România Liberă, iulie 1968 (Anul 26, nr. 7370-7395)
1968-07-02 / nr. 7370
„Románia libera•• nr. 7370 — 2.VII.1968 — pag. a 2-a O PUNTE PESTE ANI ŞI GENERAŢII (Urmare din pag. 1) perioadă cei 100 de tineri brigadieri au realizat o sarcină fizică de 300 m.l. de macadam pregătit pentru aşternerea asfaltului, 400 m.l. acostamente în spatele bordurilor, şi un mare volum de lucrări de terasamente. Valoric manopera prestată de ei, se ridică la circa 25 000 lei iar producţia valorică înregistrată fiind de 400 000 lei“. Cifrele sunt grăitoare. Aportul tineretului face ca porţiunea de şosea naţională de la kilometrul 90 la 100, cu termen de dare în exploatare la 1 septembrie a.c. să fie în avans cu 15 zile. între aceşti kilometri, mîinile elevilor au trecut cu succes proba muncii şi elanului cu care au răspuns chemării C.C. al U.T.C. O hărnicie pentru care conducerea şantierului le-a mulţumit la festivitatea care a avut loc şi la care au primit premii în bani pentru munca lor. Finalul întrecerii zilnice a adus în frunte echipa 5 Motru deţinătoare de 7 ori a drapelului şi echipa nr. 1 Tg. Jiu care l-a obţinut de 6 ori. Rînd pe rînd, fiecare îşi primeşte carnetul roşu de brigadier. Gheorghe Păduraru, Ion Creţu, Nicolae Ştefănescu... Cîteva nume, la întîin Foto : MIHAI POPESCU plate din cele 100. Obrajii se îmbujorează de emoţie cînd îşi aud numele. — Peste două săptămîni vom avea şi noi insignele ! — îmi spune hotărît Ion Cioplea comandantul brigăzii I-a, seria a doua. Cuvintele îmi sună ca un angajament. Şi citesc pe feţele celor „proaspeţi" — elevi la liceele din Tg. Jiu şi Novaci— că nu vor precupeţi nici un efort pentru a se arăta demni de înaintaşii lor. Festivitatea se apropie de sfirşit. Un şuier de locomotivă şi din tunel îşi face apariţia un tren. Pe ultimul vagon o mînă a scris cu creta, cu litere mari: ŞANTIERUL NAŢIONAL BUMBEŞTI-LIVEZENI şi dedesubt UNIVERSITATEA CRAIOVA. Sînt cei 50 studenţi craioveni care se îndreaptă spre un alt punct al şoselei, unde vor fuziona cu colegii lor din Petroşani. Trece „schimbul" de la Lainici. O întîlnire semnificativă : elevi şi studenţi* Mîinile flutură, se aud încurajări, se schiţează un început de cîntec. O întîmplare ? Da. Dar ceea ce nu este întâmplător este dăruirea tinerească a unora şi a celorlalţi. Unii Vin, alţii pleacă. Schimburi de ştafete. „Munca pe şantier — îmi spune Ştefan Szecs elev la Tg. Jiu, a însemnat un contact adevărat cu viaţa. Plecăm mai căliţi, mai legaţi intre noi. Pentru că am văzut care este puterea braţelor noastre“. ...Privesc în sus. Deasupra, calea ferată tăiată în versant în anii aceia ai lui 1948 de eroismul unor oameni. Dedesubt, şoseaua naţională la care tineretul acestor ani îşi aduce prinosul muncii, între ele trepte tăiate în stîncă. Bumbeşti-Livezeni... Defileul e acelaşi, brigadierii sînt alţii. Dar munca şi prezenţa lor anulează distanţele în timp, făurind o pâinte veritabilă peste ani şi generaţii. Cronica muncii voluntar — patriotice, această veritabilă epopee despre elanul şi dragostea de muncă a tineretului, se îmbogăţeşte zilnic cu noi file . Chemarea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist a declanşat resurse impresionante de energie şi entuziasm, reînoind astfel tradiţia şantierelor naţionale ale tineretului. Astfel zilele acestea pe şantierele de la Bumbeşti-Livezeni, Cîmpina — Comarnic, Baia Sprie, Sighetul Marmaţiei, Petreşti, Ciorogîrla etc... are loc preluarea ştafetei de către seria a doua. Drapelul brigăzii care timp de două săptămîni a contribuit din plin la construcţia unor însemnate obiective este predat altor tineri însufleţiţi de dorinţa de a ridica pe noi culmi înaltul ritm de muncă al predecesorilor. Şi de aceea momentul acestui „schimb“ capătă o valoare de simbol. Prima zi a lunii iulie marchează un alt eveniment cu adinci semnificaţii: plecarea studenţilor la muncă patriotică. Exprimîndu-şi dorinţa de a răspunde „prezent“ la chemarea C.C. al U.T.C., peste 6 000 studenţi din toate centrele universitare vor sprijini, în circa 60 întreprinderi agricole de stat campania de recoltare a cerealelor păioase, a legumelor şi fructelor. Alte eşaloane de studenţi au plecat ieri spre şantierele de Îmbunătăţiri funciare deschise în Insula Mare şi Terasa Mare a Brăilei, la Jegălia, Băneasa , Giurgiu, Gur-Ineu etc. aducîndu-şi aportul la realizarea însemnatelor sarcini în domeniul irigaţiilor. Tradiţionalul „Hei-rup“ al brigadierilor va răsuna şi pe şantierele de construcţie a unor edificii social-culturale studenţeşti şi a unor obiective ale industriei locale. Studenţii din toate centrele universitare vor participa la lucrările de construcţie a căminelor studenţeşti şi Fabricii de cărămidă din Cluj, a Institutului Politehnic din Bucureşti, a parcului „Ciric“ din Iaşi etc. executînd unele operaţii mai complexe de specialitate. Spre toate şantierele se revarsă veritabile fluvii de energie tinerească a studenţilor acum în faţa unui nou examen, acela al muncii. După încheierea unei sesiuni rodnice, studenţii se află în faţa unui nou examen, acela al muncii. Din toate centrele universitare ei pleacă pe şantierele muncii voluntar-patriotice şi în întreprinderile agricole de stat unde vor contribui la strîngerea recoltelor. In clişeu : Plecarea din Gara de Nord a unui grup de studenţi de la Academia de ştiinţe economice din Bucureşti, pe şantierele din judeţul Brăila Cu cîntecul pe buze brigadierii ,de pe şantierul Petreşti-Dîmbovița se îndreaptă spre locul de muncă Produsele agroalimentare (Urmara din pag. 1) poziţia cooperativelor agricole (cu împrumut sau prin schimb) peste 100 000 tone seminţe de mare productivitate, precum şi peste 110 000 tone de furaje concentrate in vederea acoperirii unor nevoi ale sectorului zootehnic. Un alt exemplu grăitor în această privinţă, îl constituie cultura orezului, la care pentru producţia acestui an s-au asigurat peste 1 000 kg de îngrăşăminte chimice la hectar şi erbicide de mare eficacitate pentru combaterea dăunătorilor vegetali, fapt ce va permite tratarea pe cale chimică a peste 77 la sută din suprafaţa ocupată de această cultură. Alături de acest sprijin material deosebit acordat de stat pentru dezvoltarea agriculturii, un loc important il ocupă şi aplicarea principiului cointeresării materiale a ţărănimii in sporirea producţiei agricole. Acest principiu împleteşte armonios interesele ţărănimii cu nevoile economiei naţionale de produse agricole şi se înfăptuieşte prin sistemul de contractare, principalul mijloc de realizare a schimbului de mărfuri între oraş şi sat. Cooperativele agricole de producţie găsesc în Sistemul de contractare condiţii sigure şi avantajoase de valorificare a producţiei marfă, la preţuri ferme, dinainte cunoscute şi care nu sunt influenţate de fluctuaţiile pleţii sau condiţiile de recoltă, ceea ce le asigură obţinerea de venituri constante. Astfel, numai pentru cantităţile de cereale, leguminoase-boabe şi seminţe oleaginoase din recolta anului 1967, valorificate pe bază de contracte, cooperativele agricole au obţinut venituri de circa 3,4 miliarde Iei. Aceste preţuri, care asigură un venit net ridicat la toate culturile, se completează cu importante sporuri de preţ ce se acordă în funcţie de cantitatea şi calitatea unor produse livrate. Aşa, de exemplu , pentru cantităţile de griu-secară, orzoaică, porumb, floarea-soarelui, fasolelinte, seminţe de in pentru ulei şi orez, livrate din producţia anului 1967, cooperativele agricole au primit ca spor de preţ suma de peste 496 milioane lei. Un alt avantaj deosebit de însemnat pentru cooperativele aricole îl reprezintă avansurileăneşti fără dobîndă, pe care le primesc de la unităţile Băncii agricole pentru cantităţile contractate. Avansurile băneşti primite de cooperativele agricole numai pentru cantităţile de cereale, leguminoase-boabe şi seminţe oleaginoase contractate din recolta 1968, reprezintă 1,3 miliarde lei. Din sumele primite ca avansuri băneşti, cooperativele agricole au posibilitatea acoperirii unor cheltuieli curente de producţie, acordării de avansuri în bani la zile-muncă şi ajutoare şi alte cheltuieli, tocmai în perioada cînd posibitatea realizării de venituri din producţia proprie este mai scăzută. Toate aceste avantaje şi altele oferite de stat în cadrul relaţiilor contractuale şi al căror scop este consolidarea economi- Co-organizatorică a cooperativelor agricole şi dezvoltarea continuă, pe această bază, a producţiei agricole, creează obligaţii şi din partea unităţilor producătoare de a-şi onora integral, la termen şi în condiţii de calitate superioară, contractele încheiate cu statul pentru furnizarea de produse agroalimentare. Este de la sine înţeles că, numai într-un astfel de cadru, este posibilă aprovizionarea în bune condiţiuni a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. Revine ca o sarcină de mare răspundere consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole să ia măsurile corespunzătoare pentru onorarea obligaţiilor ce şi le-au asumat in cadrul contractelor încheiate, pentru efectuarea unor lucrări cu plata în natură, precum şi acelora pentru vânzarea producţiei marfă către organizaţiile comerciale ale statului. Din acest punct de vedere, trebuie urmărit ca OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE SA SE ACHITE NU NUMAI SUB ASPECTUL CANTITATIV, CI ŞI CALITATIV. Ca atare, este necesar să se dea o atenţie deosebită chiar de la recoltare, pregătindu-se în mod corespunzător agregatele astfel incit acestea să funcţioneze cu toate trioarele şi instalaţiile de curăţit. Acolo unde, cu toate aceste măsuri, producţia nu este corespunzătoare calitativ să fie luate măsuri pentru condiţionarea prealabilă şi eficientă a cerealelor — pe arie sau în locuri special amenajate — înainte de transportarea acestora la bazele de recepţionare. Departamentul valorificării cerealelor a luat toate măsurile pentru efectuarea operativă şi exactă a analizelor de laborator, cîntărirea produselor în ordinea prezentării autocamioanelor, încadrarea fiecărui mijloc de transport în fluxul de circulaţie stabilit de la cîntar la locul de descărcare şi înapoi, toate acestea cu scopul de a se evita staţionarea nejustificată a mijloacelor de transport, ceea ce va duce la creşterea coeficientului de utilizare a acestora şi deci la înmagazinarea într-un termen scurt a recoltei. Este o preocupare de bază pentru toate unităţile din sistemul departamentului nostru, de a achita operativ şi pe măsura livrărilor tuturor furnizorilor drepturile băneşti cuvenite pentru mărfurile vîndute. Acţiunea de recoltare şi preluare a produselor din noua recoltă a început de scurt timp în majoritatea judeţelor, unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie predînd la fondul de stat, însemnate cantităţi de cereale. Avem toate posibilităţile — aşa cum se subliniază în documentele recentei Plenare a C.C. al P.C.R. — ca, prin munca întregii noastre ţărănimi, a tuturor lucrătorilor din agricultură, să facem ca efectele secetei din primăvara acestui an să fie cit mai puţin resimţită în economia naţională, să asigurăm creşterea producţiei agricole, satisfacerea cerinţelor societăţii şi ridicarea veniturilor ţărănimii. UNA PE ZI de MATTY fili&LÎă: — ...Şi parcă-l văd , în pagina de publicitate, dreapta sus, în chenar subţire . Atenţie ! Astăzi unităţi speciale de depanări şi reparaţii vor circula în permanenţă... RECENZIE Amintirea lui Miron Pompiliu Printre membrii activi pe tărîmul literelor al Junimii din perioada ieşeană de glorie, numelui lui Miron Pompiliu circula frecvent şi se bucura de preţuirea unor scriitori de mare prestigiu ca M. Eminescu, I. Slavici, I. Creangă, T. Maiorescu. Scriitorul din Steii Bihorului (azi Dr. Petru Groza) a fost un prieten statornic al lui Eminescu, debutînd amîndoi în acelaşi an şi în acelaşi loc — Familia lui Iosif Vulcan din 1866 — şi împărtăşind acelaşi tragic final de carieră literară, pulverizîndu-şi mintea într-un sanatoriu, cînd încă tinereţea lor putea da atîtea opere de preţ literaturii naţionale. Miron Pompiliu s-a născut la 20 iunie 1848 în satul amintit mai sus, unde nu de mult s-a descoperit prototipul popular al basmului Făt-Frumos din lacrimă. „Bunul prieten al lui Eminescu“, cum îl numeşte Iorga pe M. Pompiliu, avea să fie un colaborator constant al unor reviste de prestigiu, în care geniul popular prezent în folclor, eroismul istoriei noastre vechi, aspiraţiile vremii sale s-au reflectat şi în paginile publicate de acest scriitor uitat. Din fericire, de curînd, V. Netea a avut buna inspiraţie de a ne da un volum antologic, cu*) Miron Pompiliu : „Literatura şi limba populară" , Editura pentru literatură. Gh. Bulgar prinzător, cu multe capitole reunite în volum pentru prima dată, din opera lui Miron Pompiliu, („Literatura şi limba populară“) încît la 120 de ani de la naşterea acestuia, avem o imagine mai clară şi mai exactă a meritelor incontestabile pe care le-a avut Miron Pompiliu pentru dezvoltarea limbii şi literaturii române, în frămîntata perioadă a Junimii. Poezia originală, adesea inspirată din realităţile dureroase ale Ardealului oprimat, se împleteşte la el cu cercetarea şi publicarea folclorului, cu deosebire preţuit la Junimea, dar şi de Haşdeu, de revistele vremii, cu studiul limbii regionale, cu iniţiative originale în domeniul conferinţelor publice patronate de „Convorbiri literare“ şi acela al cultivării limbii literare. Activitatea lui Miron Pompiliu devine mai rodnică, după ce cunoaşte pe M. Eminescu, ambii tineri publicişti preocupaţi să adune şi să publice documente istorice şi literatură populară ; ei au rămas pentru totdeauna buni prieteni. Dar meritul cel mai mare al lui Miron Pompiliu stă în alegerile de folclor de la poalele munţilor Bihorului, din jurul Sibiului şi de peste Carpaţi, atît versuri cit şi proză, basme ; ele sunt completate cu „Studii despre limbă“ (Graiul din Biharea : limbă, literatură şi obiceiuri la românii din Biharea), care erau, în acea epocă, operă de iniţiativă şi chiar de pionierat, precedînd cu cîteva decenii cercetările filologilor asupra graiurilor regionale. Se ştie că din folclorul adunat de M. Pompiliu s-au inspirat unele poezii în notă populară ale lui Eminescu (Călin , Ce te legeni; Scrisoarea III) , fiind în contact continuu cu graiul şi creaţia populară, publicînd culegeri paralel cu Slavici şi Eminescu în „Convorbiri", era firesc să se aplece asupra specificului limbii regiunii de baştină. Frecventa lui deplasare in toate regiunile locuite de români (Transilvania, Moldova, Muntenia) l-a ajutat să vadă fenomenele, comparativ, chiar dacă armătura lui lingvistică nu era de cel mai înalt nivel ; el a arătat Convingător cit de apropiat este graiul din Bihor de cel din Moldova. Prin grija editorului de azi, Vasile Netea, Miron Pompiliu este readus în actualitate, integrindu-i activitatea, aşa cum se cuvine, în sfera nobilei emulaţii culturale la care el a participat, alături de iluştrii lui prieteni din cercul Junimii, în perioada cea mai glorioasă a activităţii ei de la Iaşi. In Literatura şi limba populară a lui Miron Pompiliu preţuim munca şi zelul patriotic al unui publicist cu reale merite în dezvoltarea culturii noastre moderne. Din nou despre convorbirile telefonice adiţionale flub titlu. „Tactica... situaţuirii", articolul apărut la rubrica noastră „Curier cetăţenesc“ consemna nemulţumirile unor abonaţi priiact atît funcţionarea contoarelor care înregistrează convorbirile telefonice adiţionale cit şi atitudinea celor cărora li se aduce la cunoştinţă protestul unor abonaţi. Răspunsul primit din partea Direcţiei generale T.T din Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor confirmă întru totul justeţea celor publicate. Trecem peste adnotările referitoare la mecanismul acestor contoare, peste importanţa aplicării lor, date cunoscute de altfel de abonaţi, menţionând doar măsurile care s-au luat în vederea remedierii situaţiilor semnalate, a preîntâmpinării unor cazuri similare. Se va iniţia — ni se comunică în răspunsul primit — o mai bună organizare a colectivului de citire a contoarelor şi de calculare a sumelor de plată; o reverificare a instalaţiilor pentru o taxare cât mai corectă ; tratarea mai operativă a reclamaţiilor şi selecţionarea personalului care intră în contact cu publicul ; luarea unor măsuri administrative împotriva funcţionarilor care vădesc superficialitate în tratarea problemelor de taxare ţi relaţii cu publicul; în sfirşit, popularizarea in mai mare măsură a tarifelor ţi a noilor servicii. Din sesizările primite şi articolele publicate în presă Direcţia generală telefon-telegraf ne asigură că a reţinut un material preţios pentru îmbunătăţirea activităţii sale pe viitor. Pină aici, toate-s bune. Un singur lucru a trecut cu vederea să ne comunice Direcţia generală respectivă: eficienţa măsurilor luate. Despre această eficienţă ne vorbesc însă cu prisosinţă sesizările sosite ulterior la redacţie. „La avizul de plată din luna februarie 1968 — ne comunică cititoarea Anuţa Bărbuliceanu — am fost încărcată ilegal cu suma de 12 lei pentru aşa-zisele convorbiri efectuate peste numărul prevăzut. Pe 1 aprilie, o nouă notă de plată consemnează suma de 58 lei, reprezentând de asemenea convorbiri adiţionale. Am contestat sumele taxate, dar rezultatul a fost acelaşi răspuns şablon primit de majoritatea abonaţilor în situaţia mea . „La verificarea contorului dv. s-a constatat că acesta funcţionează normal... etc.“ Diferă doar numărul de telefon la care se referă — 16 68 88 — şi care, spre stupoarea Cititoarei noastre, nu corespunde numărului de telefon pe care îl are (14 68 88). Confuzia pune sub semn de întrebare nu numai sumele taxate de contorul telefonului (ne este greu să stabilim care), ci şi eficienţa măsurilor citate in răspunsul Direcţiei generate T.T. trimis redacţiei noastre. Şi din păcate nu-i singurul exemplu. Se pare că noile contoare pentru înregistrarea ,, impulsurilor" — cum se numesc acum — sunt puse pe jecmănirea cetăţenilor. Mai repede cu astupatul că te ajung din urmă cu săpatul de cîtva timp, în oraşul Braşov se foloseşte, pentru diferite lucrări edilitare, o metodă cu totul originală, căreia localnicii îi spun: „Mai repede cu astupatul, că te ajung din urmă cu săpatul". Datorită acestei metode, cum s-a reparat pavajul străzii Hărmanului, Grupul III şantiere din localitate ai început să facă săpături pentru introducerea conductei de canalizare pe această arteră de circulaţie. După cîteva zile, instalatorii conductei ţi-au încetat activitatea. Au reluat-o însă deindată ce I.R.C. a aşternut îmbrăcămintea asfaltică pe bulevardul Lenin, în prezent străduindu-se din răsputeri să spargă asfaltul şi să sape un şanţ pentru trecerea conductei şi peste această importantă arteră de circulaţie.Bineînţeles că străzile rămîn, în urma lor, cu şanţuri şi denivelări). Noile metode folosite de Grupul 1V şantiere şi-au arătat din plin „binefacerile“ şi pe şantierul de locuinţe din zona noii gări. Trotuarele construite toamna trecută au fost sparte în aceste zile, pentru a se introduce, după un an, diferite conducte şi cabluri. Dacă consiliul popular municipal se împacă cu acest sistem de muncă al întreprinderilor ce-i sunt subordonate, credem că e cazul să intervină forurile superioare spre a pune lucrurile la punct — îţi încheie scrisoarea cetăţeanul V. Ghenadie. 440 DE ANI DE LA ÎNTEMEIEREA PRIMEI TIPARNIŢE SIBIENE (Urmare din pag. I) ştie, poate pentru făptui ca acea carte cu litere slavone fusese o comandă a curţii domneşti de la Suceava. Oricum ar fi însă Catehismul, ca şi Tetraevanghelul ca şi multele cărţi slavone tipărite mai tîrziu mărturisesc, o dată în plus, legăturile continue dintre Transilvania şi ţările române de dincolo de munţi. Toate acestea le-am aflat trecând duminică prin faţa vitrinelor impresionantei expoziţii, organizată de întreprinderea Poligrafică Sibiu, împreună cu Muzeul Bruckenthal, în str. Avram Iancu, care stă mărturie pentru aproape patru secole şi jumătate de neîntreruptă strădanie cărturărească. Meşterii tipografi ai Sibiului nu au fost numai făuritori de cărţi dar şi răspînditori de cultură, nu numai culegători de litere de plumb, dar şi creatori de opinie publică înaintată. Aici, la Sibiu, apare în 1778 primul ziar teatral din ţară dar tot aici Dieta cere în 1790 pedepsirea întemeietorului acestui ziar, tipograful gazetar Martin Hochmeister, pentru că lăudase în publicaţiile sale răscoala lui Horia. Şi apoi apare în 1789 primul ziar românesc al dr. Ion Piuariu Molnar „Foaie românească pentru economi". în 1853 sub redacţia lui Aron Florian apare „telegraful român", avîndu-l colaborator permanent pe Alecu Russo, în 1878 „Observatoriul" lui Gh. Bariţiu, în 1884 „Tribuna" lui Slavici. între 1778 şi 1930 au apărut astfel la Sibiu în limbile română, germană şi maghiară aproape o sută de publicaţii. Şi astăzi... Urmaşii lui Griffius şi ai lui Filip Moldoveanul, ai lui Ştefan Jüngling şi ai lui Petru Barth, ai tuturor acelor meşteri mari ai tiparniţelor sibiene sînt posesorii a cîteva zeci de medalii de aur, de argint, de bronz, obţinute la diverse expoziţii internaţionale ale cărţii. Tratatele medicale, dicţionarele tehnice, ghidurile şi albumele pe care le tipăresc străbat astăzi lumea, din Anglia in Germania, din U.R.S.S. în Franţa şi pînă departe, dincolo de ocean în Statele Unite. Aşa cum magiştrii vechiului Sibiu erau furrtizori de cărţi în numeroase ţări, şi meşterii de astăzi îşi trimit solii de pace şi bună înţelegere peste hotare. Soliile lor sînt cărţi, reviste, albume, lucrări de artă tipografică de mare fineţe şi sensibilitate. Operă de cultură pe care din trimestrul III al anului ce vine meşterii tipografi ai Sibiului o vor îndeplini cu şi mai mare rîvnă. Căci noua întreprindere poligrafică în construcţie azi pe strada Alba lulia, în partea nouă a oraşului va permite creşterea producţiei de şase ori şi profilarea aproape integrală pe vechea şi tradiţionala specialitate a sibienilor — OFSETUL. La temelia acestei noi construcţii meşterii tipografi ai zilelor noastre au depus ieri la ora prînzului, în cadrul unei solemnităţi, un mic conteiner cuprinzînd numele tuturor celor care continuă în spiritul socialismului arta veche de veacuri a primelor tipografii de pe teritoriul României. COLECTIVUL ARTISTIC AL PRIMEI NOASTRE SCENE LIRICE va debuta, la 11 iulie, intr-o bogată stagiune de turnee peste hotare. In cadrul celei de a 16-a ediţii a Festivalului de vară de la Liubljana (R.S.F. Iugoslavia, corpul de balet al Operei Române va prezenta spectacolul „Lacul lebedelor" de Ceaikovski. Alte două spectacole, „Prinţ şi cerşetor“ de Laurenţiu Proféta şi un spectacol coupé, în care figurează un montaj coregrafic după Rapsodia a II-a de George Enescu, şi care va fi înregistrat pe telerecordine pentru televiziunea din ţara vecină, vor fi prezentate, de asemenea, la Ljubliana. Turneul va continua, cu acelaşi program, la Opatija şi Split BREVIAR ANSAMBLUL FOLCLORIC „OLTENIA" va întreprinde, începind de la 11 iulie, un turneu de o lună în Italia, unde va participa la festivalurile internaţionale de folclor de la Nervi şi Torino, precum şi la festivităţile care vor fi organizate în această perioadă, de ziarrul „Unita". IN CADRUL SCHIMBURILOR CULTURALE DINTRE ROMANIA şi R.S.F. IUGOSLAVIA, ansamblul de folclor din Bihor va întreprinde, începînd de la 4 iulie, un turneu artistic în Serbia. LA CINEMATOGRAFUL „CENTRAL", din Bucureşti, va fi organizată prezentarea unui ciclu de filme pe genericul cărora figurează numele cunoscutei actriţe Emmanuele Riva, ciclu prilejuit de rularea filmului „Hiroşima dragostea mea", cap de afiş în creaţia artistei. Joi 4 şi vineri 6 iulie va rula filmul „Climate", sâmbătă 6 şi duminică 7 iulie „Therese Desqueyroux". „REVISTA ARTELOR", un nou ciclu de manifestări, organizat de Universitatea populară din Bucureşti, va fi inaugurat la 5 iulie, in Capitală. Primul număr al Revistei care va avea loc în sala Dalles va fi consacrat vieţii şi operei sculptorului englez Henry Moore. Memento Opinia publici : Teatrul de Comedie, la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 20 ; Tango : Teatrul Mic, In sala Comedia a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale*, ora 20 , Varietäti folclorice : Ansamblul „Periiin“, in sala Savoy a Teatrului ,, Tănase", ora 19 , Boema Palace , Teatrul ,,C. Tănase*, la grădina Boema, ora 20. SELECŢIA NOASTRĂ 0 0 0 filme foarte bune 0 0 filme bune 0 - filme mediocre Fără nici o notat!« - film slab 0 0 Căderea Imperiului roman: Patria (11 86 25), orele : 9 — 12.45 — 16.30 — 20. 0 Vicontele plăteşte poliţa : Republica (11 03 72) Orele: 9.15 — 11.30 _ 14 — 16,15 — 18,45 — 21,15 : Grivita (17 08 58), orele: 9 — IMS — 13,30 — IR — 18,15 — 20,30 i Melodia (12 06 88), orele : 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18 30 — 20,45 : Stadionul Dinamo (11 03 72), ora 20,30 ; 0 Alegere de asasini : Luceafărul (15 87 67), orele: 8,15 - 10,30 — 12,45 — 15 — 17,30 — 20 | Festival (15 63 84), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 21,15 : Circul de stat (11 01 20), orele : 9,30 — 13 — 17,30 — 20,30 : Sala Palatului, orele : 17,30 — 20,15 : Festival-grădină ora 20 45 : 0 0 0 Domnișoarele din Rochefort : Capitol (16 29 171 orele: 11 — 14 — 17 — 20 ■ Capitol-grădină ora 20.30 : 0 Prin Kurdistanul sălbatic : București (15 61 54), orele 1 8 — 10 — 12,15 — 14,30 — 16,45 — 19 — 21,15: Feroviar (16 22 73), orele: 9.45 _ 11 _ 14,15 — 16,30 — 18,45 ——— 21 ) Excelsior (18 10 881, orele : 8.45 — 11 _ 13,15 — 15,30 — 17,45 — 20 : Gloria (22 44 01), orele: 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20,30 : Modern (23 71 011, orele 9,30 — 11,45 - 14 — 6,30 — 18,45 — 21,15 : Arenele Libertății (23 71 011, Ora 20 30, 00 De noapte, băieți ! Victoria (16 28 79), orele: 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 -- 20,45 , 00 Zoltán Karpathy : Lumina (16 23 35), orele : 9—15,45 In continuare : 18,30 — 20,45 , 000 Hirosima, dragostea mea : Central (14 12 24), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 1 Doinagrădină, ora 20,45 t 0 0 Bomba de la ora 10 10' : Union (13 49 64), orele 15 30 — 18 — 20.3° 1 ■ _ .... 0 0 0 Spartacus ( Doina HG 35 38), orele : 11,30 — 16 — 19.30 : 0 0 Silului la pindă înfățirea (It 31 64) orele : 10 — 15,30 -17,45 — 20 : 0 Dirijabilul furat i Bu*«»d (15 52 79), orele: 15,30 — 18: Buzești-grâdină ora 20,30 i 4) £ O lume nebună, nebuna, nebună: Dacia (16 26 10), orele: 8 —20 în continuare ; • Nebunul din laboratorul nr. 4: Bucegi (17 05 47), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16,15 — 16,30 — 21 : Flamura (23 07 40), orele: 9—16 In continuare : 18,15 — 20,30 i Facetgrădină ora 20,30: Mioriţa (14 27 14), orele : 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , • Sftrsitul agentului W 4 C : Unirea (17 10 21), orele : 15,30 — 18» Unirea-grădină ora 20,30 i A Freddy, loveşte tu tnttt ! : lira (31 71 71), ore l« : 5 — 17,15 — 19,30» Progresul (23 94 10), orele: 15.30 — 18 — 20,30 | Lira-grădină ora 20.30 » • Oscar î Drumul Să rii (91 28 13), orele: 15 — 17.30 — 20 ; • Un dolar găurit : Ciulești (17 55 46), orele : 10 — 15,30 — 10 — 20.30 » Tomis (21 49 40), orele : 9— 15.45 In continuare: 18,15: Aurora (35 04 66), orele : 8,30 — 10,45 — 13 — 15,15 — 17,45 — 20,15 : Auroragrădină ora 20,30 » Tomis-grădină ora 20,30 , • Ea va ride : Cotroc*»ni (13 62 56), orele : 15,30 — 18 — 20,30; • Eddie Chapman, agent secret : Pacea (31 32 52), orele: 15— 17,45 — 20,30 » O Inimă nebună... nebună de legat: Floreasca (33 29 71), orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Moșilor (12 52 93) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 86), orele : 0.15—1 6 în continuare — 18,15; Arta-grădină ora 20,30 ; Moșilor-n grădină ora 20,30 ; A A Obsesia Voința (11 91 26), orele : 9 - 11 15 — 13,30 — 15,45 — 18,15 — 20.45 ; • A EI Dorade : Viitorul (11 48 03), orele : 15,30 — 18 — 20 30» • Bestignutil rubinului negru : Popular (35 15 17), orele : 15,30 — 18 — 20.30 ; A a» Pentru cttiva dolari în plus: Munca (21 50 97), orele: 9,30 — 12 — 15 — 17,45 — 29,15 ; A Nuntă la Malinovka : Flacăra (21 35 40), orele: 15,30 — 18 — 20.30 » • împușcătura : Vitan (21 39 82), orele: 15 — 17,30 - 20; • g» Pasărea timpurie : Rahova (23 91 00) orele : 15.30 — 18 , Rahova-grădină ora 20,30 ; Mumia Intervine : Ferentari (23 17 50), orele : 15.30 - 18 — 20.30 I • A Topkapi: Crînaasi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 50,30 , • • Hocus - pocus J Cosmos (35 19 15), orele : 15,30 — 18 — 20,30 » Filme documentare : Timpuri Noi (15 61 10), orele : 9—21 în continuare ; A A Răpirea fecioarelor : Progresul-Parc (23 94 10), ora 20,30 ; A Cînd tu mă eşti : Vitangrădină ora 20,30 ; A A • eu, eu... şi ceilalţi : Parcul Herăstrău (16 22 73), ora 20,30. 17,30 : Pentru cei mici : Povestiri pe degete : „Păţaniile lui Minciunilă" , 18 : TV pentru specialiştii din industrie — Automatizări la maşini-unelte , 18,30 : Curs de limba engleză (lecţia a 23-a) , 19 : TV Pentru şcolari 1 1 001 de întrebări „Yoga şi medicina" , 19,30 : Telejurnalul de seară , 19,50 ! Buletinul meteorologic , 20 : Film serial : Thierry la Fronde , 20,26 | Opinia dumneavoastră... Implicaţiile indiferenţei , 20,45 :, Seară de teatru - „Oameni şi şoareci" de J. Steinbeck , In pauză : „La toate latitudinile* — film , 23 : Telejurnalul de noapte. BSB