România Liberă, aprilie 1967 (Anul 25, nr. 6984-7009)
1967-04-01 / nr. 6984
„Románia libera** Kr. S 9S4 mm» 1.1V, 1SS7 mm- pag. « 1-a Sonetele lui Victor Eftimiu Anul 1987 a început cu un eveniment literar care, datorită tocmai proporţiilor sale neobişnuite, a impus, desigur, un moment de aşteptare şi de tăcere, din partea presei literare, din partea cronicii literare, din partea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu comentarea promptă a cărţilor noi. Mă refer la ultimul — pînă la ora actuală — volum de versuri al maestrului Victor Eftimiu. Volum de poezii — lucru deloc neobişnuit. Volum de sonete — iată ceva care nu s-a mai văzut de mult, de mult, de zeci de ani, de cind versul liber, cu absoluta sa libertate formală, cu nelimitatul său drept la discursivitate, şi-a ciştigat, in poezia modernă, o întâietate care, fără să se ştie prea bine de ce, a dezafectat şi aproape a discreditat prozodia străveche, şi, cu atit mai mult, formulele ei fixe, rigide, afirmări, odinioară, de supremă nobleţe. Volum, în sfirşit, care cuprinde şapte sute unu sonete — şi cu aceasta intrăm direct în sfera extraordinarului, şi pentru a spune lucrurilor pe nume, a unicului. Oamenii bine informaţi, şi sunt mulţi, ştiu foarte bine că, tot scriind sonet după sonet, Eftimiu a ajuns în preajma numărului de 1 500, pe unde se află în acest moment. Pentru motive care ţin, probabil, mai mult de punctul de vedere al editorilor decit de cel al poetului, volumul recent apărut nu cuprinde decit 701, cam jumătate, să zicem, din cantitatea reală, care este însă, evcă, la diferite momente ale creşterii, în unele sonete intitulate chiar cu numărul de ordine : „Cinci sute“, „Şase sute“, sau, în cel intitulat ,„Am scris atîtea“, în care poetul manifestă el însuşi o adevărată stupefacţie, colorată cu umor, simţindu-se în apropierea cifrelor ameţitoare, şi a „recordului". „Încep să cred — de mă va ţine cordul / Şi nu voi practica economic — / Că voi ajunge să încalec mia / Şi sonetiştilor să bat recordul..." Cine, unde este poetul care nu şi-ar fi omologat acest record, şi Eftimiu şi-l omologhează, intr-un spirit, de altfel, cu totul lipsit de vanitate, acordindu-şi, Iur, un atribut de o nedreaptă modestie, iar performanţei sale, o sugerată valoare naţională, patriotică : „...Ronsard, Petrarca, Dante, Heredia ! Şi Will Roşcatul, genului milordul. / Toţi la un loc n-au scris cu monocordul / Bucureştean ce-şi ciută rapsodia“. Faptul, deci, e fapt : Victor Eftimiu a scris mai multe sonete decit oricare dintre sonetiştii, decit oricare dintre poeţii lumii. Iar „recordul" este bătut, chiar de la numărul pe care editura l-a cuprins in volum (lăsînd pe dinafară, fie zis in treacăt, nenumărate piese excelente). Dar ce valoare are această întîietate cantitativă ? Iată o întrebare care deschide o discuţie întotdeauna oţioasă şi totdeauna inevitabilă. Desigur, cantitatea nu conferă prin ea însăşi calitate, şi în artă, nu se transformă niciodată în calitate. Dar, sonetele lui Eftimiu sunt bune, sunt frumoase, deseori sunt Radu Popescu admirabile, totdeauna sunt adevărată, autentică poezie. In cazul acesta, argumentul cantităţii, sprijinit şi pe Împrejurarea specială că sonetul este una dintre cele mai dificile forme poetice (care implică mare limpezime şi forţă a ideii, concentrare şi intensitate maximă a sentimentului, tehnică prozodică majoră), trebuie luat în considerare şi privit chiar ca o valoare de excepţie. La nivelul lor poetic, o creaţie de 1 500, şi un volum de şapte sute de sonete reprezintă o realizare măreaţă, care conferă un grad de intiietate. Ar putea fi opera unei vieţi întregi, ar putea fi, prin ea însăşi, o operă mai mult decit suficientă pentru definirea unei creaţii. Nu e cazul maestrului Eftimiu, om binecuvîntat de ursitoare şi răsfăţat de muze, a cărui înspăimintătoare bibliografie numără sute de titluri, cuprinzînd, în reţea, toate genurile şi speciile literaturii. Nu este, deci, nici munca, nici creaţia unei vieţi, dar este o muncă şi o creaţie de o viaţă întreagă. Sunt, un volum, sonete scrise ieri, şi sunt unele scrise acum patruzeci, şi chiar cincizeci de ani. Metaforic vorbind, poetul nu exagerează cîtuşi de pufin, cind, în sonetul-„prefaţă“ declară : ,,Primiţi omagiul umilitei danii !... I V-am scris, din amintiri şi spovedanii, / Romanul vieţii mele in sonete“. Acestei largi concepţii de „roman“, i se datoreşte faptul de primă importanţă, că volumul are o amploare tematică şi o variaţie a tonului, care-l apără de senzaţia de dificultate a lecturii, de monotonie prin repetare egală a formelor, senzaţie ce ar fi absolut firească in cazul unei asemenea cantităţi, a unei asemenea dimensiuni, desfăşurată pe o singură specie. Dar Eftimiu, fără nici un fel de intenţie iniţială de construcţie, fără nici un calcul de polifonie, a avut excelentul instinct de a nu pune, de-a lungul anilor, nici o piedici, nici o interdicţie, la poarta sonetului. Din punctul acesta de vedere, el nu este deloc clasic şi nici din altele, fiind totuşi, pe alte cîteva laturi. Rezultatul este că sonetul a primit tot, şi a asimilat tot, schimbîndu-şi tema, maniera şi răsunetul, innoindu-se fără încetare, dar păstrîndu-şi intangibilă, forma. In comparaţie cu precedentele cele mai ilustre, şi cu o întreagă şcoală a sonetului, cristalizată de-a lungul secolelor, se pot descoperi în sonetele lui Victor Eftimiu iniţiative deosebit de îndrăzneţe, şi tot atît de numeroase. Pe lingă sonetul solemn, cu temă întotdeauna gravă, in general de ordin filozofic, sau pe lingă cel de profund lirism, cu tema celor mai sentimentale confesiuni, Eftimiu a îndrăznit sonetulpamfiet, sonetul-umoristic, sonetul epigramic, cu efecte, de cele mai multe ori, fericite, care dovedesc că specia, multă vreme considerată rigidă, refractară, intratabilă chiar, la anumite, numeroase, filoane ale inspiraţiei, se poate primi pe toate, şi, prin aceasta, poate căpăta o nouă vigoare şi cunoaşte o nouă tinereţe. Să mai adăugăm, că momente diferite ale caleidoscopului sonetistic al lui Eftimiu, sonetul istoric, sonetul epic, sonetul portretistic, sonetul pastel, sonetul animalier, fieresc, de altfel, cu nuanţele sale interioare, şi se va înţelege de ce volumul ,„tit de masiv, cu sutele după sutele de pagini, care par a repeta, grafic, aceeaşi poezie, dă totuşi senzaţia neîncetatei mişcări, posedă o neobosită variaţie de ritm, şi stîrneşte, cu fiecare nouă impresie, o nouă curiozitate. Cele şapte sute de poeme sunt grupate în şaisprezece cicluri, aşa cum romanele sunt împărţite pe capitole, care rareori depăşesc acest număr. Iată titlurile, numai ale cîtorva : „Iubirea noastră“, „Bucureştii de altădată“, „Parisul“, „Elada“, „Cavalerii rătăcitori“, „In semnul libertăţii“, „Cronici“, „Anotimpuri şi peisagii“ etc. etc. E suficient pentru a se înţelege că în sonetele sale, Victor Eftimiu a cuprins o lume întreagă, în cele două imagini ale acesteia : cea interioară şi lirică, cea exterioară, discriptivă, evocativă, narativă. Găsim aci reverie şi sarcasm, filozofie şi glumă (aproape suprarealistă, uneori), tristeţe şi veselie, încredere şi scepticism, entuziasm şi dezabuzare, solemnitate şi pitoresc, intr-o limbă care se adaptează temelor fiind cind retorică şi sacerdotală, cind populară, crudă, aproape argotică, cu conţinutul şi cu formele ei, lumea lui Victor Eftimiu, lumea pe care el a creat-o în toate planurile şi genurile operei sale, de la tragedia de tip clasic, pînă la comedia de moravuri, de la poezia romantică pînă la pamflet şi aforism, de la monumental pînă la pitoresc, de la elegie la epigramă. Nici un gen nu i-a fost străin scriitorului, iar volumul de sonete cuprinde suma ideală a universului său spiritual şi artistic, in forme lapidare. E o operă de mare valoare, o operă din care se desprinde cu o deosebită forţă şi nuanţare, insuşi portretul moral al scriitorului — om de contraste, spirit liber, spontan, greu de cuprins in formule, şi greu de „crezut“, sau de „citit“, pe o singură impresie. Despre el însuşi, Victor Eftimiu spune, intr-un sonet : „...Paradoxal, eu am trecut prin viaţă ! Cu suflet cald şi spiritul feroce“ Această contradicţie aparentă explică în cea mai mare măsură natura sa umană, farmecul poetic al sonetelor, şi dificultatea unei definiţii limpezi, satisfăcătoare... Volumul celor şapte sute unui sonete are, cred eu, şi o mare valoare de cultură, pentru literatura noastră, pentru poezia noastră, pentru limba noastră. Meşteşugul este desăvîrşit, vocabularul de o mare bogăţie, rimele milionare valorifică la un înalt grad ceea ce poetul numeşte dintr-un sonet „vastul grai al patriei române“ Dincolo de orice discuţie, este un moment al cuvîntului românesc, al vocaţiei poetice a limbii noastre, pentru care Victor Eftimiu merită admiraţie şi recunoştinţă. închirieri PERSOANA singură caut cameră. Tel. 15 44 63.___________________(12843) I TlNĂR singur. ' flotalU.^"caut"' Pentru un an cameră semimobilatâ sau nemobilată, acces baie. Tel. 51 31 .00, după Pis 16.__________________(12714) MEDITEZ engleza, franceza. Tel. 15 69 08.________________________(14143) Kriottacrul AUTOBAZA 1 Iaşi, declară nule fiind pierdute permisele de circulaţie ale autobasculantelor 31 Is 249, 31 Is 255, 31 Is 293 şi 31 Is 299. (47493) DECLAR nulă fiind pierdută autorizaţia nr. 28 instalator electric pe numele Ungheanu Ilie._________(12961) FAMILIA îndurerată anunţă decesul conf dr. Iuliu Ghelerter. Corpul neînsufleţit va fi expus în aula Facultăţii de medicină incepînd de sîmbătă l aprilie a.ct orele IL Mitingul de doliu va avea loc duminică 2 aprilie la Facultatea de medicină. înhumarea va avea loc duminică 2 aprilie, ora 12, la Cimitirul Filantropia (Bd. 1 Mai). SOŢUL, copiii şi întreaga familie anunţă încetarea din viaţă în ziua de 26 martie 1967, după o lungă şi grea suferinţă a scumpei lor COMBIESCU IOANA (Jeny) în vîrstă de 58 ani şi mulţumesc pe această cale celor care au luat parte la marea lor durere. (13900) ÎNDURERAŢI soţ, fiu, fiice, gineri, nepoate, aduc la cunoştinţă pierderea scumpei lor CECILIA PETROVICI BERINDEI, decedată la 10 februarie, 1967 la Craiova. (11040) DOCTOR George Bogdănescu tată, Tedy Bogdănescu soţie, Marina ,fiică, fraţii Aurel şi Ştefan Slăvescu şi întreaga familie anunţă cu adîncă durere pierderea fulgerătoare a scumpului lui MIHAI GIGEL BOGDĂNESCU. Inmormîntarea duminică 2 aprilie orele 15 Cimitirul Bellu civil. (14348) Mica publicitate EDITURA de stat pentru imprimate şi publicaţii str. Brezuianu nr. 23—25 angajează dactilografă principală şi achizitor de publicitate. Tel. 14 70 06.________________(8026 A) CAUT femeie internă pricepută, pentru menaj, cameră, condiţii avantajoase. Tel. 18 1199, zilnic, orele :16-18.___________ (12591) CAUT femeie externă, tot menajul pentru 3 persoane zilnic sau 3 zile săptăminal. Tel. 16 47 38. (13378) ÎNTREPRINDEREA accesorii mecanice pentru industria textilă. Şos. Giurgiului 235 tel. 23 86 40. şi Splaiul Unirii nv. 200. tel. 12 86 17, angajează dactilograte principale magazioneţi, tinichigii, lăcătuşi, fieran betonişti sudori electrici, mecanici utilaje construcţii strungari, frezori, rabotori, ajustori, muncitori nevalificaţi construcţii.__________________(8015 A) HUEHIMM - ■ rmtri FIAT 1S0Q,’ topicalizat,’ 12500 Era, star© perfectă, vind. Tel. 1106 20, (14067) ^TELEVIZOR Rubin W2, perfectă, vind. Tel. 1227 47, (14142) VÎND ieftin casă partial liberă cartierul Belu, lemne, singur curte. Tel. 51 10 08 (13381) VÎND chitilasă Opel Cadet, sau Moskvici 401, cruci cardauice, axă planetară, pompă apă, diferite scule. Tel: 12 53 02.__________________(0145) FIAT 800, stare exceptională, 23 000 km vînd Str. Ispravnicului 48 prin tizeanu (13434) VÎND MZ^iso" ' și butelie ai agaz. Tel 22 43 07, vizibil duminica (13374) FIAT 850 alb, perfectă stare, rulat 21 000 km. vînd. Tel 15 60 33, prele 16—21 (13373) WARTBURG lux 312, vînd. vizibil azi oreje 15 •• IU, mjine S—13, parcate BatisLei vizavi Ailus. (13255) VlND s u trageri , excepUoHaia. Renaştere italiană toscan, onginară. trei piese mari 10 seapne X (piele) Tel. 513181 (16?,21) (13196) GOSPODINE și elevi, scoateţi petele de cerneală şi iod de pe ţesături, hîrtie şi mîini, folosind praful Pic. Un plic costă un leu. Se găseşte de vinzare la Librării. (7807) WARTBURG 312 rulat 13 500 km, vînd. Tel. 15 24 33, Manolache. (12962) PIANINĂ Hofmann, placă ' bouz' coarde încrucişate, surdină, vînd. 9000. Tel 21 52 42. (12963) CUMPĂR Trabant 601 0—10 000 km, perfectă stare. Tel. 57 31 85. (12794) WARTBURG lux 1064 rulat 01 000, vînd. Bd. Dacia 40 apartamentul 5. (13060)vînd set și fulgarin (fîn) damă și bărbătesc, import. Tel. 63 03 22. ___________ (12805) VIND maşină de spălat rufe. Tel. 18 26 19, după ora 19. (12807) VÎND aragaz, frigider, aspirator, casă bani și altele. Tel. 13 12 14. ________(12828) TRABANT 601, coburi metalici pentru motociclete, vînd. Tel. 14 81 07. ______________(12832) CASĂ liberă cu curte, vînd. Str. Furculești nr. 14, Piaţa Rahova________ (12823) JAVĂ 725 vînd 4000 1 eh TeL 58 57 45 după amiază. (12816) MOTOCICLETĂ Simson, perfectă stare, vînd Tel. 22 61 75, (12864) trabant" sol, 13000 km, sigilat și butelie cu ceas, vînd Tel. 55 48 69, ora 18—20._____________ (12863) BIBLIOTECĂ" şi birou, stil sculptat, serviciu birou Onix, vînd Tel. 37 07 25. (12870) RENAULT 10 major, vînd. TeL 13 32 88.________________________(12735) ARAGAZ trei ochiuri cu butelie, vind. Tel 21 17 95._____________(12774) MAȘINA de cusut bărbătească vind, preț convenabil. Str Călap 14, tramvai 28, Piaţa Căţelu. _________(12710) FIAT 850, stare excepţională albă tapiţerie roşie, vînd. Tel. 15 23 82. (12734) VIND masă birou ori fotoliu florentin, maşină cusut Neumann nouă, bibliotecă Tel. 21 42 14. (12743) FIAT 1100 D gri, perfectă stare, vind. Tel. 63 12 45._____________(12??4) TRABANT 600 atare buna. \ ind. Tel, 21 77 36, (12730) VÎND ieftin casa de bani, microscop Leut?,, cazan de rufe aranjă. Tel. 12 48 85 orele 15^17__________(12756) DIVAN dublu cu saltea lină, vinde Zissu, Calea Dudesli 52. (12761) MAGNETOFON Sonet B 3. 1 piste, star© perfectă, vând. Tel. 21 24 67. între 14-V-23.___________________(11204) VIND maşină tricotat elveţiană nouă Tel. 16 31 91, ora 16—18. _______________________________(12032) VIND bicicletă Diamant nouă, (damă), difuzoare, amplificator, parchet cameră, piqup schimbător Parard. Adresaţi portar Victoriei 128 A. Duminică 2 aprilie intre 12--..-15. (126UUI WARTBURG rulat 5500 km vînd. Str. Av. Popişteanu 40. (12111) SCUTER Wiatka 150 cmc, rulat 1600 km, vind. Tel. 13 61 37. (12148) SALONAS Louis XV, lemn trandafir, vînd mare ocazie. Tel. 15 44 88. (12143) FIAT 850 perfectă stare, vînd. Tel. 14 57 26, orele 16—22. (12205) VÎND bufet furnir nuc linie modernă dulap triplu stejar, radiator gaze emailat alb. Tel. 18 02 78. (12442) CUMPĂR Renault 16, eventual înscriere, ofer Moskvici cu vechime. Tel. 57 54 99.___________________(12477) VÎND autoturism Dodge 19^8, »tar© de funcţionare. Calea Dorobanţilor 48. ____________________ (12570) VIND autoturism Adler Junior, in circulație, lei 16 000 Tel 1889 62. _____________________ (12514) n"vîNÎ)J butelie "aragaz 3 ochim T ta* cîmuri mari Christofle Tel 57 23 26. (12497) SUFRAGERIE,bufet cu vitrină, servantă, masă cu fi scaune tapisate, vând. Tel. 1100 15, orele 18—21, duminică dimineaţa.__________ (12460) Schimburi de locuinţte. OFERIM central 2 apartamente a 2 camere, dependinţe mari, exclusivitate, lemne, contra 2 garsoniere, bloc. Încălzire centrală. Tel 17 70 76. _______________________________(12496) SCHIMB apartament contra 2 camere, dependințe mari, exclusivitate, parter, lemne, contra apartament bloc. Tel. 57 23 26 (12498) OFER 2 camere mari, bucătărie, parter, gaze central, contra garsonieră dublă sau mic apartament Tel. 711115, după masă. (12101) OFER 2 camere la adrese diferite, ultracentral, gaze, dependințe comune, contra garsonieră mare Tel. 156086. (12779) APARTAMENT central, bloc vechi, 3 camere (40 mp, vestibul, baie, bucătărie, cămară, cameră serviciu, pivniţă, două balcoane, gaze sobe, etajul II, ofer contra similar 3 camere, spaţiu mai mare. Tel. 12 93 26 (12700) SCHIMB apartament 3 camere, bloc nou, Bd Armata poporului sau Dudeşti pentru apartament 2 camere, bloc nou ultracentral. Tel. 15 16 78, după orele 17.__________________(13403) SCHIMB cameră, hol, baie, bucatărie, cu lemne semicentral în curte, garaj, contra garsonieră ipoglzire centrală. Tel. 61 09 92, oreig 16—20. (12709) OFER 2 cartiere, gaze, baie, bucătărie comuna locatară, contra garsonieră sau apartament 3 camere, gaze Floreasca contra 2 garsoniere. Tel 1694 07, orele 18.20. (12688) APARTAMENTultracentral, ultraelegant, 3 camere hol cameră serviciu, dependințe meri exclusive, gaze, contra două camere vaggo și 2 camere hol dependințe exclusive, gaze. Tel. 53 32 43_____________(13405) OFER apartament 2 camere, bloc nou Stația Răsăriului, contra 2 camere, bloc vechi central, dependințe, încălzire centrală, sau sobe gaze. Tel 11 76 51. (12658) CAUT apartament elegant, central, 2 camere, încălzire centrală sau gaze. Ofer apartament 3 camere vizavi Patinoar 23 August sau 4 camere Baba Novac bloc nou. Răspundeţi căsuţa agenţiei 12815. ____________ Spre o treaptă superioară a muncii şi producţiei în agricultura socialistă de stat Prin adîncirea specializării, recolte tot mai mari şi mai ieftine (Urmare din fag. I) cât structura planului de cultură, am putut să specializăm brigăzile, să asigurăm o creştere a competenţei profesionale şi a capacităţii organizatorice a cadrelor, să folosim mai bine mijloacele ce ne-au fost puse la dispoziţie. An de an am obţinut producţii sporite la hectar, realizate la un preţ de cost tot mai scăzut. Menţionez că tona de cereale s-a obţinut la un preţ de cost mai mic faţă de prevederi, nu numai datoriă depăşirii producţiei medii la hectar planificate (am depăşit cu 765 tone volumul planificat la toate culturile), cit mai cu seamă reducerii cheltuielilor pe hectarul cultivat. Anul trecut, s-au realizat reduceri de cheltuieli pe tona de produs la porumb boabe cu 306 lei şi la floarea soarelui cu 336 lei Preţul de cost pe unitate a fost redus în medie cu 9 la sută. Colectivul nostru de muncitori, ingineri şi tehnicieni a reuşit in 1986 nu numai să realizeze planul de beneficiu planificat, dar să-l şi depăşească cu aproape 400 000 lei. SARCINILE NOI, DE O DEOSEBITĂ ÎNSEMNĂTATE, PE CARE LE PUNE IN PREZENT PARTIDUL NOSTRU ÎN FAȚA UNITĂȚILOR AGRICOLE DE STAT NE OBLIGĂ SA ANALIZĂM CU MULT SIMI DE RĂSPUNDERE, CU COMPETENTA, CU OCHI CRITIC, ACTIVITATEA PE CARE AM DES-fasurat-o pina acum. Am ajuns la concluzia că începînd din toamnă va trebui să însămînţăm circa 60 la sută din suprafaţa arabilă cu griu, urmînd ca celelalte terenuri să fie destinate florii soarelui şi porumbului. Astfel, vom putea să asigurăm o ros-. taţie mai bună a culturilor şi implicit cu aceleaşi cheltuieli, o recoltă mai bună Mai avem multe de făcut pentru ca ingrăşămintele chimice pe care le primim să fie folosite mai deplin, cu eficienţă mai mare. In medie, la hectarul cultivat cu griu am aplicat în toamnă şi în mustul zăpezii : 200 kg de superfosfat şi 260 kg de azotat de amoniu. Dar cunoaşterea mai aprofundată a cerinţelor plantelor pe diferitele parcele ne va da posibilitatea să aplicăm diferenţiat, cu maximum de eficienţă dozele necesare de îngrăşăminte chimice. Există tot de mai bine şi în folosirea mijloacelor mecanice Anul trecut, cheltuielile pentru îngrijirea şi repararea maşinilor agricole au fost depăşite cu circa 60 000 lei, tocmai datorită faptului că exploatarea lor, s-a făcut uneori fără suficient simţ gospodăresc In această ordine de idei aş vrea să arăt că în 1966, n-am realizat pe gospodărie circa 2 000 de tractor faţă de nivelul prevăzut, ca urmare a folosirii incomplete a capacităţii de lucru a maşinilor Sunt convins că dacă pregătirea mecanizatorilor ar fi fost multilaterală, adică dacă erau în stare să minuiască întreaga gamă a utilajelor agricole după nevoile procesului de producţie, rezultatele ar fi fost mul mai bune. Măsurile stabilite de H-hotărîrea Plenarei C.C. alP.C.R din 27—28 martie sînt îndreptate şi în direcţia cointeresării materiale şi creşterii răspunderii tuturor categoriilor de lucrători din unităţile agricole Aplicarea acestei măsuri va asigura folosirea deplină a rezervelor existente în fiecare brigadă, în fiecare sector de producţie, a mijloacelor pe care statul le pune la dispoziţie agriculturii de stat. Lărgirea atribuţiilor, a competenţelor şi răspunderii specialiştilor, a tuturor lucrătorilor din unităţile agricole de stat este o măsură care ne obligă să ne înzecim eforturile in lupta pe care o desfăşurăm pentru a obţine produse agricole in cantităţi sporite şi cu cheltuieli reduse. de stat Bucium a adus în cursul anului trecut beneficii insumînd 1 800 000 lei. Pentru a obţine rezultate şi mai frumoase, atenţia noastră este îndreptată în momentul de faţă în direcţia terminării grabnice a acţiunii de extindere pe încă 100 hectare a plantaţiei de viţă de vie din renumitele soiuri Fetească. Aligote şi Muscat Otonel Această lucrare ne străduim să o efectuăm la un inait nivel calitativ, aplicînd cele mai noi cuceriri ale ştiinţei. Concomitent, ne pregătim temeinic pentru acţiunea de îngrijire a celor 100 de ha vie care au intrat în anul al III- lea ale cărei roade le vom culege în toamnă In acest scop, la stropitul viei vom aplica metode care vor influenţa reducerea preţului de cost al strugurilor, folosirea cit mai judicioasă a forţei de muncă şi a mijloacelor mecanizate, contribuind, totodată, la îmbunătăţirea calitativă a produselor. Prin aplicarea şi a altor măsuri vom spori substanţial producţia de struguri, depăşind astfel cu mult beneficiul de 2 200 000 lei planificat pentru acest an. Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. constituie un preţios îndrumar în munca noastră şi în ceea ce priveşte căile pentru o mai bună valorificare a producţiei, pentru sporirea veniturilor şi satisfacerea pe scară mai largă a cerinţelor pieţei interne de consum in prezent, studiem posibilitatea lărgirii reţelei de desfacere a produselor proprii prin extinderea actualului magazin din oraşul Iaşi şi prin înfiinţarea unor magazine in diferite centre raionale din regiune. Vom da astfel posibilitate unor mase largi de consumatori să se aprovizioneze direct cu o seamă de produse agro-alimentare mult căutate, cum ar fi : cireşele de mai merele fonaluri, garmen auriu, piersici, car«, pere din soiurile cultivat.« Bucium, împreună cu o gamă variată de vinuri de calitate. Specialiştii — nemijlocit în procesul de producţie! IUrmare dinm.î Mărgineanu răspundea de taurine, crescătoria de porci, avicultură, ovine, sectorul legumicol şi de cultura porumbului. Se înţelese că acest amalgam de sarcini nu puteau fi rezolvate nici cu competenţă şi nici cu operativitatea cerută de necesităţile cotidiene ale producţiei. Lucrind direct în secţia crescătoria de porcine, specialistul Al. Becsei a avut posibilitatea să elaboreze o serie de soluţii extrem de practice. Sub îndrumarea lui s-au amenajat 300 de boxe pentru fătări în cele mai igienice condiţii, s-a construit o magazie pentru furaje cu instalaţii care permit mecanizarea lucrărilor, s-a introdus încălzirea centrală în boxe etc., care au dus la realizarea unor indici înalţi. Asemănător s-au petrecut lucrurile şi la secţia de îngrăşătorie. Aici inginerul zootehnist Constantin Sasu a găsit metode gospodăreşti în alcătuirea unor raţii echilibrate din furajele de care dispuneam. Rezultatul ? Sporul mediu zilnic obţinut în greutate a fost de 615 grame — faţă de 320 grame planificate — fapt care a permis unităţii livrarea a aproape 240 tone de carne peste prevederile anuale. Asemenea rezultate s-au obţinut la toate secţiile şi în toate ramurile de care răspunde acum în mod concret fiecare din cei cinci specialişti care lucrează direct în producţie. Folosirea specialiştilor pe care ii avem într-un mod nemijlocit legaţi de producţie a constituit un factor esenţial la rezultatele globale ale unităţii pe anul 1966 cînd s-au realizat peste prevederi 6,8 milioane lei beneficii, unitatea noastră fiind distinsă cu Steagul Roşu pe ţară in ramura zootehnică. Chiar în trimestrul întîi al anului curent, planul de livrare s-a depăşit la carne cu 167 tone ceea ce demonstrează că succesele anului trecut sunt în continuare dezvoltat© în mod susţinut. Trecerea la conducerea directă a producţiei şi a altor specialişti din cadrul unităţii noastre va avea drept rezultat creşterea tehnicităţii şi folosirea mai eficientă a bazei materiale de care dispune unitatea noastră. Valorificarea rezervelor creşterea rentabilităţii pronunţat profil viti-pomicol, produsele sale fiind cunoscute in întreaga ţară pentru calitatea lor superioară. Datorită muncii harnice depuse de către lucrătorii noştri, gospodăria Memento Vichy Teatrul Mic (14 70 81) ora 19.30 ; Patimi : Teatru) ,,C. I. Nottara' sala Magheru (15 93 02) ora 19.30 ; 3. 3. 3, ora 16 și Sonet pentru o păpușă ora 20 .* Teatru) ,C. I. Nottara’ sala Studio ; Școala nevestelor ; Teatrul ,,Barbu Delavrancea* (12 94 23) ora 20 . Ultima oră : Studioul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,I. L. Caragiale" (1572 59) ora 20 ; Sînziana şi Pepelea ora 9,30 şi Cei trei muşchetari ora 19,30 ; Teatrul „Ion Creangă“ (1285 56); Păcală : Teatrul „Ţăndărică“ sala din Calea Victoriei 50 (1523 77) ora 17; Amnarul ; Teatrul ,,Ţăndărică“ în sala din Palatul pionierilor ora 17 ; Parada revistei : Teatrul ,,C Tănase" sala Savoy (15 56 78) ora 19,30; Colibri music-hall : Teatrul ,,C. Tănase“ sala din Calea Victoriei 174 (15.04 18) ora 19,30 ; Cu picioarele pe pămînt : Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor (1313 00) ora 20 ; Internaţional '87 : Circul de stat (110120) ora 19,30; Spectacol muzical-coregrafic : Ansamblu de cintece şi dansuri al armatei, la Sala Palatului, ora 19,30. Pentru zilele de 2, 3 şi 4 aprilie se anunţă următorul timp probabil : Vreme uşor instabilă şi in răcire, mai ales la începutul intervalului. Cerul va fi schimbător. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele între plus 6 şi plus 16 grade, local mai ridicate. Brumă şi îngheţ local, mai ales în nordul ţării. La munte : Vreme instabilă şi rece cu cerul temporar acoperit Vor cădea precipitaţii sub formă de averse de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vînt porrivit, cu intensificări pînă la tare. Temperatura în scădere la începutul intervalului. teatre O scrisoare pierdută ora 15 și Din jale se întrupează Electra ora 19 . Teatrul Naţional ,,1. L Caragiale* sala Comedia (14 7171); Tartufte (premieră) ; Teatrul Naţional ,,L L. Caragiale* sala Studio (15 15 53), ora 19.30 Tosca * Teatrul de operă și balet (16 48 20) ora 19,30 ; Clopotele din Corneville : Teatrul de operetă (14 80 11) ora 19,30 ; Troilus și Crestda : Teatrul de Comedie (16 64 60) ora 20 ; Moartea lui Danton : Teatrul ..Lucia Sturdza Bulandra* sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60) ora 19,30 ; Nu sunt Turnul Eiffel : Teatrul ..Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (1274 50) ora 19.30; Incident ia e inamotografe SELECTIA NOASITIA » • • • — filase foarte bune • • — filme bune • — filme mediocre Pâră otel o notaţie «! film «lai» • • • Război fi pace (sena II) i Patria (1186 25) orele: 9 — 11,15 — 13.45 - 16 15 - 18.45 - 21,15 ; • Dregă Brigitte : Republica (11 03 72) orele 9,30 ~ 11,45 - 14 -16.30 1r 19 —- 21,16 * Gloria (22 44 01) orele : 8,15 - 11.30 - 13.45 - 16 -18.15 - 20.30 , • $ • Omul care l-a ucis pe Liberty Valance: București (15 61 54) orele: 8.45 - 11,15 - 13,45 - 16,15 -18.45 - 21 1 Flamura (23 0? 40) orele 9 - 11,30 - 15,30 - 18 - 20.30 •. Aurora (35 04 66) orele 10,15 — 12,45 - 15.15 - 17.45 I Tomis (21 49 46) orele : 8,45 - 11.15 - 13,45 - 16.15 - 20,45 I Floreasca (12 28 30) orele 9,30 - 12 - 15 - 18 , $ 3 0 Căsătorie in stil Italian Luceafărul (15 87 67) orele : 9 — 31,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,30 , Festival (15 63 84) orele 8.30 - 11.45 ^ 14 — 16.15 - 18,45 - 21.15 ; Excel dor (18 10 88) orele 10,15 - 12.3U -14.45 - 17.15 - 20, Feroviar (16 22 73) orele r 9 - 11.15 - 13.30 - )6 - 18.30 - 21 , Melodia (12 06 88) orele 3 — 10,ÎS - 13.30 - 16 18,30 -21 ; Modern (23 71 01) orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 21 , f • § Insule : Central (14 12 24) orele : 9 — 11,30 - 15,45 - 18,15 -20.45 t 9 Nu sunt demn de tine : Doina (16 35 38) orele 11,15 — 13,45 — 16 15 — 18,45 21 ; Cotroceni (13 62 56). ojele 15,15 18 - 20.45 5 O • 9 Dacis Giulesti (17 55 461 orele « II - 15,30 - 18 - 20,30 } Dacia (16 26 10) orele: 8,15 - 14,30 în continuare 16.45 — 19 — 21 » Arta (21 31 86) orele . 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18.15 - 20,30 , Vulg# [119 126) orele . 9.15 - 11.30 - 14.15 - 16.30 - 18.45 - 21 , • & Mondo Cane : Timpuri Noi (15 61 10) orele 8.45 - 12.15 - 16.45 - 20 , • • Oglinda cu două fețe î Buzești (15 62 791 orele. 15.30 - 18 — 20.30 ; 0 Leac contra dragostei : Grivița (17 08 58) orele 9,30 ~ 12 - 15.45 er 18 - 20.30 I • Jandarmul din Saint-Fropez : Bucegi (1705 47) orel« 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 -- 18.15 - 20.30 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9,15 - 11,30 -13.45 - 16.15 - 18,45 - 21 ; Rahova (23 91 00) orele 10,30 - 12.45 -15.30 T- 18 - 20.30 , Victoria (16 28 79) Orele : 8.30 - 10.45 - 13 - 15.30 — 18 . • • % Zorba Grecul : Unirea (17 10 211 orele: 15 - 17.45 — 20.30, Munca (21 50 97) orele : 15 17,45 -*-20.30 , Capitol (16 29 17) orele : 9.15 - 12 - 14.45 - 17.45 - 20.30 • • Omol din Rio j Vita» (21 39 821 orele 15.30 - 18 - 20.30, $ ft Mosbl, Motsb) — Alo, Japonia I: Mosilor (12 52 93) orele ; 15.30 — 18 - 20,30 ; fl Fantoma din Marrisville i Popular (35 15 17) orele • 15,30 — 18 - 20,30 * • • Apelul » Flacat« (21 35 40 orele . 15 30 - 18 — 20.30 » Aurora (35 04 fifii ora 20.15, • # Un maiim nu o ia? : Ce ieri ii ea (35 0? 09) «rele - 15,30 .17.4 - 20 ; • n Dimineţile unui băiat cuminte : Progietiul (23 94 10) orele 18 ^ 20 30 ; • 1 leizecisltret i Lu« B\ ?\ ?i, •iele 15.30 18 15 - 20.30 , Viei© rie (16 28 79. mele 20.45 } Ui» film cu o fată f«rmecâ' loara j Dium«) Sarii (3) 28 13» orei© 11 - 15 30 18 • 20.30, • Inain)« de război : rornlf (2! 49 46) ufa 18 45 Floreascff (12 23 30) ut« 90,45 » • Evadare In tăcere : Pacec (3) 32 52) uiele 1.5,45 18 - 20.15; 4| • Fidelitale : Viitorul (11 43 031 orele 15 30 '-9 - 20 30 » Intre do) • Feientan (23 1? 5U> orele : 15.30 * |8 20.30 ; • Scara curajului : Union (13 49 04. orele «5 30 )8 - 20.30 • Winnetou (ambele serii) Progresul 123 94 1 Ol orele 11 -- 15 , • f) Oglinda cu două feţe ; 0f. Bătălie pentru Sanhai : Lumina (16 23 35) orele 9.30 15 - 19.15 • • • Acei oameni minunaţi In maşinile lor zburătoare : Lira (371 71). or© 10 Cartea de la San Michele » Cosmo* (35 19 15) orele 15.30 - 18 — 20.30 , • • • El Greco ; Ci irigaşi (1? 38 811 ©rele 15,30 18 - 20,31 ; • • Zile reci înfrățirea tmntre popoare (17 31 64), ©rele 13,45 — 16 — 18,15 ^ 20 30 , cum va fi vremea] * început (Urmare din pag 1) Ciudate — repet — consensul unanim : aceste produse ar trebui sa aibă circulaţie, să fie la îndemînă, să vorbească despre ţara noastră, despre arta noastră populară, cine ştie în ce colţ de lume, în care un turist îndrăgostit de frumos le-ar duce cu sine Toată lumea e de acord că la fiecare monument istoric pe care-l vizitează, la fiecare monument al naturii pe care-l priveşte, turistul doreşte sa-şi cumpere ceva : un material documentar minim, o amintire. începutul ii fac cărfile poştale ilustrate. Se găsesc cum se intîmplă, cind se intîmplă Si i de mirare ştiind cită fantezie, cite idei au cei care lucrează la laboratorul modern de la „Casa Scinteii" unde se fac şi există — atitea albume reuşite atestă — o mare varietate de imagini — alb negru şi color — care pe diferite formate pot deveni doritele, aşteptatele, variatele ilustrate. Unele (mă gîndesc la reproduceri de pe manuscrise vechi, la chipul lui Ştefan cel Mare de pe Tetravanghelul din Humor de pildă) ar putea fi prezentate in plicuri cu efigia locului. La anevoios Horezu, meşterul Ogrezeanu, a reprodus pentru trebuinţele restaurării cahle de teracotă după anginalele brâncoveneşti împodobite cu vulturul bicefal Scrumiere, talgere în aceiaşi culoare, cu acelaşi simplu ornament n-ar putea fi produse pentru turişti ? Dar reproduceri, din ipsos patinat, ale frumoaselor steme voevodale n-ar putea fi făcute ? Arelocuri care să reproducă peceti şi vechi sigilii ? Posibilitatea n-o contestă nimeni. Necazul mare e lungimea (inexplicabilă) a drumului de la posibilitate la realitate. Un soi de inerţie musteşte în cele mai bune intenţii ; cîteodată manifestări timide se nasc dar se sting degrabă in aşteptarea unor vagi şi ipotetice aprobări „de la centru“ Anul turistic internaţional a început. Plinul sezonului bate la uşă. N-a venit oare vremea faptelor mult aşteptate ? Vremea materializării iniţiativelor locale, pe care toată lumea le şocante cu putință la incemina, necesare, indispensabile chiar in ansamblul unei activitafi turistice evoluate ? VIRGIl DANCIUIESCU Ce-am văzut Potrivit unei tradiţii care ne-a învăţat că joia şi vinerea emisiunile încep să ciştige în varietate, evoluînd în crescendo spre sfîrşitul de săptămînă, ziua de ieri şi-a desfăşurat programul alternînd chibzuit secvenţele muzicale cu reportajul, foiletonul satiric cu medalionul cinematografic, anticipările micului ecran cu folclorul muzical-coregrafic Ca şi in alte zile, emisiunile economice au beneficiat de o pondere legitimă, dar din păcate, nu toate au fost la acelaşi nivel in timp ce reprezentantul studioului ia masa rotundă, desfăşurată sub egida telejurnalului părea convins că „In ce priveşte încălţămintea, în acest sector nu se poate vorbi de rebut", o afirmaţie ce contrazicea în chipul cel mai flagrant premisele discuţiei, micro-foiletoanele „Reflectorului" au fost spirituale, caustice, la obiect. Cele 16 minute s-au dovedit neîndestulătoare pentru această ediţie şi ne întrebăm dacă nu este cazul să se treacă la o reevaluare a timpului afectat „Reflectorului", fie tn sensul unei prezentări selective a răspunsurilor la micro-foiletoanele precedente, fie tu cei ai reducerii numărului de subiecte abordate. Ieri au fost prea multe, iar unele au fost expediate rapid Emisiunea de cîntece şi dansuri populare, desfăşurată In decorul pitoresc al Muzeului satului, a cuprins piese de calitate, dar montarea a fost cam „de operetă" Ce vom vedea Faţă-n faţă, Teleenciclopedia, iar secvenţa cu Stan şi Bran cere spală o capră într-un lighean ne-a făcut să ne dăm seama care vom rîde cu clasicii ecranului. Să recunoaştem însă că înaintea întimplărilor terifiante din „Sfmtul" este necesară şi o baie de umor... Iată întregul program : 16,15 Fotbal : fpHrnirea dintre echipele Progresul-» li T A 18,00 Pentru cei mici Ecranul cu păpuşi : „Bolovanul buclucaş" _ de Valentin Caragea. 18,25 Pentru tineretul şcolar Pe cărările vacanţei 18,50 Publicitate 19,00 Telejurnalul de seara 19,20 Buletinul meteorologic. 19,23 Faţă-o laţi Cetăţeni şi edili 20 00 teleenciclopedia 21.00 Să rîdem cu Stawet Bran 21.20 Film seria .Sfîntul* 22.10 Invitaţie la bal 23.00 Telesport 23.10 Telejurnalul de noapte.