România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)
1966-10-14 / nr. 6840
In sectorul zootehnic maramureşean Se menţine încă distanţa între posibilităţi şi realizări Modul cum sunt puse în valoare condiţiile prielnice existente în regiunea Maramureş pentru dezvoltarea sectorului zootehnic a făcut obiectul articolului „Tradiţia obligă la mai mult !“, apărut in ziarul nostru pe data de 4 martie a.c. Se pune întrebarea : în perioada care a trecut, au luat consiliile agricole şi consiliile uniunilor cooperatiste din această regiune măsurile cuvenite pentru ca în unităţile agricole numărul animalelor şi productivitatea acestora să crească continuu ? Rezultatele obţinute demonstrează că o asemenea preocupare a existat şi că experienţa acumulată va permite ca în viitor să se înregistreze succese şi mai substanţiale. Cum s-a procedat ? In primul rind, atenţia a fost îndreptată în direcţia sporirii efectivelor printr-o ştiinţifică organizare a reproducţiei şi prin creşterea in bune condiţii a tineretului animal. Consiliul agricol regional a luat măsuri de a se constitui colective de specialişti care au stabilit în fiecare unitate măsuri concrete, pentru realizarea efectivelor prevăzute în planurile de producţie ale cooperativelor agricole, îmbunătăţirea structurii acestora, înlocuirea animalelor necorespunzătoare, organizarea montei în taberele de vară, constituirea loturilor de prăsilă şi altele. S-a introdus, în tot mai multe unităţi agricole, o evidenţă precisă, la zi, a reproducţiei, controlul periodic al gestaţiei la vaci, depistarea afecţiunilor care provoacă sterilitatea, tratarea lor, analiza lunară la nivelul consiliilor agricole raionale a situaţiei reproducţiei şi combaterii sterilităţii. Aşa cum este şi firesc, un accent deosebit s-a pus pe creşterea numărului de bovine şi în special al vacilor, pe seama prăsilei proprii. In prima jumătate a acestui an, în cooperativele agricole din regiunea Maramureş din efectivul de vaci au ieşit 10,9 la sută de capete, în schimb intrările de la categoria juninci au reprezentat 30,3 la sută. Faţă de începutul anului, in unităţile agricole numărul bovinelor a crescut cu 4251 de capete, iar cel al vacilor cu 2300 de capete, rezultatele cele mai bune înregistrîndu-se în raioanele Vişeu, Sighet, Cehul Silvaniei si altele. In numeroase cooperative agricole, s-au organizat ferme de vaci puternice. La Petreşti, bunăoară, numărul vacilor şi junincilor gestante este de 415 capete, iar la Foeni trece de 300 capete. Sporirea în ritm mai viu . Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 2-a) CONTROVERSE PE ASFALT.•• Un inventar, cit de sumar, al bunurilor publice situează pe prim plan şi strada ! Această „epidermă" uzitată a oraşului (cu rudele sale mai mari : bulevardul şi autostrada) este supusă unei acţiuni cosmetice moderne şi continue. Nu ştim cum se face însă că odată cu înaintarea în vîrstă a toamnei, terapeutica pe asfalt este tot mai vizibilă. Semnul previzibil al ploilor declanşează o veritabilă euforie edilitară, exprimată în scormonirea perseverentă a kilometrilor rutieri. Acum, în miezul anotimpului, aproape că nu este cartier în București unde să nu se efec— Am terminat, să luăm și semnul !... — Lasă-l aici ! Mîine încep alţii. Desen de GH. CHIRIACtueze lucrări de reparaţie a străzilor. Autobuzele îşi schimbă cotidian rutele, grămezi de pămînt blochează trotuarele, acolade cu „trecerea oprită" crează adevărate labirinturi geografice pentru pietoni şi automobilişti. Care să fie oare explicaţia acestei tardive percuţii a spiritului gospodăresc? Să încercăm să răspundem la DUMITRU TABÂCU (Continuare in pag a 2-a) Vineri 14 octombrie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV nr. 6840 - 6 pagini 30 bani REDACŢIA Piaţa Sdnteîl. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telezo 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Pag. a 3-a ORIZONT ŞTIINŢIFIC Cercetarea ştiinţifica şi calitatea produselor Naştere fără dureri Metodă românească de preparare a gammaglobulinelor Scrisori cu adresă Invitaţie la o excursie Drago, Vicol Lacul nu se vede dint_ şosea, nici nu se ghiceşte măcar, se vede doar o pădure liniştită, undeva in zare, apoi turlele albe ale unei mînăstiri. Dar, după o vreme, şoseaua îşi întinde un braţ spre stînga peste cîmp şi, după cîteva sute de metri, se iveşte, brusc şi albastru, un albastru uimitor, lacul. Şi, dintr-odată, începe să te bată o briză lină, mîngîietoare şi, dintr-odată, privirile încep să alerge pe lac, departe, peste trestiile cu pampoane foşnitoare în vîrf, peste ochiurile limpezi şi nemişcate, peste valurile moi ca desprinse dintr-o aquarelă. Aşa încep Căldăruşanii. De continuat se continuă cu mîinile şi cu chipul cabanierului. Miinile lui „Nea Nae“ s-au multiplicat şi acum cresc învălmăşite in jurul cabanei, transformate în flori. In sute, în mii de flori, adevărat curcubeu de culori şi parfumuri. Jos, dincolo de debarcader, albastrul apelor. Sus, în jurul cabanei, florile închipuind măiestria de a plăsmui culori şi gingăşii a mîinilor lui Nea Nae. Zău dacă nu face să vii la Căldăruşani numai ca să vezi minunăfia aceasta de flori... Peste flori, freamătul stejarilor şi arţarilor, înşiraţi ca la o paradă a soarelui. Veniţi să vedeţi florile de la cabana de vinătoare şi pescuit sportiv de la Căldăruşani, dar asta după ce străbateţi albastrul lacului cu lanseta şi minciocul în barcă. Priviţi-le, aşadar, după ce trageţi din lada bărcii „mîrlitele" de ştiuci „luate" din valuri. Au, atunci, florile acestea roşii, albe, pestriţe, nuanţe de azur şi de aur, parcă anume să celebreze bucuria unui pescuit cu spor. Priviţi-le însă şi cînd vă întoarceţi de pe ape cu mîna goală , tristeţea se topeşte numaidecît în atingere cu ele. Pentru că în asemenea situaţie florile anticipează chipul lui Nea Nae. — Sănătate să fie, că ştiu ci o să „luaţi" mîine dimineaţă... Şi chipul cabanierului se întregeşte în lumina albă a sălii de mese: prietenos, cald, de gazdă bucuroasă de oaspeţi. O mină, aceeaşi mînă care creşte flori, întîmpină oaspeţii. Un zimbet şi o invitaţie i se adaugă. Pe urmă vin, r nd pe rind, poveştile cu ştiuci uriaşe, o mînă de ajutor la aranjarea sculelor, un stal de pescar încercat, paturile albe, somnul adînc şi odihnitor şi zorit cu o pereche de vîsle „speciale" (toate vîslele cabanei sint „speciale“...) şi cu un: „La vâcărie sâ vă duceţi, că acolo... V-o spun eu, ce mai !"... Lacul e albastru, tăcut şi vislele lovesc apa uşor. Mulinetele Masă in cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a oferit o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovarăşul Aarne Saarinen, preşedintele partidului. Au participat tovarăşii Paul Niculescu Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Bane, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte tovarăşii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, membru al C.C. al P.C. din Finlanda, redactor-şef al ziarului „Folktidningen“, Eerola Sanieri, secretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la secţia de informaţii a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe liderul Partidului Liberal din Marea Britanie Joi după-amiază secretarul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, a primit pe Joseph Grimond, lider al Partidului Liberal din Marea Britanie, deputat în Camera Comunelor, care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Leslie Charles Glass. In cadrul discuţiei, care a decurs într-o atmosferă cordială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi asupra relaţiilor dintre cele două ţări. Noutăţi pentru posesorii de autoturisme In legătură cu măsurile luate — în ultima perioadă de timp — de către întreprinderea pentru difuzarea materialelor sportive (I.D.M.S.), tov. ing. AUREL BREBENEL, director tehnic al acestei întreprinderi, ne-a dat următoarele informaţii: — Pentru a veni în sprijinul posesorilor de autoturisme, Ministerul Comerţului Interior a luat măsuri în scopul specializării reţelei de magazine. Astfel, în Capitală, I.D.M.S. — împreună cu O.C.L. Tehnometal — a organizat magazine tip A, dotate cu întreg sortimentul de piese şi agregate auto pe str. Doamnei 14 (pentru autoturisme „Moskvici“ şi „Skoda“), în Piaţa Gării de Nord 6 8 (pentru autoturisme tip „Wartburg“ şi „Trabant“), pe Calea Griviţei 212 (pentru autoturisme „Fiat“). Un alt magazin specializat — de astădată pentru piesele şi accesoriile necesare autoturismelor tip „Renault“ — a fost deschis, în colaborare cu firma furnizoare, pe bd. Gh. Dimitrov 141 (Piaţa Gării de Est). In oraşele reşedinţă de regiune din ţară s-au organizat magazine tip B, dotate cu întreg sortimentul de piese şi accesorii, cu excepţia unor agregate mai importante (motoare, cutii de viteză, diferenţiale, şasiuri). Cele mai bine organizate şi dotate sunt magazinele de acest tip din Cluj, Timişoara, Braşov, Bacău şi Iaşi, care arputea servi de exemplu şi altor mari oraşe şi centre turistice mai importante. Au mai fost organizate şi magazine tip C în circa 100 oraşe raionale şi staţii PECO, avînd ca sortiment de comercializare materiale de întreţinere curentă. In ce priveşte aprovizionarea, prin ţinerea unei evidenţe riguroase a tuturor pieselor şi accesoriilor în magazine se asigură în contact direct cu firmele furnizoare — completarea stocurilor de piese. In curînd, în principalele magazine se vor pune în vînzare unele articole mai solicitate, printre care anvelope pentru autoturismele „Fiat 850“ și „Renault 10 Major“. (Continuare în pag. a 5-a) Depozit modern de uleiuri vegetale La Constanta a fost terminată construcţia unui modern depozit de uleiuri vegetale, lucrare prevăzută în planul de sistematizare şi modernizare a portului. Depozitul cuprinde rezervoare metalice însumînd o capacitate de 13 000 mc., staţie de pompare, instalaţie de încălzire pentru asigurarea unei vâscozităţi normale produselor şi pe timp rece, rampă de descărcare a uleiurilor din vagoanele-cisternă etc. Amplasarea instalaţiilor în imediata apropiere a locului de acostare a navelor face posibilă scurtarea timpului de încărcare a uleiurilor și evitarea pierderilor de produse. Un dispozitiv agricol de mare randament ORADEA (caresp. R.l.) — La S.M.T.-urile din regiunea Crişana a început confecţionarea a numeroase dispozitive de strîns cocenii de pe cîmp. Experimentat pe ogoarele cooperativei agricole de producţie din comuna Borş de către mecanizatorii de la S.M.T. Episcopia Bihorului, dispozitivul, construit în atelierele de aici, s-a dovedit foarte util, cu ajutorul lui putîndu-se elibera mai bine de 30 hectare pe zi. Instalat la ridicătorul hidraulic al tractorului, noul dispozitiv, pe Ungă faptul că permite eliberarea grabnică a terenului în vederea pregătirii lui pentru însămînţările de toamnă, determină şi economii de circa 6 000 lei la suta de hectare, rezultate din numărul mare de atelaje şi oameni înlocuiţi la această muncă. Sistem de semnalizare optică pe Dunăre Pe Dunărea maritimă, de la Mila-O pînă la km 174 (Brăila-port) s-a terminat de curînd instalarea noului sistem de semnalizare optică, potrivit recomandărilor Comisiei Dunării şi a normelor internaţionale în vigoare. Sistemul cuprinde un complex de semnalizare de zi şi de noapte pentru navele maritime şi fluviale şi alte tipuri de ambarcaţiuni. Prin intermediul acestuia, pe lingă coordonarea navigaţiei, echipajele vaselor străine sunt informate asupra punctelor critice şi pragurilor din şenalul navigabil, sunt semnalate restricţiile (de ancoraj şi acostare, locurile înguste), sunt indicate locurile de formare a convoaielor, punctele hidrometeorologice şi de construcţii. Administraţia fluvială a Dunării de Jos a luat măsuri similare pentru semnalizarea optică şi pentru vasele de pescaj redus care circulă pe brațele Chilia, Sf. Gheorghe şi Macin. în regiunea Hunedoara se extind lucrările de termoficare DEVA (coresp. R.I.). — în regiunea Hunedoara se întreprind diverse acţiuni pentru dezvoltarea posibilităţilor de extindere a termoficării. La ora actuală, numai în localităţile Hunedoara, Alba Iulia, Călan, Cugir şi Deva se află aproape 12 000 de apartamente care primesc surse de căldură prin intermediul reţelei de termoficare. Datorită măsurilor luate, în anul 1966 sunt programate şi se execută lucrări de termoficare, care, alături de sporirea capacităţii centralelor termice şi asigurarea unor unităţi noi, vor permite termoficarea unui număr de încă 3 816 apartamente. Importante lucrări se execută în localităţile Hunedoara, Deva, Petrila, Lupeni şi altele din regiune. Iniţiale semnificative F.P-200, C.P.-24, VIL-4, P.P.-1, iată cîteva iniţiale care, poate, pentru cei mai mulţi nu spun nimic. Specialiştii însă văd în fiecare din aceste litere şi cifre noi maşini şi utilaje ce poartă marca Uzinelor „Independenţa“ din Sibiu, care, în ultimul timp, a asimilat şi omologat 11 noi tipuri de maşini pentru industriile minieră, metalurgică, construcţiilor etc. Majoritatea dintre noile produse sunt acţionate pneumatic. Dintre acestea se remarcă ciocanul de abataj şi cel de dăltuit, vibratorul folosit la comprimarea betoanelor, pompa de ciment, pompa de vid şi suflanta rotativă. Toate maşinile omologate sunt realizate la nivelul tehnicii actuale, contribuind la mecanizarea unor operaţii care pînă nu de mult se efectuau manual. Cum va fi vremea ! Pentru zilele de 15. 16 şi 17 octombrie se enunţă următorul timp probabil: Vreme relativ călduroasă. Cerul va fi variabil, cu înnourări mai accentuate în jumătatea de nord-vest a ţării, unde vor cădea ploi locale. In rest ploi izolate. Vint slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 16 şi 23 grade. La munte : Vreme in general călduroasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în nord-vest. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura uşor variabilă. Bacău. PREGĂTIRI PENTRU CONSTRICŢIILE UNIUNII VIITOR • S-a asigurat cu documentaţii aproape 70 la sută din volumul total al investiţiilor pe 1967 • Trebuie o mai strînsă colaborare între comitetul executiv al sfatului popular regional şi organele centrale de resort Cu toate că mai sunt cîteva luni pînă la sfîrşitul anului, beneficiarii, proiectanţii şi constructorii din regiunea Bacău fac intense pregătiri, în vederea asigurării unor condiţii cit mai bune pentru îndeplinirea planului de investiţii al anului viitor. Aceasta cu atît mai mult cu cit prevederile pe 1967 înregistrează o creştere de aproape 22 milioane de lei. Printre obiectivele înscrise în plan se prevăd construirea unui număr de 1456 apartamente, a 32 săli de clasă, modernizarea a 9 km de drumuri, darea în folosinţă a unei policlinici la Piatra Neamţ şi a unei case de cultură , la Tg. Neamţ,, continuarea lucrărilor de alimentare cu apă a oraşelor Moineşti şi Bacău etc. Experienţa a dovedit că asigurarea din timp a documentaţiei tehnice constituie unul din factorii hotărîtori în realizarea planului de investiţii. Dintr-o analiză făcută de comitetul executiv al sfatului popular regional într-una din recentele sale şedinţe a reieşit că datorită măsurilor luate, pînă la această dată a fost asigurat cu documentaţii aproape 70 la sută din volumul total al investiţiilor pe 1967. La construcţiile de locuinţe au fost întocmite documentaţii pentru mai mult de 82 la sută din lucrările cuprinse în plan. Aceasta a dat posibilitate constructorilor să înceapă lucrările la un număr de 433 de apartamente ce constituie front de lucru pentru iarnă, cu 33 mai multe faţă de prevederile planului. De asemenea, a fost asigurată documentaţia pentru morile din comunele Răcăciuni (raionul Bacău) şi Cordun (raionul Roman), pentru policlinica din oraşul Piatra Neamţ, dispensarul veterinar din comuna Ştefan cel Mare (raionul Tg. Ocna), precum şi pentru alte obiective. Sunt însă şi lucrări, îndeosebi în sectorul agricol şi de gospodărie comunală, la care proiectarea se află de abia la primele faze. Nici întocmirea documentaţiei pentru cele trei şcoli din oraşele Tg. Neamţ, Moineşti şi Piatra Neamţ nu se află într-un stadiu prea avansat. O situaţie cu totul ieşită din comun este la Piatra Neamţ, unde n-a fost încă rezolvată problema competenţei sfatului popular regional în proiectarea şi construcţia locuinţelor aflată pînă acum în sarcina Ministerului Industriei Chimice. Faptul că în ultima vreme au fost trimise la avizare de abia detaliul de sistematizare şi studiul tehnico-economic pentru noul ansamblu de locuinţe face imposibilă asigurarea în acest oraş a frontului de lucru pentru iarnă. Este o situaţie care nu mai poate dăinui. Rezolvarea ei impune, alături de alte măsuri, o mai strînsă colaborare între comitetul executiv al sfatului popular regional , și organele centrale de resort. CONST.AZOIȚII corespondentul I,României libere“ Din toată lumea Interviul nostru O importantă manifestare ştiinţifică internaţională La mijlocul lunii septembrie a.c., capitala Belgiei a găzduit cel de al S6-lea Congres internaţional de chimie industrială. La această reuniune şi-au dat întîlnire circa 1 800 oameni de ştiinţă şi cercetători din peste 30 de ţări, printre care şi Republica Socialistă România, prezentă cu o masivă delegaţie. Discuţia purtată de corespondentul nostru, M. Beram, cu acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei, conducătorul delegaţiei, a constituit un bun prilej pentru a afla unele amănunte interesante în legătură cu această manifestare ştiinţifică. — Am dori să nespuneţi mai întîi cîteva cuvinte despre semnificaţia congresului la care aţi luat parte. — Ceea ce caracterizează Congresul de la Bruxelles îl constituie faptul că organizatorii săi şi-au propus să discute aici cîteva din cele mai arzătoare probleme cu care sunt confruntate în momentul de faţă ştiinţele chimice din întreaga lume. Tema generală — „Chimia şi civilizaţia“, sub semnul căreia s-au desfăşurat lucrările, reflectă, de altfel, dorinţa specialiştilor din acest domeniu de a-şi consacra activitatea lor de cercetare luptei pentru progres şi umanitate. Obiectivul propus s-a desprins chiar din cuvîntul inaugural rostit de preşedintele comitetului de organizare, prof. R. Jannsen, care a expus pe larg cîteva probleme de perspectivă pentru chimia modernă. Acest lucru s-a conturat şi mai mult cu prilejul conferinţelor ţinute în şedinţe plenare şi al expunerilor pe secţii de specialitate, care au completat cele aproximativ 500 de comunicări incluse pe agenda lucrărilor. Pentru edificare, aş enumera titlurile cîtorva din conferinţele care au suscitat un spor de interes în rîndurile participanţilor : „Tendinţe noi în organizarea economică a lumii“, de M. J. Rey (Belgia), „Noi orientări în chimia macromoleculară“, de Overberger, directorul Institutului politehnic din Lyn (S.U.A.) ; „Europa şi civilizaţia“, de M. W. Baumgartner, fost ministru, preşedintele societăţii Rhône Poulenc (Franţa) ; „Cîteva probleme în studiul reacţiilor organice fotochimice“ de acad. V. V. Voevodski, directorul Institutului de cinetică şi combustie din Novosibirsk (U.R.S.S.) ; „Energia“ de prof. M. I. Balke (R.F.G.); conferinţa „Activitatea sau reactivitatea stării solide“ susţinută de prof. W. L. de Keyser, directorul Institutului de chimie industrială din Bruxelles. In centrul atenţiei congresiştilor s-a situat problema (Continuare în pag. a 5-a) La O.N.U. continuă dezbaterile in problema Africii de Sud- V Intervenţia reprezentantului român (Amănunte nn. pag. a 6-a) Memoriul adresat preşedintelui Johnson de „Comisia avocaţilor care se preocupă de politica americană în Vietnam“ (Pag. a 6-a)