România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)
1969-11-19 / nr. 7802
„Románia libera“nr. 7802 — 19.XI.1998 — pag. a 2-a _ SESIUNII (Urmare din pag. 1) Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. In ansamblul măsurilor cese înfăptuiesc pe baza politicii ştiinţifice a partidului nostru, in vederea lărgirii şi perfecţionării continue a bazei tehnico-materiale a ţării şi edificării societăţii socialiste , multilateral dezvoltată, un loc important îl ocupă perfecţionarea continuă a activităţii organelor de stat, exercitarea tot mai eficientă, în deplină conformitate cu le- gea, a atribuţiilor ce le revin. Proiectul de lege pe care-l prezentăm, a arătat vorbitorul, este menit să definească rolul, organizarea şi funcţionarea miliţiei române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului şi statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului — şi să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfăşurate de organele de miliţie în apărarea proprietăţii socialiste şi personale a cetăţenilor, a drepturilor şi intereselor lor legale, în menţinerea ordinii şi liniştii publice. In proiect sunt prevăzute atribuţii privind apărarea proprietăţii socialiste — temelia orînduirii noastre — şi a celei personale a cetăţenilor, prevenirea şi descoperirea cu operativitate a infracţiunilor, identificarea şi prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuţii referitoare la apărarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, eliberarea şi controlul actelor de trecere a frontierei, ţinerea evidenţei populaţiei şi eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul şi cetăţenia. Stabilind distinct atribuţiile şi sarcinile organelor miliţiei, precum şi mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului faţă de lege, faţă de om şi adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliţiei îşi desfăşoară întreaga activitate pe baza şi în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuţii mai importante ale miliţiei in legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări şi clarificări necesare, menţionez faptul că se stabilesc condiţiile în care ofiţerii şi subofiţerii întreprind măsuri miliţieneşti în scopul combaterii infracţionismului şi a menţinerii ordinii. Aşa spre exemplu proiectul prevede că atunci cînd există date şi indicii temeinice referitoare la pregătirea săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliţie iau măsuri pentru strângerea şi verificarea probelor, identificarea şi prinderea infractorilor. în acest scop miliţia efectuează investigaţii, constatări tehnico-ştiinţifice, reţineri de persoane în cazurile stabilite de lege şi alte activităţi de cercetare penală, menite să contribuie la stabilirea adevărului şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi. In executarea atribuţiilor ce le revin, ofiţerii şi subofiţerii de miliţie vor avea dreptul şi obligaţia de a conduce la sediile organelor de miliţie pe cei care, prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa şi integritatea cetăţenilor. In documentele Congresului al X-lea se arată că organele Ministerului Afacerilor Interne îşi desfăşoară activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului şi că ele trebuie să dea socoteală în faţa partidului, a instanţelor constituţionale, a poporului, de felul în care îşi îndeplinesc îndatoririle legale ce le revin. De asemenea, legislaţia în vigoare stabilind atribuţii lărgite consiliilor populare şi comitetelor lor executive, le obligă să conducă şi să îndrume organele de miliţie, să le analizeze periodic activitatea. In acest sens proiectul de lege prevede că organele de miliţie execută atribuţiile ce le revin din hotărîrile consiliilor populare şi deciziile comitetelor executive, le informează periodic despre starea infracţională, măsurile luate pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, asigurarea pazei în oraşe şi comune, precum şi cu privire la ordinele şi instrucţiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor, în întreaga lor activitate organele de miliţie au primit şi primesc un preţios sprijin din partea oamenilor muncii, educaţi de partid în spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptăţii şi echităţii sociale. Sprijinul, actival maselor de cetăţeni a constituit şi constituie pentru miliţie o chezăşie a indeplinirii în bune condiţiuni a sarcinilor ce-i sunt încredinţate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliţiei formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rîndul locuitorilor şi care se oferă voluntar să sprijine organele de miliţie pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Faptul că în activitatea sa miliţia se sprijină pe participarea largă a cetăţenilor rezultă şi din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliţiei colaborează cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, cu organele presei, radioului, televiziunii şi cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor, apărarea avutului obştesc şi personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabileşte sarcini de cooperare a miliţiei cu celelalte unităţi şi organe ale M.A.X., C.S.S., şi M.F.A. în îndeplinirea unor atribuţii privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană şi a altor atribuţii prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea şi respectarea întocmai a legalităţii în activitatea miliţiei şi, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredinţate de partid şi guvern sunt direct condiţionate de nivelul politico-ideologic, de pregătirea profesional juridică şi de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face in şcoli militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiţeri, centre şi cursuri de perfecţionare şi că pentru satisfacerea necesarului de specialişti ce nu pot fi pregătiţi în şcolile militare, pot fi angajaţi absolvenţi ai institutelor civile de invăţămînt superior. Avînd convingerea că proiectul de lege ce-l supun dez- I baterii dv. creeză miliţiei un cadru organizatoric şi funcţional corespunzător actualelor exigenţe ale organizării aparatului de stat, că oferă posibilităţi superioare de desfăşurare a activităţii miliţiei, cu rezultate mai bune, mai eficiente, propun adoptarea lui de către Marea Adunarea Naţională. Raportul Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, ‘‘a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat, care a spus : Comisia pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică ale Marii Adunări Naţionale au examinat şi discutat, în şedinţele din 13 şi 15 mai precum şi în cele din 16 august 13 şi 17 noiembrie 1969. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea miliţiei, întemeindu-se pe ideia, subliniată în Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres, că organelor de miliţie le revin importante sarcini, atît în apărarea cuceririlor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, cit şi în asigurarea ordinii şi muncii paşnice a naţiunii noastre, proiectul de lege cuprinde dispoziţii destinate să îmbunătăţească activitatea acestor organe, să lichideze cauzele care au generat unele stări de lucruri din trecut şi să asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a rolului lor în societate. Cea mai puternică chezăşie că ţelurile urmărite prin proiectul de lege îşi vor găsi o consecventă şi deplină aplicare in viaţa de fiecare zi a societăţii noastre o constituie dispoziţia potrivit căreia miliţia este chemată să înfăptuiască politica partidului şi statului I în domeniul său de activitate, avînd sarcina de a contribui I la apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a ordinii de drept statornicite in România, a libertăţii şi demnităţii personale precum şi la educarea persoanelor în spiritul respectării legilor şi a regulilor de convieţuire socială. Din acest punct de vedere, comisiile subliniază că proiectul de lege reglementează în aşa fel atribuţiile miliţiei, incit garantarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor este strict respectată şi concretizată în forme organizatorice adecvate. Pe linia aceloraşi preocupări, proiectul de lege introduce dispoziţii avînd drept scop să îmbunătăţească cadrul legal pentru participarea la îndeplinirea sarcinilor miliţiei a organizaţiilor oamenilor muncii şi a cetăţenilor. O disde raporturi sociale în care se afirmă, în ţara noastră, democratismul socialist, este aceea care stabileşte că miliţia se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. Ţinînd seama de faptul că, pe plan local, organele puterii de stat sînt consiliile populare proiectul de lege prevede relaţiile de subordonare a orga- nelor de miliţie atît faţă de consiliul popular şi comitetul său executiv, cit şi faţă de organul de miliţie ierarhic superior. Comisia pentru consiliile populare şi administraţia de stat şi Comisia juridică propun adoptarea acestui proiect din forma ce v-a fost înfăţişată. Luînd cuvântul la dezbaterea proiectului de lege, deputatul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean, Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean a spus printre altele : Dezbaterea în actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale a proiectului legii de organizare şi funcţionare a miliţiei, este o nouă dovadă a preocupării partidului şi statului pentru perfecţionarea continuă şi ridicarea calitativă a activităţii organelor de stat, la nivelul exigenţelor etapei edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate -obiectiv fundamental pus de Congresul al X-lea al P.C.R. în faţa întregului nostru popor. Proiectul legii reflectă o concepţie superioară, partinică, cu privire la necesitatea imperioasă a întăririi legalităţii socialiste, a apărării cu fermitate a proprietăţii obşteşti,temelia de neclintit a orînduirii noastre , a drepturilor şi intereselor legale ale cetăţenilor, cu, privire la rolul miliţiei în educarea cetăţenilor in spiritul respectului faţă de lege şi regulile de convieţuire socială. Conduse şi îndrumate de către organele de partid, organele miliţiei desfăşoară o activitate susţinută pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Proiectul de lege prevede obligaţia miliţiei de a contribui la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, prevederi care corespund pe deplin indicaţiilor Congresului al X-lea care a subliniat necesitatea creşterii rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Comitetul judeţean de partid Vrancea urmăreşte ca organele de miliţie din judeţ să-şi desfăşoare activitatea sub conducerea nemijlocită a partidului, în care scop îndrumează, controlează şi analizează munca acestora, asigurînd aplicarea neabătută a legilor, respectarea întocmai a legalităţii socialiste. In acelaşi timp, comitetul judeţean acordă o atenţie deosebită educării şi pregătirii politice şi profesionale a cadrelor de miliţie. Vorbitorul a arătat că noua lege implică răspunderi sporite nu numai organelor de miliţie, ci şi comitetelor judeţene de partid, consiliilor populare judeţene care vor trebui să ia astfel de măsuri incit să fie evitate cu desăvârşire orice ilegalităţi şi abuzuri. Prevăzînd sarcini referitoare la combaterea infracţiunilor, încălcărilor legii, abaterilor de la normele de convieţuire socială, de asigurare a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, miliţia este chemată să contribuie nu numai la apărarea intereselor generale ale stntului, ale colectivităţii,, dar şi la apărarea vieţii, a integrităţii corporale a drepturilor, libertăţilor, demnităţii, personalităţii şi avutului fiecărui cetăţean. Prevederile din proiect privitoare la atragerea şi folosirea sprijinului maselor largi de oameni ai muncii, a colectivităţii în apărarea ordinii de drept, în întărirea legalităţii socialiste, oglindesc trăinicia noilor relaţii sociale, încrederea în calităţile morale ale omului de tip nou. Deosebit de importantă este prevederea din proiect referitoare la colaborarea organelor de miliţie cu organele şi organizaţiile de stat care activează în domeniul presei, radioului, televiziunii, cinematografiei, cu organizaţiile obşteşti pentru prevenirea infracţiunilor şi contravenţiilor şi pentru crearea opiniei de masă împotriva celor care încalcă legile ţării. Experienţa dobîndită pină în prezent a dovedit că aceste mijloace de popularizare a legilor, a principiilor morale comuniste joacă un rol important în dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, în crearea unui climat de respect faţă de lege, de răspundere privind îndatoririle cetăţeneşti. A luat apoi cuvântul deputatul Ioan Benka, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean — Mureş . In actuala etapă de dezvoltare a societăţii noastre — a spus vorbitorul — în înfăptuiirea politicii partidului şi statului, miliţia are sarcina de a la apărarea cuceririlor revoluţionare ale clasei muncitoare, ale întregului popor, a muncii sale paşnice de construcţie socialistă, a avutului obştesc şi cel personal, a vieţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor, a ordinii de drept statornicite în România socialistă. Ea contribuie la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor, precum şi a regulilor de convieţuire socială. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, sarcini de mare răspundere revin miliţiei în asigurarea menţinerii ordinii publice, în respectarea regulilor de convieţuire socială în municipii, oraşe, comune şi in apărarea proprietăţii socialiste. Tocmai de aceea, aş dori să remarc faptul că am reţinut in mod deosebit acea prevedere din proiect în care se stabileşte că miliţia, în realizarea acestei importante sarcini colaborează cu organizaţiile economice, întreprinderile, instituţiile de stat, cu organizaţiile cooperatiste, precum şi cu celelalte organizaţii obşteşti şi se sprijină pe concursul larg al oamenilor muncii. In această privinţă vă rog să-mi permiteţi să arăt că şi în judeţul Mureş s-au organizat controale preventive, analize în comun a încălcărilor de lege şi a cauzelor lor, stabilindu-se în acelaşi timp măsuri corespunzătoare pentru prevenirea acestora. Această colaborare a organelor de miliţie, instituţii şi organizaţii obşteşti s-a dovedit eficientă, ea a contribuit la scăderea numărului infracţiunilor şi a abaterilor de la legile ţării. Subordonarea organelor de miliţie faţă de organele locale ale puterii de stat asigură condiţii favorabile adîncirii democraţiei socialiste, ridicării pe o treaptă superioară a răspunderii faţă de aplicarea şi respectarea legilor. Legătura cu masele este un principiu fundamental al activităţii miliţiei, una din condiţiile esenţiale ale îndeplinirii cu succes a sarcinilor sale. Intervenţia activă a cetăţenilor în apărarea legalităţii socialiste este o dovadă grăitoare a creşterii rolului maselor, al opiniei publice, care condamnă faptele antisociale şi participă la prevenirea şi combaterea lor. De aceea mi se pare deosebit de importantă prevederea din proiectul de lege, potrivit căreia în municipii, oraşe sau comune se pot organiza, de către organele miliţiei grupe de sprijin formate din cetăţeni care se bucură de stimă şi respect în rindurile locuitorilor, care în mod voluntar se oferă să sprijine miliţia pentru menţinerea ordinii publice, precum şi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi contravenţiilor. Consiliile populare şi comitetele lor executive, folosind formele organizatorice variate de antrenare a maselor la conducerea treburilor locale au datoria să mobilizeze locuitorii pentru apărarea legalităţii socialiste, crearea linei opinii de masă împotriva oricărei manifestări care nu se încadrează în eforturile constructive ale poporului muncitor. Consider, de asemenea, că este de datoria consiliilor populare şi a comitetelor lor executive să analizeze sistematic starea legalităţii luînd măsurile cele mai corespunzătoare pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii organelor de miliţie. In acest sens, ele vor trebui să asigure condiţii materiale necesare, să sprijine dotarea acestora cu aparatură tehnică, ştiinţifică şi alte mijloace pentru desfăşurarea activităţii lor la un nivel calitativ superior. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea, şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public. In general, se subliniază in expunere, se poate afirma că unităţile economice şi bugetare s-au preocupat îndeaproape într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul, cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunurilor, nu se asigură depozitarea şi paza lor în condiţii corespunzătoare, iar uneori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu antecedente penale, toate acestea favorizînd producerea de pagube. La cele arătate se adaugă şi faptul că reglementările în vigoare, corespunzătoare condiţiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigenţelor de astăzi. Sistemul garanţiilor materiale a devenit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit considerabil, cuantumul garanţiilor s-a menţinut la acelaşi nivel ; totodată sistemul actual nu permite folosirea garanţiilor pentru acoperirea pagubelor decit în cazul desfacerii contractului de muncă sau trecerii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel incit practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească in primul rînd de păstrarea avutului obştesc şi de folosirea lui cit mai judicioasă. . Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, întărirea răspunderii materiale. Menţinînd şi accentuînd interdicţia angajării ca gestionari a persoanelor condamnate pentru unele infracţiuni, proiectul stabileşte şi anumite limite de vîrstă şi studii. Vor putea fi gestionari persoanele care au împlinit vîrsta de 21 ani, au absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi au cunoştinţele necesare pentru a îndeplini această funcţie, în cazul gestiunilor mai puţin importante, funcţia respectivă va putea fi încredinţată şi unor persoane care au împlinit 18 ani. Pe de altă parte,, noua reglementare prevede ca gestiunile complexe, de o anumită natură sau de valori mai mari, să fie încredinţate numai acelor persoane care au absolvit liceul sau o şcoală profesională şi care au un anumit stagiu în munca de gestionar. Un alt obiectiv al proiectului de lege îl constituie perfecţionarea sistemului de garanţii ca instrument de educare a gestionarilor şi de prevenire a pagubelor. Proiectul prevede că gestionarii vor fi obligaţi să constituie o garanţie în numerar care va fi de minimum un salariu şi maximum trei salarii lunare ale gestionarului, în funcţie de valoarea bunurilor încredinţate şi de specificul gestiunii spre deosebire de prezent cînd garanţia este stabilită în sumă fixă. In afară de această garanţie ce se constituie în numerar, proiectul prevede şi constituirea unor garanţii suplimentare, pentru gestiuni mai complexe şi de valoare mare. Garanţiile au menirea să influenţeze pozitiv comportarea gestionarului, să-i ţină trează atenţia asupra necesităţii de a păstra şi gospodări cu grijă bunurile încredinţate, de a le feri de pierderi, degradare sau sustragere. Dacă se produc totuşi pagube, folosirea garanţiilor este calea care facilitează acoperirea pagubelor respective. Apare deci evident că instituţia garanţiilor, atît a celor în numerar cit şi a celor suplimentare, îmbină interesele gestionarilor, cu cele ale colectivităţii. La constituirea garanţiilor, proiectul prevede o serie de înlesniri. Astfel, garanţiile în numerar vor putea fi constituite treptat prin reţinerea unei cote de 10 la sută din salariu. Ele vor fi consemnate la C.E.C. revenind de drept gestionarilor cînd nu mai îndeplinesc această funcţie, dacă nu sunt de acoperit pagube. In ceea ce priveşte garanţiile suplimentare, acestea vor putea fi constituite în bunuri mobile şi imobile proprietate a gestionarului sau a altor persoane, precum şi chiar sub formă de chezăşie asumată de acestea din urmă. Pentru ambele feluri de garanţii se vor putea acorda, în anumite cazuri, reduceri sau scutiri. Un al treilea obiectiv al proiectului de lege supus dezbaterii Marii Adunări Naţionale este întărirea răspunderii in domeniul gestionar şi îndeosebi a celei materiale. O dispoziţie nouă din proiectul de lege priveşte tragerea la răspundere a conducătorilor de organizaţii socialiste şi a altor salariaţi, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără respectarea condiţiilor de vârstă, studii şi stagiu şi a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeaşi răspundere o vor avea şi cei vinovaţi de nerespectarea dispoziţiilor privind constituirea de garanţii, în limita garanţiei neconstituite. Ţinînd seama că unii gestionari creează intenţionat plusuri în gestiune, îndeosebi prin înşelarea cumpărătorilor, cu scopul de a-şi însuşi aceste plusuri s-a considerat necesară sancţionarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege ea nu produce efectele scontate decit în măsura în care este aplicată cu rigurozitate, în toate verigile economiei şi pe toate treptele erarhice. Este deci de datoria ministerelor şi organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unităţi economice şi bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic întregul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională şi a conştiinţei sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ţinerea corectă a evidenţelor, efectuarea la timp şi cu exigenţă a inventarierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranţă a mijloacelor băneşti, asigurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activitate. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comisiei economicofinanciare, a prezentat raportul acestei comisii şi al Comisiei juridice. Comisia economico-financiară şi comisia juridică ale Marii Adunări Naţionale au examinat, în zilele de 25 octombrie, 13 şi 17 noiembrie 1969, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Comisiile au constatat că reglementarea propusă corespunde sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului privind apărarea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste. Proiectul de lege, supus spre discutare şi adoptare Marii Adunări Naţionale, înmănunchează in mod unitar, intr-un singur act normativ, reglementări care pină acum făceau obiectul mai multor acte normative. In urma analizei şi discuţiilor care au avut loc in şedinţe se arată in raport, membrii comisiilor au făcut unele propuneri de îmbunătăţire a prevederilor proiectului de lege supus Marii Adunări Naţionale pentru dezbatere şi adoptare, acceptate de iniţiator şi incluse în textul de lege care vă este prezentat. Astfel, în ce priveşte garanţiile suplimentare, s-a propus şi acceptat ca ele să poată fi constituite şi în numerar. De asemenea, s-a prevăzut dreptul conducătorilor de organizaţii socialiste de a scuti, după aprecierea lor, pe gestionarii in funcţiune,de constituirea garanţiilor suplimentare. In ceea ce priveşte constituirea garanţiei in numerar, s a propus şi acceptat să se facă prin reţinere din salariu sau din cîştigul mediu şi numai în cazul in care nu se pot efectua reţineri gestionarul să fie obligat să depună ratele în contul garanţiei. Prin aceasta se legiferează o practică larg răspindită şi se contribuie la o simplificare importantă a formelor de constituire a garanţiilor în numerar. Comisia economico-financiară şi comisia juridică îşi exprimă convingerea că punerea în aplicare a prevederilor proiectului de lege va asigura o mai bună gestionare a mijloacelor materiale şi valorice aparţinind organizaţiilor socialiste, cit şi creşterea preocupării pentru apărarea avutului obştesc. Considerînd că proiectul de lege supus dezbaterii corespunde scopului pentru care el a fost elaborat, Comisia economico-financiară şi Comisia juridică propun Marii Adunări Naţionale adoptarea lui în forma în care este prezentat. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, a luat cuvîntul deputatul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care a spus intre altele : Proiectul de lege pe care-l discutăm corespunde exigenţelor etapei actuale privind dezvoltarea şi apărarea avutului obştesc, întărirea continuă a orînduirii noastre socialiste. Reglementările legale în vigoare cu privire la răspunderea angajaţilor organizaţiilor socialiste care au atribuţii în legătură cu gestionarea bunurilor, prezintă o serie de neajunsuri şi imperfecţiuni. Astfel, actuala reglementare nu cuprinde norme eficiente pentru răspunderea conducătorilor organizaţiilor socialiste, care datorită neglijenţei sau superficialităţii, angajează gestionari necorespunzători. Totodată nu sunt stabilite râs punderi concrete pentru cei care nu iau măsuri de prevenire a pagubelor. în acest sens, vă rog să-mi permiteţi să amintesc cîteva exemple din judeţul Satu Mare. La unităţile cooperaţiei de consum, mai există în prezent însemnate pagube nerecuperate care se datoresc faptului că peste 25 la sută din gestionarii cooperativelor săteşti au fost angajaţi în funcţie fără verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de studii şi stagiu, obligatorii la angajare. Semnificativ este şi cazul celor două şantiere de la Satu Mare şi Negreşti — Oaş, ale Trustului de construcţii 903 din Cluj, unde avutul obştesc a fost păgubit de către salariaţi cu antecedente penale. Valori materiale de mii de lei s-au degradat la magazia de ambalaje a Oficiului legume-fructe din Satu Mare, unde nu s-au asigurat condiţii corespunzătoare de depozitare a bunurilor gestionate. In toate aceste cazuri, conducătorii organizaţiilor socialiste nu au fost însă traşi la răspundere şi obligaţi la plata pagubelor cauzate, solidar cu gestionarii necorespunzători, sau pentru cazurile în care nu s-au îngrijit să creeze condiţii corespunzătoare de depozitare, păstrare şi conservare a bunurilor materiale. Sunt şi cazuri în care, deşi conducătorii unor organizaţii socialiste au dispus salariaţilor subordonaţi luarea măsurilor necesare pentru păstrarea în bune condiţii a valorilor materiale, aceştia însă nu le-au dus la îndeplinire şi nu au fost obligaţi la plata pagubelor cauzate avutului obştesc ca urmare a neglijenţei lor. Asemenea situaţii se datoresc şi faptului că actuala reglementare nu cuprinde norme precise şi eficiente pentru stabilirea răspunderii conducătorilor şi a celorlalţi salariaţi ai organizaţiilor socialiste pentru pagubele aduse avutului obştesc. Mai trebuie să arătăm, că, tot din cauza lipsei unei reglementări legale corespunzătoare, întîmpinăm serioase dificultăţi în recuperarea pagubelor cauzate avutului obştesc datorită constituirii unor garanţii în numerar la un nivel care este mai mult simbolic. Astfel, în prezent în comerţul de stat, limita maximă a garanţiei în numerar pe care trebuie s-o constituie gestionarii este de 2 000 lei, chiar cînd unitatea gestionată are un rulaj lunar de sute de mii sau milioane de lei. In plus, timp de mai mulţi ani, garanţiile suplimentare în bunuri materiale constituite de gestionari, în cazul producerii de pagube, nu au putut fi valorificate, deoarece Ministerul Finanțelor nu a elaborat normele de evaluare prevăzute în HCM 792/1960, pentru astfel de valorificări, decit abia în ultimul timp. Subliniind însemnătatea deosebită pe care o va avea aplicarea prevederilor cuprinse în proiectul de lege, ne revine tuturor sarcina de a crea o opinie de masă împotriva celor care nu înţeleg să instaureze cea mai fermă disciplină şi ordine în toate sectoarele de activitate şi să se ia măsuri împotriva acelora care intenţionat, din neglijenţă sau superficialitate aduc pagube avutului obştesc. In cuvîntul său, deputata Eleonora Ninca director general al Combinatului textil din Cisnădie, a arătat: Din viaţa practică reiese că o bună parte din pagubele aduse unităţilor socialiste se datorează unor fapte săvîrşite de gestionari, cu intenţie sau din neglijenţă. Bunăoară, în judeţul Sibiu, pagubele aduse de gestionari prin infracţiuni se ridică în acest an la sume importante care puteau fi folosite la lărgirea activităţii economice şi social-culturale a judeţului. Tocmai din aceste motive consider că este bine venit proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege perfecţionează cadrul legal actual şi creează premise pentru apărarea şi consolidarea avutului obştesc, stabilind norme precise privind angajarea de gestionari calificaţi, cinstiţi şi cu simţ gospodăresc. Socotesc că este bine venită prevederea expresă, potrivit căreia se interzice angajarea în funcţia de gestionar a persoanelor condamnate pentru diferite infracţiuni prin care s-a adus atingerea avutului obştesc. Intr-adevăr, după aplicarea timp de 12 ani a reglementărilor actuale privitoare la gestionari, se constată că majoritatea daunelor grave aduse avutului obştesc au fost săvîrşite de gestionari cu antecedente penale. Astfel de practici se întîlnesc în special în sectorul comercial şi de alimentaţie publică, unde unii conducători fără să facă o temeinică verificare a trecutului, cinstei şi, în esenţă, a garanţiilor mo- rale pe care trebuie să le ai I bă un gestionar, trec la angajarea de elemente necorespunzătoare, certate cu respectarea legalităţii socialiste privind apărarea şi păstrarea avutului obştesc. Asemenea practici se întîlnesc şi în industrie. In calitate de director general al Combinatului textil din Cisnădie, vreau să arăt că nouă, tuturor conducătorilor de unităţi economice, ne revin, răspunderi mari în aplicarea dispoziţiilor legii pe care o dezbatem astăzi. Aceasta ne obligă la exigenţă şi spirit de răspundere în selecţionarea celor cărora le încredinţăm gestionarea bunurilor materiale. Proiectul de lege vine cu o precizare foarte importantă faţă de vechile dispoziţii legale şi anume că nu pot fi angajaţi ca gestionari nu numai cei care au fost condamnaţi, dar nici cei aflaţi în curs de urmărire penală sau de judecată, pentru infracţiunile menţionate în lege. Apreciez în mod deosebit că noile prevederi creează posibilitatea ca, de la bun început, să se poată preveni angajarea ca gestionari a unor elemente necinstite, care să mînuiască bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste. Proiectul de lege stabileşte că atît conducătorii, cît şi ceilalţi salariaţi vinovaţi de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane cu antecedente penale în funcţia de gestionar, să răspundă în mod solidar cu gestionarii pentru pagubele aduse de aceştia. Consider că această prevedere este cît se poate de judicioasă, întrucât, în felul acesta, cei chemaţi să angajeze, pe de o parte, se vor strădui să găsească elementele cele mai corespunzătoare, iar pe de altă parte pagubele cauzate vor putea fi recuperate. Iată deci că un bine cunoscut proverb care spune ..cine nu deschide ochii, deschide punga“ își găsește expresie în prezentul proiect de lege prin prevederea care stabileşte răspunderea integrală şi solidară a conducătorilor din unităţi asupra pagubelor aduse de gestionarii cu antecedente penale. Luînd cuvîntul pe marginea aceluiaşi proiect de lege, deputatul Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al sindicatelor a spus : Conceput în spiritul eticii socialiste, prin conţinutul său, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderi în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste constituie un important factor de stimulare a apărării proprietăţii socialiste, un puternic stimulent al creşterii simţului de răspundere al tuturor celor care gestionează bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste. Apreciez în mod deosebit prevederea din proiectul de lege prezentat cu privire la constituirea unor garanţii corespunzătoare ca factor de întărire a răspunderii mînuitorilor de bunuri materiale şi alte valori. Stabilirea unor criterii diferenţiate de constituire a garanţiilor în numerar, în raport cu cîştigul realizat şi valoarea bunurilor gestionate, este nu numai o problemă de echitate, dar ceea ce este mai important, creează un mijloc sigur de recuperare a prejudiciilor aduse avutului obştesc. Conţinutul realist al proiectului de lege pe care îl dezbatem se reflectă pregnant şi în prevederile care asigură un sistem elastic de constituire a garanţiilor, acordînd ministerelor şi celorlalte organe centrale dreptul de a stabili garanţii sub minimum, mergînd pină la scutire, ori garanţii suplimentare. In aceeaşi idee se înscrie prevederea care uşurează instituirea garanţiei, prin utilizarea nu numai a posibilităţilor de garantare ale gestionarului, ci şi prin participarea unor terţe persoane care îşi asumă obligaţia de a acoperi eventualele pagube. Merită, de asemenea, subliniate prin conţinutul lor realist şi concret, reglementările din proiect care urmăresc evitarea posibilităţilor de creare a unor garanţii formale, recuperarea operativă a eventualelor pagube cauzate de gestionari, precum şi preîntîmpinarea obţinerii de venituri ilicite de către aceştia. Este locul să arătăm aici că aplicarea noii legi se va realiza cu atît mai eficient cu cît va avea sprijinul organizaţiilor de masă şi obşteşti, fiind bine cunoscut rolul colectivităţii în asigurarea respectării legilor şi combaterea manifestărilor antisociale. In acest sens aş vrea să mă refer la cîteva aspecte concrete ale activităţii desfăşurate de sindicatele din judeţul nostru, în organizarea controlului obştesc, domeniu în care noi am acumulat o experienţă pozitivă. In judeţul Galaţi funcţionează 235 echipe de control obştesc ce cuprind peste 1 000 de oameni ai muncii, care îşi aduc un im (Continuare în pag a 3-a) poziție deosebit de importantă, oglindind sfera tot mai largă , contribui