România Liberă, mai 1966 (Anul 24, nr. 6700-6724)

1966-05-05 / nr. 6702

Anul XXIV - nr. 6702 4 pagini 30 bani REDACŢIA: Plata Seratei). Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex­­ 179 — Bucureşti La succesele obţinute de la începutul anului de întreprinderile industriale din regiunea Iaşi, Fabrica de rulmenţi din Birlad şi-a adus partea ei de contribuţie. Colectivul cunoscutei unităţi metalurgice a raportat printre primele îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă închinată aniversării partidului. 60 de sonde forate peste plan Sondorii din întreaga ţară şi-au depăşit angajamentele luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului. De la începutul anului şi pînă acum ei au forat pes­te prevederile planului mai mult de 60 de sonde. Toate trusturile şi-au depăşit sarci­nile de plan, în fruntea între­cerii socialiste situîndu-se cel de la Moineşti cu o depăşire a planului pe primele patru luni de 22 la sută şi din Tg. Jiu cu 13 la sută. (Agerpres­) Rod al extinderii tehnicii noi DEVA. Minerii din bazinul carbonifer al Văii Jiului, cei care scot la suprafaţă însem­nate bogăţii din adîncurile Teliucului şi Ghelarului închi­nă aniversării partidului un nou succes: 45 000 tone de cărbune şi minereu de fier extrase peste prevederile de plan de la începutul anului. In acest fel angajamentele lu­ate pentru prima etapă a în­trecerii, avînd ca termen 8 mai, au fost îndeplinite şi de­păşite. Succesul minerilor este rodul extinderii tehnicii noi de exploatare în abataje, organizării mai judicioase a procesului de producţie şi a asistenţei tehnice în subteran pe toate schimburile. (Ager­­pres). In pag. a 2-a: 45 de de P. a­n I la crearea C. R. EVOCARE: Un moment din lupta revoluţionară a clasei muncitoare iii nim­iii vnii nu Foto : GH. PARASCHIV CONDUCEREA DE CĂTRE PARTID - CHEZĂȘIA SUCCESELOR IN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE întreaga activitate a sfatu­rilor populare, îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce le revin în etapa actuală, nu pot fi concepute fără conducerea exercitată în permanenţă, de către partid în acest dome­niu important al vieţii noas­tre de stat. Documentele ce­lui de al IX-lea Congres al Partidului­ Comunist Român şi ale plenarelor Comitetului Central, indicaţiile practice permanente ale partidului constituie baza întregii acti­vităţi a sfaturilor populare. Partidul nostru, organele şi organizaţiile sale reprezintă forţa activă, care concentrea­ză munca sfaturilor populare, energia maselor de oameni ai muncii. Atît în activitatea proprie cit şi în cea­ a sfaturilor popu­lare raionale, orăşeneşti şi comunale Sfatul popular al regiunii Suceava şi Comitetul său executiv au fost sprijini­te de Comitetul regional de partid pe linia accentuării preocupării pentru cunoaşte­rea realităţii şi aprofundarea problemelor de larg interes cetăţenesc, pentru ca, în se­siuni, să fie supuse spre dezbatere acele probleme care sunt intr-adevăr de primă importanţă. Comitetul regio­nal de partid a îndrumat co­mitetul executiv al sfatului popular regional în lărgirea ariei problemelor ce urmau a fi dezbătute în sesiuni. Dacă în anii trecuţi, în bună parte, sesiunile îşi restrîngeau dez­baterile la cîteva probleme (buget, planul industriei loca­le etc.), acum apar pe ordinea de zi probleme variate : valo­rificarea unor noi resurse lo­cale, calitatea produselor in­dustriei locale, a lucrărilor Emil Bobu președintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional Suceava de construcţii, îmbunătăţirea metodelor în munca cultural­­educativă de masă, stilul de muncă al sfaturilor populare, ridicarea nivelului edilitaro­­gospodăresc al oraşelor şi sa­telor prin acţiuni patriotice de înfrumuseţare, asigurarea bazei tehnico-materiale a tu­rismului și altele. Ca urmare a sprijinului primit în pregă­tirea sesiunilor, s-a întărit răspunderea sfaturilor popu­lare în urmărirea îndeplini­rii propriilor hotărîri, în folo­sirea unor forme noi, de dezbatere directă cu masele și de atragere în elaborarea unor măsuri concrete, deter­minate de condiţiile specifice ale fiecărei localităţi în parte, privind gospodărirea, oraşelor şi satelor, îmbunătăţirea acti­vităţii organizaţiilor economi­ce şi instituţiilor social-cul­­turale. Comitetul executiv al Sfa­tului popular regional a fost ajutat în cadrul plenarelor şi şedinţelor Biroului comitetu­lui, cit şi cu prilejul analize­lor periodice, să generalizeze rezultatele pozitive din acti­vitatea economică, social-cul­­turală, organizatorică a sfa­turilor populare, metodele cele mai bune de muncă ale deputaţilor, comisiilor per­manente, comitetelor de cetă­ţeni, să manifeste exigenţă în combaterea lipsurilor. Noi am simţit în permanenţă grija Comitetului regional de partid îndreptată spre promovarea neabătută în activitatea loca­lă de stat a muncii şi condu­cerii colective, principiu su­prem al conducerii de partid. In prezent, în sesiunile sfatu­rilor populare, începînd cu Sfatul popular regional, se constată un nivel ridicat al dezbaterilor, competenţă, con­tribuţia activă a specialişti­lor, un interes viu pentru adoptarea de hotărîri clare, cu un scop precis, care sînt rezultatul muncii colective în sesiuni. în trimestrul I al anului 1966, primul an al cincinalu­lui, în regiunea Suceava s-au obţinut succese importante în (Continuare în pag. a 3-a) Proletari !din toate ţările, uniţi-vă­­ mert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Romanul şi conştiinţa omului nou Corespondentă din Londra: Riscul provizoratului Pagina 0 4 0 Corespondentă din Roma, în numele lui Paolo Rossi Pagina a 4-a Şedinţa Consiliului de Miniştri al Franţei Pagina a 3-a Pagina a 4-a Pe panoul de onoare Completează bilanţul întrecerii HUNEDOARA (coresp. R.I.). — In primele două zile din luna mai agregatele de la Combinatul siderur­gic din Hunedoara au funcţionat în mod obişnuit, iar siderurgiştii s-au străduit să completeze bilanţul rea­lizărilor cu care cinstesc aniversarea partidului. Colectivele de muncă de la cele două fabrici de aglomerare au realizat 972 tone minereu aglo­merat peste plan, iar muncitorii de la oţelăria Martin nr. 1 au depăşit planul cu 300 tone de metal. Impor­tante depăşiri de plan au înregistrat jurnaliştii de la secţiile I şi II fur­nale, colectivele de la bluming, la­minorul de 800 milimetri şi altele. BRAŞOV (coresp. R. I.). — Colec­tivele de muncitori, ingineri şi tehni­cieni din regiunea Braşov, care şi-au îndeplinit şi depăşit angajamentele luate în cinstea aniversării partidu­lui, continuă cu şi mai mult avînt întrecerea socialistă. La Uzinele de tractoare s-au rea­lizat ieri primele motoare din luna mai peste prevederile de plan. In acelaşi timp, la Combinatul chimic din Făgăraş s-au produs peste plan în primele trei zile ale lunii mai circa 100 tone de îngrășăminte chi­mice azotoase, iar la fabrica „Teme­lia“ din Brașov, unde focul în cup­toare arde continuu, s-au produs în plus circa 75 tone de ciment și 30 tone de clincher. ★ Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu a delegaţiei de activişti ai Partidului Comunist Francez Miercuri, 4 mai tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, a primit delegaţia de activişti ai Partidului Comunist Fran­cez alcătuită din tovară­şii : Gaston Plissonnier, mem­bru al Biroului Politic, se­cretar al C.C. al P.C.F., con­ducătorul delegaţiei, Jacque­line Geliy, membru al C.C. al P.C.F., Paul Chastellain, mem­bru al C.C., secretar al Fede­raţiei Hautes Pyrenees a P.C.F., Marcel Longuet, secre­tar al Federaţiei Indre et Loire a P.C.F., Jean Garcia, colaborator al Secţiei de poli­tică externă a C.C. al P.C.F., şi J. Lusiac, redactor şef al publicaţiei „La Terre“. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, au luat parte tovarăşii : Alexandru Dră­­ghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass şi Andrei Păcuraru, membri ai C.C. al P.C.R., şefi de sec­ţie la C.C. al P.C.R., Ion Ilies­cu şi Ion Stoian, membri su­pleanţi ai C.C. al P.C.R., şefi de secţie la C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei şi Petre Dăni­­că, adjuncţi de şefi de secţie la C.C. al P.C.R. Tovarăşul Gaston Plisson­nier a mulţumit pentru po­sibilitatea oferită delegaţiei de a cunoaşte realizările oa­menilor muncii din Republi­ca Socialistă România anga­jaţi în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. De­legaţia a vizitat obiective e­­conomice, industriale, agri­cole, culturale, sociale, dînd o înaltă apreciere activităţii colectivelor de muncă şi rea­lizărilor lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a mulţumit pentru cuvin­tele calde adresate partidului şi poporului român şi a in­format oaspeţii despre prin­cipalele preocupări ale parti­dului şi oamenilor muncii din ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc un schimb de păreri privind dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două partide, întărirea unităţii şi coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Discuţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, to­vărăşească. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia parlamentară a Turciei Secretarul general al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, a primit miercuri după-amiază delegaţia Marii Adunări Naţionale a Turciei, alcătuită din Ferruh Bozbeyli preşedintele Medjlisului, O­mer Faruk Kînayturk, sena­tor, Musa Kâzîm Coşkun deputat, secretarul Comisiei comerciale a Medjlisului, Osman Zeki Efeoglu, deputat, membru în Comisia de turism şi informaţii a Medjlisului, Cevat Onder, deputat, mem­bru în Comisia de industrie a Medjlisului, Sedat Akay, membru în Comisia de ener­gie şi resurse naturale a Medjlisului, preşedintele Co­misiei agricole, Osman Ali­­şiroglu, senator, Huseyin Avni Akin, deputat, Ibrahim Sîtkî Hatipoglu, deputat, membru în Comisia de cen­zori pentru finanţe a Medjli­sului, Huseyin Balan, de­putat, membru în Comisia lucrărilor publice şi în cea de energie şi resurse naturale a Medilisului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Semsettin Arii Mardin, am­basadorul Turciei la Bucu­reşti, şi Argun Coban, prim­­secretar al Ambasadei. La întrevedere au partici­pat Ştefan Voitec, preşedin­tele Marii Adunări Naţiona­le, acad. Şt. S. Nicolau, vice­preşedinte al Marii Adunări Naţionale, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor ex­terne, Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, deputaţii Stanciu Sto­ian, secretar general al Ligii române de prietenie cu po­poarele din Asia şi Africa, Ion Cristoloveanu, Tudor Ionescu, Andrei Păcuraru, C. Paraschi­­vescu-Bălăceanu, Mircea Re­­breanu, precum şi Petre Buzilă, directorul Secretaria­tului M.A.N. Preşedintele Medjlisului a exprimat cu acest prilej din nou mulţumiri pentru invitaţia adresată delegaţiei parlamentare turce de a vizi­ta România şi de a avea con-­­tacte nemijlocite cu realităţi­le româneşti, cu conducătorii ţării. In timpul discuţiilor s-a e­­videnţiat că relaţiile dintre cele două ţări au evoluat po­zitiv şi că există de ambele părţi dorinţa ca ele să fie în continuare dezvoltate pe baza principiilor respectului şi a­­vantajului reciproc, al nea­mestecului în treburile inter­ne. Totodată a avut loc un schimb de păreri privind si­tuaţia internaţională, sub­­liniindu-se contribuţia pe care cele două ţări pot să o aducă la apărarea păcii în Balcani şi în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (A­­gerpres) Ieri la Moscova s-a deschis Expoziţia economică a Republicii Socialiste România MOSCOVA.­­ Trimişii spe­ciali S. Podină, A. Munteanu, T. Niţescu, transmit : Miercuri a avut loc în par­cul Sokolniki din Moscova inaugurarea expoziţiei econo­mice a Republicii Socialiste România. La festivitatea inau­gurală au participat L. I. Brej­­nev, A. N. Kosîghin, M. A. Suslov, G. I. Voronov, A. N. Şelepin, K. T. Mazurov, A. I. Pelşe şi alţi conducători de partid şi de stat, miniştri, conducători ai unor instituţii centrale, numeroşi reprezen­tanţi ai vieţii publice şi obşteşti, ziarişti. Au fost de faţă şefi ai mi­siunilor diplomatice şi alţi membri ai corpului diploma­tic acreditaţi la Moscova. La sosirea în expoziţie, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Mihai Marinescu, şeful dele­gaţiei guvernamentale a Re­publicii Socialiste România, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini, şi de Teodor Marinescu, ambasado­rul României la Moscova. Festivitatea a fost deschisă de M. V. Nesterov, preşedinte­le Prezidiului Consiliului U­­nional al Camerei de comerţ. A luat, apoi cuvîntul, N. S. Patolicev, ministrul comerţu­lui exterior al U.R.S.S.. El a arătat că expoziţia demon­strează grăitor forţele cres­­cînde ale României socialiste în dezvoltarea economiei, şti­inţei şi culturii. „Expoziţia este o strălucită mărturie a ceea ce poate realiza un popor care a păşit pe drumul con­strucţiei socialiste“. Referin­­du-se la entuziasmul cu care muncește poporul român pen­tru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., vorbitorul a subliniat că aceasta îi bucură sincer pe oamenii sovietici care doresc poporului frate român noi succese în îndeplinirea sarci­nilor trasate de congres. El a arătat în continuare că, colaborarea multilaterală economică şi tehnico-ştiinţifi­­că dintre ţările noastre se în­tăreşte şi se dezvoltă perma­nent şi că prezenta expoziţie constituie un aport în aceas­tă direcţie. N. S. Patolicev s-a referit, apoi, la succesele Uniunii So­vietice şi la hotărîrea oame­nilor sovietici de a îndeplini directivele Congresului al XXII­I-lea al P.C.U.S. cu pri­vire la noul plan cincinal, în numele delegaţiei guver­namentale a Republicii So­cialiste România a vorbit Mi­hai Marinescu. După ce a relevat succesele obţinute de ţara noastră în ultimii şase ani, vorbitorul a subliniat că poporul român, traducînd în viaţă hotărîrile Congresului al IX-lea al par­tidului, îşi îndreaptă eforturi­le spre industrializarea în continuare a ţării. „Ţara noastră, a spus Mihai Mari­nescu, va continua să-şi întă­rească legăturile frăţeşti cu toate ţările socialiste, în spiritul internaţionalismului, şi să-şi dezvolte totodată re­laţiile cu celelalte ţări ale lumii, pe baza respectării in­dependenţei şi suveranităţii, neamestecului în treburile in­terne, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc“. Vorbitorul a arătat, apoi, că oamenii muncii din ţara noas­tră se bucură din toată inima de succesele remarcabile pe care popoarele sovietice, sub conducerea P.C.U.S. le-au obţinut în dezvoltarea ţării. După ce a subliniat conti­(Continuare în pag. a 3-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului TODOR JIVKOV prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Populare Bulgaria SOFIA Dragă tovarăşe Jivkov, Profund întristaţi de vestea despre pierderile umane şi mate­riale provocate de ruperea barajului de la.Viaţa, vă exprimăm dv., Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, guvernului şi poporului frate bulgar cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit în urma acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La Porţile de Fier s-a umplut şi cea de a 20-a celulă CRAIOVA.­­ După ce au bătut ultima plan-planşă de legătură dintre digul din aval şi batardoul celular, în noap­tea de 3—4 mai, constructorii de pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier au obţi­nut o nouă victorie. Ei au terminat lucrările de înălţare a batardoului celular prin în­chiderea şi umplerea celei de-a 20-a celulă. In prezent, se lucrează intens la realiza­rea joncţiunii între batardoul celular şi digul din aval, pen­tru închiderea incintei fazei întâi a lucrărilor. (Agerpres). Soiul Caracal 6 După o muncă de aproape 4 ani cercetătorii ştiinţifici de la Staţiunea experimentală a­­gricolă din Caracal au obţinut o nouă linie de orz pe care au denumit-o Caracal 6. Noua li­nie înspică între 20—25 aprilie şi ajunge la maturitate în luna mai, cu aproape 30 zile mai devreme decit celelalte soiuri de orz. Aceasta va da posibilitate să se obţină de pe aceleaşi suprafeţe două recol­te dat fiind că după orz se poate însămînţa porumb hi­brid. (Agerpres). Spectacol de gală oferit de echipele artistice studenţeşti Miercuri seara a avut loc la Teatrul de operă şi balet din Bucureşti, un spectacol cu prilejul închiderii „Festi­valului artistic studenţesc" închinat celei de a 45-a ani­versări a Partidului Comu­nist Român. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Şte­fan Voitec, membri supleanţi ai Comitetului Executiv, se­cretari ai C.C. al P.C.R., membri ai C.C. al P.C.R., şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti, oameni de cultură şi artă, tineri din diferite sectoare de activi­tate. Cei mai buni dintre con­curenţii la festivalurile artis­tice desfăşurate in toate centrele universitare — vii­tori medici, ingineri, profe­sori, economişti, cercetători — au oferit o entuziastă manifestare artistică închi­nată patriei şi partidului. Formaţii folclorice, carate şi de estradă, solişti vocali, instrumentişti şi dansatori din mai multe centre uni­versitare ale ţării au­ inter­pretat un bogat program artistic care a cuprins cînte­­ce despre lupta glorioasă a Partidului Comunist Român, melodii şi dansuri populare, momente coregrafice, arii din opere. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Tinerilor artişti le-au fost oferite flon din partea conducerii de partid şi de stat. (Agerpres).

Next