Romînia Liberă, iunie 1963 (Anul 21, nr. 5793-5818)
1963-06-08 / nr. 5799
Pag 2-a UNIVERSITATEA POPULARĂ In loc de carte de vizită : 4.300 de cursanţi muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti din fabricile şi instituţiile capitalei; cursuri — 12 . Cuceririle ştiinţifice ale veacului nostru, Ştiinţă şi religie, Teatru, Geografia economică şi politică a lumii, Pedagogie-Psihologie, Literatură romînă şi universală, România socialistă, Medicină-Biologie, Istoria diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale, Astronomie-Cosmonautică, Cinematografie, Limbi străine ; director — acad. Tudor Vianu ; în conducerea secţiilor — personalităţi marcante ale vieţii noastre ştiinţifice, culturale, artistice, ca de pildă prof. D. Dumitrescu, prof. T. Bugnariu, prof. dr. Ion Fagărăşanu, membri corespondenţi ai Academiei R.P.R., Sică Alexandrescu, artist al poporului, profesorii universitari C. Herbst, Standiu Stoian, M. Ghelmegeanu, N. Condeescu, E. Hutira, G. Ivaşcu, Călin Popovici, artistul emerit Liviu Ciulei şi alţii ; frecvenţa cursurilor — o dată pe săptămînă, 2 ore ; săli de cursuri — vreo 15 ; aula Bibliotecii centrale universitare. Sala Dalles, sala Consiliului local al sindicatelor, sala Lectoratului central al Consiliului pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, diferite săli ale caselor raionale de cultură şi şcoli. Ar mai fi de adăugat multe la această bogată carte de vizită, dar ne vom rezuma doar a completa cu aprecierile cîtorva cursanţi. Răspunde, de pildă, la întrebarea dacă şi în ce măsură îl vor ajuta cunoştinţele dobîndite la cursul „Cuceririle ştiinţifice ale veacului nostru“ inginerul electro-mecanic Emil Mihail : „ Cunoştinţele dobîndite la curs, spune el, îmi dau o vedere de ansamblu asupra subiectelor tratate, acestea cuprinzînd în general un domeniu vast de activitate. Ele ajută la însuşirea concepţiilor moderne în ştiinţă, la cunoaşterea performanţelor realizate şi a celor de viitor. Cursul nostru prezintă avantajul unei treceri în revistă a unor vaste domenii, pentru a căror cercetare ar fi nevoie de un timp foarte îndelungat. — Un da e prea puţin spus, conchide la rîndul său strungarul Gh. Oprea de la secţia L3 C. F. R... în timp ce conducătorul auto Nicu Munteanu, care frecventează cursul de literatură, declară : — Cursurile, atît de interesante sub toate aspectele, m-au ajutat mult să-mi îmbogăţesc cultura mea literară, îndemnîndu-mă să adaug cărţi noi bibliotecii personale şi să folosesc pentru citit cea mai mare parte a timpului liber. Audierea lecţiilor şi cititul îmi ocazionează ore de adevărată destindere sufletească, făcînd ca după o zi de muncă să aştept cu plăcere reluarea activităţii în dimineaţa următoare. Un mai bun certificat pentru activitatea universităţii decît asemenea calde cuvinte nici că se poate ! Cu atît mai mult cu cît aprecieri de acest fel am întîlnit în număr mare. Ele se răsfrîng implicit asupra cadrelor didactice, asupra academicienilor şi profesorilor amintiţi, cărora li se adaugă un mare număr de intelectuali a căror principală caracteristică o constituie dragostea pentru cursanţi, pasiunea pentru răspândirea ştiinţei, culturii. Lista lor e lungă, aşa că vom aminti doar cîteva nume : acad. Eug. Macovski, Horia Hulubei, Eugen Bădărău, profesorii universitari : Emil Renciuc, Alex. Balaci, Florin Ciorăscu, conferenţiarii : Paul Popescu Neveanu, Foibert Floru, Valentin Linatti, Atena Rădoi, Tamara Tobrin, Ioan Corvin- Sîngeorzan, Zoe Dumitrescu, dramaturgul Aurel Baranga, regizorii Geo Saizescu, Armand Stamboliuc şi mulţi alţii. Lecţiile acestora se remarcă prin conţinutul substanţial de idei, prin accesibilitatea lor, ca şi prin modul plăcut în care realizează contactul cu sala. Asistăm la cîteva lecţii ale cursului de Biologie-Medicină (şef de catedră — prof. dr. I. Fagărăşanu). Lecţiile deosebit de interesante sunt însoţite de material instructiv, printre care proiecţiile de filme documentare de specialitate ocupă un loc deosebit. Aflăm că, urmărind acelaşi scop, la sugestia cursanţilor, conducerea secţiei a revăzut tematica axînd-o pe problemele care-i interesau mai mult pe aceştia, după cum s-au organizat vizite la Muzeul de anatomie şi antropologie al Facultăţii de medicină, lucru care a dus la aprofundarea, fixarea materiei predate. Faptul că secţia şi-a propus ca pînă la începutul anului de învăţămînt toate expunerile să fie predate în scris a secretariatului, iar în funcţie de importanţa problemei şi de necesităţi, unele să fie şi multiplicate, întocmirea de bibliografii pentru fiecare lecţie în uşurarea celor dornici să aprofundeze materia Ş.a., sunt şi ele dovezi ale seriozităţii cu care sunt tratate problemele. Tendinţa de a aprofunda studiul este caracteristică de altfel, tuturor secţiilor universităţii. Rezultatul este acela că, de regulă, cursanţii iau note, solicită organizarea unor consultaţii, cer indicaţii bibliografice, cursuri litografiate, iar lectorii sunt, pur şi simplu, asaltaţi cu întrebări. Am fost martorii unor asemenea situaţii cînd răspunsurile la întrebări au ţinut mai mult decît timpul expunerii lecţiei respective. S-a format astfel un auditoriu permanent al fiecărui curs, compus din 150—200 de cursanţi perseverenţi, dornici să-şi îmbogăţească cultura, mulţumiţi de ceea ce le oferă universitatea populară, recunoscători pentru ceea ce oferă ea, simplă operaţie aritmetică ne face însă să ajungem la o cifră de circa 2500, corespunzînd cu 50— 60 la sută din cei înscrişi. Ceea ce naşte firesc întrebarea : unde sunt restul celor înscrişi ? Răspunsul la întrebare îl căpătăm tot în cadrul cursurilor, de la conducerea universităţii, de la profesori şi cursanţi. Ele ţin de deficienţele ce s-au manifestat în acest prim an de existenţă a universităţii şi merită toată atenţia. Să remarcăm că chiar în modul în care s-au făcut înscrierile a existat o practică pe alocuri deficitară, în loc ca înscrierea să se facă individual, la unele întreprinderi sau instituţii s-a procedat la întocmirea de liste cuprinzînd zeci de oameni care n-au fost văzuţi niciodată la cursuri. Sindicatul Fabricii de confecţii Bucureşti bate recordul cu o listă de 86 de cursanţi, dintre care doar 16 urmează cursurile ; uzinele „Electronica“ cu 19 înscrişi dar un singur participant la cursuri; Ministerul Industriei Alimentare cu 3 participanţi din 9 înscrişi şi aşa mai departe. Instituţiile şi întreprinderile care procedează astfel, greşesc, întrucît privează pe alţi oameni ai muncii de posibilitatea participării la cursuri. Credem că este utilă practicarea înscrierilor individuale, pe baza cunoaşterii precise de către solicitant a programului cursului, ea trebuind să fie precedată de popularizarea largă, în întreprinderi şi instituţii, a cursurilor şi programelor universităţii. Dar frecvenţa la cursuri a suferit şi din alte motive, asupra cărora se cuvine meditat : faptul că au existat pe parcurs numeroase cazuri de schimbare a sălilor, a zilelor de curs, a lectorilor şi a temelor, renunţarea uneori cu uşurinţă la conferenţiarii cei mai competenţi, ca şi unele lecţii care pe alocuri nu se ridică la nivelul cerinţelor, păcătuind fie printr-un conţinut sărac de idei sau tehnicism, fie printr-o prezentare neinteresantă (citirea monotonă a textului cu deosebire) au concurat şi ele la scăderea interesului unora dintre cursanţi. înlăturarea acestor deficienţe, pe deplin posibilă ţinînd seama de experienţa pozitivă a multor cursuri ale universităţii, va duce fără îndoială la realizarea mai deplină a obiectivelor propuse. In momentul de faţă, cursurile Universităţii populare se apropie de sfîrşit. Se pune problema organizării unor seminarii recapitulative (cerute şi de cursanţi), ca şi a pregătirii condiţiilor optime pentru cursurile anului viitor. Aceasta presupune, în primul rînd, elaborarea din timp a programului cursurilor (lecţii, ilustrare, consultaţii, forme de verificare şi fixare a cunoştinţelor), în aşa fel incit cadrele didactice să poată pregăti în timpul vacanţei de vară lecţiile. Se va evita astfel situaţia din acest an, cînd cursurile s-au resimţit de pe urma pripelii şi a insuficientei pregătiri. Un echilibru just în întocmirea porgramului, care să asigure în continuare un învăţămînt serios fundamentat, evitînd generalităţile şi supraîncărcarea cursanţilor, luarea în consideraţie a propunerilor unor cursanţi de a organiza şi in curs ele limba rumină, de a se acorda in cadrul unor cursuri, cum ar fi cel de geografie, mai mult spaţiu pentru problemele referitoare la ţara noastră, grija în general pentru întocmirea unor lecţii care să cuprindă mai puţine formule şi mai multă localizare social-economică şi tehnico-ştiinţifică, iată doar cîteva din principalele deziderate ce se cer împlinite. Problema lecţiilor discuţie comportă şi o privind metodologia folosită. Anul acesta, unele cursuri au avut un aspect oarecum mozaical, apărînd mai mult ca o colecţie de conferinţe. Or, practica a dovedit că un curs nu trebuie să fie o simplă sumă de lecţii, ci o unitate asigurată de personalitatea unui profesor care aplică o metodă, şi care are un punct de vedere cu care îşi apropie oamenii. Ar fi greu, desigur, ca fiecare curs să fie asigurat de un singur lector, avîndu-se în vedere şi caracterul obştesc al activităţii, soluţia optimă părînd a fi aceea de a împărţi cursurile in cicluri, fiecare ciclu urmînd să fie susţinut de acelaşi lector. La toate acestea, ar trebui adăugată preocuparea, existentă de altfel, dar necesară în mai mare măsură, de a asigura continuitatea lectorilor, de a se creşte caracterul intuitiv al conferinţelor, lecţiilor, de a se da o mai mare extindere consultaţiilor la sfîrşitul expunerilor şi, în sfîrşit, de a înmulţi numărul vizitelor documentare la obiectivele importante tehnico-ştiinţifice care au constituit obiectul unor lecţii, precum şi al vizitelor prin muzeele şi expoziţiile legate de aceste lecţii. Propunerile cursanţilor de a se face cunoscut din timp programul cursurilor, de a se litografia unele dintre acestea, merită a fi luate în consideraţie, ca de altfel şi dorinţa unor cursanţi de a li se acorda la absolvire o diplomă. în legătură cu această din urmă propunere, ar trebui avut în vedere că universităţile muncitoreşti practică acest obicei, care oferă oamenilor un plus de satisfacţie. După cum se vede, probleme sunt numeroase. O vizită la universitate ne-a permis să constatăm o preocupare a conducerii ei, a multor intelectuali devotaţi din rindurile cornului didactic pentru rezolvarea problemelor enumerate, cea mai bună garanţie de altfel a Încheierii cu succes a anului de învăţămînt şi a pregătirii temeinice a celui viitor. In final, am sugera luarea în discuţie a eventualităţii trecerii universităţii de la cursuri de un an la forma de doi ani. Sunt numeroşi cei care, absolvind cursurile, ne-au împărtăşit regretul de a trebui să se despartă de Universitatea populară. MÎNZU RADIANO Emil Aniţei: „La lecţie“. (Din tablourile expuse la expoziţia de artă plastică de la Muzeul de artă al R.P. Romíne) i Spectacole în staţiunile balneoclimaterice Paralel cu reprezentarea ultimelor spectacole din această stagiune şi cu deplasările efectuate în centre industriale şi la sate, teatrele şi ansamblurile muzicale din Braşov şi Ploieşti şi-au propus să întrePiesa scriitorului orădean Nicolae Damaschin „Un drac de fată“ — reprezentată în faţa publicului braşovean — face parte din repertoriul estival al Teatrului de Stat din Braşov, în clişeu . Actorii Ştefan Dedu — Farca şi Geta Grapă interpreted o scenă din spectacol prindă numeroase deplasări în staţiunile balneo-cematerice. Teatrul de Stat din Braşov a reprezentat la Covasna „Chiriţa in Iaşi“ de V. Alecsandri, iar la Bazna, comedia lui V. Kataev „Vremea dragostei". Aceste spectacole — împreună cu piesa „Un drac de fată“ de N. Damaschin—vor mai fi jucate atît în staţiunile amintite, pentru alte serii de vizitatori, cit şi la Sovata, Ocna Sibiului, Vîlcele şi în alte staţiuni, între 12 iulie şi 1 august, actorii braşoveni, vor reprezenta pe litoral şi în unele localităţi dobrogene comedia lui Alecsandri, „Chiriţa în Iaşi“. Secţia de estradă va fi şi ea prezentă în diferite staţiuni: la Tuşnad, Sovata, Buşteni, Predeal etc., cu concertul-spectacol „Cintaţi cu noi" şi cu spectacolul revuistic „Bună dimineaţa, Braşov !“, care va fi reprezentat de altfel şi pe litoral, intre 24 şi 31 august. Intre 6 iulie şi 18 august, orchestra de muzică populară „Mioriţa" din Braşov va întreprinde un turneu prin diferite localităţi din Ardeal, în itinerar fiind incluse şi staţiunile Ocna Sibiului, Geoagiu, Sîngeorz-băi, Tuşnad etc. De la 20 mai, şi-au început deplasările în staţiunile de pe Valea Prahovei şi unele echipe ale Teatrului de Stat din Ploieşti, deplasări care vor continua în tot cursul verii. Repertoriu festival cuprinde concertul-spectacol „Astă-seară e cu cîntec“ de Sandu Anastasescu şi Alexe Marcovici, care a fost reprezentat recent în premieră, comedia muzicală „Iubesc, iubesc“, spectacolul de miniaturi „7 păcate“ şi piesa „Taina" de Horia Stancu. Intre 20 iulie şi 1 august, teatrul ploieştean va reprezenta pe litoral comedia lui Massimo Dursi „Bertoldo la curte“ şi spectacolul „7 păcate”. Rominia libera lumina scenei ...Stăteam cîteva sute de oameni într-o sală din cartierul Ghencea, urmărind spectacolul celor şaizeci de elevi şi eleve îmbrăcaţi în costume pioniereşti, în frumoase straie naţionale. Şi micii artişti de pe scenă, şi spectatorii trăiam aceleaşi emoţii, mai ales că în liniştea festivă a sălii se puteau auzi adesea asemenea şoapte : „Vedeţi, cel de colo este băiatul meu“, sau „Uite-o şi pe Mioara noastră“... Dar trecind peste emoţiile încercate de amîndouă părţile şi peste acea notă de „amatorism“, proprie tuturor manifestărilor de acest gen, am fost îndemnaţi să descoperim, îndărătul spectacolului propriuzis, roadele unei munci pe cît de tenace, p© atît de fructuoase. Prin rivna şi a elevilor, profesorilor şcoala nr. 145 din Capitală — căci despre ea este vorba — desfăşoară o activitate culturală deosebit de intensă în cor, o echipă de dansuri, o formaţie de teatru, un cerc de instrumentişti s-au perindat prin faţa spectatorilor culegînd ropate de aplauze. Aceste aplauze binemeritate răsplăteau succesul elevilor Zenaida Dragan, Paula Popa, Rodica Popa, Marin Lulus, Lucia Patrichi, Dan Antim, Felicia Uşurelu, Florea Neagu, toţi fruntaşi la învăţătură. Ele erau adresate, în acelaşi timp, cadrelor didactice, comitetului de părinţi, care nu şi-au precupeţit nici strădaniile, nici timpul liber pentru alcătuirea programului. Se cuvine să fie subliniată străduinţa profesorului de muzică Adrian Petrovici, un adevărat entuziast al profesiunii, în ciuda părului său cărunt. Vrednică de laudă est© şi activitatea ,, extra - profesională“ a profesorului de matematici, Emil Diaconescu, dirijorul orchestrei şcolii, ca şi strădaniile depuse d© profesoara de limbă romînă Cornelia Margitescu, care se ocupă de cercul literar. Fără îndoială, ea activitatea artistică de la această şcoală va continua şi în timpul verii, tinerii artişti amatori avînd putinţa să organizeze programe cultural-artistice chiar în locurile unde-şi vorpetrece vacanţa. C. FLOREA BREVIAR DIFUZAREA CĂRŢII PE LITORAL. Centrul de librării şi difuzare a cărţii din regiunea Dobrogea a luat o serie de măsuri în vederea asigurării unei bune aprovizionări şi desfaceri a cărţii. în staţiunile de pe litoral, au fost renovate şi deschise pînă în prezent un număr de 7 librării, printre care 2 la Mamaia, 3 la Eforie Nord, una la Mangalia şi una la Eforie Sud. Începînd cu 1 iunie, vor fi confecţionate în staţiunile de pe litoral încă 35 de chioşcuri şi tonete special amenajate pentru difuzarea cărţii. EXPOZIŢIE DE ARTĂ POPULARĂ. La Muzeul etnografic din Sighet s-a deschis o expoziţie de covoare maramureşene. Executate cu deosebită măiestrie, în colori atractive şi motive populare locale, covoarele reprezintă o adevărată valoare artistică. Alături de covoare sunt expuse numeroase fotografii SPECTACOLE IN DEPLASARE. Artiştii Teatrului de stat din Braşov au prezentat în acest an numeroase spectacole în deplasare. Ieri, bunăoară, au fost prezentate în comuna Apaţa, din raionul Rupea, piesa „Nunta logodnicului de profesie“ de O. Danele, iar în comuna Vîlcele din raionul Sf. Gheorghe, un spectacol cu piesa : „Vremea dragostei“ de Valentin Kataev. Colectiviştii au răsplătit cu vii aplauze pe interpreţi. Premiere cinematografice Pentru zilele următoare, Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmelor anunţă următoarele premiere pe ecranele Capitalei : „COLEGII“, o producţie „Mosfilm” după cunoscuta povestire a lui V. Aksenov inspirată de viaţa şi preocupările tineretului sovietic. Filmul, în regia lui A. Saharov cu actorii V. Livanov, V. Lanovoi, O. Anufriev, N. Saţkaia şi Tamara Siomina în rolurile principale, înfăţişează prietenia strînsă dintre trei colegi de facultate deveniţi medici în diferite locuri de pe întinsul Uniunii Sovietice şi felul cum ei dobîndesc înţelegerea deplină a răspunderii pe care societatea socialistă o aşează pe umerii noii generaţii. „CEREOMUSKI“, film în culori realizat în studiourile „Lenfilm“, este o creaţie în genul popular al operetei, de inspiraţie contemporană. Cîntecul, dansul, satira, interludiile romantice oferă unei distribuţii alcătuită atît din artişti tineri cît şi cu o îndelungată experienţă putinţa de a ne înfăţişa eroi ai realităţii sovietice. Printre ei, cunoscutul actor Vasili Merkuriev, interpretul a nu mai puţin de 30 de roluri de film. Regia : G. Rappaport. „DRACUL ŞI CELE ZECE PORUNCI“, o savuroasă fantezie satirică realizată de Jan Duvivier şi R. Barjavel cu concursul unor reputaţi artişti francezi ca Fernandel, Alain Delon, Danielle Darieux, Francoise Arnoul, Michel Simon, Charles Aznavour şi alţii. Dedicaţie muzicii Pe Calea Victoriei, peste drum de blocul „Romarta“, se lucrează la un interesant obiectiv arhitectonic, inclus în clădirea ce s-a construit la nr. 41. Deocamdată, trecătorii pot vedea doar coloanele moderne ale faţadei şi, de sub prizele ce acoperă porţiuni de perete, cîteva motive decorative din mozaic colorat. Ce va fi aici ? Cel mai mare magazin muzical din ţară. Mai degrabă, o adevărată operă de artă, dedicată popularizării muzicii. Cînd totul va fi gata, iar pe uşile masive vor intra primii cumpărători, ei vor avea o mulţime de surprize plăcute. Să anticipăm puţin. Suntem la parter. Faţă în faţă cu stilpii de la intrare şi cu vitrinele de sticlă ce vor ocupa intervalele, se află două mari tablouri alegorice. Autorii acestor creaţii sunt arhitecţii Mircea Coradino şi Ion Oroveanu de la Fondul plastic, instituţie căreia ii aparţine proiectul magazinului. Elemente decorative din mozaic se întîlnesc şi în restul ansamblului. ...Păşind dincolo de primul rînd, el sunt prevăzute 15 fotolii speciale din plastic, fiecare cu cite două difuzoare. Sunetele nu se propagă pe o distanţă mai mare de 30 cm., aşa incit audierea să nu deranjeze pe ceilalţi cumpărători. Pentru cazul cină mai multe persoane doresc să asculte una şi aceeaşi placă, fotoliul permite conectarea a trei perechi de căşti. ...Tot la parter, funcţionează alte două raioane, unul pentru instrumente muzicale și accesorii, celălalt pentru aparatele de radio. Instrumentele muzicale se expun și ele în vitrine în care obiectele respective se rotesc in vederea examinării lor de către cumpărători. încercarea instrumentelor ce produc sunete puternice, se face în camere izolate fonic. De altfel, oricît ar părea de ciudat, una din caracteristicile magazinului este liniştea ce va domni aici... Ea se datoreşte unei game foarte diverse de soluţii tehnice moderne. Spre exemplu, sunetele emise de aparatele de radio ce se încearcă, sunt absorbite de utilajele pe care sunt aşezate, utilaje care îngăduie şi rotirea lor. ...Urcăm■ la mezanin. Acesta găzduieşte raioanele cu literatură muzicală. Clasificarea exponatelor se face conform sistemului zecimal, ţinînduse seama şi de genul compoziţiilor, instrumentaţia adnotată etc. Pentru cei care doresc să descifreze partiturile, a fost aşezat în dreapta sălii un pian, sub o cupolă care nu lasă să se împrăştie sunetele. ...Parterul şi mezaninul constituie spaţiul in care se va face vînzarea produselor. Magazinul mai are, însă, o sală aparte, cu 60 de locuri, pentru organizarea audiţiilor colective, însoţite de prezentări, acestea se vor face, fie după imprimări, fie cu participarea unor solişti şi instrumentişti. Pe lingă faptul că e complet izolată fonic, ea este astfel construită incit in orice punct audierea să decurgă în condiţii optime. Noul magazin răspunde exigenţelor fireşti pe care le au azi iubitorii muzicii de la noi. Departe de a fi o simplă unitate comercială, el va constitui în primul rună, un lăcaş de apropiere a publicului de unul dintre cele mai însemnate domenii ale artei. CORNELIA PREDA coloanelor interioare, ajungem intr-o sală spaţioasă. Pe marmura neagră a pavimentului, vitraliile policrome ce alcătuiesc peretele opus intrării aruncă reflexe bogate. Ne aflăm în expoziţia de discuri. Acestea sunt aşezate, conform unei clasificări riguroase, în căsuţele celor 18 discoteci ce au forma unor faguri de sticlă. In total, sunt prezentate aproximativ 2 000 de discuri. Accesul la discoteci se face din orice punct, al sălii. Pentru audierea imprimărilor „Pentru cea mai buna biblioteca săteasca“ BAIA MARE (coresp. R.I.). De curînd a început să se desfăşoare în regiunea Maramureş concursul „Pentru cea mai bună bibliotecă sătească“, organizat de către Comitetul regional de cultură şi artă şi Biblioteca regională. Concursul , care se va încheia la sfîrşitul acestui an , are ca scop activizarea bibliotecilor săteşti, creşterea circulaţiei cărţilor, precum şi a numărului de cititori. Printre principalele prevederi ale concursului se află şi aceia ca fiecare bibliotecă comunală are datoria să sprijine activitatea bibliotecilor din satele aparţinătoare. La acest concurs participă 295 biblioteci săteşti din regiune. - ------------- TEATRE Larme, 19,30 : Operă şi Balet al R.P.R. ; Lăsaţi-mă să cint, 19,30 : Opereta ; Ancheta, 20 : National „I. L. Caragiale“ (Sala Studio) ; Vizita bătrinşi doamne, 19,30 : Naţional „I. L. Caragiale“ (Sala Comedia) ; Mamoureţ, 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala din Bd. Schitu Măgureanu nr. 1) ; Cred în tine, 19,30 : „Lucia Sturdza Bulandra“ (Sala Studio) ; Pygmalion, 19,30 : „C. I. Nottara“ (Sala Magheru) ; Scandaloasa legătură dintre dl. Kettle şi d-na Moon, 20 : „C. I. Nottara“ (Grădina „9 Mai“) ; Antoniu şi Cleopatra, 20 : „C. I. Nottara“ (Parcul „23 August) ; O feliş de lună, 20 : Tineretului (Sala C. Miile) ; Măria sa bărbatul, 19,30 : Muncitoresc C.F.R. ; Ca la revistă, 20 : „C. Tănase“ (Sala Savoy) ; Ocolul pămîntuluî în treizeci de melodii, 20,15 : „C. Tănase“ (La grădina Boema) ; Am trăit să văd şi asta, 20 : Regional Bucureşti ; Căluţul cocoşat, 10 : „Ţăndărică" (Sala din str. Academiei). Ax> so oo eo so so 'o&bc o ©o so oo so so csb «o so so se oű so só so ao T. Vladimirescu ; Omul amfibie : Munca ; Cartouche Popular ; Salut viaţă a Moşilor, G. Bacovia ; Contele de Monte Cristo , 16 Februarie ; Rocco şi fraţii săi : M. Eminescu, 30 Decembrie; Cerul n-are gratii . Libertăţii : Floarea de fier ; rulează la cinematograful Olga Bande ; Balada husarilor; Drumul Serii ; Idiotul ; rulează la cinematograful Aurel Vlaicu. CINEMATOGRAFE—GRĂDINI Plaja ; Progresul: C. Frimu. Stadionul Giuleşti . Căpitanul Fracasse : Stadionul Dinamo, Arenele Libertăţii, Alex. Sahia, Arta , Cartouche : T. Vladimirescu ; Cetatea Hurramzamsn : Luceafărul ; Floarea de fier : rulează la cinematograful Olga Bancic; Noua prietenă a tatii rulează la cinematograful Elena Pavel; Tinereţea lui Maiakovski : 8 Martie ; Mila regească : rulează la cinematografelor Roaită, 23 August ; O viaţa , Unirea , Vacanţa la mare : 13 Septembrie ; Cerul n-are gratii : Libertăţii; Salut viaţă : Moşilor ; Toată lumea e nevinovată : rulează la cinematograful Ilie Pintilie ; Mongolii Patinoarul 23 August Căpitanul Fracasse: Patria, Bucureşti, 1 Mai, Gh. Doia, Alex. Sahia, Arta, G. Coşbuc; Plaja: Republica, I. C. Frimu, Griviţa, Mioriţa, Ştefan cel Mare ; Noua prietenă a tatii : Magheru, Elena Pavel.; Niciodată: Floreasca ; Descoperirea lui Julian Ball : Vasile Alecsandri, Tineretului, Înfrăţirea intre popoare ; Mila regească : Victoria, V. Roaită, 23 August; Noaptea pe autostradă : Central, Volga, B. Delavrancea ; Pînă mîine : Lumina ; Program pentru copii — dimineaţa ; Festival Chaplin — după amiază : 13 Septembrie ; Program de filme documentare . Timpuri Noi ; Camelia : Maxim Gorki ; Vîrsta dragostei: Giuleşti ; Cînd comedia era rege — Vîrsta de aur a comediei : Cultural ; Certificatul de naştere — dimineaţa : Mamelucu! ~ după amiază rulează la cinematograful : Alex. Popov; Tinereţea lui Maiakovski ! 8 Martie, Luceafărul ; Toată lumea e nevinovată : C-tin David, I. Pintilie ; O viaţă : Unirea ; Ţarcul ; Flacăra ; Expresul de seară : vtxiooooccoooooooooooscoacoooooofio aooocöooooocoöoeoooocoeooexilaoeocöooaoaoooseoooooDocoocüficceaedoooli ia CINEMA Sîmbătă 8 iunie 1963 — nr, 57$$ nwrm-OTTiifcrwrwnwrfHiiii ■! wymwt i ft nil i T Muzeul de Istoria a Partidului Muncitoresc Romín, Şos. Kisellef nr. 3. Deschis între orele 9—19. Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti, B-dul 1848 nr. 2. Deschis între orele 11—20. Muzeul Marx, Engels, Lenin, Şoseaua Kiselef nr. 3. Deschis între orele 9—19. Muzeul de artă al R.P. Romíne, Calea Victoriei nr. 53. Deschis între orele 11—18. Muzeul de artă populară al R.P. Romíné, Calea Victoriei nr. 107. Deschis între orele II—20. Muzeul satului, Şoseaua Kiselef nr. 20. Deschis între orele 10— 14 și 16—20. Duminica 10—12. Muzeul Româno-Rus, Strada Fundației nr. 4. Deschis între orele 9—13 şi 16—19. Muzeul Th. Aman, Str. C. A. Rosetti nr. 6 Deschis între orele 10—13 şi 16—20. Muzeul C. Medrea, Str. Gl. Budişteanu nr. 16. Deschis între orele 10—13 şi 17—20. Muzeul Zambaccian, Str. Zambaccian nr. 21. Deschis între orele 10—16. Muzeul de istorie naturală Gr. Antipa, Șoseaua Kiselef nr. 1. Deschis intre orele 10 -19. 8 PE ECRANELE CAPITALEI O producţie a studioului „Mosfilm" după povestirea lui V. Aksenov .COLEGII” O producţie în culori a studioului „Lenfilm* „CERKOMUSKI" Scenariul şi regia : Aleksei Saharov ; Imaginea : V. Nikolaev ; Muzica : I. Levitin Cu: V. LIVANOV, V. LANOVOI, O. ANUFRIEV, N. SAŢKAIA, TAMARA SIOMINA Scenariul: V. Mass şi M. Cervinski ; Regia: G. Rappaport; Imaginea : A. Nazarov ; Muzica : D. Şostakovici cu : O. ZABOTKINA, V. MERKURIEV, V. VASILIEV, M. HOTUNŢEVA tr I) R E F l E ilu e de invidiat responsabilul librăriei nr. 7 din TV Bacău. Cine mai cumpără azi o carte ca „Opincile la Romini“ ? Și totuşi el trebuie s-o vîndă. Pentru că a fost tipărită intr-un tiraj de 2.100 exemplare ? Dar „Codul Calimachi" tipărit şi el în 2000 exemplare ? Sau cum să epuizeze o carte ca „Bazele farmacologice ale terapeuticii“ cînd lucrarea care se adresează doar farmaciştilor a fost tipărită într-un mare tiraj ? Şi lista aceasta poate fi întregită cu multe alte titluri de lucrări cerute de un număr mai restrîns de cititori. In schimb, lipsesc o serie de cărţi mult solicitate. Se resimte cu deosebire, ne-a spus interlocutorul nostru, lipsa unor lucrări cum sunt cartea strungarului, zugravului, soborului, electricianului, după cum a scăzut numărul lucrărilor din Colecţia radio ş.a. Consiliul Editurilor ar trebui să analizeze cele de mai sus şi să ia măsurile cuvenite. Iniţiativa de a se organiza un cinematograf destinat copiilor din Capitală este binevenită. Cine trece pe aici dimineaţa, întâlneşte un adevărat furnicar de prichindei, dornici să înceapă repede filmul. Măsura luată de întreprinderea orăşenească cinematografică, ne arată unii părinţi, nu a fost insă dusă pînă la capăt Dacă dimineaţa, la cinematograful „13 Septembrie“, sunt organizate filme pentru copii, după amiază ecranul este rezervat adulţilor. Aşadar, după amiază copiii nu mai au unde merge. Ar mai fi o soluţie: la cinematograful „Timpuri Noi” sunt unele filme de desen animat, gen ce place copiilor. Dar pe lingă asemenea filme sunt unele care depăşesc nivelul lor de înţelegere. Şi atunci, unde pot merge copiii după amiaza ? La care cinematograf ? Iată o întrebare ce-şi caută răspunsul cuvenit după ce nr. 1 al revistei „Cinema“, ne-a informat că Balzac şi nu Zola, cum ştiam noi, este autorul romanului „Nana", numărul 3 al aceleeaşi reviste ne aduce o altă serie de „noutăţi“ de informare. Astfel, din articolul „Un erou al timpului nostru“ « TO a flăm că Nikolai Batalov, interpretul lui Pavel Vlasov, din filmul „Mama“ realizat de Pudovkin în 1926, este nu unchiul (cum este de fapt) lui Alexei Batalov, interpretul principal din „Mama“, lui Mark Donskoi din „Zboară cocorii", din „Doamna cu cățelul“, din „Nouă zile într-un an“ etc. ci bunicul lui! Ţinînd seama că in 1926, Nikolai Batalov avea aproximativ 30 de ani şi că Alexei Batalov are astăzi 34 de ani, reiese că Nikolai Batalov a fost bunic la treizeci şi ceva de ani şi că presupusul său fiu (tatăl lui Alexei) a fost tată cam pe la 15 ani. Dar în numărul 3 al revistei „Cinema“ sunt şi alte lucruri posibile. De pildă că figurile de stil şi metaforele să facă parte din ortografie, cum reiese din interviul luat lui Francisc Munteanu: „Desigur, scrisul cu aparatul de luat vederi cere o nouă ortografie, cu alte figuri de stil, cu alte metafore“, (sic!). Iar din cronica lui Silvian Iosifescu la „Rocco şi fraţii săi“, aflăm că Rocco şi familia sa sunt originari din Sicilia şi că Ciro, muncitorul industrial, este fratele cel mai mare. Desigur că aceste afirmaţii nu ne-ar fi atras atenţia, dacă in prealabil n-am fi aflat din filmul lui Visconti, că Rocco şi ai săi vin din Lucania, regiune aflată nu în insula Sicilia ci în sud-estul peninsulei şi că Vincenzo şi nu Ciro este fratele cel mai mare. In sfîrşit, nu ne-am fi sesizat nici de titlul greşit al filmului lui Lumet Sidney ai cărui interpreţi au luat cinul trecut la Cannes marele premiu, dacă n-am fi ştiut că ultima piesă a lui O’Neill, ecranizată sub acelaşi titlu, se numeşte „Lungă călătorie in noapte“ şi nu „Lunga călătorie de o noapte“. Cam multe şi copleşitoare neadevăruri intr-un singur număr de revistă in ale cărei sarcini intră și informarea exactă a cititorului asupra problemelor filmului contemporan!