Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)

1963-06-08 / nr. 5799

Pag 2-a UNIVERSITATEA POPULARĂ I­n loc de carte de vizită : 4.300 de cursanţi muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti din fabricile şi instituţiile capitalei; cursuri — 12 . Cuceririle ştiinţifice ale veacului nostru, Ştiinţă şi religie, Teatru, Geografia econo­mică şi politică a lumii, Pedagogie-Psihologie, Literatură romînă şi universală, România socialistă, Med­icină-Biologie, Istoria diplomaţiei şi relaţiilor interna­ţionale, Astronomie-Cosmonautică, Cinematografie, Limbi străine ; director — acad. Tudor Vianu ; în conducerea secţiilor —­ personalităţi marcante ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale, artistice, ca de pildă prof. D. Dumitrescu, prof. T. Bugnariu, prof. dr. Ion Fagărăşanu, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., Sică Alexandrescu, artist al poporului, profesorii universitari C. Herbst, Standiu Stoian, M. Ghelmegeanu, N. Condeescu, E. Hutira, G. Ivaşcu, Călin Popovici, artistul emerit Liviu Ciulei şi alţii ; frecvenţa cursurilor — o dată pe săptămînă, 2 ore ; săli de cursuri — vreo 15 ; aula Bibliotecii centrale universitare. Sala Dalles, sala Consiliului local al sindicatelor, sala Lectora­tului central al Consiliului pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, diferite săli ale caselor raionale de cultură şi şcoli. Ar mai fi de adăugat multe la a­­ceastă bogată carte de vizită, dar ne vom rezuma doar a completa cu apre­cierile cîtorva cursanţi. Răspunde, de pildă, la întrebarea dacă şi în ce mă­sură îl vor ajuta cunoştinţele dobîndite la cursul „Cuceririle ştiinţifice ale vea­cului nostru“ inginerul electro-mecanic Emil Mihail : „ Cunoştinţele dobîndite la curs, spune el, îmi dau o vedere de ansam­blu asupra subiectelor tratate, acestea cuprinzînd în general un domeniu vast de activitate. Ele ajută la însuşirea concepţiilor moderne în ştiinţă, la cu­noaşterea performanţelor realizate şi a celor de viitor. Cursul nostru prezintă avantajul unei treceri în revistă a unor vaste domenii, pentru a căror cercetare ar fi nevoie de un timp foarte înde­lungat. — Un da e prea puţin spus, con­chide la rîndul său strungarul Gh. Oprea de la secţia L3 C. F. R... în timp ce conducătorul auto Nicu Mun­­teanu, care frecventează cursul de literatură, declară : — Cursurile, atît de interesante sub toate aspectele, m-au ajutat mult să-mi îmbogăţesc cultura mea literară, îndemnîndu-mă să adaug cărţi noi bibliotecii personale şi să folo­sesc pentru citit cea mai mare parte a timpului liber. Audierea lecţiilor şi ci­titul îmi ocazionează ore de adevărată destindere sufletească, făcînd ca după o zi de muncă să aştept cu plăcere re­luarea activităţii în dimineaţa urmă­toare. Un mai bun certificat pentru activi­tatea universităţii decît asemenea calde cuvinte nici că se poate ! Cu atît mai mult cu cît aprecieri de acest fel am întîlnit în număr mare. Ele se răs­­frîng implicit asupra cadrelor didactice, asupra academicienilor şi profesorilor amintiţi, cărora li se adaugă un mare număr de intelectuali a căror principa­lă caracteristică o constituie dragostea pentru cursanţi, pasiunea pentru răs­pândirea ştiinţei, culturii. Lista lor e lungă, aşa că vom a­­minti doar cîteva nume : acad. Eug. Macovski, Horia Hulubei, Eugen Bă­­dărău, profesorii universitari : Emil Re­nciuc, Alex. Balaci, Florin Ciorăscu, conferenţiarii : Paul Popescu Neveanu, Foibert Floru, Valentin Linatti, Atena Rădoi, Tamara T­obrin, Ioan Corvin- Sîngeorzan, Zoe Dumitrescu, dramatur­gul Aurel Baranga, regizorii Geo Sai­­zescu, Armand Stamboliu­c şi mulţi alţii. Lecţiile acestora se remarcă prin conţinutul substanţial de idei, prin ac­cesibilitatea lor, ca şi prin modul plă­cut în care realizează contactul cu sala. A­sistăm la cîteva lecţii ale cursului de Biologie-Medicină (şef de ca­tedră — prof. dr. I. Fagărăşanu). Lecţiile deosebit de interesante sunt în­soţite de material instructiv, printre care proiecţiile de filme documentare de spe­cialitate ocupă un loc deosebit. Aflăm că, urmărind acelaşi scop, la sugestia cursanţilor, conducerea secţiei a revă­zut tematica axînd-o pe problemele care-i interesau mai mult pe aceştia, după cum s-au organizat vizite la Mu­zeul de anatomie şi antropologie al Fa­cultăţii de medicină, lucru care a dus la aprofundarea, fixarea materiei pre­date. Faptul că secţia şi-a propus ca pînă la începutul anului de învăţămînt toate expunerile să fie predate în scris a secretariatului, iar în funcţie de im­portanţa problemei şi de necesităţi, u­­nele să fie şi multiplicate, întocmirea de bibliografii pentru fiecare lecţie în uşurarea celor dornici să aprofundeze materia Ş.a., sunt şi ele dovezi ale se­riozităţii cu care sunt tratate proble­mele. Tendinţa de a aprofunda studiul este caracteristică de altfel, tuturor sec­ţiilor universităţii. Rezultatul este acela că, de regulă, cursanţii iau note, soli­cită organizarea unor consultaţii, cer indicaţii bibliografice, cursuri litogra­fiate, iar lectorii sunt, pur şi simplu, a­­saltaţi cu întrebări. Am fost martorii unor asemenea situaţii cînd răspunsurile la întrebări au ţinut mai mult decît timpul expunerii lecţiei respective. S-a format astfel un auditoriu permanent al fiecărui curs, compus din 150—200 de cursanţi perseverenţi, dornici să-şi îmbogăţească cultura, mulţumiţi de ceea ce le oferă universitatea populară, re­cunoscători pentru ceea ce oferă ea, simplă operaţie aritmetică ne face însă să ajungem la o cifră de circa 2500, corespunzînd cu 50— 60 la sută din cei înscrişi. Ceea ce naşte firesc întrebarea : unde sunt restul ce­lor înscrişi ? Răspunsul la întrebare îl căpătăm tot în cadrul cursurilor, de la conducerea universităţii, de la profe­sori şi cursanţi. Ele ţin de deficienţele ce s-au manifestat în acest prim an de existenţă a universităţii şi merită toată atenţia. Să remarcăm că chiar în modul în care s-au făcut înscrierile a existat o practică pe alocuri deficitară, în loc ca înscrierea să se facă indivi­dual, la unele întreprinderi sau insti­tuţii s-a procedat la întocmirea de liste cuprinzînd zeci de oameni care n-au fost văzuţi niciodată la cursuri. Sindica­tul Fabricii de confecţii Bucureşti bate recordul cu o listă de 86 de cursanţi, dintre care doar 16 urmează cursurile ; uzinele „Electronica“ cu 19 înscrişi dar un singur participant la cursuri; Ministerul Industriei Alimentare cu 3 participanţi din 9 înscrişi şi aşa mai departe. Instituţiile şi întreprinderile care procedează astfel, greşesc, întrucît pri­vează pe alţi oameni ai muncii de po­sibilitatea participării la cursuri. Credem că este utilă practicarea înscrierilor in­dividuale, pe baza cunoaşterii precise de către solicitant a programului cursu­lui, ea trebuind să fie precedată de popularizarea largă, în întreprinderi şi instituţii, a cursurilor şi programelor universităţii. Dar frecvenţa la cursuri a suferit şi din alte motive, asupra cărora se cu­vine meditat : faptul că au exis­tat pe parcurs numeroase cazuri de schimbare a sălilor, a zilelor de curs, a lectorilor şi a temelor, renunţarea uneori cu uşurinţă la conferenţiarii cei mai competenţi, ca şi unele lecţii care pe alocuri nu se ridică la nivelul ce­rinţelor, păcătuind fie printr-un con­ţinut sărac de idei sau tehnicism, fie printr-o prezentare neinteresan­tă (citirea monotonă a textului cu deosebire) au concurat şi ele la scăde­rea interesului unora dintre cursanţi. înlăturarea acestor deficienţe, pe de­plin posibilă ţinînd seama de experi­enţa pozitivă a multor cursuri ale uni­versităţii, va duce fără îndoială la reali­zarea mai deplină a obiectivelor pro­puse. In momentul de faţă, cursurile Uni­versităţii populare se apropie de sfîrşit. Se pune problema organizării unor se­­minarii recapitulative (cerute şi de cursanţi), ca şi a pregătirii condiţiilor optime pentru cursurile anului viitor. Aceasta presupune, în primul rînd, e­­laborarea din timp a programului cursu­rilor (lecţii, ilustrare, consultaţii, forme de verificare şi fixare a cunoştinţelor), în aşa fel incit cadrele didactice să poată pregăti în timpul vacanţei de vară lecţiile. Se va evita astfel situaţia din acest an, cînd cursurile s-au resimţit de pe urma pripelii şi a insuficientei pregătiri. Un echilibru just în întoc­mirea porgramului, care să asigure în continuare un învăţămînt serios funda­mentat, evitînd generalităţile şi supra­încărcarea cursanţilor, luarea în con­sideraţie a propunerilor unor cursanţi de a organiza şi in curs ele limba ru­mină, de a se acorda in cadrul unor cursuri, cum ar fi cel de geografie, mai mult spaţiu pentru problemele referi­toare la ţara noastră, grija în general pentru întocmirea unor lecţii care să cuprindă mai puţine formule şi mai multă localizare social-economică şi teh­­nico-ştiinţifică, iată doar cîteva din prin­cipalele deziderate ce se cer împlinite. P­roblema lecţiilor discuţie comportă şi o privind metodologia folosită. Anul acesta, unele cursuri au avut un aspect oarecum mo­­zaical, apărînd mai mult ca o colecţie de conferinţe. Or, practica a dovedit că un curs nu trebuie să fie o simplă sumă de lecţii, ci o unitate asigurată de personalitatea unui profesor care a­­plică o metodă, şi care are un punct de vedere cu care îşi apropie oamenii. Ar fi greu, desigur, ca fiecare curs să fie asigurat de un singur lector, avîndu-se în vedere şi caracterul obştesc al ac­tivităţii, soluţia optimă părînd a fi a­­ceea de a împărţi cursurile in ci­cluri, fiecare ciclu urmînd să fie susţinut de acelaşi lector. La toate acestea, ar trebui adăugată preocuparea, existentă de altfel, dar necesară în mai mare mă­sură, de a asigura continuitatea lecto­rilor, de a se creşte caracterul intuitiv al conferinţelor, lecţiilor, de a se da o mai mare extindere consultaţiilor la sfîrşitul expunerilor şi, în sfîrşit, de a înmulţi numărul vizitelor documentare la obiectivele importante tehnico-şti­­inţifice care au constituit obiectul unor lecţii, precum şi al vizitelor prin mu­zeele şi expoziţiile legate de aceste lecţii. Propunerile cursanţilor de a se face cunoscut din timp programul cursu­rilor, de a se litografia unele dintre a­­cestea, merită a fi luate în consideraţie, ca de altfel şi dorinţa unor cursanţi de a li se acorda la absolvire o diplo­mă. în legătură cu această din urmă propunere, ar trebui avut în vedere că universităţile muncitoreşti practică acest obicei, care oferă oamenilor un plus de satisfacţie. După cum se vede, probleme sunt numeroase. O vizită la universitate ne-a permis să constatăm o preocupare a conducerii ei, a multor intelectuali de­votaţi din rindurile cornului didactic pentru rezolvarea problemelor enume­rate, cea mai bună garanţie de altfel a Încheierii cu succes a anului de în­văţămînt şi a pregătirii temeinice a ce­lui viitor. In final, am sugera luarea în discu­ţie a eventualităţii trecerii universităţii de la cursuri de un an la forma de doi ani. Sunt numeroşi cei care, absolvind cursurile, ne-au împărtăşit regretul de a trebui să se despartă de Universita­tea populară. MÎNZU RADIAN­O Emil A­niţei: „La lecţie“. (Din tablou­rile expuse la ex­poziţia de artă pla­stică de la Muzeul de artă al R.P. Ro­míne) i Spectacole în staţiunile balneoclimaterice Paralel cu reprezentarea ultimelor spec­tacole din această stagiune şi cu deplasă­rile efectuate în centre industriale şi la sate, teatrele şi ansamblurile muzicale din Braşov şi Ploieşti şi-au propus să între­Piesa scriitorului orădean Nicolae Damaschin „Un drac de fată“ — re­prezentată în faţa publicului braşo­vean — face parte din repertoriul estival al Teatrului de Stat din Braşov, în clişeu . Actorii Ştefan Dedu — Farca şi Geta Grapă inter­preted o scenă din spectacol prindă numeroase deplasări în staţiunile balneo-cematerice. Teatrul de Stat din Braşov a reprezen­tat la Covasna „Chiriţa in Iaşi“ de V. Alecsandri, iar la Bazna, comedia lui V. Kataev „Vremea dragostei". Aceste spectacole — împreună cu piesa „Un drac de fată“ de N. Damaschin—vor mai fi ju­cate atît în staţiunile amintite, pentru alte serii de vizitatori, cit şi la Sovata, Ocna Sibiului, Vîlcele şi în alte staţiuni, între 12 iulie şi 1 august, actorii braşo­veni, vor reprezenta pe litoral şi în unele localităţi dobrogene comedia lui Alec­sandri, „Chiriţa în Iaşi“. Secţia de estradă va fi şi ea prezentă în diferite staţiuni: la Tuşnad, Sovata, Buşteni, Predeal etc., cu concertul-spectacol „Cintaţi cu noi" şi cu spectacolul revuistic „Bună dimineaţa, Braşov !“, care va fi reprezentat de altfel şi pe litoral, intre 24 şi 31 august. Intre 6 iulie şi 18 august, orchestra de muzică populară „Mioriţa" din Braşov va între­prinde un turneu prin diferite localităţi din Ardeal, în itinerar fiind incluse şi staţiu­nile Ocna Sibiului, Geoagiu, Sîngeorz-băi, Tuşnad etc. De la 20 mai, şi-au început deplasările în staţiunile de pe Valea Prahovei şi unele echipe ale Teatrului de Stat din Ploieşti, deplasări care vor continua în tot cursul verii. Repertoriu f­estival cuprinde concer­­tul-spectacol „Astă-seară e cu cîntec“ de Sandu Anastasescu şi Alexe Marcovici, care a fost reprezentat recent în premieră, co­media muzicală „Iubesc, iubesc“, specta­colul de miniaturi „7 păcate“ şi piesa „Taina" de Horia Stancu. Intre 20 iulie şi 1 august, teatrul ploieştean va repre­zenta pe litoral comedia lui Massimo Dursi „Bertoldo la curte“ şi spectacolul „7 pă­cate”. Rominia libera l­umina scenei ...Stăteam cîteva sute de oameni într-o sală din cartierul Ghencea, urmă­rind spectacolul celor şai­zeci de elevi şi eleve îm­brăcaţi în costume pionie­reşti, în frumoase straie naţionale. Şi micii artişti de pe scenă, şi spectato­rii trăiam aceleaşi emoţii, mai ales că în liniştea fes­tivă a sălii se puteau auzi adesea asemenea şoapte : „Vedeţi, cel de colo este băiatul meu“, sau „Uite-o şi pe Mioara noastră“... Dar trecind peste emoţiile în­cercate de amîndouă păr­ţile şi peste acea notă de „amatorism“, proprie tu­turor manifestărilor de acest gen, am fost îndem­naţi să descoperim, îndă­rătul spectacolului propriu­­zis, roadele unei munci pe cît de tenace, p© atît de fructuoase. Prin rivna şi a elevilor, profesorilor şcoala nr. 145 din Capitală — căci despre ea este vorba — desfăşoară o activitate cul­turală deosebit de intensă în cor, o echipă de dan­suri, o formaţie de teatru, un cerc de instrumentişti s-au perindat prin faţa spectatorilor culegînd ro­­pate de aplauze. Aceste aplauze bine­meritate răsplăteau succe­sul elevilor Zenaida Dra­gan, Paula Popa, Rodica Popa, Marin Lulus, Lucia Patrichi, Dan Antim, Feli­cia Uşurelu, Florea Nea­­gu, toţi fruntaşi la învăţă­tură. Ele erau adresate, în acelaşi timp, cadrelor didactice, comitetului de părinţi, care nu şi-au pre­cupeţit nici strădaniile, nici timpul libe­r pentru alcătuirea programului. Se cuvine să fie subli­niată străduinţa profeso­rului de muzică Adrian Petrovici, un adevărat entuziast al profesiunii, în ciuda părului său că­runt. Vrednică de laudă est© şi activitatea ,, extra - profesională“ a profesoru­lui de matematici, Emil Diaconescu, dirijorul or­chestrei şcolii, ca şi stră­daniile depuse d© profe­soara de limbă romînă Cornelia Margitescu, care se ocupă de cercul literar. Fără îndoială, ea acti­vitatea artistică de la a­­ceastă şcoală va continua şi în timpul verii, tinerii artişti amatori avînd pu­tinţa să organizeze pro­grame cultural-arti­stice chiar în locurile unde-şi vor­­petrece vacanţa.­­ C. FLOREA BREVIAR DIFUZAREA CĂRŢII PE LITO­RAL. Centrul de librării şi difu­zare a cărţii din regiunea Dobrogea a luat o serie de măsuri în vederea asi­gurării unei bune aprovizionări şi des­faceri a cărţii. în staţiunile de pe lito­ral, au fost renovate şi deschise pînă în prezent un număr de 7 librării, printre care 2 la Mamaia, 3 la Eforie Nord, una la Mangalia şi una la Efo­rie Sud. Începînd cu 1 iunie, vor fi confecţionate în staţiunile de pe lito­ral încă 35 de chioşcuri şi tonete spe­cial amenajate pentru difuzarea cărţii. EXPOZIŢIE DE ARTĂ POPULARĂ. La Muzeul etnografic din Sighet s-a deschis o expoziţie de covoare maramureşene. Executate cu deosebi­tă măiestrie, în colori atractive şi motive populare locale, covoarele re­prezintă o adevărată valoare artistică. Alături de covoare sunt expuse nume­roase fotografii SPECTACOLE IN DEPLASARE. Artiştii Teatrului de stat din Braşov au prezentat în acest an numeroase spec­tacole în deplasare. Ieri, bunăoară, au fost prezentate în comuna Apaţa, din raionul Rupea, piesa „Nunta logodni­cului de profesie“ de O. Danele, iar în comuna Vîlcele din raionul Sf. Gheor­­ghe, un spectacol cu piesa : „Vremea dragostei“ de Valentin Kataev. Colec­tiviştii au răsplătit cu vii aplauze pe interpreţi. Premiere cinematografice Pentru zilele următoare, Direcţia re­ţelei cinematografice şi difuzării filme­lor anunţă următoarele premiere pe e­­cranele Capitalei : „COLEGII“, o producţie „Mosfilm” după cunoscuta povestire a lui V. Ak­senov inspirată de viaţa şi preocupări­le tineretului sovietic. Filmul, în regia lui A. Saharov cu actorii V. Livanov, V. Lanovoi, O. Anufriev, N. Saţkaia şi Tamara Siomina în rolurile principale, înfăţişează prietenia strînsă dintre trei colegi de facultate deveniţi medici în diferite locuri de pe întinsul Uniunii Sovietice şi felul cum ei dobîndesc în­ţelegerea deplină a răspunderii pe care societatea socialistă o aşează pe umerii noii generaţii. „CEREOMUSKI“, film în culori realizat în studiourile „Lenfilm“, este o creaţie în genul popular al operetei, de inspiraţie contemporană. Cîntecul, dan­sul, satira, interludiile romantice oferă unei distribuţii alcătuită atît din ar­tişti tineri cît şi cu o îndelungată ex­perienţă putinţa de a ne înfăţişa eroi ai­ realităţii sovietice. Printre ei, cunos­cutul actor Vasili Merkuriev, interpre­tul a nu mai puţin de 30 de roluri de film. Regia : G. Rappaport. „DRACUL ŞI CELE ZECE PO­RUNCI“, o savuroasă fantezie satirică realizată de Jan Duvivier şi R. Barjavel cu concursul unor reputaţi artişti fran­cezi ca Fernandel, Alain Delon, Da­nielle Darieux, Francoise Arnoul, Michel Simon, Charles Aznavour şi alţii. Dedicaţie muzicii Pe Calea Victoriei, peste drum de blocul „Romarta“, se lucrează la un interesant obiectiv arhitectonic, in­clus în clădirea ce s-a­ construit la nr. 41. Deocamdată, trecătorii pot ve­dea doar coloanele moderne ale faţa­dei şi, de sub prizele ce acoperă porţiuni de perete, cîteva motive de­corative din mozaic colorat. Ce va fi aici ? Cel mai mare magazin mu­zical din ţară. Mai degrabă, o ade­vărată operă de artă, dedicată popu­larizării muzicii. Cînd totul va fi gata, iar pe uşile masive vor intra primii cumpărători, ei vor avea o mulţime de surprize plăcute. Să an­ticipăm puţin. Suntem­ la parter. Faţă în faţă cu stilpii de la intrare şi cu vitrinele de sticlă ce vor ocupa intervalele, se află două mari tablouri alegorice. Autorii acestor creaţii sunt arhitecţii Mircea Coradino şi Ion Oroveanu de la Fondul plastic, instituţie căreia ii aparţine proiectul magazinului. Ele­­m­ente decorative din mozaic se în­­tîlnesc şi în restul ansamblului. ...Păşind dincolo de primul rînd, el sunt prevăzute 15 fotolii speciale din plastic, fiecare cu cite două difu­zoare. Sunetele nu se propagă pe o distanţă mai mare de 30 cm., aşa incit audierea să nu deranjeze pe ceilalţi cumpărători. Pentru cazul cină mai multe persoane doresc să asculte una şi aceeaşi placă, foto­liul permite conectarea a trei perechi de căşti. ...Tot la parter, funcţionează alte două raioane, unul pentru instru­mente muzicale și accesorii, celălalt pentru aparatele de radio. Instru­mentele muzicale se expun și ele în vitrine în care obiectele respec­tive se rotesc in vederea examinării lor de către cumpărători. încercarea instrumentelor ce produc sunete pu­ternice, se face în camere izolate fo­nic. De altfel, oricît ar părea de ciu­dat, una din caracteristicile magazi­nului este liniştea ce va domni aici... Ea se datoreşte unei game foarte di­verse de soluţii tehnice moderne. Spre exemplu, sunetele emise de aparatele de radio ce se încearcă, sunt absorbite de utilajele pe care sunt aşezate, utilaje care îngăduie şi rotirea lor. ...Urcăm■ la mezanin. Acesta găz­duieşte raioanele cu literatură muzi­cală. Clasificarea exponatelor se face conform sistemului zecimal, ţinîndu­­se seama şi de genul compoziţiilor, instrumentaţia adnotată etc. Pentru cei care doresc să descifreze partitu­rile, a fost aşezat în dreapta sălii un pian, sub o cupolă care nu lasă să se împrăştie sunetele. ...Parterul şi mezaninul constituie spaţiul in care se va face vînzarea produselor. Magazinul mai are, însă, o sală aparte, cu 60 de locuri, pen­tru organizarea audiţiilor colective, însoţite de prezentări, acestea se vor face, fie după imprimări, fie cu par­ticiparea unor solişti şi instrumen­tişti. Pe lingă faptul că e complet izolată fonic, ea este astfel construi­tă incit in orice punct audierea să decurgă în condiţii optime. Noul magazin răspunde exigenţe­lor fireşti pe care le au azi iubitorii muzicii de la noi. Departe de a fi o simplă unitate comercială, el va con­stitui în primul rună, un lăcaş de apropiere a publicului de unul din­tre cele mai însemnate domenii ale artei. CORNELIA PREDA coloanelor interioare, ajungem intr-o sală spaţioasă. Pe marmura neagră a pavimentului, vitraliile policrome ce alcătuiesc peretele opus intrării aruncă reflexe bogate. Ne aflăm în expoziţia de discuri. Acestea sunt a­­şezate, conform unei clasificări ri­guroase, în căsuţele celor 18 disco­teci ce au forma unor faguri de sticlă. In total, sunt prezentate apro­ximativ 2 000 de discuri. Accesul la discoteci se face din orice punct, al sălii. Pentru audierea imprimărilor „Pentru cea mai buna biblioteca săteasca“ BAIA MARE (coresp. R.I.). De cu­­rînd a început să se desfăşoare în re­giunea Maramureş concursul „Pentru cea mai bună bibliotecă sătească“, or­ganizat de către Comitetul regional de cultură şi artă şi Biblioteca regională. Concursul , care se va încheia la sfîr­şitul acestui an , are ca scop activi­zarea bibliotecilor săteşti, creşterea cir­culaţiei cărţilor, precum şi a număru­lui de cititori. Printre principalele prevederi ale concursului se află şi aceia ca fiecare bibliotecă comunală are datoria să sprijine activitatea bibliotecilor din sa­tele aparţinătoare. La acest concurs participă 295 biblioteci săteşti din re­giune. - ------------- TEATRE Larme, 19,30 : Operă şi Balet al R.P.R. ; Lăsaţi-mă să cint, 19,30 : O­­pereta ; Ancheta, 20 : National „I. L. Caragiale“ (Sa­la Studio) ; Vizita bătrinşi doamne, 19,30 : Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) ; Ma­­moureţ, 19,30 : „Lucia Sturdza Bu­­landra“ (Sala din Bd. Schitu Măgurea­­nu nr. 1) ; Cred în tine, 19,30 : „Lu­cia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) ; Pygmalion, 19,30 : „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; Scandaloasa legătură dintre dl. Kettle şi d-na Moon, 20 : „C. I. Nottara“ (Grădina „9 Mai“) ; Antoniu şi Cleopatra, 20 : „C. I. No­ttara“ (Parcul „23 August) ; O feliş de lună, 20 : Tineretului (Sala­ C. Miile) ; Măria sa bărbatul, 19,30 : Muncito­resc C.F.R. ; Ca la revistă, 20 : „C. Tănase“ (Sala Savoy) ; Ocolul pămîn­­tuluî în treizeci de melodii, 20,15 : „C. Tănase“ (La grădina Boema) ; Am trăit să văd şi asta, 20 : Regional Bucureşti ; Căluţul cocoşat, 10 : „Ţăn­dărică" (Sala din str. Academiei). Ax> so oo eo so so 'o&bc o ©o so oo so so csb «o so so se oű so só so ao T. Vladimi­rescu ; Omul amfibie : Mun­ca ; Cartouche­­ Popular ; Salut viaţă a Moşilor, G. Bacovia ; Contele de Monte Cristo , 16 Februarie ; Rocco şi fraţii săi : M. Eminescu, 30 Decembrie; Cerul n-are gratii . Libertăţii : Floarea de fier ; rulează la cinematograful Olga Bande ; Balada husarilor; Drumul Serii ; Idiotul ; rulează la cinematogra­ful Aurel Vlai­cu. CINEMATOGRAFE—GRĂDINI Plaja ; Progresul:­­ C. Frimu. Sta­dionul Giuleşti . Căpitanul Fracasse : Stadionul Dinamo, Arenele Libertăţii, Alex. Sahia, Arta , Cartouche : T. Vla­­dimirescu ; Cetatea Hurramzamsn : Lu­ceafărul ; Floarea de fier : rulează la cinematograful Olga Bancic; Noua prie­tenă a tatii rulează la cinematograful Elena Pavel; Tinereţea lui Maiakovski : 8 Martie ; Mila regească : rulează la cinematografelo­r Roaită, 23 August ; O viaţa , Unirea , Vacanţa la mare : 13 Septembrie ; Cerul n-are gratii : Li­bertăţii; Salut viaţă : Moşilor ; Toată lumea e nevinovată : rulează la cine­matograful Ilie Pintilie ; Mongolii­­ Patinoarul 23 August Căpitanul Fra­­casse: Patria, Bucu­reşti, 1 Mai, Gh. Doia, Alex. Sahia, Arta, G. Coşbuc; Plaja: Republica, I. C. Frimu, Gri­­viţa, Mioriţa, Şte­fan cel Mare ; Noua prietenă a tatii : Magheru, Elena Pavel.; Niciodată: Floreasca ; Descoperirea lui Julian Ball : Vasile Alecsandri, Tineretu­lui, Înfrăţirea intre popoare ; Mila re­gească : Victoria, V. Roaită, 23 August; Noaptea pe autostradă : Central, Vol­ga, B. Delavrancea ; Pînă mîine : Lu­mina ; Program pentru copii — dimi­neaţa ; Festival Chaplin — după a­­miază : 13 Septembrie ; Program de filme documentare . Timpuri Noi ; Ca­melia : Maxim Gorki ; Vîrsta dragostei: Giuleşti ; Cînd comedia era rege — Vîrsta de aur a comediei : Cultural ; Certificatul de naştere — dimineaţa : Mamelucu! ~ după amiază rulează la cinematograful : Alex. Popov; Tinereţea lui Maiakovski ! 8 Martie, Luceafărul ; Toată lumea e nevinovată : C-tin Da­vid, I. Pintilie ; O viaţă : Unirea ; Ţarcul ; Flacăra ; Expresul de seară : vtxiooooccoooooooooooscoacoooooofio aooocöooooocoöoeoooocoeooexilaoeocöooaoaoooseoooooDocoocüficceaedoooli ia CINEMA Sîmbătă 8 iunie 1963 — nr, 57$$ nwrm-OTTiifcrwrwnwrfHiiii ■! wymwt i ft nil i T Muzeul de Isto­­ria a Partidului Muncitoresc Romín, Şos. Kisellef nr. 3. Deschis între orele 9—19. Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, B-dul 1848 nr. 2. Deschis între orele 11—­20. Muzeul Marx, Engels, Lenin, Şoseaua Kiselef nr. 3. Deschis între orele 9—19. Muzeul de artă al R.P. Romíne, Calea Victoriei nr. 53. Deschis între orele 11­—18. Muzeul de artă populară al R.P. Romíné, Calea Victoriei nr. 107. Deschis între orele II—20. Muzeul sa­tului, Şoseaua Kiselef nr. 20. Deschis între orele 10— 14 și 16—20. Duminica 10—12. Muzeul Româno-Rus, Strada Fundației nr. 4. Deschis între orele 9—13 şi 16—19. Muzeul Th. Aman, Str. C. A. Rosetti nr. 6 Deschis între orele 10—13 şi 16—20. Muzeul C. Me­­drea, Str. Gl. Budişteanu nr. 16. Des­chis între orele 10—13 şi 17—20. Mu­­zeul Zambaccian, Str. Zambaccian nr. 21. Deschis între orele 10—16. Muzeul de istorie naturală Gr. Antipa, Șoseaua Kiselef nr. 1. Deschis intre orele 10 -19. 8 PE ECRANELE CAPITALEI O producţie a studioului „Mosfilm" după povestirea lui V. Aksenov .COLEGII” O producţie în culori a studioului „Lenfilm* „CERKOMUSKI" Scenariul şi regia : Aleksei Saharov ; Imaginea : V. Nikolaev ; Muzica : I. Levitin Cu: V. LIVANOV, V. LANOVOI, O. ANUFRIEV, N. SAŢKAIA, TAMARA SIOMINA Scenariul: V. Mass şi M. Cervinski ; Regia: G. Rappaport; Imaginea : A. Nazarov ; Muzica : D. Şostakovici cu : O. ZABOTKINA, V. MERKURIEV, V. VASI­­LIEV, M. HOTUNŢEVA tr I) R E F l E i­l­u e de invidiat responsabilul librăriei nr. 7 din T­V Bacău. Cine mai cumpără azi o carte ca „Opin­­­­cile la Romini“ ? Și totuşi el trebuie s-o vîndă. Pentru că a fost tipărită intr-un tiraj de 2.100 exem­plare ? Dar „Codul Calimachi" tipărit şi el în 2000 exemplare ? Sau cum să epuizeze o carte ca „Bazele farmacologice ale terapeuticii“ cînd lucrarea care se adresează doar farmaciştilor a fost tipărită într-un mare tiraj ? Şi lista aceasta poate fi întregită cu multe alte titluri de lucrări cerute de un număr mai restrîns de cititori. In schimb, lipsesc o serie de cărţi mult solicitate. Se resimte cu deosebire, ne-a spus interlocutorul nostru, lipsa unor lucrări cum sunt cartea strungarului, zu­gravului, soborului, electricianului, după cum a scăzut numărul lucrărilor din Colecţia radio ş.a. Consiliul Editurilor ar trebui să analizeze cele de mai sus şi să ia măsurile cuvenite. I­niţiativa de a se organiza un cinematograf desti­nat copiilor din Capitală este binevenită. Cine trece pe aici­­ dimineaţa, întâlneşte un adevă­rat furnicar de prichindei, dornici să înceapă repede filmul. Măsura luată de întreprinderea orăşenească cinema­tografică, ne arată unii părinţi, nu a fost insă dusă pînă la capăt Dacă dimineaţa, la cinematograful „13 Septembrie“, sunt organizate filme pentru copii, după amiază ecranul este rezervat adulţilor. Aşadar, după amiază copiii nu mai au unde merge. Ar mai fi o soluţie: la cinematograful „Timpuri Noi” sunt unele filme de desen animat, gen ce place copiilor. Dar pe lingă asemenea filme sunt unele care depăşesc nivelul lor de înţelegere. Şi atunci, unde pot merge copiii după amiaza ? La care cinematograf ? Iată o întrebare ce-şi caută răspunsul cuvenit d­upă ce nr. 1 al revistei „Cinema“, ne-a informat că Balzac şi nu Zola, cum ştiam noi, este auto­rul romanului „Nana", numărul 3 al aceleeaşi reviste ne aduce o altă serie de „noutăţi“ de informare. Astfel, din articolul „Un erou al timpului nostru“ «­­ ­ T­O a­ flăm că Nikolai Batalov, interpretul lui Pavel Vlasov, din filmul „Mama“ realizat de Pudovkin în 1926, este nu unchiul (cum este de fapt) lui Alexei Batalov, in­terpretul principal din „Mama“, lui Mark Donskoi din „Zboară cocorii", din „Doamna cu cățelul“, din „Nouă zile într-un an“ etc. ci bunicul lui! Ţinînd seama că in 1926, Nikolai Batalov avea aproximativ 30 de ani şi că Alexei Batalov are astăzi 34 de ani, reiese că Ni­kolai Batalov a fost bunic la treizeci şi ceva de ani şi că presupusul său fiu (tatăl lui Alexei) a fost tată cam pe la 15 ani. Dar în numărul 3 al revistei „Cine­ma“ sunt şi alte lucruri posibile. De pildă că figurile de stil şi metaforele să facă parte din ortografie, cum re­iese din interviul luat lui Francisc Munteanu: „Desi­gur, scrisul cu aparatul de luat vederi cere o nouă or­tografie, cu alte figuri de stil, cu alte metafore“, (sic!). Iar din cronica lui Silvian Iosifescu la „Rocco şi fraţii săi“, aflăm că Rocco şi familia sa sunt originari din Sicilia şi că Ciro, muncitorul industrial, este fratele cel mai mare. Desigur că aceste afirmaţii nu ne-ar fi atras atenţia, dacă in prealabil n-am fi aflat din filmul lui Visconti, că Rocco şi ai săi vin din Lucania, regiune aflată nu în insula Sicilia ci în sud-estul peninsulei şi că Vincenzo şi nu Ciro este fratele cel mai mare. In sfîrşit, nu ne-am fi sesizat nici de titlul greşit al fil­mului lui Lumet Sidney ai cărui interpreţi au luat ci­nul trecut la Cannes marele premiu, dacă n-am fi ştiut că ultima piesă a lui O’Neill, ecranizată sub acelaşi ti­tlu, se numeşte „Lungă călătorie in noapte“ şi nu „Lunga călătorie de o noapte“. Cam multe şi copleşitoare neadevăruri intr-un sin­gur număr de revistă in ale cărei sarcini intră și in­formarea exactă a cititorului asupra problemelor fil­mului contemporan!

Next