Romînia Liberă, octombrie 1964 (Anul 22, nr. 6209-6234)

1964-10-14 / nr. 6219

proletari din toate ţările, uniţi-vă­­ minin liberă ORGANUL SFATURILOR POPULARE TIR REPUBLICA POPULARA ROMÍNE 0 MAI mm COLABORARE Intre industrie si comerţ E­ xperienţa din ultimii ani a demonstrat efici­enţa sporită a lucrări­lor de contractare în­cheiate între industrie şi comerţ. Pentru asigurarea fondului de m­ărfuri destinate semestrului I al anului 1965, primele operaţiuni de contractare au şi început în secto­rul mobilei. In continuare, în aceas­tă lună, unităţile industriei producă­toare şi organele comerţului vor stabili necesarul articolelor electro­tehnice, de uz casnic, al ţesăturilor, confecţiilor şi încălţămintei, urmînd ca, la începutul lunii viitoare, în discuţia colectivă să intre produse­le alimentare. In urma consultării unor colective largi, reprezentînd categorii diferite de cumpărători, s-au întocmit de către industrie şi comerţ planuri co­mune de măsuri cuprinzînd terme­ne precise pentru producerea unor mărfuri mai mult solicitate de cumpărători, potrivit unor mos­tre etalon. In sectorul textile-încăl­ţăminte, de pildă, aplicarea planuri­lor comune, influenţarea creaţiei de către comerţ au dus la îmbogăţi­rea gamei de sortimente a nume­roase articole şi la îmbunătăţirea calitativă a altora. Colectivele însărcinate cu pregă­tirea actualelor contractări au gă­sit un sprijin deosebit în standurile bunurilor de consum din cadrul Ex­poziţiei realizărilor economiei naţio­nale a R.P.R. Acolo sunt prezentate o parte din noile produse create, al căror nivel reflectă posibilităţile largi de care această ramură dis­pune, în condiţiile introducerii şi extinderii tehnicii noi. Interesul viu pe care produsele expuse l-au tre­zit în rîndul vizitatorilor şi al lucră­torilor din comerţ a determinat Mi­nisterul Comerţului Interior să for­meze colective de specialişti pe grupe de produse, colective care să examineze cu atenţie noile sorti­mente de mărfuri, solicitînd indus­triei producerea unora din ele încă din trimestrul IV a.c. Actualele con­tractări constituie mijlocul cel mai important de a trece la concretiza­rea acestor măsuri, şi pe baza unei colaborări judicioase între indus­trie şi comerţ, o primă garanţie că produsele expuse vor fi introduse în fabricaţia de serie şi livrate unită­ţilor de desfacere. Intrucît pe lingă obiectele pre­zentate în expoziţie s-au creat şi alte numeroase noi sortimente, iar altele, cum este cazul pălăriilor ce sunt cam demodate, ar trebui reîm­prospătate, este necesar să se trea­că în mod operativ la completarea colecţiilor de mărfuri. Nu trebuie să se uite totodată de către industrie că aceste colecţii de modele tre­buie să ajungă în timp util în re­giuni, pentru a fi consultate de co­lective cît mai largi de cumpără­tori, în vederea întocmirii necesaru­lui de mărfuri, printre altele şi în funcţie de specificul local. Trăgînd învăţăminte din experien­ţa anilor trecuţi şi ţinînd seamă de propunerile repetate ce s-au făcut, în nenumărate rînduri — chiar şi la anterioarele contractări — cadre de specialitate din industrie şi co­merţ au împărtăşit ideea că la o serie de produse de folosinţă înde­lungată (mobilă, televizoare, aspira­toare de praf etc.), la unele produ­se alimentare uzuale (zahăr, ulei etc.) ca şi la unele mărfuri clasice din sectorul de textile-confecţii (pînzeturi pentru cearşafuri de pat, feţe de masă, poplinuri etc.), con­tractarea ar trebui să se efectueze o dată pe an. Deşi eficienţa unei ast­fel de propuneri este bine cunos­cută, creînd in­dustriei posibili­tăţi pentru o mai mnă aprovizio­nare şi organiza­re a producţiei, asistăm de fiecare dată la trenarea a­­cestei probleme fără să se ia o hotărîre. Considerăm necesar a fi luată în studiu, de asemenea, şi po­sibilitatea ca la articolele de modă din sectorul textile-încălţăminte, care, după cum se ştie, sunt supuse fluctuaţiilor, contractarea să se efec­tueze pe sezoane (primăvară-vară şi toamnă-iarnă). Fireşte, schimbarea perioadelor calendaristice nu se poate face deodată, însă un în­ceput, printr-o aplicare parţială chiar din această toamnă, ar fi sa­lutar. O serie de importante obligaţii revin comerţului. Este absolut nece­sar ca, o dată sosite în regiuni, co­lecţiile de mostre să fie consultate de o masă cît mai largă de cumpă­rători, pentru ca organele comerţu­lui să-şi formeze o imagine mai veridică a cerinţelor variate ale a­­cestora. O mai mare grijă se cere a fi acordată selectării cadrelor desemnate a participa la lucrările de contractare. Printre aceste cadre este de dorit să se afle lucrători pricepuţi, merceologi cu experienţă dar şi curajoşi în promovarea noului, un număr sporit de femei, evident, mai competente în alege­rea articolelor de modă sau a ce­lor de uz casnic. Nu trebuie să se piardă din vedere de a se folosi perioada contractărilor şi pentru discutarea şi analizarea unor defi­cienţe semnalate în îndeplinirea obligaţiilor contractuale. Există posibilităţi ca, printr-o con­lucrare cît mai strînsă şi mai labo­rioasă între industrie şi comerţ, contractările din toamna acestui an să marcheze un nou pas important în domeniul aprovizionării popu­laţiei cu o largă varietate de produ­se, de calitate superioară şi frumos prezentate. • Contractările—etapă importantă] în asigurarea bunei aprovizionări] a populaţiei • Consultarea colec-­­ţiilor de mostre • O largă varietate­ de produse de calitate superioară! Ce se poate cumpăra din unităţile comerciale din incinta Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R. P. R. Ministerul Comerţului Interior a organizat la „Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P.R.“ şapte complexe comerciale cuprinzînd 81 de unităţi din toate sectoarele : ali­mentar, produse industriale, alimen­taţie publică. Aceste unităţi au rolul să satisfacă dorinţa vizitatorilor de a găsi în incinta expoziţiei produse alimentare şi în acelaşi timp de a pune la îndemîna lor o serie de a­­mintiri despre expoziţie, cum sunt: insigna expoziţiei, brelocuri origi­nale, medalioane cu vederi din Ca­pitală, albume, sacoşe din materiale plastice, baticuri şi alte produse. Pe lingă acestea se găsesc şi unele ar­ticole noi realizate de curînd de in­dustrie printre care : un nou aparat cu tranzistori, jachete flauşate , imitaţie de blană, un nou sortiment de ciorapi pentru femei, produse cosmetice şi altele. Unităţile comerciale sunt ampla­sate în întreg perimetrul expoziţiei. In stingă aleii centrale de la intrarea principală a expoziţiei întîlnim două complexe pentru desfacerea produ­selor alimentare şi tonete cu­ jucării cadouri etc. In spatele și în dreapta pavilionului central sunt amenajate alte asemenea complexe. La parterul pavilionului central se află un bu­fet bine amenajat. Alte unităţi co­merciale sunt amplasate în zona pa­vilionului B situat pe malul lacului Herăstrău. Aici se află şi restauran­tul Mioriţa. Toate unităţile au orare de funcţionare identice cu cel al ex­poziţiei. =00= STOP, STRIDENTELOR SONORE Astăzi în cadrul acţiunii noastre privind combaterea zgomotelor publicăm în pag. a l1-a : I Intre ce ore ? ! Circulaţia poate fi orga­­nizată şi altfel Anul XXII nr. 6219 4 pagini 20 bani 00 Miercuri 14 octombrie 1964 Sosirea delegaţiei guvernamentale romåne la Karaci KARACI 13 — Trimisul special Agerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: In drum spre patrie, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­míne, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi prof. univ. Paul Niculescu Mizil, deputat, secretar al Comisiei de cultură şi învăţămînt a Marii Adunări Naţio­nale, a sosit marţi după-amiază la Karaci într-o vizită de prietenie. Pe aeroportul din Karaci, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Zulfi­­qar Ani Bhutto, ministrul afacerilor externe, R. S. Chatari, şeful proto­colului şi alte personalităţi pakista­neze. Erau prezenţi, de asemenea, şefi ai unor misiuni diplomatice acredi­taţi în Pakistan şi alţi membri ai corpului diplomatic. Pe aeroport era aliniată o gardă de onoare. , Se intonează imnurile de stat ale R.P. Romíné şi Pakistanului. După ce primeşte raportul co­mandantului gărzii, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­míné trece în revistă garda de onoare. Şefului guvernului romín îi sunt prezentate oficialităţile pakistaneze sosite în întîmpinare şi membrii corpului diplomatic. Oaspeţii romîni s-au îndreptat apoi spre reşedinţa care le-a fost rezervată. In cursul serii, ministrul afacerilor externe al Pakistanului a oferit în cinstea oaspeţilor un dineu la ho­telul Intercontinental. Miercuri oaspeţii romîni pleacă la Peshawar, unde vor avea o întîl­­nire cu preşedintele Pakistanului, Ayub Khan. Ziarele pakistaneze anunţă pe prima pagină sosirea preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.P. Ro­mân, însoţind ştirea de fotografia tovarăşului Ion Gheorghe Maurer. * In drum spre Karaci, avionul spe­cial a făcut o escală la Calcutta. Pe aeroport, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Romíne şi per­soanele care îl însoţesc au fost salu­taţi de R. N. Dass Gupta, ministrul pentru lucrările publice al statului Bengal şi S. N. Roy, secretar al ca­binetului de miniștri al statului Bengal. * încheierea vizitei in Birmania RANGOON Trimisul special A­­gerpres, Ion Gălăţeanu, transmite: Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Ion Gheorghe Maurer, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, care însoţit de Emil Bod­năraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi prof. univ. Paul Ni­­culescu-Mizil, deputat în Marea A­­dunăre Naţională, secretar al Comi­siei de învăţămînt şi cultură a M.A.N., a făcut o vizită de priete­nie în Birmania, la invitaţia Consi­liului Revoluţionar al Uniunii Bir­mane, a depus luni dimineaţa o co­roană de flori la Mausoleul martiri­lor. Pe panglica tricoloră erau în­scrise cuvintele : „Eroului naţional al Uniunii Birmane, generalul Aung San, din partea preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Ion Gheorghe Maurer“. După-amiază, preşedintele Consi­(Continuare în pag. 4-a) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P. Româno Ion Gheorghe Maurer, a adresat de pe bordul avionului special Consiliului Revo­luţionar şi guvernului Uniunii Bir­mane, următoarea telegramă : „Părăsind teritoriul Uniunii Birmane, vă rugăm să primiţi mulţumiri cordiale pentru primirea călduroasă ce ne-aţi făcut-o, împreună cu sincerele noastre urări de fericire şi prosperitate adresate poporului birman“. Maurer, a adresat primului ministru al Republicii India, Lai Bahadur Shastri, următoarea telegramă : „Trecînd deasupra teritoriului Indiei prietene adresez Excelenţei Voastre şi poporului indian un călduros salut şi cele mai bune urări“. Trecînd deasupra teritoriului in­dian, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P. Române, Ion Gheorghe La întreprinderea metalurgică din Roman se fabrică utilaj forestier necesar fabricilor de mobilă şi combinatelor de in­dustrializarea lemnului. In clişeu , inginerul Ion Dănăilă împreună cu maistrul Jenică Cazacu urmăresc montajul unei noi serii de maşini de şlefuit Foto : AGERPRES Construcţia unui nou microraion la Roman ROMAN (coresp. R. I.).­­ Pe stra­da Smirodava din oraşul Roman a început recent construcţia unui nou micro­raion. Toate cele 600 de apar­tamente prevăzute a fi înălţate în prima etapă vor fi executate din pa­nouri prefabricate. In cadrul micro­­raionului vor mai fi construite o centrală termică şi un complex co­mercial şi de deservire a populaţiei. Unele dintre cele 2 blocuri de cîte 60 de apartamente, la care se lu­crează în prezent, vor fi­ date în fo­losinţă încă în cursul acestui an. Pentru a se asigura un ritm rapid de execuţie a lucrărilor, în cadrul grupului de şantier nr. 3 din loca­litate s-a amenajat un atelier de prefabricate uşoare, a fost dată în folosinţă o staţie de preparat be­toane şi urmează ca în cel mai scurt timp să fie pusă în funcţiune o sta­ţie de preparat mortare. Garaje demontabile CLUJ (coresp R. I.).­­ Numărul din ce în ce mai sporit al posesori­lor de autoturisme, a inspirat pe cîţiva inovatori din cadrul coopera­tivei Metalo-lemn din localitate de a realiza un garaj, menit să asigure autoturismelor o bună adăpostire. Noul garaj, avînd capacitatea de a adăposti un autovehicol, este con­struit din plăci prefabricate de be­ton fibro sticlos şi prezintă avan­tajul de a putea fi montat şi de­montat în timp scurt şi cu uşu­rinţă. // VOSHOD" A ATERIZAT CU SUCCES S-a obţinut material preţios pentru viitoarele zboruri cosmice MOSCOVA 13 (Agerpres). — La 13 octombrie, la ora 10:47, (ora Moscovei), noua navă cosmică cu trei locuri „Voshod“, pilotată de aviatorul cosmo­naut, inginer-colonel Vladimir Komarov, cu membrii echipajului Boris Egorov, medic cosmonaut, şi omul de ştiinţă­­cosmonaut Konstantin Feoktistov, după ce a încheiat cu succes programul de cercetări ştiinţifice, a aterizat în bune condiţii în regiunea stabilită dinainte pe teritoriul U.R.S.S. Toţi membrii echipajului navei cos­mice „Voshod“ se simt bine. La ateri­zare, cosmonauţii Komarov, Feoktistov şi Egorov au fost întîmpinaţi de cei şari sportivi, corespondenţi de presa prieteni. Programul de cercetări ştiinţifice, cal­culat pentru 24 de ore de zbor, a fost îndeplinit integral. S-a obţinut un mas­terial preţios cu privire la zborul grus­­ului de cosmonauţi, alcătuit din dife­­riţi specialişti. Pentru prima oară, cer­cetătorii ştiinţifici au efectuat nemijlo­cit observarea şi studierea spaţiului cos. Materialele obţinute ca urmare a zbo­­rului sunt prelucrate. TELEGRAMA Primului secretar al C. C. al P.C.U.S., preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV Preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. I. MIROIAN Zborul navei cosmice „Voshod“ a fost urmărit în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, cu adînc interes şi admiraţie. Excepţionala reali­zare a cosmonauticii sovietice, comportînd crearea unei nave de mare capacitate, cu sistem de pilotare perfecţionat, şi a unei rachete purtă­toare deosebit de puternice, constituie o nouă şi strălucită mărturie a nivelului înalt de dezvoltare atins de ştiinţa şi tehnica sovietică. Uniu­nea Sovietică, care a lansat primul satelit artificial al Pămîntului şi la primii cosmonauţi, continuă să se afle în avangarda explorării Cos­mosului. Lansarea într-o singură navă a unui echipaj alcătuit din trei cos­monauţi, crearea posibilităţii ca oamenii de ştiinţă să studieze nemij­locit problemele zborului interastral marchează un cutezător pas înainte pe calea cuceririi spaţiului cosmic. Succesele uimitoare ale cos­monauticii fac să devină tot mai apropiată perspectiva ca omul să păşească pe alte planete ale sistemului solar. Lansarea navei cosmice „Voshod" a demonstrat încă o dată ce imense posibilităţi se deschid cînd geniul uman şi minunatele mijloace tehnico-ştiinţifice ale vremurilor noastre sunt puse în slujba progresu­lui, a supunerii naturii spre folosul omenirii. Cu acest prilej, vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv. Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernul U.R.S.S. şi întregul popor sovietic. Felicităm pe eroicii cosmonauţi, Komarov, Egorov şi Feoktistov, pe oamenii de ştiinţă şi constructorii care au­ creat şi echipat nava „Voshod“, pe toţi cei care şi-au adus contribuţia la această remarcabilă realizare ! GH. GHEORGHIU-DEJ ooo. Delegaţii de peste hotare la centenarul Universităţii Bucureşti Zilele acestea au sosit în Capitală reprezentanţi ai unor universităţi de peste hotare, invitaţi să participe la festivităţile prilejuite de sărbători­rea centenarului Universităţii Bucu­reşti , din R. P. Albania — prof. Hasan Duma, prorector al Universi­tăţii din Tirana şi­ prof. Oman Nuan, profesor la aceeaşi universitate­­ din Anglia — prof. Peter Scott Noble, vicecancelar al Universităţii din Londra, prof. Brian Downs, vicecan­celar al Universităţii din Cambrid­ge şi prof. L. N. Ferrar, vicecance­lar al Universităţii din Oxford ; din Austria — prof. Theodor Ch. Gossen, delegat al Universităţii din Viena ; din Belgia — prof. Charles Del­­voye, delegat al Universităţii din Bruxelles, prof. J. J. Bouckaer­t, rectorul Universităţii din Gand şi prof. Paul Ch. Goysens, delegat al Universităţii din Liege; din R. P. Bulgaria — prof. Dimităr Gosev, rectorul Universităţii din Sofia, prof. Milko Borisov şi prof. Hristo Ivanov, prorectori ai aceleiaşi universităţi; din R. S- Cehoslovacă — prof. Jaroslav Prochazka, rectorul Universităţii din Praga, prof. Vla­dimir Cernusak şi prof. Jaroslav Maj­er, prorectori ai aceleiaşi uni­versităţi ; din R. P. Chineză — prof Diu Pei-juan, rectorul Universităţii din Pekin şi prof. Cen Iuie-tzîn, pro­fesor la aceeaşi universitate şi prof. Ian Gi-siuan, delegat al Universită­ţii din Sanhai, din R. P. D. Coreea­nă — prof. Zi Cian Ik, rector ad-in­­terim al Universităţii din Phenian şi prof. Ro Sen Cian, delegat al ace­(Continuare în pag. 3-a) k'iCoooOcoooooooecoooooooooooooooooooocoooooooo «5ooooooooooooocoooooeoooooc»ooooooooooooc50öoooeeooe^ Centenarul Universităţii bucureştene Bilanţul unei valoroase opere de cercetare ştiinţifică Sărbătorirea centenarului Univer­sităţii din Bucureşti constituie un bun prilej de a înfăţişa cercetarea ştiinţifică, una din laturile impor­tante ale activităţii acestei instituţii de cultură. Armonizînd munca didactică cu cea de cercetare, profesorii Univer­sităţii bucureştene au înfăptuit o bo­gată şi valoroasă operă ştiinţifică. Profundele transformări revolu­ţionare de după 23 August 1944 au deschis şi pentru cadrele didactice ale universităţii noastre perspective şi căi noi de activitate. S-au îmbu­nătăţit substanţial condiţiile de cer­cetare şi de valorificare a rezulta­telor obţinute, s-a întărit legătura dintre ştiinţă şi practică. Ştiinţa a devenit un bun al întregului popor, iar cadrele didactice ale universi­tăţii se străduiesc să îmbogăţească acest patrimoniu de interes vital. In cei 100 de ani de viaţă ai uni­versităţii, munca de cercetare a în­registrat remarcabile succese. In cele ce urmează vom semnala as­pectele ei cele mai caracteristice. Filologii şi istoricii literari care au deţinut diferite catedre universi­tare au dat impuls puternic lingvis­ticii şi istoriei literare. Dicţionarul limbii române literare contemporane (4 volume), ca şi dic­ţionarul limbii romíne moderne (1 volum), la care se adaugă gramatica limbii romíne, editate de Academia R.P.R., sunt opere realizate prin con­tribuția unor profesori din univer­sitatea bucureşteană. Primul volum din Tratatul de Istoria literaturii ro­míne (1964) este rezultatul unei co­laborări dintre specialiştii din do­meniul istoriei literare din universi­tăţile ţării noastre. Şi în domeniul ştiinţei istorice, profesorii universităţii din Bucu­reşti au dezvoltat tradiţia moştenită Acad. M. Filipescu prorector al Universităţii Bucureşti îndeosebi de la N. Bălcescu şi M. Kogălniceanu. După 23 August 1944, realizările istoricilor noştri au fost continuate şi dezvoltate pe o treaptă superioară, în lumina concepţiei materialist-is­­torice. O muncă deosebită s-a depus pen­tru stabilirea periodizării ştiinţifice a istoriei universale şi, îndeosebi, a istoriei patriei, precum şi pentru va­lorificarea operelor istoricilor ante­riori. Numeroşi elevi ai şcolii arheolo­gice româneşti descoperă materiale noi de mare valoare privind comuna primitivă, viaţa dacilor şi a romani­lor pe teritoriul patriei noastre ori a cetăţilor greceşti de pe ţărmul Mării Negre. Se acordă o atenţie deosebită cer­cetărilor din domeniul dezvoltării economice, al luptei sociale şi al luptei pentru unitate şi independen­ţă a poporului, al luptei clasei mun­citoare pentru libertate socială şi po­litică. Se dezvoltă şcoala romînească de istorie universală. Dar munca din aceşti ani a isto­ricilor se sintetizează, mai ales, în marea operă de un deosebit interes ştiinţific şi patriotic, Tratatul de Is­toria Romîniei, din care au apărut pînă acum 4 volume. Prin această lucrare de sinteză şi de inter­pretare ştiinţifică, la care mun­cesc majoritatea cadrelor din Facul­tatea de istorie, sub egida Academiei R.P.R., istoriografia romînească rea­lizează prima operă ştiinţifică, co­lectivă, monumentală. Cercetarea ştiinţifică în domeniul filozofiei, începută de profesorul Ion Zalomit, a cunoscut, pînă la instau­rarea regimului democrat-popular, o evoluţie sinuoasă, contradictorie, caracterizată prin opoziţia dintre orientarea idealistă şi cea materia­listă. In anii puterii populare, cerceta­rea ştiinţifică la Facultatea de filo­zofie, fundamentată metodologic pe principiile marxist-leniniste, a cu­noscut o largă dezvoltare. In dome­niul materialismului dialectic şi is­toric şi al istoriei filozofiei, au fost abordate probleme de filozofie a is­(Continuare in pag. a 2-a) Manifestările închinate sărbătoririi Cen- | tenarului Universităţii din Bucureşti vor | avea loc, după cum s-a mai anunţat,­­ între 14 şi 19 octombrie. Astăzi, la ora 11 , va avea loc, la Sala Palatului R.P.R., adu- | narea festivă. La ora 17,30 se va desfăşura | solemnitatea dezvelirii unei plăci comemo- 1 rative la sediul Universităţii din Bd. Re­­f publicii 13. La 15 octombrie, ora 9, se vor deschide­­ lucrările sesiunii ştiinţifice jubiliare a Uni- | versităţii. La 16 şi 17 octombrie lucrările sesiunii ştiinţi- | fice jubiliare vor continua pe facultăţi şi secţii. Tot la 15­­ octombrie, la ora 11, va avea loc deschiderea expoziţiei­­ „Dezvoltarea Universităţii din Bucureşti" instalată în lo-­­ calul Universităţii din Bd. 6 Martie 64. La 17 octombrie va­­ avea loc deschiderea sesiunii cercurilor ştiinţifice studen-­­ ţeşti — ce vor continua pe secţii şi in ziua de 18 octom- 8­brie. In aceeaşi zi, la orele 20, formaţiile artistice studen- 8 g .ţeşti ale Universităţii din Bucureşti vor prezenta un spec- 8 tacol festiv la sala Teatrului C.C.S. 8­8 9JO OO ooooapoo OO OOOO 000006(500000000000000000 00150000000000000000000<50 iscoooocooooooooooooeooooooocîoocîiî DIN BUCUREŞTI Universitatea pe la anul 1880

Next