România Liberă, ianuarie 1969 (Anul 27, nr. 7528-7552)

1969-01-14 / nr. 7537

Proletari d­in toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII­­nr. 7537 Martie 14 ianuarie 1969 6 pagini 30 bani Pentru alegerile de la 2 martie In adunări însufleţite ale oamenilor muncii în întreaga ţară sunt propuşi candidaţii Frontului Unităţii Socialiste Ieri, intr-o atmosferă de puternic entuziasm, au început în întreaga ţară propunerile de candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste în alegerile pen­tru Marea Adunare Naţională, marcînd deschiderea campaniei electorale pentru alegerea deputaţilor în forul suprem al ţării, precum şi în organele lo­cale ale puterii de stat. Ca o expresie a încrederii neabătute a întregului popor faţă de conducătorul său încercat în opera de construcţie socialistă, Partidul Comunist Român, printre primii candidaţi ai­ Frontului Unităţii Socialiste, propuşi în însufleţitele adunări ale oamenilor muncii din diferite cir­cumscripţii electorale, se află membrii Prezidiului Permanent, ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru. Totodată, participanţii la adunări au propus drept candidaţi numeroşi muncitori, ţărani, intelectuali, oameni ai muncii din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare, bucurîndu-se de binemeritat prestigiu pentru aportul lor la construcţia socialistă, la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. În cadrul adunărilor de propunere a candidaţilor în diferitele circum­scripţii electorale, adunări care s-au ţinut în mari întreprinderi industriale, în unităţi socialiste din agricultură, în instituţii, numeroşi participanţi au relevat că perioada ultimilor patru ani a fost o perioadă de rodnice realizări, de progres în toate sectoarele construcţiei socialiste, subliniind că toate marile înfăptuiri care au făcut ca România să ofere imaginea unei ţări în plin proces de dezvoltare materială şi spirituală sînt rodul conducerii de către partid a poporului nostru pe calea construcţiei socialiste, al unităţii moral-politice a poporului în jurul Partidului Comunist Român. Zecile de mii de participanţi la aceste adunări au dat glas voinţei ferme a întregului popor de a-şi consacra capacitatea de muncă şi creaţie realizării măreţelor obiective stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., de a sprijini cu toate forţele înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului, pusă în slujba înfloririi României socialiste, apărării intereselor vitale ale poporului român, triumfului cauzei socialismului şi păcii în lume. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU propus candidat în circumscripţia electorală nr. 1 din Capitală ENTUZIASTA ADUNARE DE LA UZINELE „23 AUGUST mn Una din cele mai mari ci­tadele ale metalurgiei româ­neşti, uzinele „23 August“ din Capitală, pentru care ultimul sfert de veac a însemnat o im­petuoasă şi multilaterală dez­voltare, a cunoscut ieri după-amiază însufleţirea pro­prie marilor întruniri popu­lare. Aproximativ 1­5 000 de ce­tăţeni din circumscripţia elec­torală nr. 1 „23 August“ s-au întrunit aici pentru a propu­ne candidatul Frontului Uni­tăţii Socialiste în alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională. In noua şi imensa hală de prelucrări mecanice, animată de o atmosferă de puternic entuziasm, erau pre­zenţi metalurgişti de la uzine­le „23 August“, „Republica“. Fabrica de maşini-unelte şi a­­gregate, muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderi chimice, electrotehnice şi de industrie uşoară, săteni din comunele Pantelimon şi Do­­broieşti, cercetători ştiinţifici, medici şi profesori, pensionari, gospodine. In cadrul adunării a luat cu­­vîntul tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Subliniind că alegerile cons­tituie un prilej de adîncă re­flecţie asupra realizărilor ob­ţinute pînă acum în făurirea noii orînduiri, asupra sarcini­lor care stau în faţa poporu­lui nostru pentru înfăptuirea în continuare a programului înfloririi României socialiste, vorbitorul a spus printre al­tele : Sîntem mîndri de succe­sele pe care le-am obţinut sub conducerea partidului comu­nist, de faptul că am reuşit, cu braţele şi mintea noastră, să punem temelii solide progre­sului multilateral al ţării, să sporim avuţia poporului, să asigurăm creşterea perma­nentă a bunăstării celor ce muncesc, să întărim inde­pendenţa şi suveranitatea pa­triei noastre. După ce s-a referit la grija permanentă pe care parti­dul o poartă ridicării bu­năstării poporului, la pres­tigiul crescînd de care Româ­nia se bucură peste hotare, ca factor activ în lupta pentru progresul şi pacea umanităţii, vorbitorul a spus : Apropiate­le alegeri pentru Marea Adu­nare Naţională şi consiliile populare sînt întîmpinate cu entuziasm de întregul nostru popor. îmi revine cinstea deo­sebită ca, în numele Consiliu­lui Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, să propun drept candidat în circumscrip­ţia dv. pentru alegerile de de­putaţi în Marea Adunare Na­ţională pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Propunerea a fost primită de cei prezenţi cu deosebită bucurie. Minute în şir, în u­­riaşa hală au răsunat puter­nice aplauze şi ovaţii pentru conducătorul încercat al po­porului — Partidul Comunist Român, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cu emoţie, cu bucurie şi mîndrie, vorbitorii au susţinut călduros candidatura tovară­şului Nicolae Ceauşescu. Ei au relevat, în cuvinte calde, per­sonalitatea secretarului gene­ral al C.C. al P.C.R., viaţa şi munca sa închinate, fără pre­­cupeţire, prosperităţii patriei şi poporului, înalta sa pildă de abnegaţie şi devotament pen­tru cauza socialismului şi co­munismului, pentru cauza pă­cii şi prieteniei între popoare­le lumii. Vorbitorii au subliniat că en­tuziasmul sub semnul căruia este întîmpinat evenimentul de la 2 martie de oamenii muncii de la oraşe şi sate îşi află rădăcina în faptul că în­tregul popor, strîns unit în jurul partidului, este angajat cu toate forţele la realizarea amplului program de dezvol­tare a economiei naţionale, de (Continuare in pag. a 3-a­ , 7­ Un aspect de la entuziasta adunare care a avut loc ieri la Uzinele „23 August" din Capitală, la care au participat aproximativ 5000 de cetăţeni din cir­cumscripţia electorală nr. 1 Conducători de partid şi de stat propuşi candidaţi­­ în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională Numeroşi muncitori, in­gineri, tehnicieni, cadre didac­tice, cercetători ştiinţifici au luat parte la marea adunare din frumoasa Sală a sporturi­lor din Cluj in cadrul căreia, într-o atmosferă de puternică însufleţire, tovarăşul ION GHEORGHE MAURER, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a fost desemnat candidat al Frontu­lui Unităţii Socialiste în cir­cumscripţia electorală nr. 1 „Universităţii“ Cluj în ale­gerile de deputaţi pentru Ma­rea Adunare Naţională. In cuvîntul lor, prin care, au sprijinit cu căldură propu­nerea făcută de tovarăşul Au­rel Duca, prim-secretar al co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului ju­deţean al Frontului Unităţii Socialiste, prof. dr. docent Oc­­tavian Fodor, membru cores­pondent al Academiei, recto­rul Institutului de medicină şi farmacie, prof. dr. docent Victor Preda, membru cores­pondent al Academiei, secre­tarul filialei Cluj a Academi­ei, muncitoarea Kiss Rozalia de la fabrica „Someşul" au evocat bogatul bilanţ de reali­zări cu care oamenii muncii din judeţul Cluj întîmpină a­­legerile. Ritmul mediu anual de creştere a producţiei indus­triale este de circa 14 la sută, produse ale întreprinderilor clujene sunt exportate în 50 de ţări. Instituţiile de învăţă­­mînt de toate gradele cuprind peste 140 000 de elevi şi stu­denţi. Se află în construcţie un complex şcolar şi un al doilea orăşel studenţesc. In unităţile de cercetare ştiinţifică ale Fi­lialei Academiei, institutele departamentale şi laboratoare­le uzinale lucrează peste 500 de cercetători. Justeţea politicii marxist­­leniniste a partidului, confir­mată de întreaga dezvoltare social-economică a României, a fost subliniată pregnant de prof. dr. docent Ştefan Pascu, membru corespondent al Aca­demiei, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, prof. univ. Kovács Iosif, Szász Karol, di­rectorul Liceului nr. 3, care s-au referit la însemnătatea vastului ansamblu de măsuri iniţiat de Congresul al IX-lea al P.C.R. privind perfecţiona­rea conducerii întregii activi­tăţi economice şi sociale, dez­voltarea democraţiei socialis­te, la continua întărire a prie­teniei frăţeşti dintre poporul român şi naţionalităţile con­locuitoare, bazată pe deplina egalitate în drepturi a oame­nilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Alţi vorbitori, printre care Liviu Archindean, directorul întreprinderii comerciale „Me­­talochimica“, şi studenta Ma­ria Negru au evocat fapte şi date sugestive reflectînd pro­gresele obţinute în îmbunătă­ţirea condiţiilor de trai ale oa­menilor muncii de la oraşe şi sate, perseverenţa cu care partidul asigură — printr-un ritm rapid de dezvoltare a eco­nomiei naţionale — o bază trainică progresului multilate­ral al ţării, creşterii bunăstă­rii populaţiei. Vorbitorii au evocat perso­nalitatea tovarăşului Ion Ghe­­orghe Maurer, munca sa neo­bosită în conducerea partidu­lui şi a statului, susţinînd cu căldură candidatura sa în Ma­rea Adunare Naţională. Adunarea cetăţenească din circumscripţia electorală nr. 1 „Universităţii“ Cluj a consti­tuit o manifestare entuziastă a hotărîrii populaţiei clujene de a-şi înzeci eforturile pentru a da viaţă politicii înţelepte a partidului, urmărind ridicarea României pe cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste. Combinatul siderurgic de la Galaţi a găzduit ieri după a­­miază o însufleţită adunare în cadrul căreia constructori, jurnalişti, oţelari, laminorişti, oameni ai muncii din alte în­treprinderi gălăţene, cadre di­dactice, studenţi, au susţinut în unanimitate desemnarea to­varăşului GHEORGHE APOS­TOL, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicate­lor, drept candidat al Frontu­lui Unităţii Socialiste în cir­­cumscripţia electorală nr. 1 Galaţi-est. Tov. Constantin Dăscălescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., pre­şedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialis­te, a arătat că în ultimii ani, ca urmare a politicii de indus­trializare socialistă, promova­tă neabătut de către partid, oraşul de la Dunăre a devenit un puternic centru industrial al ţării, cu o viaţă socială şi spirituală în plină afirmare. Susţinînd cu căldură candi­­­­datura tovarăşului Gheorghe Apostol, jurnalistul Iordan Su­rugiu a reînnoit angajamentul celui mai tînăr şi mai mare centru siderurgic al ţării de a da în acest an peste prevederile planului 4 000 tone fontă şi 5 000 tone oţel. Ing. Gelu Rahu, directorul Institutului (Continuare in pag. a 2-a) CORESPONDENŢĂ SPECIALA DE PE PLATFORMA METALURGICĂ GALAŢI SIDERUR-­ GIŞTII ŞI CONSTRUC­TORII ÎNAINTEAZĂ PE UN FRONT LARG Moment de seamă pe şantierul celui de-al doilea furnal de 1 700 mc al Combinatului siderurgic Galaţi. Brigada complexă condusă de încercatul mentor Nicolae Foltozan, ridică cupola furnalului, ulti­mul ansamblu pe verticala corpului masivului agregat Foto : NICU VASILE BIRUINŢA DE LA TOMNATIC Petru Vintilă !e­­xistă un cîntec folcloric , intitulat „Frumosul vine pe apă“. Lumea de la sate îl cîntă de vreo două-trei veacuri, poate chiar mai de mult. Dar mie mi-a fost dat să-i aud un vers niţel rectificat de-o îm­prejurare neaşteptată şi ori­ginală. Mă aflam la Tomna­tic, undeva pe Ungă Sînnico­­laul Mare. In zona acestui sat nu trece nici un rîu, nu se află nici un lac. E un sat de stepă, cu veri toride şi de nimic n-au­ suferit locul­­nicii mai atroce şi îndelun­gat decît de lipsa apei. A­­tunci oamenii s-au gindit să sape fîntîni şi să folosească la culturile agricole pînza de ape freatice. Intîi pentru grădina cooperativei agrico­le de producţie, copt pentru un lot semincer şi în sfirşit pentru totalitatea culturilor cerealiere şi tehnice. Acum ţăranii cooperatori din Tom­natic pot spune mulţumiţi că au terminat cu seceta. Aci la Tomnatic am auzit pentru prima oară expresia Emilio­(Continuare în pag. a 5-a) • Un început bun în anul hotărîtor al cin­cinalului • Semnificaţia înflăcăratelor an­gajamente luate în întrecere • Punerea în valoare a actualei capacităţi de execuţie a noilor obiective, depinde de respectarea livrărilor de utilaje tehnologice P­latforma siderurgică Galaţi, începutul noului an ne-a găsit în mijlocul jurnaliş­­tilor, oţelarilor şi laminatorilor celui mai tînăr centru metalur­gic al­ ţării. La cumpăna dintre ani, oţelarii prito­topitorului Gheorghe Furtună, aceiaşi care în zorii zilei de 8 iunie 1938 au elaborat şarja inaugurală la în­­tiiul convertizor, au revărsat în albia de oţel a ţării primele 150 tone de metal ale lui ’69. După nici o oră, prim-jurnalistul Ion­­ Blaj deschidea cale liberă în­­trei şarje din acest an a furna­lului de 1 700 mc. La capătul primei decade din această lună de debut a anului, au fost ex­pediate 20 420 tone de tablă groasă, cu aproape 5 000 tone peste prevederile planului. Pe arterele economiei naţionale au fost­­ astfel propulsate,. pg. adre­sele constructorilor de vagoa­ne din Arad şi Turnu Severin, ale colectivelor din Bucureşti şi Ploieşti ce făuresc utilaje chi­mice, ale constructorilor de au­tocamioane din Braşov şi uzi­nei „Electroputere“ din Craiova primele cantităţi din metalul abia născut sub zodia noului an. Se lucrează acum intens la cel de-al treilea convertizor al oţelăriei, la dublarea capacităţii fabricii de aglomerare a mine­reurilor şi a celei de oxigen, a intrat într-o fază hotărîtoare execuţia noilor laminoare. De pe şantierul laminorului de benzi la cald se anunţă încheie­rea ridicării tuturor stîlpilor metalici ai halei unde se pregă­tesc fundaţiile utilajelor tehno­logice. Scurt popas şi pe şantierul ce­lui de-al doilea furnal de 1 700 mc. — Ne pregătim să ridicăm cu­pola furnalului — ne spune din fugă NICOLAE FOLTOZAN. Acesta este ultimul ansamblu de pe verticala corpului său, adaugă șeful cunoscutei brigăzi comple­xe de menaj. Pe întreaga platformă a Smîr­­danului, siderurgişti şi construc­tori acţionează acum pe un front larg, înaintînd organizat spre obiectivele puse în faţa lor de partid. Răspunsul lor înflă­cărat la chemarea la întrecere a Conferinţei de partid a Muni­cipiului Bucureşti s-a concreti­zat­ în importante angajamente. — într-o primă fază — ne-a precizat ing. ION POTOCEANU, directorul general al Combina­tului siderurgic din Galaţi — comitetul nostru de direcţie, analizind rezervele de care dis­punem, a stabilit ca principal angajament în întrecere, depă­şirea cu 12 milioane lei a pla­nului anual la producţia marfă. Ne-am propus această cifră ba­­zîndu-ne atît pe îmbunătăţirea indicilor de utilizare a agrega­telor, cit şi pe angajamentele luate de constructori de a ne preda înainte de termen o serie de noi obiective. Intr-adevăr, în angajamentele constructorilor şi montorilor de pe şantierele combinatului gălă­­ţean sunt cuprinse, la mai multe obiective siderurgice, noi terme­ne de intrare în funcţiune. La cel de-al doilea furnal de 1700 mc., de pildă, angajamentul pre­vede reducerea termenului de predare la încălzire cu două luni de zile ; avansuri impor­tante sunt stabilite la cel de-al treilea convertizor al oţelăriei (45 de zile), la melanjorul nr. 2 (două luni), la sporirea capaci­tăţii de încălzire a laminorului slebing (30 de zile). Despre semnificaţia acestor angajamente, ne-au vorbit chiar siderurgiștii, cărora le sunt des­tinate noile agregate. CON­STANTIN ZAHARIA, șeful ser­viciului planificării, ne-a preci­zat în acest sens că PREDA­TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 5-a) SCARA FĂRĂ TREPTE A „INTEGRĂRII­" LATINO-AMERICANE E­xistă, în ţările Americii La­tine, o febrilă căutare a căilor care să impulsioneze ritmul dezvoltării economiilor naţionale, racordarea lor la cir­cuitul producţiei moderne, de înaltă productivitate. Lichidarea fenomenelor de subdezvoltare, determinate, în primul rînd, de efectele unor economii unilate­rale (monocultură şi monopro­­ducţie) reprezintă, la ora actua­lă, obiectul unor serioase preo­cupări în majoritatea acestor ţări. Au din ce în ce mai puţină influenţă­­acele teze sau progra­me economice care preconizau sporirea veniturilor naţionale prin dezvoltarea, cu precădere, a ramurilor de producţie ,,tradi­ţionale“ (mai ales agricultura şi extracţia de minereuri şi me­tale). Tendinţa de scădere a preţurilor la aceste produse pe piaţa internaţională, concomi­tent cu creşterea absolută şi re­lativă a cheltuielilor de produc­ţie (ceea ce a dus la scăderea competitivităţii externe) a deter­minat, aproape în toate ţările latino-americane, sporirea preo­cupărilor pentru diversificarea economiilor naţionale, pentru crearea acelor pîrghii moderne ale dezvoltării pe care le oferă industria. în Argentina — de pildă — s-au elaborat, recent, proiectele extinderii industriei siderurgice. In Venezuela, preşedintele ales, Rafael Caldera, s-a pronunţat pentru lărgirea programelor de dezvoltare multidirecţionată a economiei naţionale, în Brazilia, stabilirea unui sistem de impo­zite avantajos pentru investiţiile industriale în regiunile cu sub­dezvoltare cronică a favorizat înfiinţarea unei reţele de între­prinderi în Amazonia şi în Nord­est, care îndeplinesc rolul de pionierat în utilizarea imenselor resurse materiale și umane ale acestor zone. Orientările evidente spre schimbarea vechilor structuri economice, spre descifrarea căi­lor care să ducă la valorifica­rea, cu eforturi proprii, a resur­selor naționale, confirmă, și printr-o serie de programe gu­vernamentale. caducitatea teze-(Continuare in pag. a 6-a) EUGEN POP I TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Român­ia Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului ŞTEFAN VOITEC preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului sud-vietnamez, Comitetului Central al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud şi al meu personal, vă mulțumesc sincer Dumneavoastră. Partidului Comu­nist Român, Marii Adunări Naţionale, guvernului şi poporului ro­mân pentru urările calde adresate cu ocazia celei de-a 8-a aniver­sări a creării Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud. Toate acestea le considerăm ca sprijin şi ajutor preţios pentru armata şi poporul din Vietnamul de sud care sunt hotărâţi să în-,­vingă în războiul de agresiune al imperialiştilor americani pentru eliberarea sudului, apărarea nordului, spre reunificarea paşnică­ a patriei. Fie ca prietenia şi solidaritatea de luptă dintre poporul din Viet­namul de sud şi poporul român să se întărească continuu. NGUYEN HUU THO Preşedintele Prezidiului Comitetului,Centraţ'j al Frontului Naţional de Eliberări r v «li» Vietnamul, di #u4 •*;?r:

Next