România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)

1966-10-14 / nr. 6840

In sectorul zootehnic maramureşean Se menţine încă distanţa între posibilităţi şi realizări Modul cum sunt puse în va­loare condiţiile prielnice exis­tente în regiunea Maramureş pentru dezvoltarea sectorului zootehnic a făcut obiectul ar­ticolului „Tradiţia obligă la mai mult !“, apărut in ziarul nostru pe data de 4 martie a.c. Se pune întrebarea : în perioada care a trecut, au luat consiliile agricole şi consiliile uniunilor cooperatiste din a­­ceastă regiune măsurile cu­venite pentru ca în unităţile agricole numărul animalelor şi productivitatea acestora să crească continuu ? Rezultatele obţinute demonstrează că o asemenea preocupare a exis­tat şi că experienţa acumula­tă va permite ca în viitor să se înregistreze succese şi mai substanţiale. Cum s-a procedat ? In pri­mul rind, atenţia a fost în­dreptată în direcţia sporirii efectivelor printr-o ştiinţifică organizare a reproducţiei şi prin creşterea in bune condi­ţii a tineretului animal. Con­siliul agricol regional a luat măsuri de a se constitui co­lective de specialişti care au stabilit în fiecare unitate mă­suri concrete, pentru realiza­rea efectivelor prevăzute în planurile de producţie ale cooperativelor agricole, îmbu­nătăţirea structurii acestora, înlocuirea animalelor necores­punzătoare, organizarea mon­tei în taberele de vară, con­stituirea loturilor de prăsilă şi altele. S-a introdus, în tot mai multe unităţi agricole, o evidenţă precisă, la zi, a re­producţiei, controlul periodic al gestaţiei la vaci, depistarea afecţiunilor care provoacă sterilitatea, tratarea lor, ana­liza lunară la nivelul consi­liilor agricole raionale a situa­ţiei reproducţiei şi combaterii sterilităţii. Aşa cum este şi firesc, un accent deosebit s-a pus pe creşterea numărului de bovine şi în special al va­cilor, pe seama prăsilei pro­prii. In prima jumătate a acestui an, în cooperativele agricole din regiunea Mara­mureş din efectivul de vaci au ieşit 10,9 la sută de capete, în schimb intrările de la catego­ria juninci au reprezentat 30,3 la sută. Faţă de începu­tul anului, in unităţile agri­cole numărul bovinelor a crescut cu 4251 de capete, iar cel al vacilor cu 2300 de capete, rezultatele cele mai bune înregistrîndu-se în ra­ioanele Vişeu, Sighet, Cehul Silvaniei si altele. In nume­roase cooperative agricole, s-au organizat ferme de vaci puternice. La Petreşti, bună­oară, numărul vacilor şi ju­­nincilor gestante este de 415 capete, iar la Foeni trece de 300 capete. Sporirea în ritm mai viu . Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 2-a) CONTROVERSE PE ASFALT.•• Un inventar, cit de sumar, al bunurilor publice situează pe prim plan şi strada ! Această „epidermă" uzitată a oraşului (cu rudele sale mai mari : bu­levardul şi autostrada) este su­pusă unei acţiuni cosmetice moderne şi continue. Nu ştim cum se face însă că odată cu înaintarea în vîrstă a toamnei, terapeutica pe asfalt este tot mai vizibilă. Semnul previzibil al ploilor declanşează o verita­bilă euforie edilitară, exprima­tă în scormonirea perseverentă a kilometrilor rutieri. Acum, în miezul anotimpului, aproape că nu este cartier în București unde să nu se efec­— Am terminat, să luăm și semnul !... — Lasă-l aici ! Mîine în­cep alţii. Desen de GH. CHIRIAC­tueze lucrări de reparaţie­­ a străzilor. Autobuzele îşi schim­bă cotidian rutele, grămezi de pămînt blochează trotuarele, a­­colade cu „trecerea oprită" crează adevărate labirinturi geografice pentru pietoni şi automobilişti. Care să fie oare explicaţia acestei tardive per­cuţii a spiritului gospodăresc? Să încercăm să răspundem la DUMITRU TABÂCU (Continuare in pag a 2-a) Vineri 14 octombrie 1966 Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV­­ nr. 6840 - 6 pagini 30 bani REDACŢIA­­ Piaţa Sdnteîl. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telez­o 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Pag. a 3-a ORIZONT ŞTIINŢIFIC Cercetarea ştiinţifica şi calitatea produselor Naştere fără dureri Metodă românească de preparare a gamma­­globulinelor Scrisori cu adresă Invitaţie la o excursie Drago, Vicol Lacul nu se vede dint_ şosea, nici nu se ghiceşte măcar, se vede doar o pădure liniştită, undeva in zare, apoi turlele albe ale unei mînăstiri. Dar, după o vreme, şoseaua îşi întinde un braţ spre stînga peste cîmp şi, după cîteva sute de metri, se iveşte, brusc şi albastru, un al­bastru uimitor, lacul. Şi, dintr-o­­dată, începe să te bată o briză lină, mîngîietoare şi, dintr-oda­­tă, privirile încep să alerge pe lac, departe, peste trestiile cu pampoane foşnitoare în vîrf, peste ochiurile limpezi şi nemiş­cate, peste valurile moi ca des­prinse dintr-o aquarelă. Aşa încep Căldăruşanii. De continuat se continuă cu mîinile şi cu chipul cabanierului. Miinile lui „Nea Nae“ s-au mul­tiplicat şi acum cresc învălmă­şite in jurul cabanei, transfor­mate în flori. In sute, în mii de flori, adevărat curcubeu de cu­lori şi parfumuri. Jos, dincolo de debarcader, albastrul apelor. Sus, în jurul cabanei, florile în­chipuind măiestria de a plăsmui culori şi gingăşii a mîinilor lui Nea Nae. Zău dacă nu face să vii la Căldăruşani numai ca să vezi minunăfia aceasta de flori­­... Peste flori, freamătul stejari­lor şi arţarilor, înşiraţi ca la o paradă a soarelui. Veniţi să vedeţi florile de la cabana de vinătoare şi pescuit sportiv de la Căldăruşani, dar asta după ce străbateţi albas­trul lacului cu lanseta şi min­­ciocul în barcă. Priviţi-le, aşa­dar, după ce trageţi din lada bărcii „mîrlitele" de ştiuci „luate" din valuri. Au, atunci, florile a­­cestea roşii, albe, pestriţe, nuanţe de azur şi de aur, parcă anume să celebreze bucuria unui pes­cuit cu spor. Priviţi-le însă şi cînd vă întoarceţi de pe ape cu mîna goală , tristeţea se topeşte nu­­maidecît în atingere cu ele. Pen­tru că în asemenea situaţie flo­rile anticipează chipul lui Nea Nae. — Sănătate să fie, că ştiu ci o să „luaţi" mîine dimineaţă... Şi chipul cabanierului se în­tregeşte în lumina albă a sălii de mese: prietenos, cald, de gazdă bucuroasă de oaspeţi. O mină, aceeaşi mînă care creşte flori, întîmpină oaspeţii. Un zim­­bet şi o invitaţie i se adaugă. Pe urmă vin, r nd pe rind, poveştile cu ştiuci uriaşe, o mînă de aju­tor la aranjarea sculelor, un stal de pescar încercat, paturile albe, somnul adînc şi odihnitor şi zorit cu o pereche de vîsle „speciale" (toate vîslele cabanei sint „spe­ciale“...) şi cu un: „La vâcărie sâ vă duceţi, că acolo... V-o spun eu, ce mai !"... Lacul e albastru, tăcut şi vis­­lele lovesc apa uşor. Mulinetele Masă in cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Finlanda Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a oferit o masă în cinstea dele­gaţiei Partidului Comunist din Finlanda, condusă de tovară­şul Aarne Saarinen, preşedin­tele partidului. Au participat tovarăşii Paul Niculescu Mizil, Constantin Drăgan, Leonte Răutu, Iosif Bane, Dumitru Coliu, Mihai Gere, Mihai Dalea, Ghizela Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Au luat parte tovarăşii Martti Malmberg, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C. din Finlanda, Romberg Mikael, membru al C.C. al P.C. din Finlanda, re­­dactor-şef al ziarului „Folk­­tidningen“, Eerola Sanieri, se­cretar al Comitetului regional Lahti al P.C. din Finlanda, Sisko Kiuru, activistă la sec­ţia de informaţii a C.C. al P.C. din Finlanda. (Agerpres) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe liderul Partidului Liberal din Marea Britanie Joi după-amiază secretarul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, a primit pe Joseph Grimond, lider al Partidului Liberal din Marea Britanie, deputat în Camera Comunelor, care se află în vizită în ţara noastră. La întrevedere a participat George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de faţă ambasado­rul Marii Britanii la Bucu­reşti, Leslie Charles Glass. In cadrul discuţiei, care a decurs într-o atmosferă cor­dială, a avut loc un schimb de păreri asupra problemelor actuale ale situaţiei interna­ţionale şi asupra relaţiilor dintre cele două ţări. Noutăţi pentru posesorii de autoturisme In legătură cu măsurile luate — în ultima perioadă de timp — de către întreprinde­rea pentru difuzarea materia­lelor sportive (I.D.M.S.), tov. ing. AUREL BREBENEL, director tehnic al acestei în­treprinderi, ne-a dat următoa­rele informaţii: — Pentru a veni în spriji­nul posesorilor de autoturis­me, Ministerul Comerţului In­terior a luat măsuri în scopul specializării reţelei de maga­zine. Astfel, în Capitală, I.D.M.S. — împreună cu O.C.L. Tehnometal — a organizat magazine tip A, dotate cu în­treg sortimentul de piese şi agregate auto pe str. Doamnei 14 (pentru autoturisme „Mosk­­vici“ şi „Skoda“), în Piaţa Gă­rii de Nord 6­ 8 (pentru auto­turisme tip „Wartburg“ şi „Trabant“), pe Calea Griviţei 212 (pentru autoturisme „Fiat“). Un alt magazin specializat — de astădată pentru piesele şi accesoriile necesare auto­turismelor tip „Renault“ — a fost deschis, în colaborare cu firma furnizoare, pe bd. Gh. Dimitrov 141 (Piaţa Gării de Est). In oraşele reşedinţă de re­giune din ţară s-au organizat magazine tip B, dotate cu în­treg sortimentul de piese şi accesorii, cu excepţia unor a­­gregate mai importante (mo­toare, cutii de viteză, diferen­ţiale, şasiuri). Cele mai bine organizate şi dotate sunt ma­gazinele de acest tip din Cluj, Timişoara, Braşov, Bacău şi Iaşi, care ar­­putea servi de exemplu şi altor mari oraşe şi centre turistice mai impor­tante. Au mai fost organizate şi magazine tip C în circa 100 oraşe raionale şi staţii PECO, avînd ca sortiment de comer­cializare materiale de întreţi­nere curentă. In ce priveşte aproviziona­rea, prin ţinerea unei evidenţe riguroase a tuturor pieselor şi accesoriilor în magazine se asigură­­ în contact direct cu firmele furnizoare — com­pletarea stocurilor de piese. In curînd, în principalele ma­gazine se vor pune în vînzare unele articole mai solicitate, printre care anvelope pentru autoturismele „Fiat 850“ și „Renault 10 Major“. (Continuare în pag. a 5-a) Depozit modern de uleiuri vegetale La Constanta a fost termi­nată construcţia unui modern depozit de uleiuri vegetale, lucrare prevăzută în planul de sistematizare şi moderni­zare a portului. Depozitul cu­prinde rezervoare metalice însumînd o capacitate de 13 000 mc., staţie de pompare, instalaţie de încălzire pentru asigurarea unei vâscozităţi normale produselor şi pe timp rece, rampă de descărcare a uleiurilor din vagoanele-ci­­sternă etc. Amplasarea insta­laţiilor în imediata apropiere a locului de acostare a navelor face posibilă scurtarea timpu­lui de încărcare a uleiurilor și evitarea pierderilor de pro­duse. Un dispozitiv agricol de mare randament ORADEA (caresp. R.l.) — La S.M.T.-urile din regiunea Crişana a început confec­ţionarea a numeroase dis­pozitive de strîns cocenii de pe cîmp. Experimentat pe ogoarele cooperativei agri­cole de producţie din co­muna Borş de către meca­nizatorii de la S.M.T. Episco­pia Bihorului, dispozitivul, construit în atelierele de aici, s-a dovedit foarte util, cu ajutorul lui putîndu-se e­­libera mai bine de 30 hecta­re pe zi. Instalat la ridicătorul hi­draulic al tractorului, noul dispozitiv, pe Ungă faptul că permite eliberarea grab­nică a terenului în vederea pregătirii lui pentru însă­­mînţările de toamnă, deter­mină şi economii de circa 6 000 lei la suta de hectare, rezultate din numărul mare de atelaje şi oameni înlo­cuiţi la această muncă. Sistem de semnalizare optică pe Dunăre Pe Dunărea maritimă, de la Mila-O pînă la km­ 174 (Brăi­­la-port) s-a terminat de cu­rînd instalarea noului sistem de semnalizare optică, potri­vit recomandărilor Comisiei Dunării şi a normelor inter­naţionale în vigoare. Sistemul cuprinde un complex de sem­nalizare de zi şi de noapte pentru navele maritime şi flu­viale şi alte tipuri de ambar­caţiuni. Prin intermediul aces­tuia, pe lingă coordonarea na­vigaţiei, echipajele vaselor străine sunt informate asupra punctelor critice şi pragurilor din şenalul navigabil, sunt semnalate restricţiile (de an­­coraj şi acostare, locurile­ în­guste), sunt indicate locurile de formare a convoaielor, punctele hidrometeorologice şi­ de construcţii. Administraţia fluvială a Dunării de Jos a luat măsuri similare pentru semnalizarea optică şi pentru vasele de pescaj redus care circulă pe brațele Chilia, Sf. Gheorghe şi Macin. în regiunea Hunedoara se extind lucrările de termoficare DEVA (coresp. R.I.). — în regiunea Hunedoara se între­prind diverse acţiuni pentru dezvoltarea posibilităţilor de extindere a termoficării. La ora actuală, numai în locali­tăţile Hunedoara, Alba Iulia, Călan, Cugir şi Deva se află aproape 12 000 de apartamen­te care primesc surse de căl­dură prin intermediul reţelei de termoficare. Datorită mă­­surilor luate, în anul 1966 sunt programate şi se execută lu­crări de termoficare, care, alături de sporirea capacităţii centralelor termice şi asigu­rarea unor unităţi noi, vor per­mite termoficarea unui număr de încă 3 816 apartamente. Importante lucrări se exe­cută în localităţile Hunedoa­ra, Deva, Petrila, Lupeni şi altele din regiune. Iniţiale semnificative F.P-200, C.P.-24, VIL-4, P.P.-1, iată cîteva iniţiale care, poate, pentru cei mai mulţi nu spun nimic. Spe­cialiştii însă văd în fieca­re din aceste litere şi cifre noi maşini şi utilaje ce poartă marca Uzinelor „In­dependenţa“ din Sibiu, care, în ultimul timp, a asimilat şi omologat 11 noi tipuri de maşini pentru in­dustriile minieră, metalur­­gică, construcţiilor etc. Ma­joritatea dintre noile pro­duse sunt acţionate pneu­matic. Dintre acestea se remarcă ciocanul de aba­taj şi cel de dăltuit, vibra­torul folosit la comprima­rea betoanelor, pompa de ciment, pompa de vid şi suflanta rotativă. Toate maşinile omologate sunt realizate la nivelul tehnicii actuale, contribuind la me­canizarea unor operaţii care pînă nu de mult se efectuau manual. Cum va fi vremea ! Pentru zilele de 15. 16 şi 17 octombrie se enunţă următorul timp probabil: Vreme re­lativ călduroasă. Cerul va fi variabil, cu înno­­urări mai accentuate în jumătatea de nord-vest a ţării, unde vor cădea ploi locale. In rest ploi izolate. Vint slab pînă la potrivit. Mini­mele vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, iar maximele între 16 şi 23 grade. La munte : Vreme in general călduroasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în nord-vest. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura uşor variabilă. Bacău. PREGĂTIRI PENTRU CONSTRICŢIILE UNIUNII VIITOR • S-a asigurat cu documentaţii aproape 70 la sută din volumul total al investiţiilor pe 1967 • Trebuie o mai strînsă colaborare între comi­tetul executiv al sfatului popular regional şi or­ganele centrale de resort Cu toate că mai sunt cîteva luni pînă la sfîrşitul anului, beneficiarii, proiectanţii şi constructorii din regiunea Bacău fac intense pregătiri, în vederea asigurării unor condi­ţii cit mai bune pentru înde­plinirea planului de investiţii al anului viitor. Aceasta cu atît mai mult cu cit prevede­rile pe 1967 înregistrează o creştere de aproape 22 milioa­ne de lei. Printre obiectivele înscrise în plan se prevăd construirea unui număr de 1456 aparta­mente, a 32 săli de clasă, mo­dernizarea a 9 km de dru­muri, darea în folosinţă a u­­nei policlinici la Piatra Neamţ şi a unei case de cultură , la Tg. Neamţ,, continuarea lucră­rilor de alimentare cu apă a oraşelor Moineşti şi Bacău etc. Experienţa a dovedit că asi­gurarea din timp a documen­taţiei tehnice constituie unul din factorii hotărîtori în rea­lizarea planului de investiţii. Dintr-o analiză făcută de comitetul executiv al sfatului popular regional într-una din recentele sale şedinţe a reieşit că datorită măsurilor luate, pînă la această dată a fost asigurat cu documentaţii a­­proape 70 la sută din volumul total al investiţiilor pe 1967. La construcţiile de locuinţe au fost întocmite documenta­ţii pentru mai mult de 82 la sută din lucrările cuprinse în plan. Aceasta a dat posibilita­te constructorilor să înceapă lucrările la un număr de 433 de apartamente ce constituie front de lucru pentru iarnă, cu 33 mai multe faţă de pre­vederile planului. De aseme­nea, a fost asigurată docu­mentaţia pentru morile din comunele Răcăciuni (raionul Bacău) şi Cordun (raionul Ro­man), pentru policlinica din oraşul Piatra Neamţ, dispen­sarul veterinar din comuna Ştefan cel Mare (raionul Tg. Ocna), precum şi pentru alte obiective. Sunt însă şi lucrări, îndeo­sebi în sectorul agricol şi de gospodărie comunală, la care proiectarea se află de abia la primele faze. Nici întocmirea documentaţiei pentru cele trei­ şcoli din oraşele Tg. Neamţ, Moineşti şi Piatra Neamţ nu se află într-un sta­diu prea avansat. O situaţie cu totul ieşită din comun este la Piatra Neamţ, unde n-a fost încă rezolvată problema com­petenţei sfatului popular re­gional în proiectarea şi con­strucţia locuinţelor aflată pînă acum în sarcina Ministerului Industriei Chimice. Faptul că în ultima vreme au fost tri­mise la avizare de abia deta­liul de sistematizare şi stu­diul tehnico-economic pentru noul ansamblu de locuinţe face imposibilă asigurarea în acest oraş a frontului de lu­cru pentru iarnă. Este o situaţie care nu mai poate dăinui. Rezolvarea ei impune, alături de alte mă­suri, o mai strînsă colaborare între comitetul executiv al sfatului popular regional , și organele centrale de resort. CONST.­AZOIȚII corespondentul I,României libere“ Din toată lumea Interviul nostru O importantă manifestare ştiinţifică internaţională La mijlocul lunii septembrie a.c., capitala Belgiei a găzduit cel de al S6-lea Congres internaţional de chimie industrială. La această reuniune şi-au dat întîlnire circa 1 800 oameni de ştiinţă şi cercetători din peste 30 de ţări, printre care şi Repu­blica Socialistă România, prezentă cu o masivă delegaţie. Discuţia purtată de corespondentul nostru, M. Beram, cu acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, preşedintele Filialei Iaşi a Academiei, conducătorul delegaţiei, a constituit un bun prilej pentru a afla unele amănunte interesante în legătură cu a­­ceastă manifestare ştiinţifică. — Am dori să ne­­spuneţi mai întîi cîteva cuvinte despre semnificaţia con­gresului la care aţi luat parte. — Ceea ce caracterizează Congresul de la Bruxelles îl constituie faptul că organiza­torii săi şi-au propus să dis­cute aici cîteva din cele mai arzătoare probleme cu care sunt confruntate în momentul de faţă­­ ştiinţele chimice din întreaga lume. Tema generală — „Chimia şi civilizaţia“, sub semnul căreia s-au desfăşurat lucrările, reflectă,­ de altfel, dorinţa specialiştilor din acest domeniu de a-şi consacra ac­tivitatea lor de cercetare luptei pentru progres şi uma­nitate. Obiectivul propus s-a desprins chiar din cuvîntul inaugural rostit de preşedin­tele comitetului de organiza­re, prof. R. Jannsen, care a expus pe larg cîteva proble­me de perspectivă pentru chi­mia modernă. Acest lucru s-a conturat şi mai mult cu pri­lejul conferinţelor ţinute în şedinţe plenare şi al expune­rilor pe secţii de specialitate, care au­ completat cele apro­ximativ 500 de comunicări in­cluse pe agenda lucrărilor. Pentru edificare, aş enumera titlurile cîtorva din conferin­ţele care au suscitat un spor de interes în rîndurile parti­cipanţilor : „Tendinţe noi în organizarea economică a lu­mii“, de M. J. Rey (Belgia), „Noi orientări în chimia macromole­­culară“, de Overberger, direc­torul Institutului politehnic din Lyn (S.U.A.) ; „Europa şi civilizaţia“, de M. W. Baum­gartner, fost ministru, pre­şedintele societăţii Rhône Poulenc (Franţa) ; „Cîteva probleme în studiul reacţiilor organice fotochimice“ de acad. V. V. Voevodski, directorul Institutului de cinetică şi com­bustie din Novosibirsk (U.R.S.S.) ; „Energia“ de prof. M. I. Balke (R.F.G.); con­ferinţa „Activitatea sau reac­tivitatea stării solide“ susţi­nută de prof. W. L. de Key­­ser, directorul Institutului de chimie industrială din Bruxel­les. In centrul atenţiei congre­­siştilor s-a situat problema (Continuare în pag. a 5-a) La O.N.U. continuă dezbaterile in problema Africii de Sud- V Intervenţia reprezentantului român (Amănunte nn. pag. a 6-a) Memoriul adresat preşedintelui Johnson de „Co­misia avocaţilor care se preocupă de politica ame­ricană în Vietnam“ (Pag. a 6-a)

Next