România Liberă, octombrie 1967 (Anul 25, nr. 7139-7163)
1967-10-14 / nr. 7149
I ▲ Statuia lui Constantin Brâncuşi din parcul Herăstrău, executată de sculptorul Ion Irimescu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr. 7149 Sîmbătă 14 octombrie 1967 4 pagini 30 bani O nouă dovadă a grijii partidului şi statului pentru ridicarea bunăstării celor ce muncesc [|M Ziarele de ieri au M im m publicat Hotărî■ 11 rea Plenarei CofSngP m mitetului Cen- MH S trai al Partidu- Jf Mj §8 lui Comunist Bo- JB B NS» mân din 5—6 octombrie cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Acest document de deosebită însemnătate adoptat de Plenară reflectă grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Potrivit cerinţelor legii economice a repartiţiei după cantitatea şi calitatea muncii, sistemul de salarizare, care constituie un element fundamental pentru întărirea cointeresării materiale a celor ce muncesc, are menirea să asigure reflectarea nemijlocită în nivelul veniturilor, a rezultatelor efectiv obţinute, astfel încît toţi salariaţii să fie retribuiţi după criteriul aportului lor la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării economiei şi culturii noastre. Plenara C.C. al P.C.R. a scos în evidenţă faptul că în decursul anilor creşterea salariilor în pas cu progresul economiei naţionale, a avut efecte pozitive asupra dezvoltării diferitelor domenii de activitate. Astfel, în timp ce în ultimii zece ani producţia globală industrială a crescut de 2,98 ori, productivitatea muncii de 1,98 ori, salariul mediu al salariaţilor din industrie s-a mărit de 1,71 ori. Numai în anul 1966, primul an al cincinalului, veniturile băneşti provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută faţă de 1965. In prima jumătate a anului 1967 au fost majorate salariile lucrătorilor de la C.F.R. care contribuie la siguranţa circulaţiei, ale docherilor, precum şi ale economiştilor din întreprinderi şi instituţii. O măsură de o deosebită însemnătate economică şi socială, luată cu un an mai devreme decit se prevede în cincinal, a fost majorarea, începînd de la 1 august 1967, a salariilor mici din toate ramurile de activitate, salariul tarifar minim sporind de la 570 lei la 700 lei lunar. Numai majorările aplicate în acest an asigură la nivelul unui an întreg mărirea veniturilor salariaţilor cu peste un miliard şi jumătate lei. Expresia grăitoare a politicii partidului de ridicare a nivelului de trai, pe măsura întăririi potenţialului economic al ţării o constituie sporirea salariului mediu, ridicarea nivelului minim al salariului, ca şi creşterea însemnată a ponderii salariaţilor cu cîştiguri intre 1 000—i 500 Iei la peste 40 la sută din totalul salariaţilor. In cadrul măsurilor pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al IX-lea al partidului, Comitetul Central al P.C.R. a luat noi hotărîri privind îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi continuarea eşalonată a acţiunii de majorare generală a salariilor, în medie cu 12,3 la sută, astfel încît ea să cuprindă toate categoriile de salariaţi. în acest scop, recenta Plenară a hotărît alocarea unor fonduri suplimentare care la nivelul anului 1970, cînd toţi salariaţii (Continuare în pag. a 3-a) Experimentarea din uzina noastră este convingătoare Prin natura muncii mele, am fost şi sunt preocupat de problema retribuţiei după criteriul aportului salariaţilor la înfăptuirea sarcinilor ce le revin. Studiind Hotărîrea publicată în ziarele de ieri, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor, am desprins efectele pozitive pe care le va avea aplicarea ei în dezvoltarea diferitelor sectoare de activitate. Această hotărîre este menită să aplice în mod creator, pe baza unei gîndiri logice, raţionale, principiile fundamentale ale legii economice a repartiţiei după cantitatea şi calitatea muncii depuse, îmbinînd în mod corespunzător cele două laturi ale cointeresării materiale, stimularea oamenilor muncii, pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea materială pentru nerealizarea sarcinilor de plan şi de serviciu. Creşterea substanţială a salariului minim, concomitent cu scăderea ponderii salariaţilor din acestă categorie, constituie măsuri grăitoare ale politicii partidului nostru, pentru creşterea bunăstării poporului. Găsesc deosebit de binevenită măsura ca nivelul de salarizare a maiştrilor să fie diferenţiat cu 15-20 la sută, faţă de salariile muncitorilor din subordine, deoarece maistrul este organizatorul procesului de producţie de care depinde cantitatea şi calitatea producţiei, eliminîndu-se prin această măsură anomalia care se crease în unele întreprinderi. Așa a fost cazul în uzina noastră, unde o parte din muncitori primeau salarii mai mari cu 20—40 la sută decît maiștrii. Este cunoscut, că numărul posturilor de conducere într-o întreprindere este limitat, din această cauză, unele cadre bine pregătite, cu experienţă în muncă, nu aveau posibilitatea să fie stimulate la nivelul activităţii lor, de aceea apreciez că este binevenită măsura ca la fiecare funcţie a personalului tehnico-administrativ să se acorde gradaţii, ţinînd seama de vechimea în muncă, de studii şi rezultatele obţinute. In uzina noastră se expert- Ing. ION ILIE şeful serviciului organizarea producţiei de la uzinele „Semănătoarea" din Bucureşti (Continuare in pag. a 3-a) Măsuri menite să îmbine armonios interesele personale cu cele ale întregii societăţi Una dintre problemele dezbătute la Plenara C. C. al P.C.R. din 5—6 octombrie o constituie îmbunătăţirea actualului sistem de salarizare şi majorarea salariilor. In legătură cu aceasta, Directivele adoptate la Plenară prevăd un complex de măsuri menite să ducă la o îmbinare mai armonioasă şi mai raţională a intereselor personale ale muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, cu interesele generale ale statului. In Hotărîrea Plenarei C. C.al P.C.R. se scoate în evidenţă faptul că sistemul de salarizare practicat în prezent nu este suficient de stimulativ punînd accentul pe realizarea cu prioritate a indicatorilor cantitativi şi mai puţin pe ceilalţi indicatori, care prezintă o însemnătate deosebită pentru economia naţională. In acelaşi timp, acest sistem nu acţionează asupra răspunderii materiale care revine tuturor factorilor din sfera producţiei pentru pagubele provocate unităţilor în care lucrează. S-a manifestat, pe acest fundal, tendinţa în unele întreprinderi şi ministere de a consuma fondul Ing. TRAIANI ARICOROI specialist in M.I.U. (Continuare in pag. a 3-a) . Foto: NICU VASILE In secţia cazangerie a Uzinei „Independenţa“-Sibiu fotoreporterul a surprins o imagine din timpul execuţiei uneia din cele patru coloane tehnologice care mai rămăseseră în planul de producţie al perioadei respective după „reeşalonarea“ termenelor de livrare. Coroborate cu restanţele furnizorilor de tablă, deficienţele, proprii uzinei, au determinat împingerea termenelor de livrare ale celorlalte şase coloane comandate pînă către sfîrşitul anului, în detrimentul şantierelor de construcţii beneficiare Front de lucru 1968 pe şantierele industriale UN FURNIZOR PRINS Intre ciocan şi nicovală A apărut ca o necesitate ca în itinerariul nostru pe diferite şantiere industriale în vederea analizării pregătirii frontului de lucru al anului 1968, să includem şi o uzină furnizoare de utilaje tehnologice. Această cerinţă s-a născut încă de pe şantierul Rafinăriei din Piteşti, unde mentorii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu modul în care sosesc de la uzinele „Independenţa“-Sibiu coloanele tehnologice comandate. Iată-ne deci pe urmele acestor comenzi la cunoscuta uzină sibiană, participantă directă, prin utilajele tehnologice ce le produce, la dotarea a numeroase obiective industriale, mai ales din sectoarele chimiei şi metalurgiei. Am început cu secţia de cazangerie. Din cele zece coloane tehnologice cu termen scadent la sfîrşitul lunii trecute am văzut în lucru doar patru. Ce se întâmplă însă cu restul ? Răspunsul l-am primit din partea ing. Dorin Fulea, director tehnic, şi ing. Andrei Mesea, director comercial. — Restul de şase coloane tehnologice au fost reeşalonate pentru, lunile octombrie şi noiembrie ! — Dar şi în trimestrul IV sunt de executat alte şapte coloane tehnologice... — Şi acestea au fost „împinse“ spre ultimele două luni ale anului. Deşi amînate, noile termene continuă să depindă de modul în care primim, tabla necesară confecţionării coloanelor contractate cu Rafinăria din Piteşti. Aşa a intrat discuţia pe făgaşul spinoasei probleme a felului în care uzinele siderurgice furnizoare de tablă se achită la rîndul lor de sarcinile asumate. Aflăm cu surprindere că, în acest an, cu conducerea combinatului gălăţean s-au întocmit mai multe grafice de livrare, că s-au purtat discuţii direct cu conducerea Ministerului Industriei Metalurgice, dar că pînă la urmă, în ciuda asigurărilor date, totul a fost în van. De la Galaţi, tabla întîrzie să sosească. La aceste greutăţi se adaugă şi cele generate de modul defectuos în care rezolvă problemele de aprovizionare tehnicomaterială a uzinei sibiene. Chiar organele de specialitate ale forului tutelar, Ministerul Industriei Construcţiilor, de Maşini. Este de menţionat în acest sens practica emiterii de repartiţii pentru metal în tot cursul perioadei de plan în care trebuie să fie realizate şi respectivele utilaje. Pentru talerele coloanelor destinate tot Rafinăriei din Piteşti, de pildă, repartizarea de 53 tone tablă de 3 mm OL38AB, s-a făcut — telefonic — abia la 9 septembrie a.c.! Cert este că uzina „Independenţa“ din Sibiu se prezintă acum la începutul trimestrului IV cu multe contracte neachitate faţă de nu puţine şantiere industriale. Restanţe se remarcă la livrările pentru lucrările în curs de execuţie la combinatele chimice din Craiova şi Borzeşti, de la Combinatul siderurgic-Galaţi etc. De subliniat că asemenea rămîneri în urmă faţă de prevederile contractuale, care provoacă mari neajunsuri ritmurilor de execuţie pe şantierele, industriale, nu se semnalează pentru prima oară la uzina „Independenţa". Ele nu vin decît să se adauge la cele din perioadele anterioare, situaţii pentru remedierea cărora Ministerul Industriei Construcţiilor de la TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) Ieri au început la Ateneul Român LUCRĂRILE COLOCVIULUI „CONSTANTIN BRÂNCUŞI“ Vineri dimineaţa au început la Ateneul Român lucrările Colocviului „Constantin Brâncuşi“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici, în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă (AJ.C.A.). Colocviul reuneşte numeroşi specialişti din ţară şi de peste hotare, care vor dezbate, timp de trei zile, noile interpretări şi explicaţii pe care opera sa le ridică prin originile ei folclorice, prin formele inedite şi cu înalte semnificaţii, prin variatele influenţe pe care le-a exercitat în arta mondială, precum şi alte probleme legate de viaţa şi creaţia „înnoitorului sculpturii mondiale“ , cum este denumit Brâncuşi de numeroşi critici şi istorici de autoritate. La deschiderea colocviului, au participat membri ai conducerii unor instituţii culturale centrale, ai unor ministere şi organizaţii obşteşti, academicieni, profesori universitari, critici şi istorici de artă, artişti plastici şi alţi oameni de artă, studenţi ai institutelor de artă din ţară, elevi şi admiratori ai artistului. Marele interes pentru această reuniune este relevat de prezenţa la colocviu a numeroşi specialişti reputaţi din domeniile criticii, teoriei şi istoriei artei, sosiţi din mai multe ţări ale Europei şi Americii. Sunt prezenţi, de asemenea, ataşaţi culturali şi de presă ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, ziarişti români şi corespondenţi ai presei de peste hotare. Deschizînd şedinţa, în numele comisiei de organizare a colocviului, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, a spus, printre altele: Sculptura brâncuşiană a devenit de mult un bun spiritual al întregii umanităţi. In cei zece ani care au trecut de la dispariţia artistului, gloria lui Brâncuşi a sporit necontenit. Subliniind că personalitatea complexă a artistului nu a fost cuprinsă încă în toată amploarea ei, vorbitorul a exprimat convingerea că lucrările colocviului vor contribui la cunoaşterea mai aprofundată a creaţiei lui Brâncuşi. In continuare, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, evocînd puternica şi originala personalitate a omului şi artistului Brâncuşi, a spus, printre altele : Plecat de tînăr de lingă fiii strămoşeşti şi lucrînd mulţi ani la Paris, Brâncuşi nu a încetat niciodată să fie puternic legat de arta românească, operele sale purtînd în ele semnele, tîlcurile şi formele înţelepciunii şi măiestriei artistice seculare a poporului român. Arta lui — a „ţăranului român de la Dunăre", cum era numit—■ se ridica din profunzimea străfundurilor cu răsunet milenar ale vieţii spirituale româneşti, situîndu-se prin aceasta lingă Eminescu, Enescu, Luchian, Arghezi sau Ţuculescu. Organizarea manifestărilor închinate lui C. Brâncuşi este expresia voinţei poporului român de a aduce o contribuţie creatoare la dezvoltarea paşnică şi îmbogăţirea gîndirii umane, la preţuirea marilor artişti, care aparţin prin valoarea lor întregii omeniri, la înţelegere şi prietenie, către care tind aspiraţiile cele mai nobile ale artiştilor, ale tuturor popoarelor din lume. Relevînd marile însuşiri ale artistului, calităţile unice ale operei sale, acad. George Oprescu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei, a evocat momente emoţionante din legăturile pe care le-a avut cu marele artist, impresia profundă pe care i-au lăsat-o inteligenţa şi temperamentul, seninătatea şi calmul care îl caracterizau pe Bran(Continuare in pag. a 3-a) Cea mai pitorească şi mai mare cavitate carstică din ţară Un grup de speologi români, condus de prof. dr. Traian Orghidan, directorul Institutului de speologie „Emil Racoviţă" din Bucureşti, în colaborare cu 5 colegi, invitaţi din R.S.F. Iugoslavia, a întreprins pentru prima dată cercetări ample la Şura Mare, una din cele aproximativ 1 000 peşteri identificate pînă acum în România. După îndelungi investigaţii şi obstacole dificile învinse cu tenacitate de cercetători, la o distanţă de circa 3000 m. de la intrare, a fost descoperită cea mai pitorească şi mai mare cavitate carstică din ţară. Este o sală cu un diametru de 100 m şi o înălţime de 50 m. Pe unul din pereţi, se află un mare complex din concreţiuni cristaline dezvoltat în forma unui bazin în trepte, cu o înălţime de 20 de m, care întrece prin frumuseţe şi mărime pe cel din vestita peşteră iugoslavă Skocianska. Noua descoperire a speologilor în peştera Şura Mare, are o importanţă deosebită pentru cercetarea faunei şi florei cavernicole, prezentînd, totodată, interes turistic pentru ineditul ei. (Agerpres) Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare în zilele de 12 şi 13 octombrie a. c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Vasile Patilineţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colonel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarăşii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, preşedintele Consiliului Securităţii statului, adjuncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri superiori, reprezentanţi ai organelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii de puse de cadrele tehnice şi inginereşti din armată. După terminarea exereiţiilor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd calităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, calităţile tehnicii şi armamentului şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localităţile pe unde au trecut, conducătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea populaţiei. Folosesc timpul prielnic de lucru în cîmp Oamenii muncii au primit cu viu interes documentele adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c., ale căror prevederi dovedesc grija deosebitei a partidului nostru pentru ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi economice, pentru perfecţionarea organizării administrativ-teritoriale, pentru apropierea treptată a condiţiilor de viaţă de la sate cu cele din mediul urban. Cooperatorii, lucrători din fermele agricole, mecanizatorii de la S.M.T. — alături de întregul nostru popor — întîmpină Conferinţa Naţională a P.C.R. cu noi şi importante succese. În clişeu, mecanizatorii Ion şi Gheorghe Ciobanu de la S.M.T. Hemeiuş, lucrează de zor la pregătirea terenului de pe ultimele parcele destinate culturii griului. Foto : MIHAI POPESCU mmm Şedinţa festivă a Consiliului General A. R. L. U. S. Vineri după-amiază a avut loc în Capitală şedinţa festivă a Consiliului General ARLUS, consacrată aniversării semicentenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Pe fundalul scenei erau înscrise chemările „Trăiască a 50-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie“, „Trăiască prietenia românosovietică“, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Murgulescu, Iorgu Iordan şi Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinţi ai Consiliului General ARLUS, prof. Mihail Roşianu, Ion Sava, secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.C.R., Ion Moraru, membru în Biroul Consiliului General ARLUS, precum şi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In sală se aflau membri ai conducerii unor ministere, instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, ziarişti. Erau prezenţi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Iorgu Iordan. A vorbit apoi acad. Petre Constantinescu-Iaşi. Relevînd însemnătatea istorică a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, uriaşa înrîurire pe care ea a exercitat-o în întreaga lume, vorbitorul a subliniat succesele dobîndite în acești 50 de ani de Uniunea Sovietică în dezvoltarea economiei. (Continuare in pag. a 3-a)