România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)
1969-09-02 / nr. 7735
România liberă. sztr. 7735 — 2.IX.1969 — pag. a 2*a Deschiderea lucrărilor celei de-a IX-a Conferinţe internaţionale de fenomene in gaze ionizate (Urmare din pag. I) al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Economic, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, Miron Constantinescu, ministrul învăţământului, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Horia Hulubei, preşedintele Comitetului pentru Energia Nucleară, Şerban Ţiţeica, vicepreşedinte al Academiei, Jean Livescu, rectorul Universităţii din Bucureşti şi Eugen Bădărău, directorul Institutului de fizică al Academiei. Cuvintul de deschidere a Conferinţei a fost rostit de acad. Miron Nicolescu, care a spus printre altele : Acordînd sprijin organizării acestei conferinţe, Academia Republicii Socialiste România a avut în vedere interesul larg ce se acordă fizicii, marea însemnătate a schimbului direct de idei şi rodnicia contactelor personale ale oamenilor de ştiinţă. Suntem bucuroşi să constatăm că alături de specialişti români în fizica gazelor ionizate participă la această conferinţă internaţională de specialitate, numeroşi reprezentanţi ai vieţii ştiinţifice din multe ţări, printre care se remarcă eminente personalităţi. Prestigioasa participare la această conferinţă atestă spiritul larg de cooperare specific ştiinţei şi, desigur, garanţia succesului lucrărilor acestei conferinţe. In continuare, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat, în numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, un salut participanţilor la cea de-a IX-a Conferinţă internaţională de fenomene in gaze ionizate. Cuvintarea preşedintelui Consiliului de Miniştri a fost subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. A luat apoi cuvintul acad. Horia Hulubei. Vorbitorul a relevat atenţia deosebită pe care Comitetul pentru Energia Nucleară din România o acordă cercetărilor fenomenelor în gaze ionizate, precum şi interesul fizicienilor şi celorlalţi oameni de ştiinţă români faţă de contactele directe cu colegii lor de peste hotare. Schimburile de idei, legăturile personale cu oamenii de ştiinţă din întreaga lume,a subliniat vorbitorul, constituie astăzi un mijloc important de cunoaştere reciprocă, de progres în ştiinţă, de înţelegere între popoare. Statul român prin politica sa externă uşurează sub toate formele aceste deziderate — a spus vorbitorul. In salutul transmis participanţilor, acad. Eugen Bădărău, preşedintele Comitetului naţional de organizare a Conferinţei, a subliniat caracterul de largă aplicabilitate al cercetărilor in domeniul gazelor ionizate. Vorbitorul a relevat contribuţia cercetătorilor români la progresul ştiinţei in acest domeniu, ajutorul masiv şi mereu preseind acordat de forurile de conducere ale ţării in acest domeniu, sprijinul deosebit de care se bucură dezvoltarea cercetării ştiinţifice în general. Vorbitorul a adresat mulţumiri conducerii statului pentru sprijinul acordat organizării Conferinţei, precum şi instituţiilor romane şi forurilor ştiinţifice internaţionale care au colaborat la organizarea Conferinţei internaţionale de fenomene in gaze ionizate, în şedinţa plenară de lucru au fost prezentate primele comunicări, iar după-amiază au avut loc dezbateri în secţii de specialitate. Lucrările continuă. (Agerpres). Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer (Urmare din pag . 1) Iul marcat de primii paşi ai omului pe Lună. Multe din rezultatele cercetării in ramura fizicii, rezultate care formează chiar subiectul acestei conferinţe au dat contribuţii remarcabile pentru tehnica modernă. Amintesc printre altele iluminatul cu tuburi ionice sau tăierea şi sudura în jet de plasmă la care au adus o contribuţie şi fizicienii şi inginerii noştri din oraşul Timişoara. Dar şi mai mult aşteaptă de la aceste cercetări industria energetică prin conversiunea directă a energiei combustibililor în energia electrică cu ajutorul plasmei şi prin producerea controlată şi dirijată a reacţiilor termonucleare precum şi tehnica spaţială prin realizarea motoarelor ionice şi cu plasmă sau electrotehnica plasmei şi tehnica laserelor cu gaz. Este absolut evident însă că cercetarea ştiinţifică contemporană pune probleme care devin din ce în ce mai complexe, probleme a căror soluţionare solicită forţe intelectuale din ce în ce mai numeroase şi cheltuieli din ce în ce mai mari, făcînd astfel indispensabilă colaborarea şi cooperarea dintre savanţii tuturor ţărilor. Doamnelor şi domnilor, Ne-am străduit să dezvoltăm în România cercetarea. Ştiinţa este una din realizările cu care ne mîndrim. Avem astăzi o armată valoroasă de oameni de ştiinţă, vîrstnici şi tineri, în cadrul căreia activează sute de fizicieni angajaţi, activ în cele mai importante direcţii de cercetare ale fizicii moderne, în cadrul Academiei ţării, Comitetului pentru energia nucleară sau în învăţămîntul superior, în programul nostru de dezvoltare a ştiinţei în următorii 10 ani savanţilor şi în special fizicienilor români le revin sarcini importante pentru realizarea unor programe prioritare de cercetare de importanţă majoră pentru dezvoltarea noastră în continuare. Depunînd eforturi stăruitoare pentru dezvoltarea ştiinţei, ţara noastră este pregătită să participe activ la schimbul de valori materiale şi spirituale cu toate ţările doritoare să facă acest lucru. Apreciind reuniunea dumneavoastră ca una dintre cele mai importante manifestări de colaborare internaţională în domeniul activităţii ştiinţifice, permiteți-mi să închei urîndu-vă tuturor succes deplin. Frumuseţea morală artei (Urmare din pag. 1) caz ea nu e nimic şi nimicul nu poate educa“. Este cuprinsă aici concluzia uneia dintre cele mai prestigioase opinii, potrivit căreia moralitatea artei, puterea ei miraculoasă de a transforma în bine fiinţa omenească, de a modifica pozitiv traiectoria vieţii, se reazimă pe cea mai durabilă temelie in plan artistic — fiorul originalităţii, patosul creaţiei, sporul de frumos, de încărcătură emoţională şi ideatică pe care-l adaugă la tezaurul culturii. Aportul artei la formarea morală a omului de azi, la perfecţionarea sa etică, derivă, aşadar, in modul cel mai direct, din valoarea sa estetică, din substanţa de ideişi sentimente transfigurate şi încorporate artistic, din însuşi specificul actului de creaţie. „Ideile şi legile inimosului sunt deosebite de acelea ale moralităţii — scria M. Eminescu — insă în judecarea recunoscătoare sau reprobatoare a unui fapt ele pot să coincidă“. Arta este virtute morală care angajează plenar pe creator, îi solicită nu numai talentul, pasiunea şi competenţa sa, dar face apel la înaltele sale îndatoriri de responsabilitate civică, la sinceritatea şi conştiinţa lui de artist şi de cetăţean, la misiunea sa nobilă de „educator al omului". Contribuţia artei şi literaturii la educarea morală a individului, a întregii societăţi este imensă, şi depinde in cea mai mare măsură de natura societăţii, de modul în care ea ştie să folosească aceste pirghii importante pentru desăvirşirea etică a membrilor săi, ştiut fiind că, arta îl poate înălţa pe om, dar îl poate şi abate, uneori, pe drumuri lăturalnice. „Este ştiut — se arată in Raportul la Congresul al X-lea al P.C.R. — că dintotdeauna unul din elementele cu ajutorul cărora societatea a acţionat pentru influenţarea morală a omului, pentru sădirea in conştiinţe a unor principii superioare de viaţă a fost arta şi literatura. Această înaltă misiune socială a creaţiei literar-artistice devine şi mai pregnantă în condiţiile socialismului — orinduire care acţionează în mod conştient şi organizat pentru elevarea spirituală a tuturor membrilor săi“. Descătuşînd forţele creatoare ale întregii societăţi, grandiosul proces de edificare socialistă a determinat schimbări radicale in structura socială a ţării noastre, mutaţii profunde in planul conştiinţei, al vieţii spirituale a oamenilor. Acest inepuizabil teren de investigaţii şi nesecat izvor de rodnică inspiraţie, oferă artei şi literaturii actuale un univers uman inedit, pe care oamenii de artă se străduiesc să-l cunoască, să-i distingă liniile de evoluţie, dimensiunile reale. Reflectarea veridică a acestei realităţi, in toate luminile şi umbrele ei, înfăţişarea marilor cuceriri şi năzuinţe care animă poporul român, asigură artei contemporane un ecou tot mai puternic în rândurile publicului larg. ii deschide posibilităţi nebănuite de inmurire etică şi estetică, conferindu-i o rezonanţă socială nepieritoare. Dimensiunile artei încep să devină sincrone cu dimensiunile vieţii, timbru şi substanţa ei poartă adine impregnate trăsăturile şi caracteristicile omului de azi, mesajul ei este mesajul unei societăţi dinamice, plină de optimism şi umanitate, ale cărei comandamente morale sunt închinate înălţării şidesăvârşirii omului. „Nu uitaţi niciodată — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresindu-se creatorilor că menirea artei noastre este de a înnobila omul, de a-l inspira spre noi fapte măreţe, spre realizarea idealurilor socialismului şi comunismului". Feeria dansului şi portului popular Festivalul internaţional de folclor ne dezvăluie, seară de seară, aspectele lucite ale creaţiei populare pretutindeni. De data aceaprezent in scenă: Ansarin Căminului Cultural de la Uzdin, din Iugoslavia, cu Nunta. Am asistat, vreme de aproape o oră, la acest ritual oarecum cunoscut căci Ansamblul este dintr-o comună cu populaţie românească. Totul s-a desfăşurat aproape ca la noi, de la gătirea miresei, la tradiţionalele piesei cu vin şi la darurile oferite — căci, desigur, era o „nuntă cu dar“ — pînă la aruncarea cu grîu însoţită de urările de belşug respective. Strigăturile, dialogurile, ,oraţii-le, într-o neaoşă limbă românească şi în versuri cu autentic iz popular (Mamă numai o fată ai / La străini să nu o dai / etc. etc.). Ceea ce izbeşte pe spectator e bogăţia costumelor, diversitatea coloritului, feericaliilor, al fetelor, înfloriturile decorative ale cojoacelor, paftalele chimicelor.. La urmă, corul a intonat curat, simplu, la unison, cintece populare. A intrat apoi în scenă Ansamblul Dulghio din îndepărtata regiune Hunscul a Mongoliei Alcătuit, dintr-un mic grup de dansatori, cântăreţi şi instrumentişti Ansamblul ne-a oferit unele aspecte originale, puţin cunoscute, ale artei populare mongole. Dansatoarele, pline de graţie, se mişcă în paşi moi, înăbuşiţi, deşi sunt încălţate cu cizmuliţe. Mişcările lor sunt armonioase, cu înglădieri feline, unduioase, expresive. Dansatorii sunt riguroşi. Jocul lor e animat, precis şi bine ritmat. Au fost dansuri care au mimat exemplar o cavalcadă în stepă, apoi dansuri cu tobe şi dansul buriat. A impresionat in mod deosebit Dansul străvechi, datorită mişcărilor lente, cu caracter hieratic, ceremonios al dansatorilor şi dansatoarelor în costume de epocă, aşa cum le cunoaştem din unele vechi stampe. După aceea au irumpt în scenă, cu impetuozitate, mîndrele fete poloneze,, ale Ansamblului Rzesowiacy în costume, de un viu colorit, secondate imediat de cavalerii lor eleganţi. In ,Polca cu un punct, dansatoarele păreau că alunecă şi plutesc înălţate de o forţă invizibilă şi uriaşe. Toate mişcările erau ordonate, desfăşurate cu acea măestrie cîştigată de-a lungul secolelor, transmisă din generaţie în generaţie. O veselă şi graţioasă cracoviană, o însufleţită mazurcă au reprezentat cele mai de seamă momente dansante , ale spectacolului, tinerii agrementînd, uneori, mişcarea lor înflăcărată cu anumite elemente acrobatice. Au apărut originale, şi cu un caracter exotic, dansurile Ansamblului folcloric tunisian. Am urmărit unele dansuri tradiţionale. Ele constau într-o improvizaţie muzicală şi dansantă. Pe temeiul anumitor paşi şi mişcări, să le spunem clasice, dansatorii au creat scene coregrafice şi pantomimice de un relief artistic deosebit. Am reţinut Dansul fularelor şi dansul denumit El Djouzor (al Insulelor), grăitoare pentru măestria aproape neverosimilă a dansatoarelor în cunoscutul dans al coapselor (a nu se confunda cu dansul pîntecelui). Ansamblul popular de dansuri din Debreţin ne-a înfăţişat într-o interpretare de mare vitalitate focoasele jocuri ungureşti, pe muzica ceardaşurilor tradiţionale. Dansuri „fecioreşti“ şi un dans cu bici mînuit de tînărul interpret Cseh Ştefan, cu energie şi îndemînare, apoi o seamă de cintece populare de un nostalgic sentiment au dovedit perenitatea unei arte care își are împlîntate adine rădăcinile în sufletul poporului. J.-V. PANDELESCU Aspect de pe traseul Paradei portului popular pe una dintre principalele artere ale Capitalei Foto : MIHAI POPESCU Un aspect din cel mai tînăr bazin petrolier din ţara noastră, cel aflat în judeţele Ilfov şi Teleorman. Primele exploatări de petrol au început aici în anul 1960, în clişeu . Una din cele peste 300 de solde ale schelei Cartojani Foto : AGERPRES V D Pe şantierele industriei chimice a A U , 0 Full CM RESPECTĂRII GRAFICELOR DE PUNERE IUI FD ezvoltarea impetuoasă a industriei noastre chimice, ca şi a celei petroliere, ramuri care valorifică importante resurse naturale ale ţării, perspectivele deschise acestor ramuri de bază prin sarcinile stabilite în documentele Congresului al X-lea al partidului, impun abordarea în continuare, cu deosebită atenţie, a problemelor pe care le ridică realizarea investiţiilor. Numai între anii 1961—1968 s-au alocat pentru dezvoltarea industriei chimice fonduri de investiţii în valoare de circa 32,5 miliarde lei, concretizate în realizarea a 218 întreprinderi şi secţii noi. In acest an alte 87 de capacităţi de producţie vin să li se adauge, într-un ritm mediu de punere în funcţiune a unui obiectiv la 4 zile. Sume importante au fost investite în aceeaşi perioadă şi în industria petrolului, ceea ce a dus la apariţia pe harta economică a ţării a unor noi unităţi de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului şi gazelor naturale. In vedea realizării în termen a tuturor lucrărilor prevăzute, sarcini importante revin atît beneficiarilor investiţiilor respective, cit şi principalilor parteneri în realizarea acestora . Ministerul construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării şi Ministerul industriei construcţiilor de maşini, în calitatea lor de constructor şi, respectiv, furnizor de utilaje tehnologice. Referindu-se la stadiul actual al realizării acestor sarcini, ing. ION TUDOSE adjunct al ministrului construcţiilor pentru industria chimică şi rafinării ne-a declarat : „ Situaţia realizării planului de producţie a ministerului nostru după 8 luni din acest an este, în general, bună. Astfel, planul valoric pe primele 7 luni a fost realizat şi depăşit, iar pînă la finele lunii august se prelimină realizarea a circa 69 la sută din planul anual. Acest ritm de lucru asigură depăşirea, în final, a planului valoric pe anul 1969. In ce priveşte planul fizic, ministerul nostru a reuşit să predea beneficiarilor la sfirşitul primului semestru 64 de capacităţi de producţie, faţă de un plan de punere în funcţiune a 55 de capacităţi. Trebuie să menţionez, însă că şapte capacităţi prevăzute în plan nu au intrat în funcţiune la datele prevăzute , in schimb s-au pus în funcţiune înainte de termen alte 16 capacităţi de producţie. — Cele 122 de obiective planificate să intre în funcţiune în semestrul II reprezintă dublul celor terminate în prima jumătate a anului, ceea ce necesită, desigur, şi eforturi deosebite. In aceste condiţii orice restanţă, orice scădere a ritmului lucrărilor periclitează realizarea la timp a obiectivului respectiv. V-am ruga, de aceea, să vă referiţi la cauzele care au determinat nerealizarea la timp a celor şapte capacităţi pe care le-aţi menţionat şi periclitează, eventual, realizarea în viitor şi a altor obiective. — Cinci din cele şapte capacităţi reprezintă obiective industriale, patru fiind localizate pe acelaşi şantier — rafinăria de la Piteşti. Ca atare aş dori să mă refer în mod deosebit la ele, arătind că principala cauză a nerespectării termenelor de punere în funcţiune o constituie nelivrarea la timp, potrivit graficelor de execuţie sau contractelor, a utilajelor tehnologice. Această situaţie se întîlneşte şi pe alte şantiere, cu deosebită frecvenţă şi persistenţă, fiind una din cauzele majore care influenţează negativ atît realizarea planului nostru valoric, cît şi punerile în funcţiune. Livrarea, de exemplu, a unui calandru pentru fabrica de mucava din Scăieni, cu o întîrziere de 16 luni faţă de termenul stabilit prin contract cu unitatea furnizoare — Uzinele „23 August“ din Capitală — a determinat decalarea punerii in funcţiune din trimestrul I 1969 pînă la 1 ★ septembrie a.c., deşi restul lucrărilor au fost terminate de întreprinderea noastră de execuţie încă la 1 martie. Situaţii asemănătoare se conturează pentru alte investiţii importante. Astfel, la obiectivul „Polistiren“ de la grupul industrial petrochimic — Borzeşti, cu termen de punere în funcţiune în trimestrul IV 1969, încă nu a fost livrat un utilaj foarte important — cuptorul tubular — furnizor fiind Uzinele „Griviţa Roşie“ din Bucureşti. Alte exemple nu se oferă nelivrarea, de către acelaşi furnizor, a unui filtru umed pentru U.S.A.S.-Năvodari, deşi termenul (20 februarie 1969) este depăşit de mult, a unui calandru de calibrare pentru uzina „Firiza“ din Baia Mare, contractat cu Uzinele „23 August“ pentru 31 mai 1969 şi multe altele. — Cunoscînd aceste situaţii, ce măsuri a luat ministerul pentru înlăturarea neajunsurilor ivite ? — Ministerul nostru ţine o strictă evidenţă a livrării utilajelor, iar în caz de nerespectare a termenelor de livrare sesizează atît ministerul beneficiar, cît și M.I.C.M., la nivelul conducerii ministerului. Participarea noastră mai activă se face însă la stabilirea protocoalelor de eșalonare a livrărilor de utilaje între beneficiari și M.I.C.M., la care se solicită termenele corespunzătoare în raport cu ciclul de montaj şi termenele de punere în funcţiune. în încheiere aş vrea să spun că în această activitate complexă şi multilaterală de realizare a investiţiilor fiecare îşi are locul său, sarcinile sale şi in consecinţă trebuie să aibă şi răspunderile respective. De aceea este necesar, în primul rînd, ca toţi factorii care concură la realizarea unei investiţii să respecte cu stricteţe obligaţiile stabilite prin contracte. Numai în acest fel vom putea face faţă sarcinilor tot mai importante care ne revin. Aprecierile conducerii Ministerului de construcţii pentru industria chimică şi rafinării privind stadiul lucrărilor de investiţie sunt, deci, destul de optimiste : planul de punere în funcţiune se realizează in bune condiţiuni, iar restanţele care s-au făcut observate la unele obiective se datoresc, in majoritatea cazurilor, furnizorilor de utilaje tehnologice care nu-şi respectă contractele încheiate. Situaţia de pe teren ne sileşte să infirmăm insă acest optimism. La obiectivele de la Craiova şi Turnu Măgurele unde se construiesc întreprinderi producătoare de îngrăşăminte cu azot, intirzierile in darea in exploatare a unităţilor se datoresc, in special, defecţiunilor de montare a unor utilaje şi instalaţii, de care ministerul tutelar al constructorilor şi mentorilor nu poate fi absolvit. La fel se prezintă lucrurile la Combinatul chimic din Rîmnicu Vîlcea, unde s-au făcut necesare o seamă de remedieri la fabrica de azot. Şi exemple s-ar mai putea da. Le-am fi dorit insă menţionate de interlocutorul nostru în interviul acordat. Din păcate am asistat — şi nu pentru prima oară — la „pasarea“ răspunderii către terţi, respectiv către furnizori. Este, de altfel, just că atît întreprinderile constructoare de maşini cît şi ministerul beneficiar — Ministerul Industriei Chimice — au partea lor de răspundere pentru intirzierile survenite. Dar dacă fiecare dintre cei trei parteneri care colaborează la înfăptuirea investiţiei s-ar preocupa în mai mare măsură de mobilizarea rezervelor proprii de care dispun, în loc să arate cu degetul la vecini, rezultatele ar fi, cu siguranţă, altele. Un exemplu. Ne-am adresat inginerului A. BULARCA, director general adjunct al Uzinelor „23 August“ din Bucureşti, uzine care sunt unul dintre principalii furnizori de utilaje pentru industria chimică din ţara noastră, solicitindu-i părerea asupra cauzelor care au provocat întîrzieri in livrarea unor instalaţii. — Fără a căuta să aruncăm răspunderea pentru aceasta pe umerii altora — ne-a spus asa —, considerăm că una din cauzele acestor întîrzieri trebuie căutată la beneficiar care nu a asigurat in timp util documentaţiile respective. Este lesne de înţeles că aceasta a generat apoi greutăţi în aprovizionarea noastră cu materialele necesare şi multe alte neajunsuri. Situaţia se perpetuează şi la ora actuală : încă nu avem documentaţie pentru majoritatea utilajelor ce vor trebui produse pentru 1970. Deci, din nou pasarea mingii. Nu punem la îndoială că lipsa de documentaţii a provocat greutăţi întreprinderii bucureştene. Dar oare uzina „23 August" a făcut intr-adevăr tot ce i-a stat in putinţă pentru a răspunde prompt cerinţelor? Avem toate motivele să ne îndoim de acest lucru. Şi, în sfîrşit, reproducem declaraţia inginerului ALEXANDRU ŞTEFANESCU, director cu probleme de investiţii în Ministerul Industriei Chimice : — Din multitudinea problemelor pe care le ridică realizarea unor investiţii industriale — ne spune asa, — cele născute în raportu rile cu furnizorii sunt foarte frecvente şi au la bază aceeaşi cauză principală — nerespectarea disciplinei contractuale. Intirzieriie in livrarea utilajelor ce trebuie asigurate de unităţile M.I.C.M. ne-au creat şi ne mai creează mari greutăţi. La cauzele îndeobşte cunoscute mai poate fi adăugat şi faptul că M.I.C.M. nu este, dotat pentru transportul şi montarea utilajelor agabaritice, recurgindu-se la improvizaţii neeficiente. Referitor la argumentul constructorilor de utiaje că nu li s-a pus la dispoziţie documentaţia necesară în timp util, are bine să se reţină că majoritatea întîrzierilor constă din utilaje standardizate (pompe, ventilatoare) pentru care nu elaborăm documentaţii ci simple fişe tehnice. Credem că orice comentariu este de prisos. Se încheie ciclul pasării răspunderilor. Timpul nu mai permite nici un fel de amînări, lucru de care trebuie să fie convinşi toţi partenerii care participă la ridicarea noilor obiective ale industriei chimice. In măsura in care beneficiar şi constructor, furnizor de utilaje şi montor vor şti să se preocupe de mobilizarea tuturor rezervelor de care dispun pentru respectarea graficelor întocmite, renunţind la justificări care nu pot ţine locul lucrărilor de construcţii, se va produce, in sfîrşit, revirimentul aşteptat pe şantiere. Eforturile materiale pe care le face statul pentru dezvoltarea industriei noastre chimice trebuie să dea cît mai iute rezultatele scontate prin eforturile concentrate şi răspunderea sporită a tuturor factorilor interesaţi. Astăzi, pe scenele primului Festival şi concurs internaţional de folclor „România ’69“ vor prezenta spectacole formaţii din mai multe ţări. Ansambluri folclorice din Franţa, Mongolia, Polonia, Ungaria, U.R.S.S., România în sala Palatului , cele din Anglia, Italia, România (Ploieşti), la Teatrul de vară Herăstrău, iar la Teatrul de vară „23 August“ vor evolua formaţii din Iugoslavia, Tunisia, România (Braşov). SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ In cadrul Festivalului şi Concursului internaţional de folclor „România ’69“, luni dimineaţa s-a deschis la sala mică a Palatului sesiunea ştiinţifică „Creaţia populară în contemporaneitate", care se desfăşoară între 2 şi 3 septembrie, şi la care sunt prezenţi specialişti din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa. Lucrările sesiunii au fost deschise de prof. dr. Mihai Pop, directorul Institutului de etnografie şi folclor al Academiei, preşedintele Comitetului de organizare a Festivalului şi Concursului internaţional de folclor, după care Ion Moraru, vicepreşedinte al C.S.C.A., a salutat in numele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă pe participanţii la sesiune şi a urat succes lucrărilor ei. S-a dat apoi citire cuvîntului de salut al preşedintelui celei de-a XV-a sesiuni a Conferinţei generale UNESCO, William Eteki-Mboumoua. Dr. D’Arcy Hayman, director al Secţiei de educaţie artistică, Divizia de dezvoltare culturală din Departamentul Culturii al UNESCO, reprezentanta directorului general al UNESCO, Rene Maheu, a transmis salutul acestuia adresat lucrărilor sesiunii. In continuare, dr. D’Arcy Hayman, dr. Lion Vlăduţiu, dr. Cornel Irimie şi dr. Paul Petrescu, au susţinut primele comunicări ştiinţifice. * Cu acest prilej, în holul sălii mici a Palatului s-a deschis o expoziţie de carte de specialitate (circa 600 de titluri din domeniile : folclor, etnografie și etnologie) cu participarea a 29 de țări. (Agerpres). Încheierea lucrărilor celui de-al V-lea Congres al Societăţii internaţionale pentru cercetarea naraţiunilor populare Au luat sfîrşit lucrările celui de-al V-lea Congres al Societăţii internaţionale pentru cercetarea naraţiunilor populare la care au participat 200 de specialişti din aproape 40 de ţări. Cele 114 comunicări ştiinţifice prezentate la Congres, dintre care 20 au fost susţinute de cercetători români, au dezbătut legităţile şi structura naraţiunilor, problemele istoriei prozei populare, problematica snoavei şi anecdotei populare, precum şi cea a legendelor şi miturilor. La încheierea lucrărilor, adunarea generală a societăţii a ales noile organe de conducere. Ca preşedinte a fost reales prof. dr. Kurt Ranke (R.F. a Germaniei), iar în comitetul de conducere au fost desemnaţi 6 vicepreşedinţi. Prof. dr. Mihai Pop, directorul Institutului de etnografie şi folclor al Academiei, a fost ales ca membru al Consiliului ştiinţific al societăţii. (Agerpres) NU TE LĂSA, STROE : Teatrul „C. Tănase“, la grădina „Boema“, ora 20 , ClND SE AUDE O TROMPETA : Ansamblul de cintece si dansuri al Armatei, la Teatrul Mic, ora 20. MY FAIR LADY Patria. (1186 25) Orele 9 — 12,45— 16,30 20,15 . SOARELE VAGABONZILOR : Republica (11 03 72), orele 9,15 — l10 _ 14 — 16,30 — IMS — 21 i București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 16,30 — 18,45 — 21 i Favorit (Drumul Taberei), orele 10—13 15,30 — 13 — 20,30 i Stadionul Dinamo (11 03 72), orele 20. TIGRUL : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Festival (15 63 84), orele 8,40 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ! Doina-grădină (16 35 38), ora 19,30 ! Festivail-grădină, ora 20. CAVALERII AERULUI : Victoria (16 28 79), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 15,45 — 18,15 — 20,45 , Moșilor (12 52 93), orele 15,30 — 18. TOTUL DE VâNZARE : Central (14 12 24), orele 3,30 — 11 — 13,30 — DRAGOSTE LA LAS VEGAS : Lumina (16 23 35), orele 9—16,30 în continuare, 18,45 — 20,45 — Dacia (16 26 10), orele 8,30—21 in continuare. NOAPTEA GENERALILOR : Doina (16 35 38), orele 11,15 — 13,45 — 16,30 — 20 Program pentru copii , orele 9 — 10. DIN PLICTISEALA : Union, (13 49 04), orele 20,30. UN BĂRBAT ȘI O FEMEIE : Union, orele 15,30 — 18. FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 In continuare. OMUL MOMENTULUI : Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 11,30 — 13,45 — 16 --- 18,15 — 20,30 } Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 18,15 — 20,30} Modern (23 71 01), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45. VÂRSTA INGRATĂ : Excelsior (18 10 88), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,16 } Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 , Gradina Expoziţiei (JL3 10 88), ora 20 a Aurora-grădină, ora 20. SHERLOCK HOLMES : Griviţa (17 08 58), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 18,15 — 20,30 } Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9—17 în continuare ; Tomis-grădina, ora 19,15. IN UMBRA COLTULUI : înfrăţirea (17 31 64), orele 15 — 17,45 — 20 ; Ferentari (23 T7 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. NElMBLlNZITA ANGELICA : Bu zeşti (15 62 79), orele 15,30 ; Munca (21 50 97), orele 16 — 18 ; Buzeştigrădină, ora 19,30. ULTIMA TURA : Buzesti, ora 18. DRAGOSTEA UNEI BLONDE: Munca, ora 20. O CHESTIUNE DE ONOARE : Bucegi (17 05 47), orele 9,30 — 12— 16,90 — 18; Liră '(3171 7), Orele 15,30 — 18 ; Arta (21 31 8b), orele 9—16 în continuare, 18,15 ; Bucegigrädinä, ora 20 ; Lira-grädinä, ora 19.30 ; Arta-gradină, ora 20. STRĂIN IN CASA : Unirea (17 10 21), orele 15,30; Unirea-grădină, ora 19,30. IN ORASUL „S“ : Unirea, ora 18. CREOLA, OCHII-ŢI ARD CA FLACĂRA : Floreasca 133 29 71), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Ciulesti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 ; Progresul Parc (23 94 10), ora 20. MAICA IOANA A ÎNGERILOR : Progresul, ora 20,15. PRINȚUL NEGRU : Drumul Sării (3128 13), orele 15 — 17,30 — 20 . SlNGEROASA NUNTA MACEDONEANA : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 18 — 20,30. COMISARUL X SI BANDA ,,TREI ClINI VERZI" : ^ Volga (11 91 26), orele 9,30—15,45 în continuare, 17 15 — 20,30 ; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. *NN PENTRU SERVICIUL AUXILIAR : Rahova, ora 18. EXPRESUL COLONELULUI VON *Y*NJ_ ^Viitorul (1148 03), orele FATA DIN PARC : (11 48 03), ora 20,30. TINERETE FARA BÂTRlNETE : Miorita (14 27 14), orele 9,15 — 12 — 14,45 — 17,30 — 20,15. A TRAI PENTRU A TRAI : Popular (35 15 17), orele 15,30— 19. CĂSĂTORIE DIN INTERES : Flacăra (21 35 40), orele 15,30- 18 *— • 20,30. Viitorul ARUNCAȚI BANCA IN AER : Vitán (21 39 82), orele 15,30; Vitángrădină, ora 19,30. APELE PRIMĂVERII : Vitan, ora 18. ARMATA „CODOBATURILOR" DIN NOU IN LUPTA: Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 — 20,15. ADIO, GRINGO : C r î n g a ș I (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15. ALEXANDRU CEL FERICIT : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 18 — 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL ITALIAN : Moșilor-grădină, ora 19,30. 17,30 : Buletinul de ştiri ; 17,35 : Lumea copiilor ; 17,50 : Studioul şcolarilor ; 18,20 : Criterii: Gong ; 18,40 : Din lumea ştiinţei ; 19,10 : Prim plan ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Festivalul şi concursul internaţional de folclor — România 69 ; 20,15 : Filmul artistic: „Răscoala" ; 22 . A 24-a aniversare a proclamării Vietnamului — documentar ; 22,20 : Telejurnalul ; 22,40 : Publicitate 22,50 : Cintec, joc şi voie bună ; 23,20 : închiderea emisiunii. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 septembrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme în general frumoasă cu cer variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată in nord-vestul ţării, în rest ploi izolate. Temperatura in scădere uşoară. Minimele vor fi cu,prinse între 12 şi 20 grade, iar maximele intre 21 şi 31 de grade. La munte : Vreme in general frumoasă şi călduroasă la începutul intervalului, apoi devine schimbătoare cu cerul temporar noros, cînd voicădea ploi de scurta durată. Temperatura uşor variabilă. Dimineaţa ceaţă. La mare . Vreme frumoasă şi cal duroasă. Cerul va fi mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Temperatura se menţine ridicată în prima parte a intervalului, apoi va scădea uşor*