezultate în acest sector de activitate au înregistrat şi gospodăriile colective din Calafindeşti, Gălăneşti şi Siret — raionul Rădăuţi, Trestiaia, Broscăuţi, Văculeşti — raionul Dorohoi, precum şi gospodăriile din Fălticeni şi Fîntinele — raionul Fălticeni. Preocuparea consiliului agricol regional se îndreaptă, în prezent spre intensificarea acestei activităţi şi în cele cîteva gospodării colective rămase mai în urmă şi care au condiţii bune pentru cultura legumelor, aşa cum sînt gospodăriile colective din Schela, Prelipca, Leorda, Buneşti şi Mănăstirea Doamnei. De asemenea, urmărim aprovizionarea cu seminţe de sol prin „AGROSEM“, precum şi cu celelalte materiale comandate prin baza de aprovizionare (motoare, polietilenă, maşini de confecţionat ghivece nutritive şi sîrmă pentru spalier). Pentru o valorificare cit mai bună a producţiei din acest an, consiliul agricol regional este preocupat in mod deosebit de asigurarea unor legume de calitate. în acest scop, s-a hotărît, împreună cu unităţile contractante, tipărirea ultor afişe care să popularizeze, condiţiile de calitate ce trebuie să le îndeplinească produsele şi preţul ce se va plăti în funcţie de acest criteriu. De asemenea, s-a subliniat, în legătură cu aplicarea retribuţiei suplimentare, că la anumite legume să se considere ca plan nu unitatea de produse, ci în special planul valoric, care după cum se știe este influențat direct de calitatea produselor. împreunnă cu unitățile comerciale și ale industriei alimentare, consiliul agricol își propune să urmărească periodic felul cum se respectă graficul de livrări, asigurind o aprovizionare corespunzătoare şi ritmică a oraşelor şi centrelor industriale din regiune. Prin măsurile luate pînă acum şi prin controlul permanent al realizării, acţiunilor prevăzute în planul nostru din sectorul legumicol, suntem încredinţaţi că vom reuşi ca triţiulte gospodării colectivă să realizăm producţii mari de legume, prin care să îndestulăm cerinţele oamenilor muncii cu aceste valoroase produse şi în acelaşi timp să creăm gospodăriilor colective venituri insemnate care să contribuie la întărirea lor economică. Vineri î măriie 1963, nr. B710 t isoooooooooooscoeooeoaoacsccocoscaeSbaeaodMCI TEATRE Trubadurul, 19 30: Operă şi Balet al | R.P.R. ; Paganini, g 19,80 : Opereta ; Vi- | sita bătrînei doamne, 8 19,30 : Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) ; Bohra- I ij vul închipuit. 19,30 : Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Studio) ; Ciocîrlia, « 1 19,30 : ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru); g l Scandaloasa legătură dintre dl. Kettler și d-na Moon, 20 : „C. I. Kottara“ ( i ţSala Studio) ; Sfima Ioana, 19,30 : | ) „Ldidă SturdZ- Btjlandia“ ; Cred în g ? fine, 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ ( J'țSala studia) '; De Pretore Vincenzo, g \ 20 : Tineretului (Sala C. Miile) ; Micu- gţa Dorit, 20 : Tineretului (Sala din g \ str. Dobrogeanu Gherea) ; Cu cîntecue spre stele, 20 : Evreiesc de Stăt . g ( Ocolul pămîntului în 30 de melodii, g ; 20 : „C. Tănase" (Sala din Calea Vie- 8 toriei) ; Hoţii şi vardiștii, 19,30 : Mun- g ! pitoresc C.F.R. ; Visuri îndrăzneţe, 20: g | Ansamblul de effitece și dansuri al g ICrC.Și: Concert extraordinar de fang sonete dat de Jacqueline Francois. 20 : | IO.S.T.A. (Sala Palatului, R.P.R.). g Lupeul 29 : Patria, | Bucureștii G. Coșbuc; | Camelia ! Republica: g E. Pavai- Fecioara : g Gh. Doju ; Absență g Et A A îndelungată : Maghe- 8 ,e ra rsi a ru ; Inelele glotiei : 8 , Ma: Ațe* Sa. jj ; hia ! Cinci oameni la drum : I. C. Frigoriu, Grivița : Povestiri despre revolu- | i (ie : Tineretului,Alex, Popov, I. Pin- | ! tilie ; Medicul și vraciul : Victoria ; | I Profesiunea doamnei Warren î Lumină; g I Baronul de Münchhausen : Central, g | Afta. B. Delavrancea . Program pentru g | copii — dimineaţă: DiVorţ Italian — | ; după amiază : 13 Septembrie ; Program g I de filme documentare : Timpuri Noi ; g ! Frumoasă antericană : Maxim Gorki ; | ; Divorț italian : V. Alecsaridri, înffă- 8 I tirea Intre popoare, 8 Martie, FIS- | I reascâ Marile speranțe : C’tiftea- 8 I vid, G. Bacovia./ Agentul. .25 ; g I V. Roaită; Omul cu obiectivul : 8 I Unirea ; Patru inimi : Flacăra ; Pâr- g i trea ta de vină : T. Vladimirescu ; | I Moartea în insula de zahăr : Mioriţa ; g | Drum de încercare : Munca : Marile | I familii : Popular : Lizgie_ Mac Kay : g I Moşilor ; Stolul captiv :23 August ; | | Baia. Călătorie de încercare pină la g I MareaRoşie: 16 Februarie; Labirin- tî tul inimii ! M Eminescu ; Mon-g I goliiV Ştefan Cel Mare: O viaţă: Val- |. i ga ; Maria Candelaria : Libertăţii . g I Dă-i înainte fără grijă : Luafeafărul ; | ! Cursa de 100 kilometri : Olga Bincic ; 8 I Moartea însă : Drumul Serii; Balada g husarilor : 80 Decembrie; A. fost ehe- 8 » g ! mată Şi clasa V-a Aurel Vlaicu. g. ieaoroăoooeoGooBeeeDApeoa Daoaoaoaooono CBCoec**.. .• V. ÎN EDITURA POLITICĂ a apărut: 1962 un an de noi şi importante realizări Broşura cuprinde Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Române pe anul 1962. Lucrarea conţine şi numeroase ilustraţii care prezintă principalele realizări din anul trecuți 48 pag. 0,75 lei Cu toate ca iarna nu ne-a părăsit încă definitiv sezonul sportiv de primăvară bate la uşă. Peste puţine zile stadioanele vor fi din nou asaltate de zecile de mii de spectatori, tribunele vor cunoaşte din nou freamătul marilor confruntări sportive. Din întreaga ţară sosesc zilnic ştiri despre pregătirile ce le fac sportivii în vederea sezonului de primăvară,care pentru fotbalişti şi rugbişti începe oficial la 17 martie. Dar, în aceste zile febra pregătirilor a pus stăpînirea nu numai pe sportivi ci şi pe atceia care au în sarcina lor pregătirea bazelor sportive. Vizită pe care am făcut-o la principalele statioane din Capitală ne-a permis, în general, constatări pozitive. Să luăm, de pildă, complexul sportiv „23 August" care anul acesta împlineşte 10 ani de existenţă. Terenul central de fotbal a fost bine bngujit pe tot timpul iernii, fiind curăţat de zăpadă după fiecare ninsoare, un plus pentru buna sa întreţinere s-au folosit pe timpul iernii îngrăşăminte chimice, astfel că în preajma reluării campionatului de fotbal gazonul se prezintă în perfectă stare de joc. Aceeaşi preocupare a manifestat-o Conducerea complexului sportiv „23 August” şi pentru celelalte terenuri de fotbal, baschet, balet, handbal redus care împînzesc în număr mare împrejurimile stadionului central. O atenţie deosebită, se acordă retrarării tribunelor prin înlocuirea tuturor gradelelor rupte in trecutul sezon. Această preocupare trebuie să stea in atenţia, celor care au în administraţie respectivul stadion pe tot timpul anului fiindcă şi pe parcurs se produc unele stricăciuni, şi acum, o noutate. : In curîhd la Stadionul „23 August" va fi instalată o tabelă electrică de marcaj care va indica numele echipelor, scorul, auto, fir.1 golul Ii şi minutul în care ele au fost marcate. O măsură bine venită, în folosul spectatorilor.Ai vizitat,şi Stadionul Republicii. Şi aici terenul de joc se prezintă în stare bună fiind şi el, de asemenea, curățat în întregime de zăpadă. La vestiarele jucătorilor, zugravii fac ultimele finisări, iar instalatorii mecanici au terminat de curînd montarea unui nou cazan pentru încălzirea apei. Aici, este necesar să se treacă de urgență la scrierea cifrelor care indică locurile întrucît au devenit cam invizibile. Şi pentru ca tot vorbim de tribunele divine să arătăm că la Stadionul Republicii nu au început încă lucrările de înlocuire a gradelelor rupte. Şi e ceva treabă de făcut. Poate că cu acest prilej se fac unele reparaţii la... masa presei. Preocupări pentru buna pregătire a bazelor sportive în vederea sezonului de primăvtară am întîlnit şi la alte stadioane din Capitală. Peste tot se vădeşte grijă pentru asigurarea unor condiţii bune desfăşurării comiipetiţiilor sportive care încep peste cîteva zile. I. BOCIOACA I t ir I • Jei au ieceput in priţul Brighton campionatele internationale de tenis de masă ale Angliei la care participă jucători şi jucătoare din 14 ţări. In competiţia pe echipe, reprezentativa feminină a R.P. Romine, (Maria Alexandru, Geta Pintică, Ella Constantinescu) a învins cu scorul de 8—0 echipa Australiei și cu 8—X echipa Angliei. R.P. Ungară a dispus cu 3—0 de Anglia iar R.F. Germană a mntrecut cu același scor echipa Belgiei. Iată cîteva rezultate din turneul masculin : R.F. Germană — Anglia 3—0; R.S. Cehoslovacă — Belgia 3—0; Belgia — Scoția 3—1; Iugoslavia — Belgia 3—0. . • în cursul lunii aprilie vor evolua la Budapesta cunoscutele echipe de fotbal Wolverhampton (Anglia) și Admira Viena. La mijlocul lunii iunie se proiectează organizarea la Budapesta a unui turneu international cu participarea echipelor Honsted, Real Madrid şi Juventus Torino. OR Pregătirea terenurilor de sport