România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)
1965-05-05 / nr. 6392
SEMĂNATULGRABNIC TERMINAT! • Nu numai ploile sunt de vină • Ritmul de lucru trebuie intensificat • Sunt condiții pentru recuperarea rămînerii in urmă Aceleaşi condiţii, situaţii diferite Gh. Vizitiu, preşedintele cooperativei agricole din Trestiana — Dorohoi şi Marcel Nemţuc, inginerul agronom al cooperativei, au motive să fie mulţumiţi şi să primească cu inimă deschisă felicitările transmise de consiliul agricol raional. In această cooperativă agricolă, în seara zilei de 30 aprilie a.c., însămînţările de primăvară, la toate culturile, erau terminate. Folosirea la maximum a capacităţii tractoarelor, a tuturor forţelor, organizarea pe ore a lucrului, pe porţiuni de tarlale, pe măsura zvîntării lor, controlul calităţii lucrărilor, într-un cuvînt îndeplinirea întocmai şi în mod amănunţit, cu simţ gospodăresc, a întregului complex de măsuri stabilite, a constituit aici o preocupare stăruitoare, de cea mai mare însemnătate şi răspundere, iar rezultatele, cum era şi firesc, au fost cele arătate, demonstrînd că nu numai ploile sînt de vină atunci cind nu se însămînţează la timp, cum se petrec lucrurile într-o bună parte din cooperativele agricole din regiunea Suceava. Ne referim mai ales la coopera- P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 6-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă mmnimi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXIII nr. 6 pagini — 30 bani Miercuri 5 mai 1065 Tractoarele cu întreaga Timpul prielnic din ultimele zile a creat toate condiţiile pentru recuperarea rămînerii în urmă la executarea muncilor agricole în regiunea Iaşi. Măsurile tehnico-organizatorice iniţiate în direcţia antrenării cu maximum de randament a forţelor şi mijloacelor au determinat însămînţarea a aproximativ 150 000 ha porumb, ceea ce reprezintă aproape 60 la sută din întreaga suprafaţă destinată acestei culturi. După exemplul stimulator al cooperativelor agricole de producţie din Vetrişoaia şi Berezeni, Stănileşti, Rînceni şi din alte comune care au încheiat această lucrare, în raionul Huşi sunt mobilizate acum toate eforturile pentru însămînţarea cu porumb a ultimelor suprafeţe. O vie activitate se observă şi pe ogoarele raionului Bîrlad. Rezultatele înregistrate insă pină în prezent pot fi considerate satisfăcătoare în raionul Iaşi, de exemplu, care se bucură de condiţii asemănătoare cu cele două raioane sus amintite, insămîntatul porumbului continuă să bată pasul pe loc. Pină in seara zilei de 4 mai aici, erau semănate cu porumb aproximativ 6 000 hectare, adică nici un sfert din să lucreze capacitate suprafaţa prevăzută cu această cultură. O asemenea stare de lucruri este în primul rînd consecinţa faptului că în acest raion lipseşte grija cuvenită pentru buna organizare a muncii în stare să asigure îndeplinirea şi depăşirea vitezei medii zilnice de lucru planificată. Aşa se întîmplă bunăoară în cooperativa din comuna Leţcani, unde tractoarele şi celelalte utilaje agricole sunt angajate la fel de fel de lucrări, unele de mai mică importanţă, în loc ca ele să fie concentrate în primul rînd pe terenurile ce trebuie semănate cu porumb. Nu e de mirare că în această comună s-au însăminţat pină in ziua de 3 mai numai 150 din cele 1 250 hectare cu porumb, în cooperativa de la Podul Iloaiei, de asemenea, această lucrare abia a început. Cauza , într-una din zilele trecute la orele 11 dimineaţa, două tractoare erau trase la marginea unui ogor. — Aşteptăm dispoziţia de la tovarăşa inginer agronom Maria Teaşcă, pentru a începe semănatul aşa cum s-a stabilit aseară, a fost răspunsul celor doi tractorişti. Or, dispoziţia respectivă a întîrziat să vină deoarece tovarăşa Teaşcă nu era de găsit nicăieri. De asemenea, în ziua de 3 mai, numai după citeva ore de semănat, cele 5 tractoare de pe tarlaua din Budăi se îndreptau în coloană spre sediul brigăzii pentru a se alimenta cu carburanți.^ — Cisterna este ocupată în altă M. BERAM corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a I-a) Operele lui Marx şi Engels larg răspîndite în ţara noastră Operele lui Karl Marx s-au editat în ţara noastră, după 23 August 1944, în 62 de titluri într-un tiraj total de 2 877 000 de exemplare Au apărut 20 de volume de Opere ale lui K. Marx şi F. Engels însumînd 300 000 de exemplare şi două ediţii de opere alese în două volume (tiraj total 70 000 de exemplare). Au fost editate 8 culegeri cuprinzînd lucrări şi fragmente de lucrări ale lui Marx şi Engels într-un tiraj total de peste 130 000 de exemplare. Scrierii© cele mai importante ale lui Marx şi Engels au fost tipărite în numeroase ediţii şi zeci de mii de exemplare. „Manifestul Partidului Comunist de Marx şi Engels a apărut în 358 000 de exemplare, iar volumele lucrării fundamentale a lui Marx „Capitalul“ au apărut în 277 000 de exemplare. In tiraje mari au apărut alte lucrări importante ale lui Marx, cum sunt „Contribuţii la critica economiei politice", „Luptele de clasă din Franţa", „Mizeria filozofiei", „Muncă salarială şi capital“, „Salar, preţ, profit“, „Războiul civil din Franţa", „Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte". Dintre lucrările lui Engels au fost editate în tiraje de masă „Anti-Duhring", „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă", „Dialectica naturii“, „Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului", „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“. Au fost tipărite, de asemenea, numeroase lucrări biografice şi memorialistice despre viaţa şi activitatea lui K. Marx şi F. Engels dintre care : F. Mehring—K. Marx „Istoria vieţii sale“, P- Lafargue — Amintiri despre Karl Marx, E. A. Stepanova — Friedrich Engels, Amintiri despre F. Engels. (Agerpres). Pentru oaspeţii staţiunilor balneo-climaterice Cu geamantanul sau cu rucsacul doldora, iată-ne prezenţi în plină vară pe diferite itinerare ispititoare sau gata de a descinde într-una din staţiunile balneo-climaterice. Este o anticipaţie pe care fiecare o face cu plăcere. Pentru toţi, au făcut-o însă concret gospodarii staţiunilor, cei care an de an pregătesc primirea turiştilor, a oamenilor muncii veniţi la odihnă sau la tratament. O primă constatare pozitivă : într-o serie de staţiuni foarte solicitate condiţiile de transport vor fi îmbunătăţite. Astfel, pentru litoral au fost afectate încă 20 de autobuze şi 15 troleibuze; de asemenea, la Amara şi la Sîngeorz se va mări numărul vehiculelor care vor asigura servirea acestor localităţi. In scopul de a înlesni repartizarea pentru cazare şi masă, la Predeal şi în staţiunile de pe Valea Oltului au fost reorganizate birourile de primire a celor veniţi la odihnă şi tratament. La Predeal şi la Sinaia, s-a făcut şi o sectorizare a vilelor, pentru a se asigura cazarea celor care vin cu familiile. In cadrul pregătirilor efectuate, principala atenţie s-a acordat sporirii gradului de confort din vile, sanatorii, cabane. Opt mari hoteluri de la Eforie-Nord şi Eforie-Sud vor oferi condiţii superioare de cazare faţă de anul trecut. In total, la peste 400 de obiective din staţiunile de pe ţărmul mării s-au executat ori se vor efectua pină la deschiderea sezonului de vară lucrări de întreţinere, de amenajare şi de modernizare. Prin mai buna împărţire a spaţiului din vilele de pe Valea Prahovei cit şi prin darea în folosinţă a unor noi spaţii de cazare la Pucioasa, staţiunile din regiunea Ploieşti vor avea o capacitate mărită cu aproape 1 000 de locuri. Totodată, la dispoziţia cetăţenilor care vor veni în staţiunile din această parte a ţării vor fi puse un număr sporit de camere cu două şi trei paturi. Această măsură a fost luată şi într-o serie de alte staţiuni, ca Tuşnad, Lacul Roşu, Sovata, Borsec. In staţiunea Victoria, regiunea Crişana, va fi deschisă o tabără camping. Intr-o serie de staţiuni balneoclimaterice va fi îmbunătăţit modul de servire a mesii. Astfel, la Sinaia şi Sîngeorz capacitatea cantinelor va creşte cu cite 150 de locuri, iar la Amara, va fi deschisă o nouă cantină. Prin apariţia unui nou reţetar, întocmit de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, prepararea meniurilor şi consistenţa lor vor fi îmbunătăţite. La Amara, Mangalia, Predeal şi Victoria va spori debitul de alimentare cu apă. Bazele turistice din vecinătatea staţiunilor cunosc şi ele febra unor intense pregătiri. La cabana Clăbucet-Sosire din Predeal, excursioniştii care vor urca pe Gîrbova vor putea face popas în noile clădiri — lingă linia telefericului — a căror construcţie se va termina curînd. Acestea vor fi completate cu o sală de mese, precum şi cu un bufet. Un alt bufet va fi deschis şi la cabana Trei Brazi din aceeaşi localitate — cabană care îşi va dubla capacitatea. Cabana Poiana Secuilor, din apropiere, îşi va spori şi ea numărul locurilor cu 40, iar sufrageria va fi extinsă. La rîndul lor, cabanele Gîrbova, Mălăeşti, Diham, Banloc, Plaiul Foii şi Babarunca vor oferi condiţii de confort îmbunătăţite. La pregătirile ce se fac în staţiuni, aportul arhitecţilor, horticultorilor, deşi încă nu pretutindeni vizibil, este totuşi substanţial. Pepinierele şi serele litoralului vor furniza pentru decorul estival aproximativ 10 500 de arbori şi arbuşti, milioane de flori, între care zeci de mii de trandafiri, 5 000 de metri liniari de gard viu. La Constanţa, vor apărea noi parcuri, în zonele de construcţii Tomis I şi Tomis II. Litoralul va fi CORNELIA PREDA (Continuare în pag. 2-a) La odihnă in staţiunea balneo-climaterică Olăneşti Foto : AGERPRES în acest număr Pag. a 2-a • Retrospectiva Aurel Ciupe de PETRU COMARNESCU Cronica muzicală • A. Fistculari - V. Gheorghiu de ALFRED HOFFMAN Pag. a 3-a Un obiectiv de seamă: • îmbunătăţirea păşunilor Pag. a 4-a Orizont ştiinţific • Lubrificaţia cu gaze de V. N. CONSTANTINESCU candidat în ştiinţe tehnice • Obiect al cercetării: PROFESIA Interviu cu acad. GR. BENETATO „CALITATEA ÎNCEPE DE LA MATERIA PRIMĂ“ Ne răspund trei directori generali din Ministerul Economiei Forestiere In luna ianuarie, Ministerul Economiei Forestiere a organizat o consfătuire cu tema : „Calitatea produselor M.E.F.“, care a prilejuit o trecere în revistă a succeselor și, totodată, o analiză amănunţită a deficienţelor care mai persistă în industria forestieră, începînd de la seminţele de arbori pină la garniturile de mobilă. Pe marginea acestei consfătuiri, ziarul nostru a publicat articolul intitulat „Calitatea începe de la materia primă”, în care se sublinia necesitatea urmăririi atente pe toate filierele de prelucrare a lemnului, a tuturor condiţiilor care asigură produselor un înalt nivel de calitate. In esenţă, articolul menţiona faptul că la calitatea produselor finite din lemn îşi dau concursul toţi cei care lucrează în silvicultură, în exploatările forestiere, cei care produc cheresteaua, placajul, furnirul etc... Au trecut de atunci patru luni, timp suficient pentru ca, în urma măsurilor aplicate, despre majoritatea deficienţelor semnalate în articolul nostru să putem vorbi acum la timpul trecut. Situaţia din silvicultură am aflat-o de la tovarăşul director general I. CAZACU. — In articolul menţionat erau criticate pe bună dreptate, şi unele carenţe în activitatea silvicultorilor — ne-a spus dînsul. Mă voi referi la citeva, esenţiale. De exemplu, erau citate unele ocoale silvice care dovediseră insuficientă exigenţă în selecţionarea seminţelor forestiere. In acest an selecţionarea seminţelor se desfăşoară la un nivel calitativ superior. Seminţele folosite sunt recoltate numai din rezervaţiile constituite pe baza unor cartări seminologice pe întreaga ţară şi ele sunt semănate numai după ce în prealabil calitatea lor a fost analizată în laboratoare. In ceea ce priveşte pepinierele, articolul publicat în „România liberă" sublinia necesitatea dotării lor cu mecanisme pentru udat şi întreţinere. Şi în această direcţie, eforturile noastre au avut finalitatea scontată. Pepinierele aparţinînd D.R.E.F. Oltenia, Galaţi, Suceava şi Bucureşti au primit şi au pus în funcţiune în cea mai mare parte instalaţiile de udat. In ceea ce priveşte exploatările forestiere, articolul amintit arăta că uneori lemnul este degradat, deoarece nu este manipulat cu grijă în faza de lucru scos apropiat sau este declasat ca rezultat al unei defectuoase munci de sortare, al necunoaşterii sau al nerespectării STAS-urilor şi normelor interne. Tovarăşul ing. VLADIMIR ROŞCA din M.E.F. ne-a informat că s-au luat măsuri concrete în vederea înlăturării deficienţelor respective. Printre acestea se numără şi extinderea metodei de exploatare a lemnului in trunchiuri lungi şi în catarge in totalitatea parchetelor forestiere de răşinoase şi în majoritatea celor de fag. Pentru o mai bună cunoaştere a tehnologiei de exploatare, în prezent se lucrează la elaborarea unor noi şi amănunţite instrucţiuni tehnice. Extinderea mecanizării în exploatări a creat posibilitatea pentru ca sortarea 400 de sortatori vor absolvi anul acesta cursurile de specializare Condiţii mai bune pentru aburirea cherestelei • Pepinierele dotate cu noi mecnisme de întreţinere lemnului să se poată face în condiţii mai bune în depozitele intermediare sau jos la rampele de încărcare, decit sus în parchet, la cioate. O altă măsură vizează calificarea, sortatorilor. Acţiunea aceasta începută încă din trimestrul I va continua tot anul, prin cursurile de calificare ori de specializare trecînd 600 de muncitori, 400 de sortatori, 250 de tehnicieni şi 70 de şefi de sectoare. Acţiunea este necesară cu atît mai mult cu cit mai sunt încă unităţi forestiere unde sortării lemnului nu i se atribuie atenţia cuvenită. De pildă, recent, în cadrul I. F. Caransebeş (criticată pentru acelaşi lucru), la fabrica Zăvoi s-au găsit buşteni de fag, buni pentru debitat cherestea, secţionaţi în lungimi de un metru, adică destinaţi pentru celuloză. Aspecte asemănătoare s-au întîlnit şi la depozitele întreprinderilor forestiere Haţeg şi Orăştie. Intre factorii determinanţi ai calităţii cherestelei pot fi menţionaţi: aprovizionarea ritmică cu buşteni, aburirea şi depozitarea ei corespunzătoare. Spre deosebire de alţi ani, în prezent, mai buna organizare a procesului de producţie în exploatările forestiere are ca urmare aprovizionarea ritmică a fabricilor de cherestea cu buştenii necesari. La marea majoritate a fabricilor există stocuri tehnice de buşteni, fapt ce influenţează în mod pozitiv îndeplinirea planului la cherestea în condiţiile de calitate prevăzute. Anul acesta s-au dat în exploatare 20 de noi cazane de aburire — la fabricile din Curtea de Argeş, Sovata, Cîmpina, Mîneciu etc. ) care au făcut ca procesul de aburire să se îmbunătăţească mult. Un pas înainte s-a făcut şi pe linia extinderii spaţiului de depozitare şi de conservare a cherestelei, cu unele excepţii (I. F. Piatra Neamţ şi I. F. Sighet, unde din cauza proastei stivuiri au existat în continuare cazuri de degradare a cherestelei). — Măsurile şi acţiunile întreprinse de noi s-au soldat cu rezultate bune — ne-a precizat tov. director general V. CAISAN. Spre deosebire de alţi ani, sarcinile de producţie la cheresteaua de răşinoase, fag şi stejar au fost îndeplinite (Continuare în pag. 5-a) Printre marile noastre uzine, care livrează şantierelor industriale diferite utilaje, se numără şi uzinele „23 August" din capitală, în ultimul timp ea a executat agregate pentru combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galaţi. In clişeu : Aspect din secţia cazangerie Foto : AGERPRES Complexe rutiere aflate în lucru La Craiova, Bacău şi Reşiţa se desfăşoară construcţia unor complexe rutiere cuprinzînd pasaje de nivel, artere de legătură cu şoselele naţionale şi construcţia unor noi linii de cale ferată. Astfel, pasajul de la Bacău va crea posibilitatea unor legături lesnicioase cu şoselele Bucureşti—Suceava şi Bacău—oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar cel de la Craiova cuprinde şi execuţia unei noi linii de cale ferată, care va face legătura între staţia Jiul — „Electroputere" şi linia existentă spre Calafat. Lăţimea părţii carosabile a rampelor acestor pasaje asigură condiţii bune traficului actual. In prezent, constructorii lucrează la fundaţiile podurilor şi zidurilor de sprijin. Ei folosesc cofrajele metalice, care pe lingă faptul că aduc economii, contribuie şi la scurtarea la jumătate a timpului de execuţie. Conform graficului stabilit, noile complexe rutiere vor fi terminate pină la sfîrşitul anului. (Agerpres) Peste 80000 mc. pe zi mai multă apă potabilă în Capitală Zilele acestea au fost terminate cu aproape o lună de zile mai devreme faţă de termenul planificat, lucrările pentru mărirea capacităţii de pompare a staţiei „Sud" din capitală. Ele constau în executarea unui rezervor de înmagazinare a apei — cu o capacitate de 10 000 mc — şi din echiparea staţiei cu patru noi grupuri de pompare a cite 2 170 mc pe oră fiecare, realizate pentru prima dată în ţara noastră. Prin intrarea în funcţiune a acestor agregate, populaţia capitalei va primi cu peste 80 000 mc pe zi mai multă apă potabilă. Odată cu măsurile luate pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a oraşului, anul acesta se vor deschide noi şantiere în vederea efectuării unor însemnate lucrări, care să asigure apa industrială necesară marilor complexe din partea de sud-est a capitalei. Lucrările din prima etapă, a căror valoare se ridică la peste 110 milioane lei, constau în prelungirea actualului canal de aducţiune a apei din râul Argeş pe porţiunea dintre punctul Dragomireşti şi Fabrica de zahăr Chitila, amenajarea provizorie a lacului Chitila, unele lucrări hidrotehnice la lacurile Băneasa, Floreasca, Tei şi Pantelimon. De asemenea, se va începe construcţia unei staţii de pompare şi tratare a apei din lacul Cernica şi a conductelor de refulare spre termocentrala Vitan şi centrele industriale Berceni şi Dudeşti. (Agerpres). 1 Construcţii pentru invăţămintul superior 9 In primii 5 ani ai sesenatului — 96 806 m.p. spaţii nou construite, 22 396 de locuri în cămine şi cantine 9 La Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Tg. Mureş şi Galaţi noi clădiri date recent în funcţiune 9 Deschidere de noi şantiere la Iaşi, Cluj, Oradea, Bucureşti, Piteşti şi Braşov 9 Pregătiri pentru construirea clădirilor noului Institut politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti 9 Noi localuri pentru Institutul agronomic din Timişoara, Universitatea Bucureşti ş.a. In toate centrele universitare din ţară se desfăşoară în ritm intens construcţiile de noi spaţii de învăţămînt şi grupuri sociale pentru studenţi. Numai în primii 5 ani ai sesenatului s-au realizat 96.806 m.p. spaţii nou construite pentru învăţămînt, 22.396 de locuri în cămine şi cantine studenţeşti. în anul universitar 1964—1965 au fost date în funcţiune amfiteatrul mare şi aula Universităţii din Timişoara, un nou pavilion de învăţămînt in suprafaţă de 5 800 m.p. pentru Institutul politehnic din Timişoara, o suprafaţă construită de 6.300 de m.p. pentru Facultatea de horticultura a Institutului agronomic din Iaşi, un nou pavilion (8100 m.p.) pentru Institutul de construcţii din Bucureşti, săli de protecţie şi desen la Institutul de petrol-gaze şi geologie Bucureşti, spaţii pentru stomatologie la I.M.F. Bucureşti ş.a. La Galaţi şi Bucureşti au intrat în funcţiune cămine noi cu 1 800 de locuri, iar într-un stadiu avansat de construcţie se află cămine cu 1.188 de locuri la Bucureşti, cu 622 de locuri la Cluj şi 408 locuri la Petroşeni. De asemenea, la Bucureşti va intra în funcţiune o nouă cantină modernă pentru 3.000 de studenţi. In curînd se vor deschide noi şantiere de construcţii universitare dintre care semnalăm : localul nou pentru Facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic Iaşi (circa 19 000 m.p. suprafaţă construită); localul nou pentru Facultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic din Cluj (circa 13 000 m. p. suprafaţă construită) ; amenajări de localuri pentru Institutul pedagogic de 3 ani din Oradea ; extinderea spaţiilor de învăţămînt la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Se desfăşoară intens pregătirile pentru începerea construirii noului local al Institutului politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti cu o capacitate de 10 000 de studenţi. Proiectul de ansamblu al Institutului, care urmează să fie construit până în anul 1970, se află în curs de definitivare, iar lucrările de organizare a şantierului vor începe încă în acest an. De asemenea, sunt in curs de întocmire documentaţiile pentru alte localuri de învăţămînt, printre care : dezvoltarea I.S.E. Bucureşti, un nou local pentru Institutul agronomic din Timişoara, dezvoltarea Universităţii din Bucureşti. Urmează, de asemenea, să înceapă construcţia unor noi cămine şi cantine studenţeşti, printre care cităm : un nou complex studenţesc la Timişoara, cu 2 800 de locuri în cămine şi o cantină modernă pentru 3 000 de studenţi ; cămine cu 400 de locuri la Facultatea de horticultura a Institutului agronomic din Iaşi , pregătirile pentru deschiderea şantierului unui complex social studenţesc cu circa 5 000 de locuri în cămine şi o cantină la Iaşi precum şi cămine cu câte 400 de locuri la Piteşti şi Braşov.