România Liberă, aprilie 1969 (Anul 27, nr. 7604-7629)

1969-04-08 / nr. 7610

Ion luga­ r­­ urmăreşti urcînd pe pantele dure ale mun­ţilor, intr‘0 catarare­ continuă. Ai senzaţia că sunt alpin­işti dintotdeau­na. Îşi stabilesc un reper, un reper după îndelungi măsurători de suprafaţă, după analiza rocilor în magia laboratoare­lor. Punctul ales devine pen­tru ei o formulă chimică. Te­­odolitul se despachetează, tre­piedul îşi primeşte din nou rostul său. Din rucsacuri se scot tîrnăcoape, ciocanul, hărţi. Din această clipă a­­ceşti tineri sondori ai adîncu­­rilor se caţără în sens invers pe verticala ce leagă epoci geologice între ele, un suiş spre locurile în care ştiinţa şi fantezia lor bănuie deocamda­tă conturul unor zăcăminte de substanţe minerale utile. Este doar prologul. Din acest moment exploratorii lumi­lor subterane caută certitu­dini. Şi pentru asta sunt în­soţit de mineri, de cei ce le dezvăluie faţa materială a ideilor. De cînd încep ploile şi pînă sfîrşesc, un grup de patruzeci si doi de oameni, majoritatea tineri, au fost văzuţi de aproape trei ani urcînd in munţi, scormonind universul tainelor minerale la Tuşnad sat, la Sintimbru ori in apropiere de Topliţa, la Jolotca. Patruzeci de mi­neri si doi geologi alcătuind un grup de expediţie în sub­teranele judeţului Harghita. Explorările, prin natura (Continuare in pag a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII­ nr. 7610 Marţi 8 aprilie 1969 6 pagini 30 bani Optima desfăşurare a probelor tehnologice O condiţie esenţială pentru atingerea mai rapidă a parametrilor proiectaţi © Etapa finalizării investiţiilor la Combinatul chimic Craiova © Un optimism nu in întregime justificat© Aprovizionarea cu materii prime, o problemă încă nerezolvată. P­ăşind pragul celui de-al doilea trimestru al anului constructorii, montorii şi chi­­miştii de pe noua platformă a Combina­tului chimic din Craiova intră în etapa finali­zării investiţiilor. Trecerea în revistă a situa­ţiei lucrărilor la încheierea primului trimestru în cadrul unei şedinţe de comandament la care au participat ing. Alexandru Roabă — ministrul industriei chimice, ing. Matei Ghigiu — ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, precum şi conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat din judeţul Dolj, a evidenţiat existenţa premiselor nece­sare pentru asigurarea respectării termenelor de intrare în probe tehnologice la toate obiec­tivele. Astfel, au fost realizate deja acele ins­talaţii anexe a căror punere în funcţiune cu prioritate condiţionează, în bună măsură, in­trarea la timp în probe tehnologice a princi­palelor obiective — fabricile de amoniac, uree, acid azotic şi azotat de amoniu — care urmea­ză să producă încă din acest an însemnate cantităţi de îngrăşăminte azotoase. Iată, aşa­dar, argumente care vin în sprijinul concluziei cuprinse în materialul prezentat la şedinţa amintită, unde se arată că : „Ritmul de desfă­şurare a lucrărilor pregătitoare pentru pro­bele tehnologice ne dă siguranţa terminării tuturor operaţiunilor la termenele prevăzute în grafice, adică producerea de amoniac in prima jumătate a lunii iunie 1969 şi începerea probelor tehnologice la uree (în a doua jumă­tate a lunii aprilie), acid azotic (la începutul lunii mai) şi azotat de amoniu (in luna mai)“. Ar fi, desigur, regretabil ca optimismul, de altfel îndreptăţit, al acestor concluzii bazate pe roadele unei munci avîntate desfăşurate sub semnul întrecerii socialiste, să determine o relaxare prematură în loc să mobilizeze. Fiindcă, şi trebuie să arătăm aici, respectarea şi chiar devansarea unor termene de punere in funcţiune pe platforma nouă a combinatu­ I. BUTNARU (continuari in pag. a 2-a) Aspect al fabricii de acetilenă din cadrul Combinatului chimic din Craiova Foto : NICU VASILE In pag.­a 3-a. RELAŢIA CETĂŢEAN - FUNCŢIONAR Un contract al competenţei politeţii şi solicitudinii S­punea deunăzi unul din interlocutorii noştri într-o dis­cuţie purtată la consiliul popular al sectorului 8 din Bucureşti că relaţia cetăţean-funcţionar poate fi foarte bine asemuită unui contract , un contract între omul ce se adresează consiliului popular şi cel care are îndatorirea să-i explice, să-i rezolve cererea sau sesizarea. Presupunînd că ne însuşim părerea tovarăşului Dumitru Torand, şeful oficiului juridic, ne par interesante cele cîteva elemente majore ale acestui contract permanent şi foarte di­vers semnalate de alţi interlocutori de la primăria sectorului 8. De aceea întrebăm : — La consiliul popular al sec­torului S vin zilnic pînă la 200 de cetăţeni. Raportînd această cifră la întreaga capitală, ea devine de ordinul miilor. In consecinţă, respectarea unor a­­numite îndatoriri şi exercitarea atributelor acestei relaţii zilni­ce capătă într-un cadru mai larg, o importanţă vitală. Din toţi cetăţenii ce trec într-o zi pe la un consiliu popular, o parte pleacă nemulţumiţi de felul în care li s-a răspuns la solicitări­le lor. De ce ? — N-au fost respectate, desi­gur, acele obligaţii contractuale de care vorbea tovarăşul Torand — e de părere MARIUS-NICU DRAMBA, şeful secţiei admi­nistraţiei locale. Mai exact, cred că au lipsit solicitudinea din partea funcţionarului şi înţele­gerea din partea cetăţeanului... — Eu aş spune, — opiniază jurisconsult VALERUJ PLE­ŞOIANU — că n-au existat competenţă şi promptitudine la funcţionar, după cum nici dis­­cernămînt, înţelegere la cetă­ţean. — Dacă cetăţeanul este sincer şi explicit, funcţionarul care stă la dispoziţia lui — a intervenit tov. ing. SIMION MINDREA, prim-vicepreşedinte al consiliu­lui popular al sectorului S, — poate spune că şi-a îndeplinit a­­ceastă menire numai în cazul cînd este competent, calm, înţe­legător şi are putere de discer­­nămînt. — Noţiunea de COMPETENŢA a revenit cu insistenţă în inter­venţiile dumneavoastră. Ce în­ţeles îi daţi in ceea ce priveş­te funcţionarul unui consiliu popular ? — Cuvîntul are în acest caz un sens mai larg — a răspuns tovarăşul Dramba. In primul rînd înseamnă pregătirea func­ţionarului, în privinţa studiilor apoi, cunoaşterea domeniului în care lucrează, deci specializa­rea , în sfîrşit informarea lui la zi. Fisurile în aceste minime obligaţii pot aduce rezolvări ne­­juste, tărăgănări, consecinţe chiar mai grave, cum ar fi pur­tarea oamenilor pe drumuri. Sînt aici cîteva aspecte mai ge­nerale care nu privesc doar sec­torul nostru. Competenţa presu­pune şi o delimitare foarte pre­cisă a unor atribuţii. încercările LUCIA MAIMOLESCU (Gontinuare In pag. a 2-a) Numai în cîteva zile, în cooperativele agricole din judeţul Ilfov s-au semănat peste 10 000 ha cu diferite culturi din prima epocă, în clişeu . Mecanizatori de la I.M.A. Horia lucrînd la semănat pe ogoarele cooperativei agricole din Ştefâneşti Foto : NICU VASILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul justiţiei din Republica Tunisiană Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază pe Mongi Slim, ministrul justi­ţiei din Republica Tunisiană, care se află in vizită în ţara noastră. La primire a luat parte A­­drian Dimitriu, ministrul jus­tiţiei. A fost de faţă Mahmoud Maamouri, ambasadorul Tuni­siei la Bucureşti. În cursul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosfe­ră cordială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări, în interesul ambelor popoare, al păcii, precum şi unele as­pecte ale situaţiei internaţio­nale actuale. . . Prin folosirea intensă a fiecărui ceas bun de lucru se pe­­grăbi lucrările agricole Există toate condiţiile pentru stabilirea unor ritmuri egale in judeţul Brăila P­rimăvara aceasta tirzie a creat lucrătorilor din a­­gricultura judeţului Bră­ila o seamă de greutăţi care trebuie rezolvate „din mers“. Hectare de teren, bună parte din ele destinate însămînţări­­lor de primăvară, se află aco­perite de apa provenită din topirea zăpezilor şi revărsarea unor rîuri. „Cele 73 de moto­­pompe instalate funcţionează în continuu, evacuînd apa de pe terenurile inundate, ne-a declarat inginerul Gh. Popes­­cu, secretarul Comisiei judeţe­ne pentru« apărarea împotriva inundaţiilor. De asemenea, pen­tru evacuarea apei de pe unele terenuri din zona Nămoloasa- Măxineni s-au luat măsuri să se spargă digul din partea de sus pe o anumită direcţie, ast­fel ca apele să se poată scurge în Siret, în toate localităţile afectate de excesul de apă, e­­chipe speciale, cu concursul cetăţenilor şi sub directa în­drumare a specialiştilor­, exe­cută lucrări de curăţire şi să­pare a canalelor de scurgere, de înălţare şi consolidare a di­gurilor precum şi alte lucrări menite să înlăture pericolul inundaţiilor şi să grăbească evacuarea apei de pe ogoare“, într-adevăr în multe lucrări oamenii dau dovadă de adevărat eroism. „Peste 100 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Onofrei Niţă şi Vlad Costache , ne-a infor­mat tovarăşul M. Mihalache, primarul comunei Corbu Vechi, au lucrat zile întregi la înăl­ţarea digului dinspre Siret“. De asemenea, membrii coope­rativei agricole de producţie din comuna însurăţei au că­­rcat aproximativ 300 m.c. de pămînt şi 30 tone bălegar pen­tru consolidarea digului de pe malul sting al rîului Călmăţui, ferind astfel de inundaţii o su­prafaţă de aproape 600 hectare de teren. La cooperativa agri­colă de producţie Romanu, membrii brigăzilor conduse de Surdeanu Alexandru şi Gherase Nicolae au săpat şi cu­răţat sute de metri de canale de scurgere prin care s-au e­­vacuat apele de pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Folosind în acelaşi timp vremea prielnică din ultimele zile, membrii multor coopera­tive agricole din judeţul Bră­ila au început însămînţările. Cele 22 de tractoare care de­servesc unitatea noastră — ne-a declarat tovarăşul inginer Andrei Munteanu, de la C.A.P. Romanu, lucrează „ca ceasul“, în frunte cu şeful de secţie Chi­­riac Petrache mecanizatorii pornesc la lucru dis-de-dimi­­neaţă şi lucrează pînă seara tîrziu. Noi suntem­ în permanenţă pe teren, depistăm fiecare par­celă zvîntată şi luăm măsuri operative pentru schimbarea amplasamentului unor culturi in functie de locul unde se poate lucra. Asa am procedat cu cele ISO de hectare de ma­zăre. Rezultatul ? In numai două zile am arat 300 de hectare si am insămînțat V. CHIURTU (Continuare in pag . 2­ al ^■ran Iii ■■■ I■»■»w »!'■—wa—■—————■n—!————— in ultimii ani la Timi­şoara au fost înălţate mari ansambluri de blocuri. Cli­şeul de mai jos vă­ înfă­ţişează noi construcţii din car­tierul Tipografilor. Anul a­­cesta municipiul de pe malu­rile Begăi se va îmbogăţi cu numeroase alte construcţii e­dilitar-gospodăreşti şi social­­culturale, concentrate, în majoritatea lor, în cartierul Circumvoluţiunii şi pe Calea Şagului, în total 1200 de a­­partamente, la care se vor adăuga o şcoală cu 16 săli de clasă, o creşă, o sală de sport cu 2 000 de locuri, un motel şi un hotel, un com­plex balnear etc. Foto : MIHAI POPESCU PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER Delegaţia parlamentară japoneză Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni la a­­miază, delegaţia parlamentară japon­eză, condusă de Fuku­­naga Kenji, membru al Dietei Japoneze, aflată în vizită în ţara noastră. La primire, care a decurs într-o atmosferă cordială, a luat parte Stanciu Stoian, membru al Grupului parla­mentar pentru relaţii de prie­tenie România-Japonia. A fost de faţă Toshio Mitsu­­do, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Ambasadorul Republicii Cuba Luni după-amiază, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a pri­mit pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Cuba, Jesus Barre­iro Gonzalez, în vizită proto­colară de prezentare. La întrevedere, care a de­curs intr-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, ad­junct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres). Actualitatea clasicismului Ion Biberi L­imitarea interesului unora dintre iubitorii de frumos, la manifestări artistice şi literare exclusiv „moderne“ re­prezintă, de bună seamă, o în­ţelegere trunchiată a vieţii cul­turale. Această concepţie reduce aria vieţii spirituale la actu­alitatea trecătoare, adesea la mode intelectuale. Prin această viziune, care nesocoteşte valori­le permanente ale trecutului statornicite în operele clasice, procesul continuităţii culturii, ca o însumare progresivă de va­lori, este grav sărăcit în sub­stanţa lui autentică. Formele culturale ale prezen­tului au, fără îndoială, o cores­pondenţă directă cu sensibilita­tea noastră ; ne punem în con­cordanţă cu ele, fără efort, prin simplă adeziune emotivă ; dar aceste forme nu sunt suspendate în timp ; ele au fost elaborate nu numai de atmosfera vieţii in­telectuale a prezentului ci şi de valorile clasice ale trecutului, care le-au fecundat, condiţio­­nîndu-le ; ele nu au semnifica­ţie decit in măsura în care se integrează in lanţul devenirii culturale, continuînd trecutul şi pregătind viitorul. Vom înlă­tura deci cu hotărîre, o aseme­nea înţelegere fragmentară a culturii, substituindu-i procesul continuităţii spirituale, în timp. Valorile culturale nu apar prin generaţie spontană. Ele sînt pregătite şi determinate, prin­­tr-un lung proces de integrare. Eminescu a stăruit asupra a­­cestui adevăr arătind in ce mă­sură poezia contemporană lui era tributară literaturii trecutu­lui, în ce măsură arta lui pur­­cedea din arta înaintaşilor. La rîndul lor, marii critici români de la sfirşitul veacului trecut, cu deosebire Maiorescu şi Ghe­­rea, au arătat legătura dintre opera lui Eminescu şi poezia ur­maşilor acestuia, stăruind cu de­osebire şi asupra izvorului prim al inspiraţiei artistice româ­neşti, reprezentat prin poezia populară. Nu vom putea astfel disocia viaţa culturală româ­nească în momente literare şi artistice independente, autono­me , arta și limba unui Lucian Blaga, Adrian Maniu sau Camil Petrescu, apar în continuitatea liricii eminesciene și macedon­­skiene , tînărul poet al timpului IContinuare in pag. a 5-a) A 24-A SESIUNE A COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA FACTOR DE SEAMĂ AL SECURITĂȚII CONTINENTULUI AUSTRU L­a 9 aprilie încep la Geneva lucrările sesiunii a 24-a a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa,­C.E.E. Organism regional al O.N.U. asemănător cu celelalte Comi­sii pentru America Latină, Afri­ca, Asia şi Extremul Orient, Co­misia Economică pentru Europa ocupă, în contextul relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice al ţărilor europene, un loc deo­sebit. într-adevăr C.E.E. este, practic, singurul organism pan­­european a cărui activitate inte­resează toate ţările continen­tului, indiferent de sistemul lor social-economic, loc de întîlnire şi dezbateri la nivelul oficiali­tăţilor guvernamentale şi ex­perţilor din cele mai diverse ra­muri şi domenii ale economiei şi tehnicii. Ea grupează ţările lumii cele mai dezvoltate din punct de vedere economic (la lucrările Comisiei participă în calitate de membră şi S.U.A.) cu pondere hotărîtoare în pro­ducţia, comerţul, cunoştinţele tehnice mondiale. Existenţa ei, dezvoltarea activităţii sale, constituie un exemplu viu al posibilităţii şi oportunităţii re­laţiilor între ţări aparţinînd unor sisteme social-economice diferite, în condiţiile respectării principiilor suveranităţii naţio­nale, independenţei economice, egalităţii în drepturi şi neames­tecului în treburile interne. Este important de constatat că această vocaţie a Comisiei a fost în mod solemn subliniată la sesiunea a 22-a cu ocazia îm­plinirii a 20 de ani de activitate. Declaraţia adoptată cu acel pri­lej sublinia că „reprezentanţii guvernelor membre, convinşi de valoarea pozitivă a activităţilor Comisiei, importantă tribună pentru o largă cooperare între ţările C.E.E. avînd sisteme eco­nomice şi sociale diferite, sunt ferm hotărîţi să continue să fo­losească Comisia pentru dezvol­tarea şi întărirea cooperării în interesul şi salvgardarea rela­ţiilor paşnice şi amicale şi men­ţinerii securităţii“. Actuala sesiune are înscrise pe agendă chestiuni importante care vizează activitatea de viitor a Comisiei şi, implicit, coopera­rea între statele europene între ele şi cu alte state. Din numeroasele probleme ce vor fi dezbătute, cîteva reţin în mod special atenţia. Este vorba în primul rînd de pro­gramul de activitate pe termen­ lung şi organizarea activităţii Comisiei. După cum o arată în­suşi titlul, este vorba de elabo­rarea jaloanelor care să ghideze Comisia în activitatea sa vii­toare, de reorganizarea struc­turii, metodelor, stilului şi sfe­relor de activitate. Procesul aceasta a început mai demult, dar el se desfăşoară în mod or­ganizat în baza prevederilor re­zoluţiei adoptate la sesiunea a 23-a a Comisiei, care a cerut Se­cretarului executiv să prezinte D. MICULESCU /Continuare in pag a 6­ al

Next