România Liberă, aprilie 1969 (Anul 27, nr. 7604-7629)
1969-04-08 / nr. 7610
Ion luga r urmăreşti urcînd pe pantele dure ale munţilor, intr‘0 catarare continuă. Ai senzaţia că sunt alpinişti dintotdeauna. Îşi stabilesc un reper, un reper după îndelungi măsurători de suprafaţă, după analiza rocilor în magia laboratoarelor. Punctul ales devine pentru ei o formulă chimică. Teodolitul se despachetează, trepiedul îşi primeşte din nou rostul său. Din rucsacuri se scot tîrnăcoape, ciocanul, hărţi. Din această clipă aceşti tineri sondori ai adîncurilor se caţără în sens invers pe verticala ce leagă epoci geologice între ele, un suiş spre locurile în care ştiinţa şi fantezia lor bănuie deocamdată conturul unor zăcăminte de substanţe minerale utile. Este doar prologul. Din acest moment exploratorii lumilor subterane caută certitudini. Şi pentru asta sunt însoţit de mineri, de cei ce le dezvăluie faţa materială a ideilor. De cînd încep ploile şi pînă sfîrşesc, un grup de patruzeci si doi de oameni, majoritatea tineri, au fost văzuţi de aproape trei ani urcînd in munţi, scormonind universul tainelor minerale la Tuşnad sat, la Sintimbru ori in apropiere de Topliţa, la Jolotca. Patruzeci de mineri si doi geologi alcătuind un grup de expediţie în subteranele judeţului Harghita. Explorările, prin natura (Continuare in pag a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII nr. 7610 Marţi 8 aprilie 1969 6 pagini 30 bani Optima desfăşurare a probelor tehnologice O condiţie esenţială pentru atingerea mai rapidă a parametrilor proiectaţi © Etapa finalizării investiţiilor la Combinatul chimic Craiova © Un optimism nu in întregime justificat© Aprovizionarea cu materii prime, o problemă încă nerezolvată. Păşind pragul celui de-al doilea trimestru al anului constructorii, montorii şi chimiştii de pe noua platformă a Combinatului chimic din Craiova intră în etapa finalizării investiţiilor. Trecerea în revistă a situaţiei lucrărilor la încheierea primului trimestru în cadrul unei şedinţe de comandament la care au participat ing. Alexandru Roabă — ministrul industriei chimice, ing. Matei Ghigiu — ministrul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării, precum şi conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat din judeţul Dolj, a evidenţiat existenţa premiselor necesare pentru asigurarea respectării termenelor de intrare în probe tehnologice la toate obiectivele. Astfel, au fost realizate deja acele instalaţii anexe a căror punere în funcţiune cu prioritate condiţionează, în bună măsură, intrarea la timp în probe tehnologice a principalelor obiective — fabricile de amoniac, uree, acid azotic şi azotat de amoniu — care urmează să producă încă din acest an însemnate cantităţi de îngrăşăminte azotoase. Iată, aşadar, argumente care vin în sprijinul concluziei cuprinse în materialul prezentat la şedinţa amintită, unde se arată că : „Ritmul de desfăşurare a lucrărilor pregătitoare pentru probele tehnologice ne dă siguranţa terminării tuturor operaţiunilor la termenele prevăzute în grafice, adică producerea de amoniac in prima jumătate a lunii iunie 1969 şi începerea probelor tehnologice la uree (în a doua jumătate a lunii aprilie), acid azotic (la începutul lunii mai) şi azotat de amoniu (in luna mai)“. Ar fi, desigur, regretabil ca optimismul, de altfel îndreptăţit, al acestor concluzii bazate pe roadele unei munci avîntate desfăşurate sub semnul întrecerii socialiste, să determine o relaxare prematură în loc să mobilizeze. Fiindcă, şi trebuie să arătăm aici, respectarea şi chiar devansarea unor termene de punere in funcţiune pe platforma nouă a combinatu I. BUTNARU (continuari in pag. a 2-a) Aspect al fabricii de acetilenă din cadrul Combinatului chimic din Craiova Foto : NICU VASILE In pag.a 3-a. RELAŢIA CETĂŢEAN - FUNCŢIONAR Un contract al competenţei politeţii şi solicitudinii Spunea deunăzi unul din interlocutorii noştri într-o discuţie purtată la consiliul popular al sectorului 8 din Bucureşti că relaţia cetăţean-funcţionar poate fi foarte bine asemuită unui contract , un contract între omul ce se adresează consiliului popular şi cel care are îndatorirea să-i explice, să-i rezolve cererea sau sesizarea. Presupunînd că ne însuşim părerea tovarăşului Dumitru Torand, şeful oficiului juridic, ne par interesante cele cîteva elemente majore ale acestui contract permanent şi foarte divers semnalate de alţi interlocutori de la primăria sectorului 8. De aceea întrebăm : — La consiliul popular al sectorului S vin zilnic pînă la 200 de cetăţeni. Raportînd această cifră la întreaga capitală, ea devine de ordinul miilor. In consecinţă, respectarea unor anumite îndatoriri şi exercitarea atributelor acestei relaţii zilnice capătă într-un cadru mai larg, o importanţă vitală. Din toţi cetăţenii ce trec într-o zi pe la un consiliu popular, o parte pleacă nemulţumiţi de felul în care li s-a răspuns la solicitările lor. De ce ? — N-au fost respectate, desigur, acele obligaţii contractuale de care vorbea tovarăşul Torand — e de părere MARIUS-NICU DRAMBA, şeful secţiei administraţiei locale. Mai exact, cred că au lipsit solicitudinea din partea funcţionarului şi înţelegerea din partea cetăţeanului... — Eu aş spune, — opiniază jurisconsult VALERUJ PLEŞOIANU — că n-au existat competenţă şi promptitudine la funcţionar, după cum nici discernămînt, înţelegere la cetăţean. — Dacă cetăţeanul este sincer şi explicit, funcţionarul care stă la dispoziţia lui — a intervenit tov. ing. SIMION MINDREA, prim-vicepreşedinte al consiliului popular al sectorului S, — poate spune că şi-a îndeplinit această menire numai în cazul cînd este competent, calm, înţelegător şi are putere de discernămînt. — Noţiunea de COMPETENŢA a revenit cu insistenţă în intervenţiile dumneavoastră. Ce înţeles îi daţi in ceea ce priveşte funcţionarul unui consiliu popular ? — Cuvîntul are în acest caz un sens mai larg — a răspuns tovarăşul Dramba. In primul rînd înseamnă pregătirea funcţionarului, în privinţa studiilor apoi, cunoaşterea domeniului în care lucrează, deci specializarea , în sfîrşit informarea lui la zi. Fisurile în aceste minime obligaţii pot aduce rezolvări nejuste, tărăgănări, consecinţe chiar mai grave, cum ar fi purtarea oamenilor pe drumuri. Sînt aici cîteva aspecte mai generale care nu privesc doar sectorul nostru. Competenţa presupune şi o delimitare foarte precisă a unor atribuţii. încercările LUCIA MAIMOLESCU (Gontinuare In pag. a 2-a) Numai în cîteva zile, în cooperativele agricole din judeţul Ilfov s-au semănat peste 10 000 ha cu diferite culturi din prima epocă, în clişeu . Mecanizatori de la I.M.A. Horia lucrînd la semănat pe ogoarele cooperativei agricole din Ştefâneşti Foto : NICU VASILE Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ministrul justiţiei din Republica Tunisiană Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază pe Mongi Slim, ministrul justiţiei din Republica Tunisiană, care se află in vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Adrian Dimitriu, ministrul justiţiei. A fost de faţă Mahmoud Maamouri, ambasadorul Tunisiei la Bucureşti. În cursul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări, în interesul ambelor popoare, al păcii, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. . . Prin folosirea intensă a fiecărui ceas bun de lucru se pegrăbi lucrările agricole Există toate condiţiile pentru stabilirea unor ritmuri egale in judeţul Brăila Primăvara aceasta tirzie a creat lucrătorilor din agricultura judeţului Brăila o seamă de greutăţi care trebuie rezolvate „din mers“. Hectare de teren, bună parte din ele destinate însămînţărilor de primăvară, se află acoperite de apa provenită din topirea zăpezilor şi revărsarea unor rîuri. „Cele 73 de motopompe instalate funcţionează în continuu, evacuînd apa de pe terenurile inundate, ne-a declarat inginerul Gh. Popescu, secretarul Comisiei judeţene pentru« apărarea împotriva inundaţiilor. De asemenea, pentru evacuarea apei de pe unele terenuri din zona Nămoloasa- Măxineni s-au luat măsuri să se spargă digul din partea de sus pe o anumită direcţie, astfel ca apele să se poată scurge în Siret, în toate localităţile afectate de excesul de apă, echipe speciale, cu concursul cetăţenilor şi sub directa îndrumare a specialiştilor, execută lucrări de curăţire şi săpare a canalelor de scurgere, de înălţare şi consolidare a digurilor precum şi alte lucrări menite să înlăture pericolul inundaţiilor şi să grăbească evacuarea apei de pe ogoare“, într-adevăr în multe lucrări oamenii dau dovadă de adevărat eroism. „Peste 100 de cetăţeni, în frunte cu deputaţii Onofrei Niţă şi Vlad Costache , ne-a informat tovarăşul M. Mihalache, primarul comunei Corbu Vechi, au lucrat zile întregi la înălţarea digului dinspre Siret“. De asemenea, membrii cooperativei agricole de producţie din comuna însurăţei au cărcat aproximativ 300 m.c. de pămînt şi 30 tone bălegar pentru consolidarea digului de pe malul sting al rîului Călmăţui, ferind astfel de inundaţii o suprafaţă de aproape 600 hectare de teren. La cooperativa agricolă de producţie Romanu, membrii brigăzilor conduse de Surdeanu Alexandru şi Gherase Nicolae au săpat şi curăţat sute de metri de canale de scurgere prin care s-au evacuat apele de pe o suprafaţă de peste 250 hectare. Folosind în acelaşi timp vremea prielnică din ultimele zile, membrii multor cooperative agricole din judeţul Brăila au început însămînţările. Cele 22 de tractoare care deservesc unitatea noastră — ne-a declarat tovarăşul inginer Andrei Munteanu, de la C.A.P. Romanu, lucrează „ca ceasul“, în frunte cu şeful de secţie Chiriac Petrache mecanizatorii pornesc la lucru dis-de-dimineaţă şi lucrează pînă seara tîrziu. Noi suntem în permanenţă pe teren, depistăm fiecare parcelă zvîntată şi luăm măsuri operative pentru schimbarea amplasamentului unor culturi in functie de locul unde se poate lucra. Asa am procedat cu cele ISO de hectare de mazăre. Rezultatul ? In numai două zile am arat 300 de hectare si am insămînțat V. CHIURTU (Continuare in pag . 2 al ^■ran Iii ■■■ I■»■»w »!'■—wa—■—————■n—!————— in ultimii ani la Timişoara au fost înălţate mari ansambluri de blocuri. Clişeul de mai jos vă înfăţişează noi construcţii din cartierul Tipografilor. Anul acesta municipiul de pe malurile Begăi se va îmbogăţi cu numeroase alte construcţii edilitar-gospodăreşti şi socialculturale, concentrate, în majoritatea lor, în cartierul Circumvoluţiunii şi pe Calea Şagului, în total 1200 de apartamente, la care se vor adăuga o şcoală cu 16 săli de clasă, o creşă, o sală de sport cu 2 000 de locuri, un motel şi un hotel, un complex balnear etc. Foto : MIHAI POPESCU PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI ION GHEORGHE MAURER Delegaţia parlamentară japoneză Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, luni la amiază, delegaţia parlamentară japoneză, condusă de Fukunaga Kenji, membru al Dietei Japoneze, aflată în vizită în ţara noastră. La primire, care a decurs într-o atmosferă cordială, a luat parte Stanciu Stoian, membru al Grupului parlamentar pentru relaţii de prietenie România-Japonia. A fost de faţă Toshio Mitsudo, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. (Agerpres) Ambasadorul Republicii Cuba Luni după-amiază, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Cuba, Jesus Barreiro Gonzalez, în vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, care a decurs intr-o atmosferă cordială, a participat Mihai Marin, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres). Actualitatea clasicismului Ion Biberi Limitarea interesului unora dintre iubitorii de frumos, la manifestări artistice şi literare exclusiv „moderne“ reprezintă, de bună seamă, o înţelegere trunchiată a vieţii culturale. Această concepţie reduce aria vieţii spirituale la actualitatea trecătoare, adesea la mode intelectuale. Prin această viziune, care nesocoteşte valorile permanente ale trecutului statornicite în operele clasice, procesul continuităţii culturii, ca o însumare progresivă de valori, este grav sărăcit în substanţa lui autentică. Formele culturale ale prezentului au, fără îndoială, o corespondenţă directă cu sensibilitatea noastră ; ne punem în concordanţă cu ele, fără efort, prin simplă adeziune emotivă ; dar aceste forme nu sunt suspendate în timp ; ele au fost elaborate nu numai de atmosfera vieţii intelectuale a prezentului ci şi de valorile clasice ale trecutului, care le-au fecundat, condiţionîndu-le ; ele nu au semnificaţie decit in măsura în care se integrează in lanţul devenirii culturale, continuînd trecutul şi pregătind viitorul. Vom înlătura deci cu hotărîre, o asemenea înţelegere fragmentară a culturii, substituindu-i procesul continuităţii spirituale, în timp. Valorile culturale nu apar prin generaţie spontană. Ele sînt pregătite şi determinate, printr-un lung proces de integrare. Eminescu a stăruit asupra acestui adevăr arătind in ce măsură poezia contemporană lui era tributară literaturii trecutului, în ce măsură arta lui purcedea din arta înaintaşilor. La rîndul lor, marii critici români de la sfirşitul veacului trecut, cu deosebire Maiorescu şi Gherea, au arătat legătura dintre opera lui Eminescu şi poezia urmaşilor acestuia, stăruind cu deosebire şi asupra izvorului prim al inspiraţiei artistice româneşti, reprezentat prin poezia populară. Nu vom putea astfel disocia viaţa culturală românească în momente literare şi artistice independente, autonome , arta și limba unui Lucian Blaga, Adrian Maniu sau Camil Petrescu, apar în continuitatea liricii eminesciene și macedonskiene , tînărul poet al timpului IContinuare in pag. a 5-a) A 24-A SESIUNE A COMISIEI ECONOMICE O.N.U. PENTRU EUROPA FACTOR DE SEAMĂ AL SECURITĂȚII CONTINENTULUI AUSTRU La 9 aprilie încep la Geneva lucrările sesiunii a 24-a a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa,C.E.E. Organism regional al O.N.U. asemănător cu celelalte Comisii pentru America Latină, Africa, Asia şi Extremul Orient, Comisia Economică pentru Europa ocupă, în contextul relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice al ţărilor europene, un loc deosebit. într-adevăr C.E.E. este, practic, singurul organism paneuropean a cărui activitate interesează toate ţările continentului, indiferent de sistemul lor social-economic, loc de întîlnire şi dezbateri la nivelul oficialităţilor guvernamentale şi experţilor din cele mai diverse ramuri şi domenii ale economiei şi tehnicii. Ea grupează ţările lumii cele mai dezvoltate din punct de vedere economic (la lucrările Comisiei participă în calitate de membră şi S.U.A.) cu pondere hotărîtoare în producţia, comerţul, cunoştinţele tehnice mondiale. Existenţa ei, dezvoltarea activităţii sale, constituie un exemplu viu al posibilităţii şi oportunităţii relaţiilor între ţări aparţinînd unor sisteme social-economice diferite, în condiţiile respectării principiilor suveranităţii naţionale, independenţei economice, egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne. Este important de constatat că această vocaţie a Comisiei a fost în mod solemn subliniată la sesiunea a 22-a cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate. Declaraţia adoptată cu acel prilej sublinia că „reprezentanţii guvernelor membre, convinşi de valoarea pozitivă a activităţilor Comisiei, importantă tribună pentru o largă cooperare între ţările C.E.E. avînd sisteme economice şi sociale diferite, sunt ferm hotărîţi să continue să folosească Comisia pentru dezvoltarea şi întărirea cooperării în interesul şi salvgardarea relaţiilor paşnice şi amicale şi menţinerii securităţii“. Actuala sesiune are înscrise pe agendă chestiuni importante care vizează activitatea de viitor a Comisiei şi, implicit, cooperarea între statele europene între ele şi cu alte state. Din numeroasele probleme ce vor fi dezbătute, cîteva reţin în mod special atenţia. Este vorba în primul rînd de programul de activitate pe termen lung şi organizarea activităţii Comisiei. După cum o arată însuşi titlul, este vorba de elaborarea jaloanelor care să ghideze Comisia în activitatea sa viitoare, de reorganizarea structurii, metodelor, stilului şi sferelor de activitate. Procesul aceasta a început mai demult, dar el se desfăşoară în mod organizat în baza prevederilor rezoluţiei adoptate la sesiunea a 23-a a Comisiei, care a cerut Secretarului executiv să prezinte D. MICULESCU /Continuare in pag a 6 al