România Liberă, aprilie 1967 (Anul 25, nr. 6984-7009)
1967-04-08 / nr. 6990
Cînd timpul de lucru e folosit cu pricepere T înăra platformă industrială a oraşului Suceava cuprinde astăzi cîteva unităţi economice de mare anvergură. Ele se caracterizează printr-o dotare tehnică de înalt nivel, dotare ce permite aplicarea unor tehnologii moderne care asigură condiţii optime de muncă. In aceste zile atît la Combinatul de industrializare a lemnului, la Combinatul de celuloză şi hîrtie, cît şi la cea mai nouă unitate industrială a platformei sucevene, întreprinderea de reparaţii auto, colective special alcătuite îşi îndreaptă cu precădere atenţia spre obiectivele majore ale organizării ştiinţifice a producţiei şi muncii în scopul ridicării eficienţei economice a activităţii întreprinderilor lor. In acest cadru de preocupări, există un grup de probleme, strîns legate de celelalte, cărora li se acordă o atenţie deosebită. Una dintre acestea determină în mod hotărîtor nivelul productivităţii muncii, utilizarea eficientă a forţelor de muncă, valorificarea pe deplin a capacităţii colectivului, corespunzător condiţiilor tehnice existente. Cu excepţia întreprinderii de reparaţii auto care a intrat în funcţiune anul trecut, cele două mari combinate sucevene au acumulat o experienţă valoroasă în domeniul fructificării din ce în ce mai judicioase a forţelor de muncă de care dispun. Despre aceasta vorbeşte în primul rînd sporirea an de an a productivităţii muncii, îndeplinirea şi depăşirea în fiecare lună şi trimestru a acestui important indicator, obiectiv central al tuturor organizaţiilor economice. Climatul sănătos creat, opinia de masă îndreptată în direcţia îmbunătăţirii disciplinei în US , muncă, îşi arată roadele. In cea mai mare parte muncitorii sosesc din timp la locurile lor de muncă, pentru ca ora începerii lucrului să-i găsească deplin pregătiţi. La Combinatul de industrializare a lemnului, productivitatea muncii s-a dublat aproape în patru ani; la Combinatul de celuloză şi hîrtie trimestrul I 1967 s-a încheiat cu o depăşire de 7,7 la sută a acestui indicator. In ambele unităţi colectivele de conducere şi-au concentrat acţiunile în sectoarele de activitate unde sondajele întreprinse au arătat o slabă folosire a timpului de lucru, disproporţii între personalul direct productiv şi cel auxiliar, unde golurile existente în supravegherea tehnică permiteau o viaţă uşoară pentru plimbăreţi şi chiulangii. Cîteva acţiuni sunt demne de reliefat în acest sens, atît prin modul în care au fost gîndite, cît şi al rezultatelor dobîndite. La C.I.L. raţionalizarea muncii în depozitele de materii prime şi produse finite, prin raţionalizarea transporturilor interne şi mecanizarea unor operaţii de încărcare-descărcare, a determinat economisirea unui număr important de muncitori auxiliari, care ridicîndu-şi calificarea au fost imediat absorbiţi în sectoare direct productive. La fel de bine venită a fost şi recenta măsură de a transfera jumătate din personalul de întreţinere a utilajelor direct în subordinea conducătorilor de secţii care îi pot folosi astfel mai bine pe mecanici şi electricieni, controlîndu-le totodată mai îndeaproape activitatea. De la 1 februarie 1967, la fabrica de mobilă a combinatului, s-a introdus acordul individual. Afişarea zilnică a nivelului de realizare a normei şi a cîştigului realizat, de către fiecare muncitor a devenit un factor mobilizator în utilizarea deplină a timpului de lucru. Astfel de acţiuni au contribuit ca C.I.L.-Suceava să lucreze astăzi numai cu 70 la sută din forţa de muncă prevăzută în proiect. La C.C.H.-Suceava, analiza efectuată la secţia celuloză pe baza fotografierii timpului de lucru, a condus la o redistribuire a sarcinilor, reuşindu-se a se încadra în forţa de muncă prevăzută în proiect, muncitorii găsiţi în plus fiind repartizaţi la atelierul de regenerare pentru deservirea unei instalaţii noi care nu fusese TUDOR GHEORGHIU şi P. SOLCAN corespondentul „României libere" (Continuare în pag. a 3-a) ȘTIINŢIFIC DEZVOLTAREA şi Mima REŢELEI DE TELECOMDHICAŢII 9 O nouă clădire lungă Palatul Telefoanelor din Bucureşti 9 Extinderea centralelor telefonice automate urbane 9 Automatizarea interurbană la nivel naţional şi internaţional 9 Sisteme de 24 şi 60 de căi pentru comunicaţii telefonice interurbane 9 Introducerea de centrale telefonice automate şi in mediul rural Interviul nostru cu ing. Mihai Bălânescu ministrul poştelor şi telecomunicaţiilor Statul nostru acordă o atenţie deosebită dezvoltării şi modernizării reţelei de telecomunicaţii. Pentru lucrările de investiţii necesare s-au alocat — numai în acest an — aproape jumătate de miliard lei. In legătură cu aceste importante lucrări privind dezvoltarea reţelei telefonice, redactorul nostru Mircea Scripcă a avut o convorbire cu ing. MIHAI BALANESCU, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor. — Avînd în vedere solicitările sporite ale cetăţenilor pentru instalări de noi posturi telefonice, ce se întreprinde în prezent în scopul extinderii reţelei telefonice urbane ? — Principala noastră preocupare pe această linie o constituie lărgirea actualelor posibilităţi de satisfacere a cerinţelor cetăţenilor, prin construirea de noi centrale telefonice automate, precum şi prin extinderea unor centrale existente. In Bucureşti vor fi date în folosinţă în acest an 13 000 noi linii telefonice, dintre care 8 000 în centrala Dorobanţi şi 5 000 prin extinderea centralei Sud. Alte 17 000 linii telefonice vor intra în funcţiune în acest an la Braşov, Ploieşti, Timişoara, Cluj etc. In anii viitori, în Bucureşti se mai prevăd alte construcţii similare şi anume : în anul 1968, o centrală telefonică automată în cartierul Titan cu o capacitate iniţială de 8 000 linii, la care se vor mai adăuga ulterior alte 5 000 linii telefonice , în anii 1968—1969, o (Continuare în pag a 7-a) - Macheta noii clădiri aflată în construcţie In prelungirea Palatului telefoanelor din Bucureşti Proletari din toate ţările, uniţi-vă 1 4 pagini 30 bani Anul XXV nr. 6990 Sîmbătă 8 aprilie 1967 REDACŢIA Plata ScriisH. Telefon 1700 16. Administraţia 17 6010. Interior 14 00. Telex 1700 Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA PĂPUŞA scriam în urmă cu vreo zece ani despre o copilă pe care o întîlneam des şi aproape de fiecare dată îmbrăcată în altă rochiţă. Am bănuit-o copil de oameni cu dare de mină, dar mă înşelasem, cei care o Însoţeau, părinţii ei, se purtau în haine modeste , modeste şi vechi. „Tot ce au pun pe copil" — mi-a şoptit cineva, care-i cunoştea. „Ultimul ban, bucăţica de la gură, o dau pe copil..." Dragoste s-o fi numind — mă întrebam — garderoba nesăbuită, inutilă şi fanfaronardă, făcută cu sacrificii, pentru o copilă de şase ani ? Există oare, în această dragoste, un grăunte de înţelegere, o fârîmă de cunoaştere a ceea ce-i copilul şi copilăria ? „Doresc să-i ofere — mi se explica — ceea ce ei şi-au dorit dar n-au avut, la vremea lor, niciodată...“ Cineva mi-a spus că n-am de-a face cu un caz tipic, drept care discutarea lui e fără însemnătate... Intîmplarea a făcut să aflu, mai zilele trecute, de soarta părinţilor şi de cea a fetiţei... Tristă soartă ! Şcoala fetei neterminată , un an repetentă apoi exmatriculată pentru absenţe nemotivate. Părinţii, îmbătrîniţi înainte de vreme, sleiţi de pretenţii pe care nu le mai pot împlini. Au fost uimiţi mai an cînd fiica lor a plecat, singură, dar sigură de sine, să-şi petreacă vara pe litoral , zdrobiţi apoi de căile pe care fiica lor le caută pentru a căpăta ceea ce-şi doreşte şi ei nu-i mai pot da : o viaţă uşoară, o viaţă luxoasă. Bieţii oameni! Viaţa nu i-a iertat. La întrebarea de cresc un om ori o păpuşă, întrebare pe care nu şi-au pus-o la timp, răspunsul primit a fost cumplit. Ei au crescut o păpuşă, o făptură fără suflet. De s-ar fi întrebat ar fi aflat că copilul nu-i un manechin pe care-l împopoţonezi după voie, ar fi aflat că la cinci ani, la şase ani copilul începe să-şi formeze deprinderile, începe să aibă, faţă de ceea ce-l înconjoară, reacţii voluntare. Or, ce era educativ în cerceii scumpi care-l împodobeau, în hainele multe, fără număr, cu care zilnic se primenea. Nimic. Nimic educativ, în schimb, un suflet crud primea, din fragedă copilărie, însemnele ifoselor şi pretenţiilor deşarte ; afla, în locul deprinderilor educative, o purtare care-l deosebea de cei de-o seamă, care-l izola, îl înstrăina, îl făcea să fie, între copii, o ciudăţenie primită neprietenos. Oare dragostea părinţilor spre aşa ceva ţintise ? Sînt sigur că nu ! Dar lucrurile trebuiau bine înţelese şi bine gîndite : copiii se educă, doar păpuşile se împopoțonează. VIRGIL* DANCIULESCU pe la lumea adunate In numărul de azi: • Mozaic literar (Pag. a 2-a) • întâmplări din Capitală şi din ţară • Sport • Ieri, azi, mîine (Pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Comunist Francez Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarăşii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „L’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovă-grășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti şi ale situaţiei internaţionale. Filatura românească de bumbac din Capitală, întreprindere dotată cu utilaje şi instalaţii moderne, produce zilnic circa 31 000 kg fire din bumbac cardate şi pieptănate şi fire în amestec. Prin aplicarea unor măsuri de creştere a vitezei la maşinile de filat, prin reduceri substanţiale ale consumurilor specifice, precum şi prin mărirea zonei de servire la maşini, colectivul de aici a îndeplinit planul fizic trimestrial cu 100,4 la sută, echivalînd cu 11 mii kg fire. In primele zile ale acestei luni, continuînd ritmul dinamic al primului trimestru, Filatura românească de bumbac înscrie noi succese. In obiectiv : aspect parţial de la linia maşinilor de răsucit. Foto : AGERPRES La podul de peste Dunăre a început construcţia pilonilor CONSTANŢA. Pe şantierul podului de peste Dunăre, între localităţile Giurgeni şi Vadul Oii, a început de curînd construcţia pilonilor de susţinere. Pe malul stîng al Dunării au fost turnate şi apoi bătute prin vibrare marile tronsoane prefabricate din beton care formează prima din cele 7 coloane ce se vor realiza la capul de pod de pe acest mal. Se fac, de asemenea, pregătiri în vederea turnării pilonilor pentru viaductul de pe malul stîng. După cum este cunoscut, în final podul va avea o lungime de 1 450 metri, o lăţime a părţii carosabile de 14,50 metri, cu 4 benzi de circulaţie, precum şi trotuare pe ambele laturi. (Agerpres). „Fram“-ul In noi ipostaze In acest an vor fi puse în vînzare cu 17 000 mai multe frigidere „Fram“ decit în anul trecut. In trimestrul încheiat Uzina mecanică din Sadu-Gorj, producătorul frigiderului, a livrat ritmic întreaga cantitate contractată. In magazine, a fost pus in vînzare frigiderul cu agregat îmbunătățit, cu un consum redus de energie electrică și o putere mai mare de răcire, iar în curînd, de la întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ din Craiova, vor fi expediate primele frigidere cu agregatul „Fram“ montat în mobilier de lemn furniruit. La întrebarea dacă populaţia va găsi acest produs în magazine în tot timpul anului, organele de resort răspund afirmativ. Asigurările se bazează pe faptul că fabrica îşi îndeplineşte ritmic obligaţiile contractuale, iar direcţia de specialitate din minister a luat măsuri pentru aprovizionarea continuă a unităților comerciale. (Agerpres). I Actualitatea interna ională Combaterea poluării atmosferei in atenţia oamenilor de ştiinţă la un recent congres dedicat combaterii poluării atmosferei specialişti din diferite domenii au ajuns la concluzia că procentul de bioxid de carbon in atmosferă a crescut apreciabil. Şi dacă va continua să crească în ritmul actual în aproximativ 30 de ani va atinge un conţinut de 25 la sută, care ar atrage după sine o creştere serioasă a temperaturii de la suprafaţa Pămintului. In lumina acestor aprecieri pentru topirea gheţii antarctice nu ar fi nevoie decit de aproximativ 400 de ani. In aceste condiţii nivelul oceanelor şi mărilor ar creşte cu peste 120 metri. Chiar dacă procesul topirii gheţurilor va dura 1 000 de ani, nivelul oceanelor şi mărilor ar creşte cu 12 metri pe secol, adică de o sută de ori mai repede decit ritmul actual. In afara neajunsurilor pe care le vor suferi orașele de coastă, se vor provoca, totodată, serioase transformări climatice în multe regiuni ale globului. Creșterea procentului de bioxid de carbon în atmosferă este provocată de dezvoltarea parcului de motoare cu explozie, de consumul ridicat de cărbune în industrie şi pentru încălzirea oraşelor etc. Anglia, de pildă, a consumat în anul care a trecut 215 milioane tone de cărbune; la acestea se adaugă alte cantităţi importante de petrol, benzine etc. Arderea acestor sute de mii de tone de combustibil împrăştie în atmosferă importante cantităţi de bioxid de carbon şi alte subtanţe toxice, vătămătoare omului, animalelor şi plantelor. (Continuare în pag. a 3-a) IN PAG. A 4-A Corespondenţă din Paris despre manifestaţiile de protest prilejuite de vizita vicepreşedintelui S. U. A. UNA PE ZI de MATTY — A căzut cloșcă înainte de termen și ne-a dat peste cap toate statisticile...