România Liberă, octombrie 1967 (Anul 25, nr. 7139-7163)

1967-10-14 / nr. 7149

I ▲ Statuia lui Constantin Brâncuşi din parcul Herăstrău, execu­tată de sculptorul Ion Irimescu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr.­­ 7149 Sîmbătă 14 octombrie 1967 4 pagini 30 bani O nouă dovadă a grijii partidului şi statului pentru ridicarea bunăstării celor ce muncesc [­|M Ziarele de ieri au­­ M im m publicat Hotărî­­■ 11 rea Plenarei Co­­fSngP m mitetului Cen- MH S trai al Partidu- Jf Mj §8 lui Comunist Bo- JB B NS» mân din 5—6 oc­tombrie cu pri­vire la îmbunătăţirea siste­mului de salarizare şi ma­jorarea salariilor. Acest docu­ment de deosebită însemnătate adoptat de Plenară reflectă grija permanentă a partidului şi statului nostru pentru ridi­carea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Potrivit cerinţelor legii eco­nomice a repartiţiei după cantitatea şi calitatea mun­cii, sistemul de salarizare, care constituie un element fundamental pentru întări­rea cointeresării materiale a celor ce muncesc, are me­nirea să asigure reflectarea nemijlocită în nivelul venitu­rilor, a rezultatelor efectiv obţinute, astfel încît toţi sa­lariaţii să fie retribuiţi după criteriul aportului lor la în­făptuirea sarcinilor dezvoltă­rii economiei şi culturii noas­tre. Plenara C.C. al P.C.R. a scos în evidenţă faptul că în decursul anilor creşterea sa­lariilor în pas cu progresul e­­conomiei naţionale, a avut e­­fecte pozitive asupra dezvol­tării diferitelor domenii de activitate. Astfel, în timp ce în ultimii zece ani producţia globală industrială a crescut de 2,98 ori, productivitatea muncii de 1,98 ori, salariul mediu al salariaţilor din in­dustrie s-a mărit de 1,71 ori. Numai în anul 1966, primul an al cincinalului, veniturile băneşti provenite din salarii au crescut cu 11,3 la sută faţă de 1965. In prima jumătate a anului 1967 au fost majorate salariile lucrătorilor de la C.F.R. care contribuie la si­guranţa circulaţiei, ale do­cherilor, precum şi ale­­ eco­nomiştilor din întreprinderi şi instituţii. O măsură de o deosebită însemnătate econo­mică şi socială, luată cu un an mai devreme decit se prevede în cincinal, a fost majorarea, începînd de la 1 august 1967, a salariilor mici din toate ra­murile de activitate, salariul tarifar minim sporind de la 570 lei la 700 lei lunar. Nu­mai majorările aplicate în a­­cest an asigură la nivelul­ u­­nui an întreg mărirea venitu­rilor salariaţilor cu peste un miliard şi jumătate lei. Expresia grăitoare a poli­ticii partidului de ridicare a nivelului de trai, pe măsura întăririi potenţialului econo­mic al ţării o constituie spori­rea salariului mediu, ridicarea nivelului minim al salariului, ca şi creşterea însemnată a ponderii salariaţilor cu cîş­­tiguri intre 1 000—i 500 Iei la peste 40 la sută din totalul salariaţilor. In cadrul măsurilor pentru traducerea în viaţă a hotărî­­rilor Congresului al IX-lea al partidului, Comitetul Central al P.C.R. a luat noi hotărîri privind îmbunătăţirea siste­mului de salarizare şi conti­nuarea eşalonată a acţiunii de majorare generală a salarii­lor, în medie cu 12,3 la sută, astfel încît ea să cuprindă toa­te categoriile de salariaţi. în acest scop, recenta Plenară a hotărît alocarea unor fonduri suplimentare care la nivelul anului 1970, cînd toţi salariaţii (Continuare în pag. a 3-a) Experimentarea din uzina noastră este convingătoare Prin natura muncii mele, am fost şi sunt preocupat de pro­blema retribuţiei după crite­riul aportului salariaţilor la înfăptuirea sarcinilor ce le re­vin. Studiind Hotărîrea publi­cată în ziarele de ieri, cu pri­vire la îmbunătăţirea sistemu­lui de salarizare şi majorarea salariilor, am desprins efectele pozitive pe care le va avea aplicarea ei în dezvoltarea di­feritelor sectoare de activitate. Această hotărîre este menită să aplice în mod creator, pe baza unei gîndiri logice, raţio­nale, principiile fundamentale ale legii economice a reparti­ţiei după cantitatea şi calita­tea muncii depuse, îmbinînd în mod corespunzător cele două laturi ale cointeresării materiale, stimularea oameni­lor muncii, pentru obţinerea celor mai bune rezultate şi răspunderea materială pentru nerealizarea sarcinilor de plan şi de serviciu. Creşterea substanţială a sa­lariului minim, concomitent cu scăderea ponderii salariaţi­lor din acestă categorie, cons­tituie măsuri grăitoare ale politicii partidului nostru, pen­tru creşterea bunăstării po­porului. Găsesc deosebit de bineve­nită măsura ca nivelul de sa­larizare a maiştrilor să fie diferenţiat cu 15-20 la sută, faţă de salariile muncitorilor din subordine, deoarece mai­strul este organizatorul proce­sului de producţie de care de­pinde cantitatea şi calitatea producţiei, eliminîndu-se prin această măsură anomalia care se crease în unele întreprin­deri. Așa a fost cazul în uzina noastră, unde o parte din mun­citori primeau salarii mai mari cu 20—40 la sută decît maiștrii. Este cunoscut, că numărul posturilor de conducere într-o întreprindere este limitat, din această cauză, unele cadre bine pregătite, cu experienţă în muncă, nu aveau posibilita­tea să fie stimulate la nivelul activităţii lor, de aceea apre­ciez că este binevenită măsura ca la fiecare funcţie a perso­nalului tehnico-administrativ să se acorde gradaţii, ţinînd seama de vechimea în muncă, de studii şi rezultatele obţi­nute. In uzina noastră se expert- Ing. ION ILIE şeful serviciului organizarea producţiei de la uzinele „Semă­nătoarea" din Bucureşti (Continuare in pag. a 3-a) Măsuri menite să îmbine armonios interesele personale cu cele ale întregii societăţi Una dintre problemele dez­bătute la Plenara C. C. al P.C.R. din 5—6 octombrie o constituie îmbunătăţirea ac­tualului sistem de salarizare şi majorarea salariilor. In le­gătură cu aceasta, Directivele adoptate la Plenară prevăd un complex de măsuri meni­te să ducă la o îmbinare mai armonioasă şi mai raţională a intereselor personale ale mun­citorilor, inginerilor, tehnicie­nilor, cu interesele generale ale statului. In Hotărîrea Ple­narei C. C.­al P.C.R. se scoate în evidenţă faptul că sistemul de salarizare practicat în pre­zent nu este suficient de sti­mulativ punînd accentul pe realizarea cu prioritate a in­dicatorilor cantitativi şi mai puţin pe ceilalţi indicatori, care prezintă o însemnătate deosebită pentru economia naţională. In acelaşi timp, a­­cest sistem nu acţionează asu­pra răspunderii materiale ca­re revine tuturor factorilor din sfera producţiei pentru pagubele provocate unităţilor în care lucrează. S-a manifes­tat, pe acest fundal, tendinţa în unele întreprinderi şi mi­nistere de a consuma fondul Ing. TRAIANI ARICOROI specialist in M.I.U. (Continuare in pag. a 3-a) . Foto: NICU VASILE In secţia cazangerie a Uzinei „Independenţa“-Sibiu fotoreporterul a surprins o imagine din timpul execuţiei uneia din cele patru coloane tehnologice care mai rămăseseră în planul de producţie al perioadei respective după „reeşalonarea“ termenelor de livrare. Coroborate cu restanţele furnizorilor de tablă, deficienţele, pro­prii uzinei, au determinat împingerea termenelor de livrare ale celorlalte şase coloane comandate pînă către sfîrşitul anului, în detrimentul şantierelor de construcţii beneficiare Front de lucru 1968 pe şantierele industriale UN FURNIZOR PRINS Intre ciocan şi nicovală A apărut ca o necesitate ca în itinerariul nostru pe diferite şan­tiere industriale în vederea analizării pregătirii frontului de lucru al anului 1968, să includem şi o uzină furnizoare de utilaje teh­nologice. Această cerinţă s-a născut încă de pe şantierul Rafină­riei din Piteşti, unde mentorii şi-au exprimat îngrijorarea în legă­tură cu modul în care sosesc de la uzinele „Independenţa“-Sibiu coloanele tehnologice comandate. Iată-ne deci pe urmele aces­tor comenzi la cunoscuta uzină sibiană, participantă directă, prin utilajele tehnologice ce le produce, la dotarea a nume­roase obiective industriale, mai ales din sectoarele chimiei şi metalurgiei. Am început cu secţia de cazangerie. Din­ cele zece coloane tehnologice cu termen scadent la sfîrşitul lu­nii trecute am văzut în lucru doar patru. Ce se întâmplă însă cu restul ? Răspunsul l-am primit­ din partea ing. Dorin Fulea, direc­tor tehnic, şi ing. Andrei Me­­sea, director comercial. — Restul de şase coloane tehnologice au fost reeşalonate pentru, lunile octombrie şi no­iembrie ! — Dar şi în trimestrul IV sunt de executat alte şapte co­loane tehnologice... — Şi acestea au fost „îm­pinse“ spre ultimele două luni ale anului. Deşi amînate, noile termene continuă să depindă de modul în care primim, tabla necesară confecţionării coloa­nelor contractate cu Rafinăria din Piteşti. Aşa a intrat discuţia pe fă­gaşul spinoasei probleme a fe­lului în care uzinele siderur­gice furnizoare de tablă se achită la rîndul lor de sarci­nile asumate. Aflăm cu surprindere că, în acest an, cu conducerea com­binatului gălăţean s-au întoc­mit mai multe grafice de li­vrare, că s-au purtat discuţii direct cu conducerea Ministe­rului Industriei Metalurgice, dar că pînă la urmă, în ciuda asigurărilor date, totul a fost în van. De la Galaţi, tabla în­­tîrzie să sosească. La aceste greutăţi se adaugă şi cele generate de modul de­fectuos în care rezolvă proble­mele de aprovizionare tehnico­­materială a uzinei sibiene. Chiar organele de specialitate ale forului tutelar, Ministerul Industriei Construcţiilor, de Maşini. Este de menţionat în acest sens practica emiterii de repartiţii pentru metal în tot cursul perioadei de plan în care trebuie să fie realizate şi respectivele utilaje. Pentru ta­lerele coloanelor destinate tot Rafinăriei din Piteşti, de pil­dă, repartizarea de 53 tone ta­blă de 3 mm OL38AB, s-a fă­cut — telefonic — abia la 9 septembrie a.c.! Cert este că uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu se prezintă acum la începutul trimestrului IV cu multe contracte neachi­tate faţă de nu puţine şantiere industriale. Restanţe se re­marcă la livrările pentru lu­crările în curs de execuţie la combinatele chimice din Craio­va şi Borzeşti, de la Combina­tul siderurgic-Galaţi etc. De subliniat că asemenea rămîneri în urmă faţă de prevederile contractuale, care provoacă mari neajunsuri ritmurilor de execuţie pe şantierele, indus­triale, nu se semnalează pentru prima oară la­ uzina „Indepen­denţa". Ele nu vin decît să se adauge la cele din perioadele anterioare, situaţii pentru re­medierea cărora Ministerul In­dustriei Construcţiilor de la­ TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 2-a) Ieri au început la Ateneul Român LUCRĂRILE COLOCVIULUI „CONSTANTIN BRÂNCUŞI“ Vineri dimineaţa au început la Ateneul Român lucrările Colocviului „Constantin Brâncuşi“, organizat de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Artiştilor Plastici, în colaborare cu Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă (AJ.C.A.). Colocviul reuneşte numeroşi specialişti din ţară şi de peste hotare, care vor dezbate, timp de trei zile, noile in­terpretări şi explicaţii pe care opera sa le ridică prin origi­nile ei folclorice, prin formele inedite şi cu înalte semnificaţii, prin variatele influenţe pe care le-a exercitat în arta mon­dială, precum şi alte probleme legate de viaţa şi creaţia „în­noitorului sculpturii mondiale“ , cum este denumit Brâncuşi de numeroşi critici şi istorici de autoritate. La deschiderea colocviului, au participat membri ai con­ducerii unor instituţii cultura­le centrale, ai unor ministere şi organizaţii obşteşti, acade­micieni, profesori universitari, critici şi istorici de artă, ar­tişti plastici şi alţi oameni de artă, studenţi ai institutelor de artă din ţară, elevi şi ad­miratori ai artistului. Marele interes pentru acea­stă reuniune este relevat de prezenţa la colocviu a nu­meroşi specialişti reputaţi­ din domeniile criticii, teoriei şi istoriei artei, sosiţi din mai multe ţări ale Europei şi A­­mericii. Sunt prezenţi, de ase­menea, ataşaţi culturali şi de presă ai misiunilor diplomati­ce acreditaţi la Bucureşti, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei de peste hotare. Deschizînd şedinţa, în nu­mele comisiei de organizare a colocviului, acad. Ion Jalea, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, a spus, printre altele: Sculptura brâncuşiană a deve­nit de mult un bun spiritual al întregii umanităţi. In cei zece ani care au trecut de la dispariţia artistului, gloria lui Brâncuşi a sporit necontenit. Subliniind că personalitatea complexă a artistului nu a fost cuprinsă încă în toată am­ploarea ei, vorbitorul a expri­mat convingerea că lucrările colocviului vor contribui la cu­noaşterea mai aprofundată a creaţiei lui Brâncuşi. In continuare, Pompiliu Ma­­covei, preşedintele Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă, evocînd puternica şi ori­ginala personalitate a omului şi artistului Brâncuşi, a spus, printre altele : Plecat de tînăr de lingă fiii strămoşeşti şi lu­­crînd mulţi ani la Paris, Brân­cuşi nu a încetat niciodată să fie puternic legat de arta ro­mânească, operele sale pur­­tînd în ele semnele,­ tîlcurile şi formele înţelepciunii şi mă­iestriei artistice seculare a poporului român. Arta lui — a „ţăranului român de la Du­năre",­ cum era numit—■ se ri­dica din profunzimea străfun­durilor cu răsunet milenar ale vieţii spirituale româneşti, si­­tuîndu-se prin aceasta lingă Eminescu, Enescu, Luchian, Arghezi sau Ţuculescu. Orga­nizarea manifestărilor închi­nate lui C. Brâncuşi este­­ ex­presia voinţei poporului ro­mân de a aduce o contribuţie creatoare la dezvoltarea paş­nică şi îmbogăţirea gîndirii umane, la preţuirea marilor artişti, care aparţin prin va­loarea lor întregii omeniri, la înţelegere şi prietenie, către care tind aspiraţiile cele mai nobile ale artiştilor, ale tutu­ror popoarelor din lume. Relevînd marile însuşiri ale artistului, calităţile unice ale operei sale, acad. George O­­prescu, directorul Institutului de istoria artei al Academiei, a evocat momente emoţionan­te din legăturile pe care le-a avut cu marele artist, impre­sia profundă pe care i-au lă­sat-o inteligenţa şi tempera­mentul, seninătatea şi calmul care îl caracterizau pe Bran­(Continuare in pag. a 3-a) Cea mai pitorească şi mai mare cavitate carstică din ţară Un grup de­ speologi români, condus de prof. dr. Traian Or­­ghidan, directorul Institutului de speologie „Emil Racoviţă" din Bucureşti, în colaborare cu 5 colegi, invitaţi din R.S.F. Iugos­lavia, a întreprins pentru prima dată cercetări ample la Şura Mare, una din cele aproximativ 1 000 peşteri identificate pînă acum în România. După înde­lungi investigaţii şi obstacole dificile învinse cu tenacitate de cercetători, la o distanţă de circa 3000 m. de la intrare, a fost descoperită cea mai pito­rească şi mai mare cavitate carstică din ţară. Este o sală cu un diametru de 100 m şi o înăl­ţime de 50 m. Pe unul din pe­reţi, se află un mare complex din concreţiuni cristaline dez­voltat în forma unui bazin în trepte, cu o înălţime de 20 de m, care întrece prin frumuseţe şi mărime pe cel din vestita peşteră iugoslavă Skocianska. Noua descoperire a speologi­lor în peştera Şura Mare, are o importanţă deosebită pentru cercetarea faunei şi florei ca­­vernicole, prezentînd, totodată, interes turistic pentru ineditul ei. (Agerpres) Conducătorii de partid şi de stat au asistat la exerciţii şi aplicaţii militare în zilele de 12 şi 13 octom­brie a. c., tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu Mi­­zil, Ilie Verdeţ, Vasile Patili­­neţ, împreună cu ministrul forţelor armate, general colo­nel Ion Ioniţă, au asistat la exerciţii şi aplicaţii tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea,­­ tovarăşii Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Ma­­rinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ion Marinescu, ministrul indus­triei metalurgice, Ion Stă­­nescu, preşedintele Consiliu­lui Securităţii statului, ad­juncţii ministrului forţelor armate, generali şi ofiţeri su­periori, reprezentanţi ai orga­nelor locale. Conducătorilor de partid şi de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dota­rea forţelor noastre armate, precum şi realizările activităţii de cercetare şi de inovaţii de­­ puse de cadrele tehnice şi in­ginereşti din armată. După terminarea exer­eiţii­­lor şi aplicaţiilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe participanţi, relevînd ca­lităţile organizatorice şi de conducere ale comandanţilor, măiestria şi iscusinţa trupelor în îndeplinirea misiunilor, ca­lităţile tehnicii şi armamentu­lui şi a urat tuturor soldaţilor, ofiţerilor şi generalilor noi succese în perfecţionarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localită­ţile pe unde au trecut, condu­cătorilor de partid şi de stat li s-a făcut o primire caldă şi entuziastă din partea popu­laţiei. Folosesc timpul prielnic de lucru în cîmp Oamenii muncii au primit cu viu interes documentele adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a.c., ale căror prevederi do­vedesc grija deosebitei a partidului nostru pentru ri­dicarea pe o treaptă supe­rioară a întregii activităţi economice, pentru perfecţio­narea organizării adminis­­trativ-teritoriale, pentru a­­propierea treptată a condi­ţiilor de viaţă de la sate cu cele din mediul urban. Cooperatorii, lucrători­ din fermele agricole, meca­nizatorii de la S.M.T. —­ ală­turi de întregul nostru po­por — întîmpină Conferinţa Naţională a P.C.R. cu noi şi importante succese. În clişeu, mecanizatorii Ion şi Gheorghe Ciobanu de la S.M.T. Hemeiuş, lucrează de zor la pregătirea terenu­lui de pe ultimele parcele destinate culturii griului. Foto : MIHAI POPESCU mmm Şedinţa festivă a Consiliului General A. R. L. U. S. Vineri după-amiază a avut loc în Capitală şedinţa festivă a Consiliului General ARLUS, consacrată aniversării semi­centenarului Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. Pe fundalul scenei erau în­scrise chemările „Trăiască a 50-a aniversare a Marii Revo­luţii Socialiste din­ Octombrie“,­ „Trăiască prietenia româno­­sovietică“, în prezidiul adunării au luat loc tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Murgulescu, Iorgu Iordan şi Petre Constantines­­cu-Iaşi, vicepreşedinţi ai Con­siliului General ARLUS, prof. Mihail Roşianu, Ion Sava, secretar al Comitetului Orăşe­nesc Bucureşti al P.C.R., Ion Moraru, membru în Biroul Consiliului General ARLUS, precum şi A. V. Basov, amba­sadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In sală se aflau membri ai conducerii unor ministere, in­stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei, ziarişti. Erau pre­zenţi membri ai Ambasadei Uniunii Sovietice. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de acad. Iorgu Ior­dan. A vorbit apoi acad. Petre Constantinescu-Iaşi. Relevînd însemnătatea istorică a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­tombrie, uriaşa înrîurire pe care ea a exercitat-o în întrea­ga lume, vorbitorul a subliniat succesele dobîndite în acești 50 de ani de Uniunea Sovieti­că în dezvoltarea economiei. (Continuare in pag. a 3-a)

Next