România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-19 / nr. 7802

„Románia libera“nr. 7802 — 19.XI.1998 — pag. a 2-a ­_ SESIUNII (Urmare din pag. 1) Cornel Onescu, ministrul a­­facerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. In ansamblul măsurilor ce­­se înfăptuiesc pe baza politi­cii ştiinţifice a partidului nos­tru, in vederea lărgirii şi perfecţionării continue a ba­zei tehnico-materiale a ţării şi edificării societăţii socia­liste , multilateral dezvoltată, un loc important îl ocupă per­fecţionarea continuă a activi­tăţii organelor de stat, exer­citarea tot mai eficientă, în deplină conformitate cu le-­ gea, a atribuţiilor ce le revin. Proiectul de lege pe care-l prezentăm, a arătat vorbitorul, este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea mi­liţiei române — una din pîr­­ghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea ni­velului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apăra­rea proprietăţii socialiste şi personale a cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, în menţinerea ordinii şi liniştii publice. In proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii socialiste — te­melia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţe­nilor, prevenirea şi descope­rirea cu operativitate a in­fracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De­­ a­­semenea, sunt prevăzute atri­buţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor le­gale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile pu­blice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care cer­tifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor mili­ţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul res­pectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că or­ganele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atri­buţii mai importante ale mi­liţiei in legătură cu care pro­iectul de lege aduce unele ele­mente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţio­nez faptul că se stabilesc con­diţiile în care ofiţerii şi sub­ofiţerii întreprind măsuri mi­­liţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi a menţi­nerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice re­feritoare la pregătirea săvârşi­rii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de mi­liţie iau măsuri pentru strân­gerea şi verificarea pro­belor, identificarea şi prin­derea infractorilor. în acest scop miliţia efectuează inves­tigaţii, constatări tehnico-şti­­inţifice, reţineri de persoane în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare penală, menite să contribuie la stabilirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. In execu­tarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de mili­ţie vor avea dreptul şi obli­gaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care, prin acţiunile lor peri­clitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetăţenilor. In documentele Congresului al X-lea se arată că organele Ministerului Afacerilor Inter­ne îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului şi că ele trebuie să dea socoteală în faţa partidu­lui, a instanţelor constituţio­nale, a poporului, de felul în care îşi îndeplinesc îndato­ririle legale ce le revin. De asemenea, legislaţia în vigoare stabilind atribuţii lăr­gite consiliilor populare şi comitetelor lor executive, le obligă să conducă şi să în­drume organele de miliţie, să le analizeze periodic activi­tatea. In acest sens proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consi­liilor populare şi deciziile co­mitetelor executive, le infor­mează periodic despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descope­rirea infracţiunilor, asigura­rea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordi­nele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru apli­carea lor, în întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii sociale. Sprijinul, activ­­al maselor de cetăţeni a constituit şi consti­tuie pentru miliţie o chezăşie a indeplinirii în bune condi­ţiuni a sarcinilor ce-i sunt în­credinţate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliţiei formate din cetă­ţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuito­rilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de mili­ţie pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru pre­venirea şi descoperirea infrac­ţiunilor şi contravenţiilor.­­ Faptul că în activitatea sa­­ miliţia se sprijină pe partici­­­­parea largă a cetăţenilor re­zultă şi din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliţiei colabo­rează cu organele şi organiza­ţiile de stat şi obşteşti, cu orga­nele presei, radioului, televi­ziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru preveni­rea şi descoperirea infrac­ţiunilor şi contravenţiilor, a­­părarea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabileşte sarcini de cooperare a mili­ţiei cu celelalte unităţi şi or­gane ale M.A.X., C.S.S., şi M.F.A. în îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeria­nă şi a altor atribuţii prevă­zute de lege. Pornind de la faptul că a­­plicarea şi respectarea întoc­mai a legalităţii în activitatea miliţiei şi, în general, reali­zarea sarcinilor ce-i sunt în­credinţate de partid şi guvern sunt direct condiţionate de ni­velul politico-ideologic, de pregătirea profesional juridi­că şi de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului mi­litar se face in şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satisfacerea necesarului de specialişti ce nu pot fi pre­gătiţi în şcolile militare, pot fi angajaţi absolvenţi ai insti­tutelor civile de invăţămînt superior. Avînd convingerea că pro­iectul de lege ce-l supun dez- I baterii dv. creeză miliţiei un­­ cadru organizatoric şi func­ţional­­ corespunzător actuale­lor exigenţe ale organizării a­­paratului de stat, că oferă po­sibilităţi superioare de desfă­şurare a activităţii miliţiei, cu rezultate mai bune, mai e­­ficiente, propun adoptarea lui de către Marea Adunarea Na­ţională. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi adminis­traţia de stat şi al Comisiei ju­ridice la acest proiect de lege, ‘‘a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat, care a spus : Comisia pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică ale Marii Adunări Naţionale au e­­xaminat şi discutat, în şedin­­­­ţele din 13 şi 15 mai precum şi în cele din 16 august 13 şi 17 noiembrie 1969. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei, întemeindu-se pe ideia, su­bliniată în Raportul Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român prezentat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, că organelor de­ miliţie le revin importante sarcini, atît în a­­părarea cuceririlor revoluţio­nare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, cit şi în asi­gurarea ordinii şi muncii paş­nice a naţiunii noastre, pro­iectul de lege cuprinde dispo­ziţii destinate să îmbunătă­ţească activitatea acestor or­gane, să lichideze cauzele ca­re au generat unele stări de lucruri din trecut şi să asigu­re îndeplinirea în cele mai bune condiţii a rolului lor în societate. Cea mai puternică chezăşie că ţelurile urmărite prin pro­iectul de lege îşi vor găsi o consecventă şi deplină aplicare in viaţa de fiecare zi a socie­tăţii noastre o constituie dis­poziţia potrivit căreia miliţia­­ este chemată să înfăptuiască­­ politica partidului şi statului I în domeniul său de activitate,­­ avînd sarcina de a contribui I la apărarea cuceririlor revolu­­­­ţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie so­cialistă, a ordinii de drept sta­tornicite in România, a libertăţii şi demnităţii per­sonale precum şi la e­­ducarea persoanelor în spiri­tul respectării legilor şi a re­gulilor de convieţuire socială. Din acest punct de vedere, co­misiile subliniază că proiectul de lege reglementează în aşa fel atribuţiile miliţiei, incit ga­rantarea drepturilor şi libertă­­­ţilor constituţionale ale cetăţe­nilor este strict respectată şi concretizată în forme organi­zatorice adecvate. Pe linia aceloraşi preocu­pări, proiectul de lege intro­­­­duce dispoziţii avînd drept­­ scop să îmbunătăţească cadrul legal pentru participarea la îndeplinirea sarcinilor miliţi­ei a organizaţiilor oamenilor muncii şi a cetăţenilor. O dis­de raporturi sociale în care se­­ afirmă, în ţara noastră, demo­cratismul socialist, este aceea care stabileşte că miliţia se­­ sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. Ţinînd seama de faptul că, pe plan local, organele puterii de stat sînt consiliile populare proiectul de lege prevede rela­ţiile de subordonare a orga-­­ nelor de miliţie atît faţă de consiliul popular şi comitetul său executiv, cit şi faţă de­­ organul de miliţie ierarhic su­­­­perior. Comisia pentru consiliile­­ populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică pro­­­­pun adoptarea acestui proiect d­in forma ce v-a fost înfăţi­şată. Luînd cuvântul la dezbaterea proiectului de lege, deputatul­­ Simion Dobrovici, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean, Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean a spus printre altele : Dezbaterea în actuala sesiu­ne a Marii Adunări Naţionale a proiectului legii de organi­zare şi funcţionare a miliţiei, este o nouă dovadă a preocu­pării partidului şi statului pentru perfecţionarea conti­nuă şi ridicarea calitativă a activităţii organelor de stat, la nivelul exigenţelor etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate -­­obiectiv fundamental pus de Congresul al X-lea al P.C.R. în faţa întregului nostru po­por. Proiectul legii reflectă o concepţie superioară, parti­nică, cu privire la necesitatea imperioasă a întăririi legalită­ţii socialiste, a apărării cu fer­mitate a proprietăţii obşteşti,­­temelia de neclintit a orîndui­rii noastre , a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţe­nilor, cu, privire la rolul mili­ţiei în educarea cetăţenilor in spiritul respectului faţă de lege şi regulile de convieţuire socială. Conduse şi îndrumate de că­tre organele de partid, orga­nele miliţiei desfăşoară o ac­tivitate susţinută pentru în­deplinirea sarcinilor ce le re­vin. Proiectul de lege pre­vede obligaţia miliţiei de a contribui la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, prevederi care cores­pund pe deplin indicaţiilor Congresului al X-lea care a subliniat necesitatea creşterii rolului conducător al partidu­lui în toate sectoarele de ac­tivitate. Comitetul judeţean de partid Vrancea urmăreşte ca orga­nele de miliţie din judeţ să-şi desfăşoare activitatea sub con­ducerea nemijlocită a partidu­lui, în care scop îndrumează, controlează şi analizează mun­ca acestora, asigurînd aplica­rea neabătută a legilor, res­pectarea întocmai a legalităţii socialiste. In acelaşi timp, co­mitetul judeţean acordă o atenţie deosebită educării şi pregătirii politice şi profesio­nale a cadrelor de miliţie. Vorbitorul a arătat că noua lege implică răspunderi sporite nu numai orga­­­­nelor de miliţie, ci şi comi­tetelor judeţene de partid, consiliilor populare judeţene care vor trebui să ia astfel de măsuri incit să fie evitate cu desăvârşire orice ilegalităţi şi abuzuri. Prevăzînd sarcini referitoa­re la combaterea infracţiuni­lor, încălcărilor legii, abateri­lor de la normele de convie­ţuire socială, de asigurare a siguranţei circulaţiei pe dru­murile publice, miliţia este chemată să contribuie nu nu­mai la apărarea intereselor generale ale stn­tului, ale co­lectivităţii,, dar şi la apărarea vieţii, a integrităţii corporale a drepturilor, libertăţilor, demnităţii, personalităţii şi avutului fiecărui cetăţean. Prevederile din proiect pri­vitoare la atragerea şi folosi­rea sprijinului maselor largi de oameni ai muncii, a colec­tivităţii în apărarea ordinii de drept, în întărirea legalităţii socialiste, oglindesc trăinicia noilor relaţii sociale, încrede­rea în calităţile morale ale omului de tip nou. Deosebit de importantă este prevederea din proiect referi­toare la colaborarea organelor de miliţie cu organele şi orga­nizaţiile de stat care activează în domeniul presei, radioului, televiziunii, cinematografiei, cu organizaţiile obşteşti pen­tru prevenirea infracţiunilor şi contravenţiilor şi pentru crearea opiniei de masă îm­potriva celor care încalcă le­gile ţării. Experienţa dobîn­­dită pină în prezent a dove­dit că aceste mijloace de popularizare a legilor, a prin­cipiilor morale comuniste joacă un rol important în dezvoltarea conştiinţei socia­liste a maselor, în crearea unui climat de respect faţă de lege, de răspundere privind îndatoririle cetăţeneşti. A luat apoi cuvântul deputa­tul Ioan Benka, prim-vicepre­­şedinte al Consiliului popular judeţean — Mure­ş . In actuala etapă de dezvol­tare a societăţii noastre — a spus vorbitorul — în înfăptui­­i­rea politicii partidului şi statu­­­­lui, miliţia are sarcina de a la apărarea cuceri­rilor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului po­por, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutu­lui obştesc şi cel personal, a vieţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România socia­listă. Ea contribuie la educa­rea cetăţenilor în spiritul res­pectării legilor, precum şi a re­gulilor de convieţuire socială. Aşa cum rezultă din proiec­tul de lege, sarcini de mare răspundere revin miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice, în respectarea reguli­lor de convieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi in apărarea proprietăţii socialis­te. Tocmai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut in mod deosebit acea prevedere din proiect în care se stabileş­te că miliţia, în realizarea a­­cestei importante sarcini cola­borează cu organizaţiile eco­nomice, întreprinderile, insti­tuţiile de stat, cu organizaţiile cooperatiste, precum şi cu ce­lelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă vă rog să-mi permiteţi să arăt că şi în judeţul Mureş s-au organi­zat controale preventive, ana­lize în comun a încălcărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilin­­du-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru preve­nirea acestora. Această cola­borare a organelor de miliţie, instituţii şi organizaţii obşteşti s-a dovedit eficientă, ea a con­tribuit la scăderea numărului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Subordonarea organelor de miliţie faţă de organele loca­le ale puterii de stat asigură condiţii favorabile adîncirii democraţiei socialiste, ridicării pe o treaptă superioară a răs­punderii faţă de aplicarea şi respectarea legilor. Legătura cu masele este un principiu fundamental al acti­vităţii miliţiei, una din condiţi­ile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcinilor sale. Inter­venţia activă a cetăţenilor în apărarea legalităţii socialiste este o dovadă grăitoare a creş­terii rolului maselor, al opiniei publice, care condamnă fapte­le antisociale şi participă la prevenirea şi combaterea lor. De aceea mi se pare deosebit de importantă prevederea­­ din proiectul de lege, potrivit că­reia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele miliţiei grupe de sprijin formate din cetă­ţeni care se bucură de stimă şi respect­ în rindurile locuitori­lor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pen­tru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Consiliile populare şi comi­tetele lor executive, folosind formele organizatorice variate de antrenare a maselor la con­ducerea treburilor locale au datoria să mobilizeze locuitorii pentru apărarea legalităţii so­cialiste, crearea linei opinii de masă împotriva oricărei mani­festări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de dato­ria consiliilor populare şi a co­mitetelor lor executive să ana­lizeze sistematic starea legali­tăţii luînd măsurile cele mai corespunzătoare pentru îmbu­nătăţirea continuă a activităţii organelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii materiale necesare, să sprijine dotarea acestora cu a­­paratură tehnică, ştiinţifică şi alte mijloace pentru desfăşura­rea activităţii lor la un nivel calitativ superior. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a a­­doptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea, şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organi­zaţiilor socialiste. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiec­tul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în le­gătură cu gestionarea bunuri­lor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a su­­bliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul pre­zentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului ob­ştesc, în gospodărirea unităţi­lor şi în utilizarea mijloace­lor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se subliniază in expunere, se poate afirma că unităţile economice şi buge­tare s-au preocupat îndea­proape într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi ges­tionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că ac­tivitatea gestionară nu a ţinut pasul, cu necesităţile şi cerin­ţele actualei etape de dezvol­tare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac su­perficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi pa­za lor în condiţii corespunză­toare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd pro­ducerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare con­diţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor mate­riale a devenit ineficient da­torită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuan­tumul garanţiilor s-a menţi­nut la acelaşi nivel ; totodată sistemul actual nu permite fo­losirea garanţiilor pentru aco­perirea pagubelor decit în ca­zul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionaru­­lui în altă funcţie. De asemenea, actualele dis­poziţii legale nu reglementea­ză în măsura cerută răspunde­rea conducătorilor de între­prinderi şi a altor angajaţi, astfel incit practic, foarte rar a fost antrenată responsabili­tatea celor care trebuiau să se îngrijească in primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judi­cioasă. . Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestio­nar corespunzător, perfecţio­narea sistemului garanţiilor, întărirea răspunderii mate­riale. Menţinînd şi accentuînd in­terdicţia angajării ca gestio­nari a persoanelor condamna­te pentru unele infracţiuni, proiectul stabileşte şi anu­mite limite de vîrstă şi studii. Vor putea fi gestionari per­soanele care au împlinit vîrsta de 21 ani, au absolvit şcoala generală sau o şcoală echiva­lentă şi au cunoştinţele nece­sare pentru a îndeplini aceas­tă funcţie, în cazul gestiunilor mai puţin importante, funcţia respectivă va putea fi încre­dinţată şi unor persoane care au împlinit 18 ani. Pe de altă parte,, noua regle­mentare prevede ca gestiunile complexe, de o anumită natură sau de valori mai mari, să fie încredinţate numai acelor per­soane care au absolvit liceul sau o şcoală profesională şi care au un anumit stagiu în munca de gestionar. Un alt obiectiv al proiectu­lui de lege îl constituie per­fecţionarea sistemului de ga­­ranţii ca instrument de educa­re a gestionarilor şi de preve­nire a pagubelor. Proiectul prevede că gestio­narii vor fi obligaţi să consti­tuie o garanţie în numerar ca­­re va fi de minimum un sala­riu şi maximum trei salarii lu­nare ale gestionarului, în func­ţie de valoarea bunurilor în­credinţate şi de specificul ges­tiunii spre deosebire de­­ pre­zent cînd garanţia este stabi­lită în sumă fixă. In afară de această garan­ţie ce se constituie în nume­rar, proiectul prevede şi con­stituirea unor garanţii supli­mentare, pentru gestiuni mai complexe şi de valoare mare. Garanţiile au menirea să in­fluenţeze pozitiv comportarea gestionarului, să-i ţină trează atenţia asupra necesităţii de a păstra şi gospodări cu grijă bunurile încredinţate, de a le feri de pierderi, degradare sau sustragere. Dacă se produc to­­tuşi pagube, folosirea garanţi­ilor este calea care facilitează acoperirea pagubelor respecti­ve. Apare deci evident că in­stituţia garanţiilor, atît a ce­lor în numerar cit şi a celor suplimentare, îmbină interese­le gestionarilor, cu cele ale co­lectivităţii. La constituirea garanţiilor, proiectul prevede o serie de înlesniri. Astfel, garanţiile în numerar vor putea fi consti­tuite treptat prin reţinerea u­­nei cote de 10 la sută din sa­lariu. Ele vor fi consemnate la C.E.C. revenind de drept gestionarilor cînd nu mai în­deplinesc această funcţie, da­că nu sunt de acoperit pagube. In ceea ce priveşte garanţi­ile suplimentare, acestea vor putea fi constituite în bunuri mobile şi imobile proprietate a gestionarului sau a altor persoane, precum şi chiar sub formă de chezăşie asumată de acestea din urmă. Pentru am­bele feluri de garanţii se vor putea acorda, în anumite ca­zuri, reduceri sau scutiri. Un al treilea obiectiv al pro­iectului de lege supus dezbate­rii Marii Adunări Naţionale este întărirea răspunderii in domeniul gestionar şi îndeo­sebi a celei materiale. O dispoziţie nouă din proiec­tul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu ges­tionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fă­ră respectarea condiţiilor de vârstă, studii şi stagiu şi a prevederilor referitoare la an­tecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dis­poziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţi­ei neconstituite. Ţinînd seama că unii ges­tionari creează intenţionat plu­suri în gestiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aces­te plusuri s-a considerat nece­sară sancţionarea penală a formării de plusuri în gesti­une prin mijloace frauduloa­se. Oricît de bine ar fi constru­ită o lege ea nu produce e­­fectele scontate decit în mă­sura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate treptele erarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor cen­trale, comitetelor executive ale consiliilor populare, con­ducerilor de unităţi economi­ce şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruias­că temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridi­carea continuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ţinerea corectă a evi­denţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranţă a mijloacelor bă­neşti, asigurarea pazei, întări­rea controlului în toate com­partimentele de activitate. Deputatul Aurel Vijoli, pre­şedintele Comisiei economico­­financiare, a prezentat rapor­tul acestei comisii şi al Comi­siei juridice. Comisia economico-financi­­ară şi comisia juridică ale Ma­rii Adunări Naţionale au exa­minat, în zilele de 25 octom­brie, 13 şi 17 noiembrie 1969, proiectul de lege privind anga­jarea gestionarilor, constitui­rea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bu­nurilor organizaţiilor socialis­te. Comisiile au constatat că re­glementarea propusă cores­punde sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidu­lui privind apărarea şi dezvol­tarea proprietăţii socialiste. Proiectul de lege, supus spre discutare şi adoptare Marii A­­dunări Naţionale, înmănun­chează in mod unitar, intr-un singur act normativ, reglemen­tări care pină acum făceau o­­biectul mai multor acte nor­mative. In urma analizei şi discuţii­lor care au avut loc in şedin­ţe se arată in raport, membrii comisiilor au făcut unele pro­puneri de îmbunătăţire a pre­vederilor proiectului de lege supus Marii Adunări Naţionale pentru dezbatere şi adoptare, acceptate de iniţiator şi incluse în textul de lege care vă este prezentat. Astfel, în ce priveşte garan­ţiile suplimentare, s-a propus şi acceptat ca ele să poată fi constituite şi în numerar. De asemenea, s-a prevăzut dreptul conducătorilor de organizaţii socialiste de a scuti, după a­­precierea lor, pe gestionarii in funcţiune,de constituirea ga­ranţiilor suplimentare. In ceea ce priveşte constitui­rea garanţiei in numerar, s a propus şi acceptat să se facă prin reţinere din salariu sau din cîştigul mediu şi numai în cazul in care nu se pot efectua reţineri gestionarul să fie obli­gat să depună ratele în contul garanţiei. Prin aceasta se le­giferează o practică larg răs­­pindită şi se contribuie la o simplificare importantă a for­melor de constituire a garan­ţiilor în numerar. Comisia economico-financi­­ară şi comisia juridică îşi ex­primă convingerea că punerea în aplicare a prevederilor pro­iectului de lege va asigura o mai bună gestionare a mijloa­celor materiale şi valorice a­­parţinind organizaţiilor socia­liste, cit şi creşterea preocupă­rii pentru apărarea avutului obştesc. Considerînd că proiectul de lege supus dezbaterii cores­punde scopului pentru care el a fost elaborat, Comisia econo­­mico-financiară şi Comisia ju­ridică propun Marii Adunări Naţionale adoptarea lui în for­ma în care este prezentat. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, a luat cuvîntul deputatul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului­­ judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popu­lar judeţean, care a spus intre altele : Proiectul de lege pe care-l discutăm corespunde exigenţe­lor etapei actuale privind dez­voltarea şi apărarea avutului obştesc, întărirea continuă a orînduirii noastre­ socialiste. Reglementările legale în vi­goare cu privire la răspunde­rea angajaţilor organizaţiilor socialiste care au atribuţii în legătură cu gestionarea bunu­rilor, prezintă o serie de nea­junsuri şi imperfecţiuni. Ast­fel, actuala reglementare nu cuprinde norme eficiente pen­tru răspunderea conducători­lor organizaţiilor socialiste, care datorită neglijenţei sau superficialităţii, angajează gestionari necorespunzători. Totodată nu sunt stabilite râs­­ ­­ punderi concrete pentru cei care nu iau măsuri de preve­nire a pagubelor. în acest sens, vă rog să-mi permiteţi să amintesc cîteva exemple din judeţul Satu Mare. La unităţile cooperaţiei de con­sum, mai există în prezent în­semnate pagube nerecuperate care se datoresc faptului că peste 25 la sută din gestiona­rii cooperativelor săteşti au fost angajaţi în funcţie fără verificarea îndeplinirii condi­ţiilor legale de studii şi stagiu, obligatorii la angajare. Semni­ficativ este şi cazul celor două şantiere de la Satu Mare şi Negreşti — Oaş, ale Trustului de construcţii 903 din Cluj, unde avutul obştesc a fost pă­gubit de către salariaţi cu an­tecedente penale. Valori ma­teriale de mii de lei s-au de­gradat la magazia de amba­laje a Oficiului legume-fructe din Satu Mare, unde nu s-au asigurat condiţii corespunză­toare de depozitare a bunuri­lor gestionate. In toate aceste cazuri, con­ducătorii organizaţiilor so­cialiste­ nu au fost însă traşi la răspundere şi obligaţi la plata pagubelor cauzate, soli­dar cu gestionarii necorespun­zători, sau pentru cazurile în care nu s-au îngrijit să creeze condiţii corespunzătoare de depozitare, păstrare şi conser­vare a bunurilor materiale. Sunt şi cazuri în care, deşi conducătorii unor organizaţii socialiste au dispus salariaţi­lor subordonaţi luarea măsu­rilor necesare pentru păstra­rea în bune condiţii a valori­lor materiale, aceştia însă nu le-au dus la îndeplinire şi nu au fost obligaţi la plata pa­gubelor cauzate avutului obş­tesc ca urmare a neglijenţei lor. Asemenea situaţii se da­toresc şi faptului că actuala reglementare nu cuprinde norme precise şi eficiente pentru stabilirea răspunderii conducătorilor şi a celorlalţi salariaţi ai organizaţiilor so­cialiste pentru pagubele aduse avutului obştesc. Mai trebuie să arătăm, că, tot din cauza lipsei unei re­glementări legale corespunză­toare, întîmpinăm serioase di­ficultăţi în recuperarea pagu­belor cauzate avutului obştesc datorită constituirii unor ga­ranţii în numerar la un nivel care este mai mult simbolic. Astfel, în prezent în comer­ţul de stat, limita maximă a garanţiei în numerar pe care trebuie s-o constituie gestio­narii este de 2 000 lei, chiar cînd unitatea gestionată are un rulaj lunar de sute de mii sau milioane de lei. In plus, timp de mai mulţi ani, garanţiile suplimentare în bunuri materiale constituite de gestionari, în cazul produ­cerii de pagube, nu au putut fi valorificate, deoarece Mi­nisterul Finanțelor nu a ela­borat normele de evaluare prevăzute în HCM 792/1960, pentru astfel de valorificări, decit abia în ultimul timp. Subliniind însemnătatea deo­sebită pe care o va avea apli­carea prevederilor cuprinse în proiectul de lege, ne revine tuturor sarcina de a crea o opinie de masă împotriva ce­lor care nu înţeleg să instau­reze cea mai fermă disciplină şi ordine în toate sectoarele de­­ activitate şi să se ia mă­suri împotriva acelora care in­tenţionat, din neglijenţă sau superficialitate aduc pagube avutului obştesc. In cuvîntul său, deputata Eleonora Ninca director gene­ral al Combinatului textil din Cisnădie, a arătat: Din viaţa practică reiese că o bună parte din pagubele a­­duse unităţilor socialiste se datorează unor fapte săvîrşite de gestionari, cu intenţie sau din neglijenţă. Bunăoară, în judeţul Si­biu, pagubele aduse de ges­tionari prin infracţiuni se ri­dică în acest an la sume im­portante care puteau fi folo­site la lărgirea activităţii e­­conomice şi social-culturale a judeţului. Tocmai din aceste motive consider că este bine venit proiectul de lege privind an­gajarea gestionarilor, consti­tuirea de garanţii şi răspun­derea în legătură cu gestio­narea bunurilor organizaţii­lor socialiste. Proiectul de lege perfecţionează cadrul le­gal actual şi creează premise pentru apărarea şi consolida­rea avutului obştesc, stabilind norme precise privind anga­jarea de gestionari calificaţi, cinstiţi şi cu simţ gospodăresc. Socotesc că este bine ve­nită prevederea expresă, po­trivit căreia se interzice an­gajarea în funcţia de gestionar a persoanelor condamnate pentru diferite infracţiuni prin care s-a adus atingerea avutului obştesc. Intr-adevăr, după aplicarea timp de 12 ani a reglementărilor actuale pri­vitoare la gestionari, se con­stată că majoritatea daune­lor grave aduse avutului ob­ştesc au fost săvîrşite de ges­tionari cu antecedente penale. Astfel de practici se întîl­­nesc în special în sectorul co­mercial şi de alimentaţie pu­blică, unde unii conducători fără să facă o temeinică ve­rificare a trecutului, cinstei şi, în esenţă, a garanţiilor mo-­­ rale pe care trebuie să le ai­ I bă un gestionar, trec la anga­jarea de­­ elemente necores­punzătoare, certate cu respec­tarea legalităţii socialiste pri­vind apărarea şi păstrarea a­­vutului obştesc. Asemenea practici se în­­tîlnesc şi în industrie. In ca­litate de director general al Combinatului textil din Cisnă­­die, vreau să arăt că nouă, tuturor conducătorilor de u­­nităţi economice, ne revin, răspunderi mari în aplicarea dispoziţiilor legii pe care o dezbatem astăzi. Aceasta ne obligă la exigenţă şi spirit de răspundere în selecţionarea celor cărora le încredinţăm gestionarea bunurilor materi­ale. Proiectul de lege vine cu o precizare foarte importantă faţă de vechile dispoziţii le­gale şi anume că nu pot fi angajaţi ca gestionari nu nu­mai cei care au fost condam­naţi, dar nici cei aflaţi în curs de urmărire penală sau de judecată, pentru infracţi­unile menţionate în lege. Apreciez în mod deosebit că noile prevederi creează po­sibilitatea ca, de la bun în­ceput, să se poată preveni an­gajarea ca gestionari a unor elemente necinstite, care să mînuiască bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege stabileşte că atît conducătorii, cît şi cei­lalţi salariaţi vinovaţi de an­gajarea, trecerea sau menţine­rea unei persoane cu antece­dente penale în funcţia de gestionar, să răspundă în mod solidar cu gestionarii pentru pagubele aduse de aceştia. Consider că această preve­dere este cît se poate de judi­cioasă, întrucât, în felul a­­cesta, cei chemaţi să angaje­ze, pe de o parte, se vor stră­dui să găsească elementele cele mai corespunzătoare, iar pe de altă parte pagubele ca­uzate vor putea fi recupera­te. Iată deci că un bine cu­noscut proverb care spune ..ci­ne nu deschide ochii, deschi­de punga“ își găsește expre­sie în prezentul proiect de lege prin prevederea care sta­bileşte răspunderea integra­lă şi solidară a conducători­lor din unităţi asupra pagu­belor aduse de gestionarii cu antecedente penale. Luînd cuvîntul pe marginea aceluiaşi proiect de lege, depu­tatul Paraschiv Benescu­, pre­şedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor a spus : Conceput în spiritul eticii socialiste, prin conţinutul său, proiectul de lege privind an­gajarea gestionarilor, con­stituirea de garanţii şi răs­punderi în legătură­ cu gesti­onarea bunurilor organizaţi­ilor socialiste constituie un important factor de stimula­re a apărării proprietăţii so­cialiste, un puternic stimulent al creşterii simţului de răs­pundere al tuturor celor ca­re gestionează bunuri aparţi­nînd organizaţiilor socialiste. Apreciez în mod deosebit prevederea din proiectul de lege prezentat cu privire la constituirea unor garanţii corespunzătoare ca factor de întărire a răspunderii mînu­­itorilor de bunuri materiale şi alte valori. Stabilirea unor criterii diferenţiate de consti­tuire a garanţiilor în nume­rar, în raport cu cîştigul rea­lizat şi valoarea bunurilor gestionate, este nu numai o problemă de echitate, dar ce­ea ce este mai important, cre­ează un mijloc sigur de recu­perare a prejudiciilor aduse a­­vutului obştesc. Conţinutul realist al proiec­tului de lege pe care îl dezba­tem se reflectă pregnant şi în prevederile care asigură un sistem elastic de constituire a garanţiilor, acordînd ministe­relor şi celorlalte organe cen­trale dreptul de a stabili ga­ranţii sub minimum, mergînd pină la scutire, ori garanţii suplimentare. In aceeaşi idee se înscrie prevederea care uşurează instituirea garanţiei, prin utilizarea nu numai a po­sibilităţilor de garantare ale gestionarului, ci şi prin parti­ciparea unor terţe persoane care îşi asumă obligaţia de a acoperi eventualele pagube. Merită, de asemenea, subli­niate prin conţinutul lor rea­list şi concret, reglementările din proiect care urmăresc evi­tarea posibilităţilor de cre­are a unor garanţii formale, recuperarea operativă a even­tualelor pagube cauzate de gestionari, precum şi preîn­­tîmpinarea obţinerii de veni­turi ilicite de către aceştia. Este locul să arătăm aic­i că aplicarea noii legi se va rea­liza cu atît mai eficient cu cît va avea sprijinul organizaţi­ilor de masă şi obşteşti, fiind bine cunoscut rolul colectivi­tăţii în asigurarea respectării legilor şi combaterea manifes­tărilor antisociale. In acest sens aş vrea să mă refer la cîteva aspecte con­crete ale activităţii desfăşu­rate de sindicatele din jude­ţul nostru, în organizarea controlului obştesc, domeniu în care noi am acumulat o ex­perienţă pozitivă. In judeţul Galaţi funcţionează 235 echipe de control obştesc ce cuprind peste 1 000 de oameni ai muncii, care îşi aduc un im­ (Continuare în pag a 3-a) poziție deosebit de importantă, oglindind sfera tot mai largă , contribui

Next