România Liberă, mai 1965 (Anul 23, nr. 6390-6414)

1965-05-05 / nr. 6392

SEMĂNATUL­­GRABNIC TERMINAT! • Nu numai ploile sunt de vină • Ritmul de lucru trebuie intensificat • Sunt condiții pentru recuperarea rămînerii in urmă Aceleaşi condiţii, situaţii diferite Gh. Vizitiu, preşedintele coopera­tivei agricole din Trestiana — Doro­­hoi şi Marcel Nemţuc, inginerul a­­gronom al cooperativei, au motive să fie mulţumiţi şi să primească cu inimă deschisă felicitările transmise de consiliul agricol raional. In aceas­tă cooperativă agricolă, în seara zi­lei de 30 aprilie a.c., însămînţările de primăvară, la toate culturile, erau terminate. Folosirea la maximum a capacită­ţii tractoarelor, a tuturor forţelor, organizarea pe ore a lucrului, pe porţiuni de tarlale, pe măsura zvîn­­tării lor, controlul calităţii lucrărilor, într-un cuvînt îndeplinirea întocmai şi în mod amănunţit, cu simţ gos­podăresc, a întregului complex de măsuri stabilite, a constituit aici o preocupare stăruitoare, de cea mai mare însemnătate şi răspundere, iar rezultatele, cum era şi firesc, au fost cele arătate, demonstrînd că nu nu­mai ploile sînt de vină atunci cind nu se însămînţează la timp, cum se petrec lucrurile într-o bună parte din cooperativele agricole din regiu­nea Suceava. Ne referim mai ales la coopera- P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 6-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă­ mmn­imi ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ Anul XXIII nr. 6 pagini — 30 bani Miercuri 5 mai 1065 Tractoarele cu întreaga Timpul prielnic din ultimele zile a creat toate condiţiile pentru re­cuperarea rămînerii în urmă la e­­xecutarea muncilor agricole în re­giunea Iaşi. Măsurile tehnico-orga­­nizatorice iniţiate în direcţia antre­nării cu maximum de randament a forţelor şi mijloacelor au determi­nat însămînţarea a aproximativ 150 000 ha porumb, ceea ce repre­zintă aproape 60 la sută din întrea­ga suprafaţă destinată acestei cul­turi. După exemplul stimulator al cooperativelor agricole de produc­ţie din Vetrişoaia şi Berezeni, Stă­­nileşti, Rînceni şi din alte comune care au încheiat această lucrare, în raionul Huşi sunt mobilizate acum toate eforturile pentru însămînţa­­rea cu porumb a ultimelor supra­feţe. O vie activitate se observă şi pe ogoarele raionului Bîrlad. Rezultatele înregistrate insă pină în prezent pot fi considerate satis­făcătoare­­ în raionul Iaşi, de exem­plu, care se bucură de condiţii ase­mănătoare cu cele două raioane sus amintite, insămîntatul porumbului continuă să bată pasul pe loc. Pină in seara zilei de 4 mai aici, erau semănate cu porumb aproximativ 6 000 hectare, adică nici un sfert din să lucreze capacitate suprafaţa prevăzută cu această cul­tură. O asemenea stare de lucruri este în primul rînd consecinţa fap­tului că în acest raion lipseşte gri­ja cuvenită pentru buna organizare a muncii în stare să asigure înde­plinirea şi depăşirea vitezei medii zilnice de lucru planificată. Aşa se întîmplă bunăoară în cooperativa din comuna Leţcani, unde tractoa­rele şi celelalte utilaje agricole sunt angajate la fel de fel de lucrări, unele de mai mică importanţă, în loc ca ele să fie concentrate în pri­mul rînd pe terenurile ce trebuie semănate cu porumb. Nu e de mi­rare că în această comună s-au în­­săminţat pină in ziua de 3 mai numai 150 din cele 1 250 hectare cu porumb, în cooperativa de la Podul Iloaiei, de asemenea, această lucra­re abia a început. Cauza , într-una din zilele trecute la orele 11 dimi­neaţa, două tractoare erau trase la marginea unui ogor. — Aşteptăm dispoziţia de la tova­răşa inginer agronom Maria Teaşcă, pentru a începe semănatul aşa cum s-a stabilit aseară, a fost răspun­sul celor doi tractorişti. Or, dispo­ziţia respectivă a întîrziat să vină deoarece tovarăşa Teaşcă nu era de găsit nicăieri. De asemenea, în ziua de 3 mai, numai după citeva ore de semănat, cele 5 tractoare de pe tar­laua din Budăi se îndreptau în co­loană spre sediul brigăzii pentru a se alimenta cu carburanți.^ — Cisterna este ocupată în altă M. BERAM corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a I-a) Operele lui Marx şi Engels larg răspîndite în ţara noastră Operele lui Karl Marx s-au editat în ţara noastră, după 23 August 1944, în 62 de titluri într-un tiraj total de 2 877 000 de exemplare­ Au apărut 20 de volume de Opere ale lui K. Marx şi F. Engels însumînd 300 000 de exemplare şi două ediţii de opere alese în două volume (tiraj total 70 000 de exemplare). Au fost editate 8 culegeri cuprinzînd lucrări şi fragmente de lucrări ale lui Marx şi Engels într-un tiraj to­tal de peste 130 000 de exemplare. Scrierii© cele mai importante ale lui Marx şi Engels au fost tipărite în numeroase ediţii şi zeci de mii de exemplare. „Manifestul Partidului Comunist de Marx şi Engels a apă­rut în 358 000 de exemplare, iar vo­lumele lucrării fundamentale a lui Marx „Capitalul“ au apărut în 277 000 de exemplare. In tiraje mari au apărut alte lucrări importante ale lui Marx, cum sunt „Contribuţii la critica economiei politice", „Lup­tele de clasă din Franţa", „Mizeria filozofiei", „Muncă salarială şi capi­tal“, „Salar, preţ, profit“, „Războiul civil din Franţa", „Optsprezece Bru­mar al lui Ludovic Bonaparte". Din­tre lucrările lui Engels au fost edi­tate în tiraje de masă „Anti-Duh­­ring", „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă", „Dialectica na­turii“, „Originea familiei, a proprie­tăţii private şi a statului", „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“. Au fost tipărite, de asemenea, numeroase lucrări biografice şi me­morialistice despre viaţa şi activita­tea lui K. Marx şi F. Engels dintre care : F. Mehring—K. Marx „Istoria vieţii sale“, P- Lafargue — Amin­tiri despre Karl Marx, E. A. Stepa­nova — Friedrich Engels, Amintiri despre F. Engels. (Agerpres). Pentru oaspeţii staţiunilor balneo-climaterice Cu geamantanul sau cu rucsacul doldora, iată-ne prezenţi în plină vară pe diferite itinerare ispititoare sau gata de a descinde într-una din staţiunile balneo-climaterice. Este o anticipaţie pe care fiecare o face cu plăcere. Pentru toţi, au făcut-o însă concret gospodarii staţiunilor, cei care an de an pregătesc primirea tu­riştilor, a oamenilor muncii veniţi la odihnă sau la tratament. O primă constatare pozitivă : în­tr-o serie de staţiuni foarte solici­tate condiţiile de transport vor fi îmbunătăţite. Astfel, pentru litoral au fost afectate încă 20 de autobuze şi 15 troleibuze; de asemenea, la Amara şi la Sîngeorz se va mări numărul vehiculelor care vor asigu­ra servirea acestor localităţi. In scopul de a înlesni repartizarea pentru cazare şi masă, la Predeal şi în staţiunile de pe Valea Oltului au fost reorganizate birourile de pri­mire a celor veniţi la odihnă şi tra­tament. La Predeal şi la Sinaia, s-a făcut şi o sectorizare a vilelor, pen­tru a se asigura cazarea celor care vin cu familiile. In cadrul pregătirilor efectuate, principala atenţie s-a acordat spo­ririi gradului de confort din vile, sanatorii, cabane. Opt mari hoteluri de la Eforie-Nord şi Eforie-Sud vor oferi condiţii superioare de cazare faţă de anul trecut. In total, la pes­te 400 de obiective din staţiunile de pe ţărmul mării s-au executat ori se vor efectua pină la deschiderea sezonului de vară lucrări de întreţi­nere, de amenajare şi de moderni­zare. Prin mai buna împărţire a spa­ţiului din vilele de pe Valea Praho­vei cit şi prin darea în folosinţă a unor noi spaţii de cazare la Pucioa­sa, staţiunile din regiunea Ploieşti vor avea o capacitate mărită cu a­­proape 1 000 de locuri. Totodată, la dispoziţia cetăţenilor care vor veni în staţiunile din această parte a ţă­rii vor fi puse un număr sporit de camere cu două şi trei paturi. A­­ceastă măsură a fost luată şi într-o serie de alte staţiuni, ca Tuşnad, La­cul Roşu, Sovata, Borsec. In staţiu­nea Victoria, regiunea Crişana, va fi deschisă o tabără camping. Intr-o serie de staţiuni balneo­climaterice va fi îmbunătăţit modul de servire a mesii. Astfel, la Sinaia şi Sîngeorz capacitatea cantinelor va creşte cu cite 150 de locuri, iar la Amara, va fi deschisă o nouă can­tină. Prin apariţia unui nou reţetar, întocmit de Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale, prepararea me­niurilor şi consistenţa lor vor fi îm­bunătăţite. La Amara, Mangalia, Predeal şi Victoria va spori debitul de alimen­tare cu apă. Bazele turistice din vecinătatea staţiunilor cunosc şi ele febra unor intense pregătiri. La cabana Clă­­bucet-Sosire din Predeal, excursio­niştii care vor urca pe Gîrbova vor putea face popas în noile clădiri — lingă linia telefericului — a căror construcţie se va termina curînd. Acestea vor fi completate cu o sală de mese, precum şi cu un bufet. Un alt bufet va fi deschis şi la cabana Trei Brazi din aceeaşi localitate — cabană care îşi va dubla capacitatea. Cabana Poiana Secuilor, din apropie­re, îşi va spori şi ea numărul locu­rilor cu 40, iar sufrageria va fi ex­tinsă. La rîndul lor, cabanele Gîr­bova, Mălăeşti, Diham, Banloc, Pla­iul Foii şi Babarunca vor oferi con­diţii de confort îmbunătăţite. La pregătirile ce se fac în staţiuni, aportul arhitecţilor, horticultorilor, deşi încă nu pretutindeni vizibil, este totuşi substanţial. Pepinierele şi serele litoralului vor furniza pentru decorul estival aproximativ 10 500 de arbori şi arbuşti, milioane de flori, între care zeci de mii de trandafiri, 5 000 de metri liniari de gard viu. La Constanţa, vor apărea noi parcuri, în zonele de construcţii To­mis I şi Tomis II. Litoralul va fi CORNELIA PREDA (Continuare în pag. 2-a) La odihnă in staţiunea balneo-climaterică Olăneşti Foto : AGERPRES în acest număr Pag. a 2-a • Retrospectiva Aurel Ciupe de PETRU COMARNESCU Cronica muzicală • A. Fistculari - V. Gheorghiu de ALFRED HOFFMAN Pag. a 3-a Un obiectiv de seamă: • îmbunătăţirea păşunilor Pag. a 4-a Orizont ştiinţific • Lubrificaţia cu gaze de V. N. CONSTANTINESCU candidat în ştiinţe tehnice • Obiect al cercetării: PROFESIA Interviu cu acad. GR. BENETATO „CALITATEA ÎNCEPE DE LA MATERIA PRIMĂ“ Ne răspund trei directori generali din Ministerul Economiei Forestiere In luna ianuarie, Ministerul Econo­miei Forestiere a organizat o consfă­tuire cu tema : „Calitatea produselor M.E.F.“, care a prilejuit o trecere în revistă a succeselor și, totodată, o ana­liză amănunţită a deficienţelor care mai persistă în industria forestieră, începînd de la seminţele de arbori pină la gar­niturile de mobilă. Pe marginea acestei consfătuiri, ziarul nostru a publicat ar­ticolul intitulat „Calitatea începe de la materia primă”, în care se sublinia ne­cesitatea urmăririi atente pe toate filie­rele de prelucrare a lemnului, a tuturor condiţiilor care asigură produselor un înalt nivel de calitate. In esenţă, arti­colul menţiona faptul că la calitatea produselor finite din lemn îşi dau con­cursul toţi cei care lucrează în silvicul­tură, în exploatările forestiere, cei care produc cheresteaua, placajul, furni­rul etc... Au trecut de atunci patru luni, timp suficient pentru ca, în urma măsurilor aplicate, despre majoritatea deficienţe­lor semnalate în articolul nostru să putem vorbi acum la timpul trecut. Si­tuaţia din silvicultură am aflat-o de la tovarăşul director general I. CAZACU. — In articolul menţionat erau criti­cate pe bună dreptate, şi unele carenţe în activitatea silvicultorilor — ne-a spus dînsul. Mă voi referi la citeva, esenţiale. De exemplu, erau citate unele ocoale silvice care dovediseră insuficientă exi­genţă în selecţionarea seminţelor fores­tiere. In acest an selecţionarea semin­ţelor se desfăşoară la un nivel calitativ superior. Seminţele folosite sunt recol­tate numai din rezervaţiile constituite pe baza unor cartări seminologice pe în­treaga ţară şi ele sunt semănate numai după ce în prealabil calitatea lor a fost analizată în laboratoare. In ceea ce pri­veşte pepinierele, articolul publicat în „România liberă" sublinia necesitatea dotării lor cu mecanisme pentru udat şi întreţinere. Şi în această direcţie, efor­turile noastre au avut finalitatea scontată. Pepi­nierele aparţinînd D.R.E.F. Oltenia, Galaţi, Suceava şi Bucureşti au primit şi au pus în funcţiune în cea mai mare parte instalaţiile de udat. In ceea ce priveşte ex­ploatările forestiere, arti­colul amintit arăta că une­ori lemnul este degradat, deoarece nu este manipu­lat cu grijă în faza de lucru scos­ apropiat sau este declasat ca rezultat al unei defectuoase munci de sortare, al necunoaşterii sau al nerespectării STAS-urilor şi nor­melor interne. Tovarăşul ing. VLADIMIR ROŞCA din M.E.F. ne-a informat că s-au luat măsuri concrete în vederea înlăturării deficienţelor respective. Printre acestea se numără şi extinderea metodei de ex­ploatare a lemnului in trunchiuri lungi şi în catarge in totalitatea parchetelor forestiere de răşinoase şi în majoritatea celor de fag. Pentru o mai bună cu­noaştere a tehnologiei de exploatare, în prezent se lucrează la elaborarea unor noi şi amănunţite instrucţiuni tehnice. Extinderea mecanizării în exploatări a creat posibilitatea pentru ca sortarea 400 de sortatori vor absolvi anul acesta cursurile de specializare Condiţii mai bune pentru aburirea cherestelei • Pepinierele dotate cu noi mec­­nisme de întreţinere lemnului să se poată face în condiţii mai bune în depozitele intermediare sau jos la rampele de încărcare, decit sus în parchet, la cioate. O altă măsură vizează calificarea, sor­­tatorilor. Acţiunea aceasta începută încă din trimestrul I va continua tot anul, prin cursurile de calificare ori de spe­cializare trecînd 6­­00 de muncitori, 400 de sortatori, 250 de tehnicieni şi 70 de şefi de sectoare. Acţiunea este necesară cu atît mai mult cu cit mai sunt încă unităţi forestiere unde sortării lemnului nu i se atribuie atenţia cuvenită. De pildă, recent, în cadrul I. F. Caransebeş (criticată pentru acelaşi lucru), la fa­brica Zăvoi s-au găsit buşteni de fag, buni pentru debitat cherestea, secţio­naţi în lungimi de un metru, adică des­tinaţi pentru celuloză. Aspecte asemă­nătoare s-au întîlnit şi la depozitele în­treprinderilor forestiere Haţeg şi O­­răştie. Intre factorii determinanţi ai calităţii cherestelei pot fi menţionaţi: aprovi­zionarea ritmică cu buşteni, aburirea şi depozitarea ei corespunzătoare. Spre deosebire de alţi ani, în prezent, mai buna organizare a procesului de pro­ducţie în exploatările forestiere are ca urmare aprovizionarea ritmică a fabri­cilor de cherestea cu buştenii necesari. La marea majoritate a fabricilor există stocuri tehnice de buşteni, fapt ce in­fluenţează în mod pozitiv îndeplinirea planului la cherestea în condiţiile de ca­litate prevăzute. Anul acesta s-au dat în exploatare 20 de noi cazane de aburire — la fabricile din Curtea de Argeş, So­­vata, Cîmpina, Mîneciu etc. ) care au făcut ca procesul de aburire să se îm­bunătăţească mult. Un pas înainte s-a făcut şi pe linia extinderii spaţiului de depozitare şi de conservare a cheres­telei, cu unele excepţii (I. F. Piatra Neamţ şi I. F. Sighet, unde din cauza proastei stivuiri au existat în continuare cazuri de degradare a cherestelei). — Măsurile şi acţiunile întreprinse de noi s-au soldat cu rezultate bune — ne-a precizat tov. director general V. CAISAN. Spre deosebire de alţi ani, sar­cinile de producţie la cheresteaua de ră­şinoase, fag şi stejar au fost îndeplinite (Continuare în pag. 5-a) Printre marile noastre uzine, care livrează şantierelor industriale diferite utilaje, se numără şi uzinele „23 August" din capitală, în ultimul timp ea a executat agregate pentru combinatul siderur­gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Galaţi. In clişeu : Aspect din secţia cazangerie Foto : AGERPRES Complexe rutiere aflate în lucru La Craiova, Bacău şi Reşiţa se desfăşoară construcţia unor comple­xe rutiere cuprinzînd pasaje de ni­vel, artere de legătură cu şoselele naţionale şi construcţia unor noi li­nii de cale ferată. Astfel, pasajul de la Bacău va crea posibilitatea unor legături lesnicioase cu şoselele Bucu­reşti—Suceava şi Bacău—oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar cel de la Craiova cuprinde şi execuţia unei noi linii de cale ferată, care va face legătura între staţia Jiul — „Elec­­troputere" şi linia existentă spre Calafat. Lăţimea părţii carosabile a rampelor acestor pasaje asigură con­diţii bune traficului actual. In prezent, constructorii lucrează la fundaţiile podurilor şi zidurilor de sprijin. Ei folosesc cofrajele me­talice, care pe lingă faptul că aduc economii, contribuie şi la scurtarea la jumătate a timpului de execuţie. Conform graficului stabilit, noile complexe rutiere vor fi terminate pină la sfîrşitul anului. (Agerpres) Peste 80000 mc. pe zi mai multă apă potabilă în Capitală Zilele acestea au fost terminate cu aproape o lună de zile mai devreme faţă de termenul planificat, lucrările pentru mărirea capacităţii de pompare a staţiei „Sud" din capitală. Ele constau în executarea unui rezervor de înmagazinare a apei — cu o capacitate de 10 000 mc — şi din echiparea staţiei cu patru noi grupuri de pompare a cite 2 170 mc pe oră fiecare, realizate pentru prima dată în ţara noastră. Prin intrarea în funcţiune a acestor agregate, populaţia capitalei va primi cu peste 80 000 mc pe zi mai multă apă potabilă. Odată cu măsurile luate pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a oraşului, anul acesta se vor deschide noi şantiere în vederea efectuării unor însemnate lucrări, care să asigure apa industrială ne­cesară marilor complexe din partea de sud-est a capitalei. Lucrările din prima etapă, a căror valoare se ridică la peste 110 milioane lei, constau în prelungirea actualului canal de aducţiune a apei din râul Argeş pe porţiunea dintre punctul Dragomireşti şi Fabrica de zahăr Chitila, ame­najarea provizorie a lacului Chitila, unele lucrări hidrotehnice la lacu­rile Băneasa, Floreasca, Tei şi Pantelimon. De asemenea, se va începe construcţia unei staţii de pompare şi tratare a apei din lacul Cernica şi a conductelor de refulare spre termocentrala Vitan şi centrele indu­striale Berceni şi Dudeşti. (Agerpres). 1 Construcţii pentru invăţămintul superior 9 In primii 5 ani ai sesenatului — 96 806 m.p. spaţii nou construite, 22 396 de locuri în cămine şi cantine 9 La Timişoara, Iaşi, Bucureşti, Tg. Mureş şi Galaţi noi clă­diri date recent în funcţiune 9 Deschidere de noi şantiere la Iaşi, Cluj, Oradea, Bucureşti, Piteşti şi Braşov 9 Pre­gătiri pentru construirea clădirilor noului Institut politeh­nic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti 9 Noi lo­caluri pentru Institutul agronomic din Timişoara, Uni­versitatea Bucureşti ş.a. In toate centrele universitare din ţară se desfăşoară în ritm intens construcţiile de noi spaţii de învă­­ţămînt şi grupuri sociale pentru stu­denţi. Numai în primii 5 ani ai se­senatului s-au realizat 96.806 m.p. spaţii nou construite pentru învăţă­­mînt, 22.396 de locuri în cămine şi cantine studenţeşti. în anul universitar 1964—1965 au fost date în funcţiune amfiteatrul mare şi aula Universităţii din Ti­mişoara, un nou pavilion de învă­­ţămînt in suprafaţă de 5 800 m.p. pentru Institutul politehnic din Ti­mişoara, o suprafaţă construită de 6.300 de m.p. pentru Facultatea de horticultura a Institutului agrono­mic din Iaşi, un nou pavilion (8100 m.p.) pentru Institutul de construcţii din Bucureşti, săli de protecţie şi desen la Institutul de petrol-gaze şi geologie Bucureşti, spaţii pentru stomatologie la I.M.F. Bucureşti ş.a. La Galaţi şi Bucureşti au intrat în funcţiune cămine noi cu 1 800 de locuri, iar într-un stadiu avansat de construcţie se află cămine cu 1.188 de locuri la Bucureşti, cu 622 de locuri la Cluj şi 408 locuri la Pe­­troşeni. De asemenea, la Bucureşti va intra în funcţiune o nouă canti­nă modernă pentru 3.000 de studenţi. In curînd se vor deschide noi şantiere de construcţii universitare dintre care semnalăm : localul nou pentru Facultatea de medicină ve­terinară a Institutului agronomic Iaşi (circa 19 000 m.p. suprafaţă construită); localul nou pentru Fa­cultatea de medicină veterinară a Institutului agronomic din Cluj (cir­ca 13 000 m. p. suprafaţă constru­ită) ; amenajări de localuri pentru Institutul pedagogic de 3 ani din Oradea ; extinderea spaţiilor de învăţămînt la Conservatorul „Ci­­prian Porumbescu“ din Bucureşti. Se desfăşoară intens pregătirile pentru începerea construirii noului local al Institutului politehnic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Bucureşti cu o capacitate de 10 000 de studenţi. Proiectul de ansamblu al Institutului, care urmează să fie construit până în anul 1970, se află în curs de definitivare, iar lucră­rile de organizare a şantierului vor începe încă în acest an. De aseme­nea, sunt in curs de întocmire documentaţiile pentru alte localuri de învăţămînt, printre care : dez­voltarea I.S.E. Bucureşti, un nou local pentru Institutul agronomic din Timişoara, dezvoltarea Univer­sităţii din Bucureşti. Urmează, de asemenea, să înceapă construcţia unor noi cămine şi cantine studenţeşti, printre care cităm : un nou complex studenţesc la Timişoara, cu 2 800 de locuri în cămine şi o cantină modernă pen­tru 3 000 de studenţi ; cămine cu 400 de locuri la Facultatea de hor­ticultura a Institutului agronomic din Iaşi , pregătirile pentru deschi­derea şantierului unui complex social studenţesc cu circa 5 000 de locuri în cămine şi o cantină la Iaşi precum şi cămine cu câte 400 de locuri la Piteşti şi Braşov.

Next