România Liberă, aprilie 1966 (Anul 24, nr. 6676-6699)
1966-04-08 / nr. 6680
„România libera* ffi£. 6A8Qte» SJV.lQBGt «« pag. a 2-a ÎNTRE MONOTONIE ŞI DIVERSITATE In ultimii ani, comerţul a devenit un domeniu în care formele noi de activitate îşi fac loc tot mai statornic. Autoservirea, expunerea deschisă a mărfurilor au căpătat un oarecare stagiu. E firesc deci ca şi mobilierul comercial să fie astfel conceput, încît prin structura şi aspectul său să slujească noilor forme de servire şi să corespundă în acelaşi timp exigenţelor estetice ale cetăţeanului. Cîteva exemple culese din Capitală, la care se mai adaugă sute altele aflate în Timişoara, Galaţi, Bacău, ne arată ce înseamnă un mobilier practic, adecvat cerinţelor, executat cu gust. Localurile deschise anul trecut — „Tic-Tac" „Turist“, magazinul de galanterie bărbaţi „Romarta“ sau magazinul de confecţii al F.C.T.-Bucureşti — au căpătat şi prin mobilier un aspect plăcut, o fizionomie proprie. Nu numai execuţia şi culorile, dimensiunile şi formele pieselor mobilierului, ci şi conceperea lor într-o notă proprie — sau mai ales acest fapt — creează o bună impresie. Unele magazine cu autoservire din Capitală sau din provincie însă, deschise de curînd sau avînd oarecare vechime, sînt deficitare la acest capitol. Deşi aceste unităţi sunt elegante, iar mobilierul lor e bine executat, nici un amănunt, nici un lucru aparte, nimic personal nu se poate individualiza. Aceleaşi gondole, aceleaşitipuri de rafturi şi, în special, aceleaşi materiale de finisaj,sunt întîlnite aproape pretutindeni. Aţi intrat de multe ori în noile tutungerii, mercerii sau chiar în unităţi textila şi, probabil v-a rămas supărător întipărită pe retină culoarea maroniu-roşcată, — imitaţie de nuc — a materialului cu care se finisează mobilierul. Dar produsul amintit se poate crea într-o infinită gamă de culori. De unde atunci această lipsă de fantezie, de ce această zgîrcenie şi reducere a varietăţii pînă la uniformizare ? De ce această invazie de dermatină colorată în albastru ţipător care a spoit în ultima vreme scaunele unităţilor comerciale ? — Nu de puţine ori — spunea tov. Dumitru Parfenie, ing. şef al I.M.I.L. Rădăuţi — C.I.L.Pipera ne oferă materiale necorespunzătoare. De aici şi refuzul nostru de a le prelua, în unele cazuri. Alteori însă, cerinţele imediate ale producţiei ne-au determinat să le acceptăm aşa cum sunt... Cu toate acestea, la I.M.I.L.Rădăuţi, ca şi la I.M.L. Mixtă- Baia Mare şi Electrometal- Timişoara, principalii furnizori de mobilier comercial din ţară, iniţiativa, căutările creatoare, găsesc un teren propice de înflorire, întreprinderea de mobilier şi decoraţiuni din Capitală a contribuit însă într-o perioadă la calitatea îndoielnică a unor produse, la întreţinerea monotoniei. Iată de pildă, pentru finisarea mobilierului de la complexul Jiului Scînteia întreprinderea a prezentat proiectanţilor doar două culori de material H.D.S., deşi comenzile erau făcute încă din 1964. Greu de presupus că timp de un an de zile C.I.L.Pipera nu l-a fabricat şi în alte culori ! Să ne surprindă atunci că mobilierul arată uneori prea uniform ? Rămîn de discutat şi anumite forme de îndrumare şi de coordonare din partea Ministerului Comerţului Interior, cu toate că acesta, în general vorbind, stimulează iniţiativa creatorilor şi realizatorilor de mobilier comercial. Este vorba de nomenclatoarele care cuprind tipurile de mobilier ce se produc şi pe baza cărora beneficiarii fac comenzile. Unul dintre acestea conţine, de exemplu, doar trei tipuri de gondole pentru magazinele cu autoservire. De ce trei şi nu cinci sau şapte tipuri — mă rog, în limita economicităţii — de ce să nu existe o posibilitate mai largă de a alege şi a comanda ? Mai bine de patru ani catalogul de mobilier al M.C.I. a fost principala sursă de inspiraţie. Pentru 1961, el a constituit într-adevăr o revelaţie, pe parcurs au survenit înnoiri, care însă nu s-au oglindit în paginile sale. Incepînd din acest an, un reviriment este de aşteptat prin producerea mobilierului interşanjabil, cu care vor fi dotate unele din noile unităţi comerciale. El se poate adapta în orice magazin, indiferent de profil, iar componentele sale se asamblează într-o gamă aproape nelimitată, avînd drept rezultat o mare varietate de forme. In acelaşi timp se asigură condiţii pentru producerea în serie a unor componenţi, ceea ce duce în ultimă instanţă la o reducere a preţului de cost cu 20—25 la sută faţă de preţul actual, iar în proiectare la economii de cinci milioane lei anual. Folosind aceste posibilităţii şi altele care vor mai lua fiinţă, mobilierul comercial va corespunde tot mai mult şi din toate punctele de vedere necesităţilor de prezentare şi desfacere a mărfurilor. IOANA PATRAŞCU SĂ MAI ABORDĂM un detaliu care ţine de buna organizare a audienţei la sfatul popular, încă din anticamera ei , despre caietul în care se transcriu cererile, sesizările, propunerile oamenilor muncii. Cum ar trebui să se prezinte, firesc, un asemenea caiet ? Evident, împărţit pe rubrici unde se notează numele solicitantului, păsul său, termenul de soluţionare şi felul cum s-a rezolvat problema. Cu prilejul unei recente anchete făcute la Sfatul popular al regiunii Dobrogea, la Sfatul popular al oraşului Constanţa şi la Sfatul popular al raionului Nicolae Bălcescu din Bucureşti, am constatat, însă, că nicăieri ultima rubrică nu figurează în caietele de evidenţă ale celor care acordă audienţă. Ultima rubrică transcrie, exclusiv, numele funcţionarului care urmează să se ocupe de rezolvarea cazului. In ce constă, atunci, eficienţa unei audienţe dacă tocmai rubrica „rezolvări" absentează ? O NOTĂ bună se cuvine a fi acordată O.C.L.-Textile-încălţăminte din Cluj din a cărui iniţiativă, încă din primele luni ale acestui an au şi fost înfăptuite o seamă de măsuri privind profilarea şi modernizarea unităţilor existente. Demne de menţionat sunt în acest sens înfiinţarea noului magazin de desfacere a confecţiilor pentru adulţi, situat pe strada Gh. Doja, precum şi actualele amenajări ce se execută la unul din magazinele de pe strada Dr. Petru Groza, unde în curînd va fi dat în funcţiune primul magazin specializat în desfacerea confecţiilor pentru adolescenţi. IN INCINTA STAŢIEI C.F.R. Braşov jumătate din numărul caselor de bilete pentru clasa a 11-a, de pildă, stau închise, ceea ce duce la formarea de „cost" în faţa celor deschise. Datorită acestui lucru, numeroşi călători ajung pe peron după plecarea trenului din gară. Şi cînd te gîndeşti că toate acestea se petrec sub ochii conducerii staţiei, te întrebi, pe bună dreptate, de ce cel puţin în orele de vîrf şi duminica, zi în care în străvechiul oraş sosesc numeroşi turişti, nu funcţionează mai multe case pentru vînzarea biletelor . CONDUCIND sub influenţa alcoolului vehicolul nr. 51 700 DB, şoferul Gh. Grămăticu, a accidentat grav pe numitul Alexandru Gheorghe, care circula în acelaşi sens, pe şoseaua Ovidiu Tulcea. După ce victima a fost lovită din plin şi proiectată la sol, susnumitul şofer, din dovadă de o totală lipsă de răspundere şi de omenie, a fugit de la locul faptei. Accidentatul a fost găsit de organele miliţiei şi transportat la spitalul din Constanţa. Nu după mult timp, a fost identificat şi şoferul vinovat. Accidentul de mai sus ar trebui să dea de gîndit acelor conducători auto care nesocotind cele mai elementare reguli de conducere, primejduiesc viața pietonilor. V I MEMENTO Soarele răsare la 5 h 44’ Soarele apune la 18 h 51' —98 +267 Faust: Teatrul de operă și balet (16.48.20), ora 19.30 ; Logodnicul din lună: Teatrul de stat de operetă (14.80.11), ora 19.30 ; Din jale se întrupează Electra : Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14.71.71), ora 19 ; Tezaurul lui Justinian : Teatrul Naţional „X. L. Caragiale“, sala Studio (15.15.53), ora 19.30 ; Fizicienii : Teatrul de Comedie (16.64.60), ora 20 ; Scaunele: Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru (15.93.02), ora 20 ; Un tramvai numit dorinţă : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala din bd. Schitu Magureanu (14.60.60), ora 19.30 ; Sfintul Mitică Blajina : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio (12.74.50), ora 19,30 ; Amoport Teatrul Mic (14.70.81), ora 19,30 ; Nuntă la revistă : Teatrul „Barbu Delavrancea“ (12.94.23), ora 20; Cocoșelul neascultător : Teatrul „Ion Creangă“ (12.85.56), ora 9.30; Idei pentru o... revistă: Teatrul evreiesc de stat (21.36.71), ora 20 ; Ocheşel şi Bălăioara: Teatrul „Ţăndărică“, sala din str. Academiei 20 (15.87.37), ora 17 ; Revista dragostei : Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“, sala Savoy (15.56.78), ora 20 ; Magistrala tinereţii : Ansamblul artistic al C.C.S. (13.13.00), ora 20 ; Spectacol prezentat de Circul mare din Moscova: Circul de stat (11.01.20), ora 19,30. [cinematografe] Corăbiile lungi: Patria (11.86.25) orele : 8,30 — 11 - 13,30 — 16 —18,45 — 21,15; București (15.61.54) orele : 9,30 — 12,15 — 15,30 — 18,15 — 20,45 ; Feroviar (16.22.73) orele : 8,30 — 11,45 — 14 — 17 — 20; Excelsior (18.10.88) orele : 9,45 - 12,30 — 15,15 — 18,15 — 21,15 ; Hai Franţa: Republica (11.03.72) orele : 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18,45 — 21,15 ; La porțile pămîntului : Victoria (16.28.79) orele : 10 — 12 — 14 , 16 — 18.15 — 20.30 ; Melodia (12.06.88) orele : 10 — 12 — 14.30 — 16,30 - 18.30 - 20.30 ; Modern (23.71.01) orele: 10 — 12 — 14.15 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Finala buclucaşă : Luceafărul (15.87.67) orele : 9.30 - 11,45 — 14 — 16,15 - 18,30 - 20,45 ; Capitol (16.29.17) orele : 9,45 — 12 — 14,15 — 16,30 — 18,45 — 21 : Miorița (14.27.14) orele : 10 — 12 — 14 — 16 — 18,15 — 20,30 ; După mine, canalii 11 Festival (15.63.84) orele : 8,45 —* 11.15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 : Gloria (Alela I.O.R. nr. 6) orele : 10 - 12,30 — 15,45 — 18.15 — 20,45 ; Umbrelele din Cherbourg : Central (14.12.24) orele: 9,15 — 11,30 — 13.45 — 16 — 18,15 — 20.30 ; Divorț italian : Lumina (16.23.35) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18.30 — 21 ; Saşa : Union (13.49.04) orele: 15,30 — 18 — 20,30 ; Beata : Doina (16.35.38) orele : 11.30 — 13,45 - 16 — 18,15 — 20.30 ; Lira (31.71.71) orele : 15.30 — 18 — 20,30 ; Filme documentare: Timpuri Noi (15.61.10) orele : 10—21 în continuare ; A fost cîndva hoţ : Giuleşti (17.55.46) orele : 10.30 — 15.30 — 18 — 20,30 ; Tomis (21.49.46) orele: 9— 11,15 — 13,30 — 16 -18.30 — 21 ; Ani clocotitori : înfrăţirea (17.31.64) orele: 18 — 20,30; Cotroceni (13.62.56) orele : 15,30 - 18 — 20,30 ; Trageţi în Stanislas !: Dacia (16.26.10) orele : 9.30 — 14 — 16.15 — 18.30 — 20.45 ; Lumina verde : Buzeşti (15.62.79) orele : 16 — 18,15 — 20,15; Dulcea pasăre a tinereţii : Crîngaşi (17.38.81) orele: 16 — 18,15 — 20.30: Barcagiul: Grivița (17.08.58) orele : 10 — 12.30 - 15,30 - 18 — 20,30 : Arta (21.31.86) orele : 10 - 12,30 — 15.30 - 18 — 20.30: Fifi inaripatul: Bucegi (17.05.47) orele : 10 — 12 — 14 - 16 — 18.15 — 20,30 : Aurora (35.04.66) orele : 10 — 12 - 14 - 16,15 — 18.30 — 20,45 ; Procesul de la Nürnberg : Unirea (17.10.21) orele : 16 — 19.30 : Cea mai frumoasă : Flacăra (21.31.40) orele : 16 — 18.15 — 20.30 : Rahova (23.91.00) orele : 16 - 18.15 — 20.30 : In pustiul Patagoniei Moșilor (21.52.93) orele: 15.30 — 18 — 20.30 : Tom .Tones : Munca (21.50.97) orele: 10.30 — 13.30 — 16 - 18.30 — 21; Ferentari (23.17.50) orele : 15,30 — 18 — 20,30; Winetou: Cosmos (35.19.15) orele: 16 — 19,15; Vizita : Viitorul (11.48.03) orele : 15 - 17 — 19 — 21 ; Expresul Paris-München : Colentina (35.07.09) orele: 16 — 18,15 — 20,30 ; Ce s-a intîmplat cu Baby Jane : Volga (11.91.26) orele: 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Răscoala : Floreasca (12.28.30) orele : 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Flamura (23.07.40) orele: 10 — 12,30 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Procesul alb : Progresul (23.94.10) orele : 15,30 — 18 — 20.30 ; Vanina Vanini : Drumul Sării (31.28.13) orele : 15,30 — 17,45 — 20 ; Tranzit : Pacea (31.32.52) orele : 16 — 18 — 20 ; Fata lui Bube : Vitan (21.39.82) orele : 16 — 18.15 — 20.30 ; Trenul fantomă : Cinematecă orele: 10 — 12 — 14; Depășirea: Popular (35.15.17) orele : 15,30 — 18 — 20,30. □televiziune^ 19; Telejurnalul : 19,15 ; Pentru pionieri și școlari: O lume întreagă (fragmente din romanul lui Radu Tudoran) ; Planetele în jurul Soarelui (film documentar) : 20 : Săptămîna : 21,15: Popas folcloric pe valea Almăjului; 21,45: Teleglob (expediţie, undeva, pe Amazoane); 22,15 : „Cînd emiţătorul glumeşte“ ; 22,45: Recitalul sopranei Christianne-Bruxelle (Belgia) ; 23,02 : Telejurnalul ; 23,12 : Buletinul meteorologic ; 23,17 : închiderea emisiunii. PROGRAMUL 1:5: Ştiri ; 5,06 : Program susţinut de fanfară ; 5,20: Cîntece de excursie; 5,30 : Gimnastica ; 5,40 : Melodii populare ; 6: Radiojurnal; 6,10: Muzică uşoară ; 6,15 : Transmitem pentru sate ; 6,22 : Melodii interpretate la ţambal ; 6,45 : Salut voios de pionier ; 7 : Radiojurnal; 7,15 : Muzică uşoară; 7,30 : Melodii populare ; 7,45 : Arii din operete ; 8,08 : Cîntece populare; 8,30 : Melodia preferată ; 9,30 : Sfatul medicului ; 9,35 : Din creaţia vocală a lui Eduard Caudella şi Gheorghe Dima ; 10 : Ştiri ; 10,05 : Cîntece de dragoste ; 10,30 : Radioracheta pionierilor ; 11 : Arii din opere ; 11,15 : Teatru radiofonic . Venim în zori. (Scenariu radiofonic de Dürnök Sándor) ; 12,25 : Concert de prînz ; 13,40 : Muzică uşoară ; 14: Ştiri; 14,08: Solişti şi formaţii artistice de amatori ; 14,50 : Muzică instrumentală ; 15 : Evantai muzical ; 15,40 : Piese corale ; 16 : Radiojurnal ; 16,20 : Cîntă formaţia Sergiu Maragamba ; 16,45 : Muzică interpretată de fanfară ; 17 : Balada Iovan Iorgovan ; 17,30 : In slujba patriei ; 18 : Ştiri ; 18,03 : In jurul globului 18,13 : Muzică populară ; 18,30 : Dialog cu ascultătorii ; 18,45 : Selecţiuni din opereta „Gasparone“ de Millöcker ; 19 : Muzică uşoară ; 19,10 : Emisiune pentru şi despre conducătorii auto ; 19,30 : Răspunsuri muzicale iubitorilor de folclor ; 20 : Radiogazeta ; 20,30 : Cîntă Doina Badea ; 20,45 : Noapte bună, copii ; 20,55 : Tangouri ; 21,15 : Atenţiune, părinţi ! ; 21,30 : Voci, orchestre, melodii ; 22 : Radiojurnal ; 22,20 : Balada de Ciprian Porumbescu ; 22,30 : Moment poetic ; 22,35 : Muzică uşoară ; 23,52 : Ştiri. PROGRAMUL II : 7,30 : Radiojurnal ; 7,50 : Cîntece ; 8 : Muzică uşoară ; 8,30 : O nouă formaţie la microfon ; 8,50 : Uvertura la opera „Ondine“ de Lortzing ; 9 : Ştiri ; 9,05 : Poemul simfonic „Tamara“ de Balakirev ; 9,29 : Dialog pe portativ ; 9,35 : Folclor orăşenesc ; 10 : Divertisment pentru cvintet de suflători de Liviu Comes ; 10,10 : Cărţi care vă aşteaptă ; 10,25 : Creaţii muzicale inspirate din istoria şi lupta poporului român pentru libertate ; 11 : Ştiri; 11,07 : Ciclul „N-aţi vrea să înţelegeţi muzica ?“ ; 11,37 : „Sibiana“ de Ion Tofan ; 11,50 : Trei cîntece de Ştefan Cardoş ; 12 : Muzică de balet ; 12,30 : Folclor; 13: Ştiri; 13,08 : Simfonia a IlI-a în Re major de Schubert ; 13,30 : Lectură din romanul „Cordovanii“ de I. Lăncrănjan ; 14 : Muzică din operete ; 14,15 : „Asturias“ şi „Mallorca“ de Isaac Albéniz; 14,30 : Cîntă Gianni Meccia şi Mike Clark ; 14,45 : Săptămîna culturii ungare ; 15 : Radiojurnal ; 15,10 : Recital Magda Ianculescu ; 15,30 : Dansuri de estradă ; 16 : „Sonata de-a lungul veacurilor“ ; 16,30 : Inelus- Invîrtecuş ; 16,50 : Valsuri ; 17 : Radiojurnal ; 17,20 : Sonatina pentru vioară şi pian de Tiberiu Olah ; 17,30 : Haţegana ; 17,40 : Sfatul medicului ; 17,45 : Muzică de estradă ; 18 : Cîntăreţi de peste hotare 18,15: „Drum larg spre mintea şi inima poporului“ ; 19 : Ştiri; 19,03: Pentru prima oară în emisiunile noastre ; 19,30 : Emisiune literară : „Anii împotrivirii“ ; 20 : Opera „Carmen“ de Bizet (actul I) ; 20,56 : Radiojurnal ; 21,11 : Opera „Carmen“ de Bizet (actul al II-lea, al III-lea şi al IV-lea) ; 23 : Ştiri ; 23,07 : Ciclul „Simfonia românească“ ; 23,35 : Melodii ; 0,52 : Ştiri. PROGRAMUL III : 18 : Ştiri; 18,07 : Opera „Tîrgul din Sorocinsk“ de Musorgski ; 19,30 : Muzică corală românească ; 19,45 : Piese instrumentale şi vocale de Claude Debussy; 20,15 : Din creaţia lui George Enescu ; 21,30 : Radiojurnal ; 21,45 : Jazz ; 22,10 : Lucrări contemporane în repertoriul interpreţilor români, cum va fi vremea Pentru zilele de 9, 10 şi 11 aprilie se anunţă următorul timp probabil : Vreme călduroasă, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi variabil, înnourări mai accentuate se vor produce în vestul şi nordul ţării unde vor cădea ploi temporare şi sub formă de averse. Vînt potrivit, predominînd din sectorul vestic. Temperatura în scădere în a doua parte a intervalului. Minimele vor oscila între minus 1 şi plus 9 grade iar maximele între 10 şi 20 grade. VINERI 8 APRILIE 1966 teatre rycaig ! O întimplare in Atlantic De la bordul navei oceanice de pescuit „Galaţi“ a sosit o radiogramă. In timp ce pescuia în apele tropicale ale Oceanului Atlantic, în dreptul coastelor de vest ale Africii, radiotelegrafistul de pe traulerul „Galaţi“ a recepţionat prin radio semnale de ajutor. Ele erau transmise de la bordul navei-trauler „Hiram" sub pavilion izraelian, care cerea asistenţă medicală pentru unul din marinarii portughezi din echipajul său, grav bolnav. In scurt timp, cele două nave s-au apropiat şi medicul navei româneşti, Victor Niculescu, s-a deplasat cu o barcă la vasul străin unde a consultat bolnavul, stabilind diagnosticul unei nefrite acute. Tratamentul a început imediat sub stricta îndrumare a medicului român, apoi supravegherea bolnavului a continuat mai multe zile prin radio, o dată cu acordarea asistenţei medicale indicate. Comandantul navei „Hiram“ a adresat pe calea undelor mulţumiri călduroase marinarilor români pentru atitudinea lor umană care a dus la salvarea vieţii unui marinar. Restaurarea muzeului de la Doftana La Muzeul Doftana se apropie de sfîrşit lucrările de restaurare începute anul acesta. Au fost terminate lucrările de degajare şi de consolidare a zidurilor, iar o parte din încăperi au fost aduse la forma lor iniţială din anii cînd Doftana era o cumplită şi înfiorătoare închisoare. In aceste zile premergătoare aniversării a 45 de ani de la crearea partidului, Muzeul Doftana cunoaşte o mare afluenţă de vizitatori. CARNET CULTURAL La Teatrul C.C.S. din Capitală a avut loc recent premiera concertului-spectacol „Magistrala tinereţii". In clişeu, scenă din spectacol in interpretarea soliştilor vocali Florina Variam şi Nicolae Coman Foto : ION POPOVICI Cronica muzicală „LOGODNICUL DIN LUNĂ“ Opereta noastră nu este, de bună seamă, scutită nici de lipsuri, nici de critici. Deficienţele în promovarea creaţiei originale, inegalitatea unor spectacole, frămîntările nu totdeauna pozitive din sinul colectivului, au fost şi poate vor mai fi dezbătute. Cu atît mai mult se cuvine însă, atunci cînd ni se oferă producţii artistice de calitate, să le recunoaştem ca atare. Mărturisim deci deschis că recenta premieră, cu „Logodnicul din lună" (— titlul românesc nu este tocmai propriu —) de Eduard Künneke ne-a făcut impresia unui spectacol plăcut, antrenant, realizat cu grijă şi fantezie. însăşi ideea aducerii unui nume prea puţin cunoscut la noi, dintre maeştrii de prestigiu ai creaţiei de operetă, este pozitivă. Cu atît mai mult cu cît Kanneke (1885— 1953) diferă, prin formaţia sa muzicală şi prin caracteristicile creaţiei, de reprezentanţii şcolii vieneze, fiind legat mai mult de tradiţiile teatrului şi muzicii berlineze. Regăsim, în operetele sale, şi un punct de vedere mai modern asupra genului, în sensul că melodica Ieste poate mai puţin dulce şi sentimentală ca cea a premergătorilor săi, iar simţul ansamblurilor, al continuei întrepătrunderi între partea vocală şi cea orchestrală, al vioiciunii scenice, este mai dezvoltat. Nu rămînem, poate, în minte, cu melodii de calitatea celor prezente în creaţiile lui Johann Strauss sau Lehar, dar s-ar putea ca noţiunea de teatru muzical, în accepţiunea berlineză, să reiasă mai pregnant din operetele lui Künneke. Pe de altă parte, este, evident, un profesionist fără cusur în domeniul său, mînuind mijloacele cu dezinvoltură şi supleţe. Fără îndoială, pretextul literar nu este, în sine, de loc senzaţional ; totuşi, prezenţa acestui logodnic venit de departe, învăluit de o atmosferă atrăgătoare şi tainică, conferă o notă de poezie aparte, iar idila înfiripată între August şi Julia evocă, de departe, cadrul liric al ciclurilor de lieduri de Schubert, cu dragostea între „drumeţ" (— Wanderer —) şi frumoasa morăriţă. Absenţa baletelor de fast, a episoadelor încărcate, de gust îndoielnic, reducerea balastului convenţional al genului apare pozitivă în opereta lui Künneke ; se cuvine arătat că versiunea românească a libretului (— realizată de V. Timuş şi M. Păun —) se încadrează specificului operetei, fără a trece însă dincolo de limitele bunului gust. Poate doar cîteodată pasiunile gastronomice ale unchiului Josef devin niţeluş plictisitoare şi li s-ar putea pune o surdină. Regia lui Nicuşor Constantinescu este inteligentă, animată, cuprinde scena într-o mişcare perpetuă, totuşi ordonată artistic şi cu anumite elemente specifice de stil, bine venite. îmbinarea între mijloacele teatrului şi cele ale dansului (— coregrafia Elena Penescu- Liciu —) se face cu multă naturaleţe, personajele fiind caracterizate mai multilateral decit ne-am obişnuit în alte cazuri. O reuşită deosebită, de pildă, ni s-a părut realizarea rolului comic al lui Egon (Toni Gurachi), personaj mult mai nuanţat decît obişnuitul amorez nătîng de totdeauna, îmbină gîngăveala (care evită destul de ingenios vulgaritatea) cu un oarecare umor, naivitatea rizibilă cu ingeniozitatea, iar mobilitatea scenică deosebită îl face chiar atrăgător şi captivant, determinîndu-ne să-i simţim lipsa în pasajele prea definitirico-sentimentale. In general, interpretarea este de calitate, dîndu-ne prilejul să ne bucurăm de tinereţea şi talentul unor înzestraţi artişti, care ne fac să fim încredinţaţi că opereta noastră mai are încă un viitor frumos înainte-i. In rolul logodnicului de departe, Anton Negoiţescu are o prezenţă plăcută, este degajat şi simpatic, cîntă cu expresivitate ; în pasajele de proză ar putea încă să mai cîştige în naturaleţe. Partenera sa, Cleopatra Melidoneanu, are o voce plină, frumos timbrată, căreia i se va adăuga, o dată cu sporirea experienţei scenice, şi o diversificare corespunzătoare a mijloacelor actoriceşti. Constanţa Cîmpeanu, ca de obicei, debordantă de temperament şi optimism, are darul preţios de a „umple scena". Se cuvine însă observată o mică reţinere, pentru ca expansivitatea să nu apară monocromă. De pildă, pe această linie, chihotitul celor două fete, la începutul actului II, apare intrucîtva prelungit şi forţat. Perechea mai vîrstnică, cu micile ei manii (Nae Roman, Tamara Buciuceanu), logodnicul „en titre", convins de faptul că este irezistibil din punct de vedere fizic și financiar (N. Ionescu Dodo), în fine valeţii şi bucătarul (D. Bugarin, T. Simionescu, N. Stănescu) întregesc un ansamblu în care, prin concepţia însăşi a autorilor spectacolului, nu există personaje secundare. Iar conducerea muzicală competentă (Constantin Rădulescu) merge pe aceeaşi linie a sublinierii spiritului de echipă care uneşte, de astădată, orchestra şi soliştii într-un tot unitar. ALFRED HOFFMAN Note de lectură O prezenţă de prestigiu Este în spiritul unei vechi şi actuale tradiţii, ca universităţile să nu fie numai aşezăminte de instrucţiune, ci şi focare de studiu şi cercetare. Urmînd această tradiţie, tînăra universitate timişoreană a editat de curînd o masivă culegere de studii consacrate lui Eminescu şi Creangă. Volumul cuprinde comunicările şi conferinţele ţinute acolo în cadrul manifestărilor ştiinţifice prilejuite de comemorarea celor doi scriitori în cursul anului 1964. Nota explicativă a redacţiei ne avertizează însă că nu este vorba de simpla reproducere a acestor texte, ci de nişte versiuni noi, argumentate, îmbunătăţite, aduse în actualitate prin consultarea materialelor apărute ulterior, aşa încît fiecare studiu să reprezinte o contribuţie proprie, să pună în discuţie puncte de vedere originale asupra personalităţii şi creaţiei scriitorilor abordaţi. Aşa, de pildă, eruditul studiu „Alegoria Luceafărului" de Eugen Todoran, urmăreşte sensul filozofic al alegoriei Luceafărului pe firul treptatelor modificări ale motivului folcloric, pentru a exprima ideea poetului. Studiul impune şi prin aceea că dezvoltă o părere personală, demonstrînd primatul gîndirii filozofice a poetului, căreia i se subordonează elementele mitice, confruntîndu-şi opiniile cu cele ale unor cercetători mai vechi sau mai noi. Ştefan Munteanu în „Eminescu şi limba poetică a înaintaşilor" studiază raporturile dintre expresia poetică eminesciană şi resursele de limbă şi stil provenite din poezia predecesorilor lui Eminescu, subliniind superioritatea stilistică şi valoarea estetică a mijloacelor de expresie folosite de acesta. G. I. Tohăneanu urmăreşte „un leit motiv eminescian“, polisemia cuvîntului marmură în opera lui Eminescu, descifrînd sensurile metaforice şi nuanţele semantice pe care le traduce acest cuvînt, în diferite contexte, într-o tratare care depăşeşte deseori caracterul strict lexicografic, prilejuind interesante consideraţii şi asocieii. „Categoria de frumos în concepţia lui Eminescu" formează obiectul unui studiu semnat de Ion Iliescu, în care se arată că tezele marelui nostru poet despre frumos, artă şi estetică aduc o contribuţie de seamă în conturarea idealului estetic din epoca sa, menţinîndu-şi în bună parte valabilitatea şi în zilele noastre. Celelalte studii consacrate lui Eminescu tratează despre „Reflexe prometeice în poezia lui Eminescu“ (Al. Crişan), „Eminescu şi antichitatea greco-romană" (Maria Pîrlog), „Eminescu în perspectiva literaturii universale" (Victor Iancu). Partea referitoare la Creangă, deşi cuprinde mai puţine studii, abordează probleme esenţiale ale creaţiei prozatorului. Consideraţiile cu privire la stilul artistic al lui Ion Creangă, semnate de G. I. Tohăneanu, prilejuiesc pătrunzătoare disocieri în care se arată, aprofundîndu-se o idee unanim acceptată, că proza lui Creangă, deşi autentic populară, este expresia unui artist subtil. Autorul îşi întemeiază concluziile pe cercetarea minuţioasă a categoriilor sintactice şi a procedeelor stilistice de bază folosite de marele povestitor. Un alt studiu, tratînd de asemenea o problemă de expresie artistică („Limba artistică în opera lui Creangă“ de Ştefan Munteanu) urmăreşte modul în care sunt investite, cu valori estetice inedite, elemente specifice de limbă populară, în proza nemuritorului humuleştean. In încheiere, studiul lui Eugen Todoran, stabileşte coordonatele creaţiei lui Ion Creangă în concertul literaturii universale. Apariţie de natură să intereseze un cerc larg de cititori — cercetători ai istoriei noastre literare, studenţi, profesori de limba română, simpli iubitori de literatură — volumul editat de Universitatea din Timişoara afirmă o prezenţă viguroasă şi de prestigiu în cîmpul cercetării literare, prezenţa universitarilor timişoreni. BORIS BUZILA IN CULORI PASTEL O lumină caldă izvorăşte din volumul „A murit Luchi“ de Otilia Cazimir, recent apărut în Editura Tineretului. Sensibilitatea şi graţia sunt trăsăturile principale ale amintirilor care se desfăşoară frumos, cu parfum de salcâm şi de tei. O fetiţă inteligentă, Luchi, îşi povesteşte peripeţiile, întîmplările, primele bucurii şi primele tristeţi. Scrisă la persoana întîi, cartea cu visuri de copil şi cu arome fragede, prin candoarea gîndurilor, prin frumuseţea descrierii locurilor şi a oamenilor se adresează tuturor vîrstelor. Răzbate în aceste povestiri ceva de esenţă „sadoveniană“, ceva împlinit şi bine făcut, alcătuit cu esenţe tari de pădure şi de amurg. Şi mai este aici o lumină uşor violacee ce ne aduce aminte de Ionel Teodoreanu. Dar „vocea“ nostalgică care se citeşte printre rînduri este proprie poete» Otilia Cazimir. Lumea în care trăieşte Luchi ne apare clară, cu portrete bine retuşate care se reţin. Oamenii „aşezaţi" la gind şi la vorbă prezentaţi de scriitoare sînt nişte moldoveni sfătoşi şi gospodari. Poezia Otiliei Cazimir este o poezie a vîrstei celei mai fragede, văzută cu un ochi matur. Ilustraţiile Adrianei Mihăilescu comentează inspirat, în culori de pastel, paginile volumului. Apărută în excelente condiţii grafice cartea se citeşte cu plăcere. SORIN STOIAN Programul televiziunii de la 10 la 16 aprilie DUMINICA 10 APRILIE 8,30: Reţeta gospodinei şi curs de croitorie ; 9 : Emisiune pentru copii ; 10,30 : Emisiune pentru sate ; 14 : Studioul „A“ ; 19,30 : Telejurnalul ; 19,40 : Muzică populară ; 20 : Film : Judex ; 21,35 : „O zi la Pallanza“ ; 22,30 : Telejurnalul ; 22,40 : Telesport. MARȚI 12 APRILIE 19 : Telejurnalul; 19,15 : Caisul ; Ani de vitejie : Mihai Viteazul ; 20 : Film : Omul invizibil ; 20,30 : Cabinet medical TV ; 20,50 : Telecronica economică ; 21,20: Film: „Tutunul“ seria a II-a ; 22,50 : Telejurnalul ; 23: Buletinul meteorologic. MIERCURI 13 APRILIE 19: Telejurnalul de seară ; Clic !.„ „Domnul Goe“ de I. L. Caragiale ; 19:30 : „Cu și fără ajutorul algebrei“ ; 20 : Seară de teatru : Othello de William Shakespeare — interpretează colectivul Teatrului National din Craiova . In pauză : „Energii“ — film documentar ; 23,15 : Telejurnalul ; 23,25 : Buletinul meteorologic. JOI 14 APRILIE 19 : Telejurnalul; 19,15: Calul Fury ; Sport la microscop: Floreta ; 20 : Pentru noi, femeile ; 20,30 : Trei tablouri pe săptămînă ; 20,45 : „Cenușăresele ecranului“; 22: Viorile lui George Enescu ; 22,30: Telejurnalul; 22,40 : Buletinul meteorologic. VINERI 15 APRILIE 19: Telejurnalul; 19,15: Ghici ce-i?: Actori de seamă: M. Pascaly; 20: Săptămîna; 21: Avanpremieră; 21,15: Teleglob; 21,45: Cîntece si dansuri din diferite regiuni ale tării : 22,15: Intre harpa eoliană si magnetofon ; 22,40 : Telejurnalul ; 22,50 : Buletinul meteorologic. SÎMBĂTA 16 APRILIE 19 : Telejurnalul ; 19,15 : Întîmplări cu şoricei ; Paşi de dans ; 20 : Tele-enciclopedia ; 21 : Din melodiile ecranului; 21,35 : Micro-antologie TV ; 22,15 Film : Sfîntul; 23,05 : Telesport ; 23.20: Telejurnalul ; 23.30 : Buletinul meteorologic.