România Liberă, decembrie 1969 (Anul 27, nr. 7813-7838)
1969-12-02 / nr. 7813
,Románia liberó 1 nr. 7si 3 — 7.xu.im — pag. a 7-a DIVIZIA A DE FOTBAL Moment dificil la poarta echipei constanțene Doar 11 meciuri apoi mai avem în faţă doar trei meciuri restante şi o singură etapă după care cortina va cădea peste o nouă stagiune fotbalistică ce s-a dovedit a fi deosebit de încărcată dar şi fructuoasă în acelaşi timp prin calificarea echipei noastre reprezentative în turneul final al campionatului mondial. Ideea programării chiar în acest an a încă două sau trei etape din returul competiţiei, idee ce a fost vînturată cu zece zile în urmă, atunci cînd timpul şi terenurile de joc erau încă excelente, a fost abandonată odată cu schimbarea vremii. Aşa că duminică seara vom consemna încheierea sezonului, urmînd să ne reîntîlnim la primăvară, probabil în luna martie cînd va începe returul. Pînă atunci însă fotbalul nu va dispare complet din actualitate şi din preocupările noastre el fiind prezent prin preparativele echipei naţionale, care are prevăzut un lung turneu în America de Sud, ca şi prin cele două meciuri oficiale pe care le are de susţinut Dinamo Bacău în „Cupa europeană a tîrgurilor“. Şi, pentru că am amintit de Dinamo Bacău nu putem trece mai departe fără a ne arăta uimirea şi îngrijorarea în faţa eşecului de mari proporţii suferit duminică în partida de la Bucureşti. 8—0 este un scor cu care nu te întîlneşti la tot pasul şi care nu poate apare decît atunci cînd la una sau alta dintre formaţii se ivesc grave erori de organizare a jocului. Asemenea erori au fost prezente cu duiumul în jocul de duminică al echipei băcăoane, a cărei evoluţie şcolărească a pus-o în faţa unor situaţii ridicole .Ce anume a generat această înfrîngere categorică, primirea acestor opt goluri care înseamnă jumătate din totalul celor primite în 13 etape precedente ? Nimic altceva decît renunţarea la singurul lucru realist în fotbal şi anume renunţarea la organizarea sistemului defensiv. Este unanim cunoscut amănuntul că azi marile echipe supravieţuiesc, în primul rînd, graţie apărării. De altfel din această preocupare a securităţii propriilor buturi s-au născut sistemele cu patru fundaşi, cu patru fundaşi şi un „libero“, cu patru fundaşi şi trei mijlocaşi. Ştefan Covaci ne spunea după restanţa de la Ploieşti că nevoia de puncte l-a împins la revizuirea tacticii de joc. La Constanţa s-a apărat, a renunţat de bună voie la centrul terenului dar nu a pierdut. Trei zile REZULTATELE ETAPEI Poli. Iaşi-Dinamo Buc 3—41 Steaua-Dinamo Bc. 8—0 Rapid-Farul Steagul roşu-U.T.A. 1—0 .C.S.A.-„U“. Cluj 0—0 C.F.R.-„U“. Craiova 0—0 F. C. Argeş-Petrolul 3—0 Jiul-Crişul mai tîrziu testul a fost repetat şi pe terenul din Ploieşti şi nu a lipsit mult ca echipa să plece şi de acolo cu ambele puncte. Dinamo Bacău a rezistat bine în etapele precedente tocmai datorită apărării, a fundaşilor săi şi a portarului Ghiţă. Duminică insă cei patru fundaşi, aşezaţi de capul lor sau dintr-o proastă indicaţie a antrenorului într-o „aliniere" perfectă, au oferit asemenea căi de acces spre poarta lui Ghiţă încît la un moment dat eram tentaţi şi noi să coborîm pe gazon şi să marcăm din cînd în cînd cîte un gol. Lecţia, de o asprime deosebită, primită de dinamovişti la Bucureşti trebuie să pună pe gînduri conducerea tehnică a echipei. Să o pună pe gînduri şi să o conducă la acele măsuri realiste necesare unei prezenţe onorabile în cele două meciuri oficiale ce le are de susţinut cu formaţia scoţiană Kilmarnock. Sunt prea proaspete în mintea noastră comportările şi eşecurile lamentabile suferite de U.T.A. şi Rapid în competiţiile europene pentru a privi în linişte, fără teama unor repetări, apropiatele două confruntări ale dinamoviştilor băcăoani. Apărarea, pe care unii o subapreciază încă, a mai produs duminică încă o surpriză de proporţii ,aceia de la Iaşi. Dinamo Bucureşti care ani şi ani de-a rîndul a trăit şi a clădit totul pornind de la o bună apărare, s-a prezentat duminică cu mari fisuri în acest compartiment, suferind unul din cele mai severe eşecuri din ultimele două campionate. Fără Coman, pornit iarăşi pe aventuri, şi fără Deleanu nefolosit la Iaşi din motive lesne de înţeles, apărarea dinamovistă a fost haotică şi neputincioasă, punându-şi amprenta pe evoluţia de ansamblu a echipei, coborîndu-i foarte- mult nivelul, şi aşa nu prea ridicat în meciurile din deplasare. Greşelile comise de apărători nu au putut fi acoperite de linia ofensivă, chiar dacă acolo se găseau Dumitrache, Lucescu, Pîrcălab, Radu Nunweiller, chiar dacă pe teren se mai afla un Dinu şi un Ghergheli. Primirea unui gol, dintr-o,greşeală de apărare, şi apoi a altuia din aceleaşi motive, influenţează în asemenea măsură starea de spirit a atacanţilor incii le anulează calităţile chiar şi în cazurile cind ai de-a face cu valori şi talente autentice. Ne întrebam, în avancronica noastră de duminică dacă penultima etapă va fi sau nu favorabilă echipelor gazdă. Acum, cînd avem rezultatele in faţă, avem şi răspunsul. A fost, intr-adevăr, o etapă a gazdelor care nu au cedat decit două din cele 16 puncte puse în joc. Situaţia mi se pare normală dacă ne gîndim că de regulă ultimele meciuri ale stagiunilor fotbalistice se caracterizează printr-o sporită sete de puncte a tuturor echipelor. Și tot normal este ca echipele gazdă să fie acelea care să se înfrupte cu mai multă lăcomie din ceea ce li se oferă. Să vedem dacă regula va fi respectată și duminică, în ultimasecver,tă a turului diviziei fotbalistice. ION BOCIOACA 1—0 2—1 MERIDIANE • La Gori, în preliminariile turneului de fotbal U.E.F.A. s-au întîlnit echipele de juniori ale U.E.S.S. și României. Jocul s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 0—0. In această grupă preliminară, mai joacă și echipa Poloniei, care, după cum se stie, a cedat in primul meci cu 0—3 echipei U.R.S.S Tinerii fotbalişti români urmează să mai susţină returul pe teren propriu cu echipa U.R.S.S. şi două partide (tur-retur) cu echipa Poloniei. Echipa care va acumula cele mai multe puncte în această grupă se va califica pentru turneul final. • S-a stabilit ca tragerea la sorți pentru alcătuirea programului sferturilor de finală ale „Cupei campionilor europeni“ la handbal să aibă loc la 21 decembrie la Köln. Meciurile urmează să se dispute înaintea jocurilor turneului final al campionatului mondial de la Paris (25 februarie—9 martie. • Selecționata masculină de handbal a U.R.S.S. s-a calificat, pentru turneul final al campionatului mondial. In meciul retur desfășurat la Helsinki handbaliștii sovietici au învins cu scorul de 33—19 (17—14) echipa Finlandei. In primul joc echipa U.R.S.S. cîștigase cu 30—16. • In localitatea Trollhaettan au luat sfîrşit campionatele internaţionale de tenis de masă ale Scandinaviei. In ultima zi s-au disputat finalele în probele de dublu. La feminin, Maria Alexandru și Eleonora Mihalca au intrat în posesia titlului în urma victoriei realizate cu 19—21, 21—14, 21—19, 12—21, 21—12 în fata cuplului alcătuit din Rudnova-Pogosova. (U.R.S.S.) ' • Intr-un joc retur contînd pentru preliminariile campionatului mondial masculin de handbal la Bruxelles echipa Norvegiei a învins cu scorul de 35—6 (21—4) echipa Belgiei, calificîndu-se pentru turneul final. • Echipa de rugbi a Franţei, care va întîlni la 14 decembrie la Tarbes selecţionata României, a fost alcătuită astfel : Villepreuux, Bona, Trillo, Masso sau Lux, Bourgarel, Roques, Puget, Carrere, Dauga, Viard, Cester, Bastiat, Iracaba], Benesis, Azarete. • înaintea ultimei runde a campionatului republican masculin de șah conduce. Szabó cu 12,5 puncte, urmat de V. Ciocîltea — 12 puncta, Gheorghiu — 11,5 puncte. Aseară, în penultima rundă, partida Ciocîltea—Szabó s-a încheiat remiză, la mutarea 29. Acelaşi rezultat a fost consemnat în partidele Ungureanu—Reicher, Vasilescu—Crimei Botez—Segal, Neamţu—Mititelu, Gheorghiu—Stanciu. Bondoc a cîştigat la Fischer. Astăzi are loc runda finală, în care Ciocîltea (cu negrele) îl întîlneşte pe Segal, în timp ce Szabó va juca cu piesele albe împo- triva lui Grunberg. Măsuri s-au luat Vor fi ele eficiente ? a fost un timp cind coope- - rativa de consum din comuna Tutova mergea „ca pe roate", cum se spune pe la noi — ne scrie cititorul I.STRAT din localitatea respectivă. De la un timp încoace însă, se observă o delăsare în ceea ce privește gospodărirea cooperativei. Băcănia are rafturile aproape goale, doar citeva sticle cu băuturi spirtoase şi cîteva pachete cu margarina. Frigiderul pentru păstrarea alimentelor există, dar mai tot timpul stă gol. Cam aceeaşi situaţie se prezintă şi la magazinul metalochimic. Lipsesc multe articole strict necesare, printre care şi petrolul tampont. Dacă la băcănie există frigider, dar nu este întrebuinţat, cofetăria din comună, deşi ar avea ce să pună, nu are frigider. Nu de puţine ori ,magazinele cooperativei stau închise cu un afiş pe uşă : ,,Gestionarul plecat după marfă". Inutil să mai vorbim despre situaţia de la sifonerie. Responsabilul acesteia, Gheorghe Chiriac, poate fi găsit la restaurant, la cofetărie, la bufet sau... acasă, numai la sifonărie nu. O cercetare atentă ar putea scoate la iveală şi alte lipsuri, pe care le dorim cit mai urgent înlăturate. Efectuînd cercetarea propusă de cititorul nostru, Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum Vaslui ne confirmă întru totul justeţea ,i celor semnalate. „Ele se datoresc — se arată in răspunsul forului respectiv — preşedintelui cooperativei şi şefului contabil care-şi neglijau atribuţiile. Pentru remedierea lipsurilor constatate, s-a analizat — împreună cu comitetul executiv al cooperativei — situaţia existentă, cu care prilej preşedintele cooperativei a fost înlocuit cu un cadru corespunzător, iar şeful contabil — pentru o serie de abateri în activitatea sa a fost sancţionat cu mustrare scrisă cu avertisment". Rămine să constatăm eficienţa măsurilor luate. Eşti bun de plată tovarăşe... „tată" !—florea M. Grosu din satul H Potîrnichea (comuna *■ Filimon Sirbu, jud. Constanţa) este un cooperator harnic. Din zilele-muncă pe care le efectuează, el realizează venituri frumoase, avînd o gospodărie îndestulată și bine rostuită. Dacă din punct de vedere al muncii nu i se poate reproșa nimic, comportarea sa ca părinte este discutabilă. De ce ? Pentru că — după cum ne-a relatat nu de mult, într-o corespondenţă fosta sa soţie — el se dezinteresează cu desăvârşire de fetiţa sa, elevă, privînd-o pînă şi de modesta sumă, ce reprezintă pensia alimentară. „Dacă în anul 1967 a mai plătit ceva, ne-a scris cooperatoarea ELISABETA M. PETRESCU din corn. Stoicăneşti-Olt din ultimii doi ani a contribuit doar cu 300 de lei la creşterea copilului. Eu nu pot cheltui bani cu drumurile la Constanţa şi nici nu sunt deprinsă să mă plimb pe sălile tribunalului. Vă rog să-i atrageţi atenţia dv. că legile trebuie respectate deopotrivă de toţi, avertizîndu-l totodată că nesocotirea lor îl poate duce şi în spatele gratiilor". Intr-adevăr, sustragerea cu rea-voinţăde la neplata pensiei alimentare poate determina şi o pedeapsă privativă de libertate. Dar, excepţind aspectul legal al problemei, în inima lui Florea Grosu nu mai vibrează oare nici o fibră pentru fetiţa sa? E greu de crezut că distanţa, timpul, preocupările zilnice pot face pe un părinte să dea uitării un copil. Dar chiar dacă aceasta e realitatea, cooperatorul Grosu Florea rămîne tot bun de plată (cu atît mai mult cu cît, după cum confirmă și U.J.C.A.P. Constanța, e om cu posibilități materiale). or Lucia di Lammermoor : Opera Română (16 43 20), ora 19.30; Părinţii teribili : Teatrul Naţional „I.L. Caragiale", sala Studio (15 15 53), ora 19.30 ; Nepotul lui Rameau : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din iad. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Sfîntul Mitică Blajina : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 10), ora 20 ; Comedie cu olteni; Teatrul, Giulești (18 04 85), ora 19.30 ; Vijelie în crengile de sassafras : Teatrul „C. I. Nottara", sala Maghen (15 93.02), ora 19,30 ; Enigmatica doamnă ,,MW ; Teatrul,C. I. Nottara", Sala Studio, ora 20 ; Invitaţie la castel: Teatrul de stat dinConstanţa la Teatrul ,,C. Tănase, sala Savoy (15 56 78), ora19,30 ; Papuciada : Teatrul „Ţăndărică", sala din Calea Victoriei 50 (15 23 77), ora 16 ; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul „Ţăndărică", sala din str. Academiei 28—30 (16 14 92), ora 17 ; Femei, femei, femei : Teatrul „C. Tanase", sala din Calea Victoriei 174 (15 04 18), ora 19.30; Ritmurile arenei ; Circul de stat (11 0 20), ora 19.30 ; Umbra doctorului Nagvan : Teatrul „Ion Creangă" '(12 85 56), ora 18.30. ..... cum VA VREMEA Pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea se va menţine închisă la începutul intervalului, apoi se va ameliora treptat, iar cerul va vor cădea ploi temporare care pe alocuri se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta intensificări la începutul intervalului. Temperatura în scădere ușoară. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 și plus 4 grade, iar maximele între 0 și 10 grade, deveni variabil. UNA PE ZI de MATTY « S r i^t r liTriT- t±. ..... ■ Jr. v* ■ ■ — Vezi că nu chiar toate gazdele cîștigă acasă ? „Cînd se aud clopotele“ Ne-am obişnuit ca filmele inspirate de rezistenţa antifascistă să evoce în tonalitate patetică oamenii unor vremuri eroice. Astfel, ei tind să devină modele, întruchipări ideale, proiecţii purificate de orice slăbiciuni cărora li s-ar potrivi atît de bine, cîteodată, cuvintele noii me tangere — nu mă atinge. Şi totuşi, a comunica unor alte generaţii clipa jocului deseori fatal cu moartea, angajat pentru o cauză vitală, pretinde o re-creare aidoma a caracterelor fără nimbul pe care trecerea vremii l-a aşezat portretului lor. Aceasta nu înseamnă a stinge flacăra veşnicei recunoştinţe, ci a încredinţa spectatorului adevărul despre cum oameni simpli, trăind în lumea necazurilor şi bucuriilor lor aspre, au purtat greul anilor de luptă cu acel spirit de jertfă anonim care omagiază mai puţin individul, dar întotdeauna poporul care l-a născut. Acesta este filmul cineastului Antun Vrdoljak, ecranizînd un roman de Ivan Sibi. Nu bătălii faimoase, din campaniile împotriva armatei de partizani iugoslave duse fără șanse de succes de către hitleriști sau ustași, nici evenimente cruciale ale celui de-al doilea război mondial. Ci, mai obişnuit decît am prevedea, cronica diurnă a unei formaţii de partizani alcătuită din concetăţenii aceluiaşi sat. Bărbaţi zdraveni, dîrji, necruţători cu duşmanul, împrumutînd parcă de la fauna pădurii virtuţile care-i ajută să supravieţuiască cu nişte puşcoace : îndrăzneala de a ataca, dispreţul faţă de moarte. In rîndurile lor, soseşte un comisar politic, omul trimis să le facă educaţia revoluţionară prin disciplină şi respectul marilor principii. Confruntarea e inevitabilă. Ura împotriva duşmanului este, adeseori, oarbă şi ca de victimă oricine e „de dincolo“. Comisarul, nu admite aceasta, dar înţelege că fiecare a dat tribut de singe în lupta pentru libertate şi-i este greu să accepte clemenţa, chiar atunci cînd ea poate aduce în rîndurile partizanilor oameni care poartă o haină duşmană, fără să fi ucis. Conflictul este, aşadar, mai profund decît lupta. Gloanţele seceră Vieţi, dar problema pe care o pune filmul nu este doar aceea de a trăi şi a te răzbuna, ci cum anume să trăieşti şi să lupţi. Veselul Kubura, care a rîs de moarte de atîtea ori, care a tras clopotele izbinzii, va sfîrşi ca atîţia alţii. Durerea şi regretul pe care l-a lăsat în urmă izvorăşte insă din înţelepciunea lui optimistă care l-a ferit să-şi prefacă ura în venin. O conştiinţă se formează în aceşti oameni care ajung să nu mai vadă în luptă un ţel ci un mijloc, convingere atît de bine exprimată de un partizan constatînd, într-o bună zi, că nu mai are în palmă bătăturile pe care le face munca, de cînd ţine puşca : „ea, nu mai ucide”1. Cultivînd o imagine frustă, nerotunjită şi nearanjată pentru necesităţi de stil, filmul regizorului Vrdoljak are parcă o obiectivare documentară faţă de evenimente şi împrejurările istorice în care ele se plasează, căutînd în schimb fluxul conştiinţelor, a mentalităţii timpului şi locului dat, în manifestările eroilor. Un simţ al pitorescului este evident şi el dă relief caracteristic inimicii interpreţilor, de altfel excelenţi. Boris Buzancic, Pavie Vujisic, Boris Dvornik şi ceilalţi conferă eroilor o identitate anteică, ei puţind fi recunoscuţi şi înţeleşi numai acolo, dar, fireşte, — nu numai atunci. Concepţia unitară, omogenă, a interpretării, prin firescul ei, comunică acel sentiment nostalgic că i-ai cunoscut parcă direct pe cei dintre care mulţi dorm acum pentru eternitate. Medalia de argint a Festivalului Internaţional de la Moscova, care a revenit filmului lui Antun Vrdoljak anul acesta, este mai mult decît o recompensă meritată : încurajarea acelor tendinţe care vor să revigoreze filmul de rezistenţă prin a medita deschis, omeneşte asupra vremurilor eroice, nu numai a le enunţa apoteotic. EUGEN ATANASIU FE ECRANE .»PE ECRIINE TEMEINICIA PREGĂTIRII DE SPECIALITATE (Urmare din pag. 1) oricare ar fi, este departe de a fi decorativă într-o societate bazată pe muncă, care se construieşte îrntr-un ritm viu, pe baza unor planuri ştiinţifice de dezvoltare. Revoluţia tehnico-ştiinţifică mondială, ales invocată pentru a se cere alinierea cu cei care ating şi depăşesc nivele înalte de tehnicitate şi de productivitate a muncii, este o realitate. Dar această realitate poate fi înnoitoare şi constructivă, prin realizările la care poate conduce, după cum poate fi şi înrobitoare prin servituţile pe care le poate impune celor care întîrzie în mers, care nu se dezvoltă în ritmurile actuale şi cele ale viitorului. Revoluţia tehnico-ştiinţifică pune un accent deosebit pe dezvoltarea învăţămîntului superior, tehnic şi economic. Nu este suficient să dispunem de utilaje ultramoderne, de instalaţii uluitoare. Pentru a le face să dea randamentul competitiv necesar este nevoie de o cunoaştere perfectă a lor precum şi de iniţiative fructuoase, pe care numai competenţa şi avîntul creator le pot trezi şi susţine. O pregătire temeinică, la nivelul învăţămîntului superior, trebuie să aibă un caracter teoretic corespunzător stadiului actual al cunoştinţelor disciplinelor respective pe plan mondial. In consecinţă, informarea şi documentarea trebuie să fie cît se poate de corecte, esenţiale, iar prezentarea să fie competentă şi stimulatoare, iar o prezentare este stimulatoare doar atunci cînd conduce pe student, pe cititor sau pe ascultător, la nevoia de a-şi adinei şi extinde cunoştinţele. Insă pregătirea teoretică, chiar ireproşabilă în lumina celor mai exigente criterii, nu este suficientă fiindcă ar corespunde numai exigenţelor facultăţilor din trecut cu învăţămînt nelegal deliberat de practica vieţii sociale. O pregătire teoretică ireproşabilă începe să devină serioasă atunci cind urmăreşte să devină utilă, să constituie suportul ştiinţific al aplicaţiilor ştiinţei. Ea este temeinică atunci cînd reuşeşte să se lege în mod natural de aceste aplicaţii, să le sprijine, să le fundamenteze, să le dezvolte. Ea este însă şi mai temeinică atunci cînd stimulează cercetarea aplicată, cînd elimină cercetarea empirică, cînd intervine în producţie, în cultură, aducind soluţii mai bune, mai îndrăzneţe, mai economice. O astfel de pregătire cer documentele de partid punînd un accent deosebit pe domeniile de mare actualitate,curii sînt energetica nucleară, electronica, automati-ca, analiza şi modelarea proceselor economice şi altele. Acest accent nu poate fi singular. El implică formarea de cadre de specialişti şi în alte domenii cum sunt ştiinţele naturii, ştiinţele matematice, ştiinţele tehnice şi sociale. Interconexiunea disciplinelor care concură la rezolvarea problemelor impune categoric generalizarea unei înalte pregătiri teoretico-practice în toate sectoarele invăţămîntului superior, precum şi prelungirea ei postuniversitară, introducerea şi promovarea pregătirii continue la locurile de muncă şi la locurile consacrate reîmprospătării cunoştinţelor în mediul învăţămîntului superior şi al cercetării ştiinţifice, prin toate instituţiile de profil. De însuşirea de către toţi — profesori şi studenţi — a celei mai înalte poziţii în problema temeiniciei, a seriozităţii pregătirii specialiştilor necesari dezvoltării multilaterale a patriei, depinde în mare măsură, în esenţială măsură, aportul — mărimea şi calitatea lui creatoare — intelectualităţii poporului nostru, la ridicarea operei lui istorice pe culmile indicate de ultimul congres al partidului. TRADIŢII (Urmare din pag. 1) Vreau să spun îndeosebi despre aceste şcoli amplasate în localităţi fără prea mare rezonanţă la începuturi că au dat un prestigiu incalculabil aşezărilor modeste şi într-un fel anonime tocmai prin admirabila lor activitate didactică. A fi profesor şi dascăl la o asemenea şcoală era prin forţa lucrurilor element distinctiv în cariera pedagogică. Nimeni nu se considera aruncat la marginea ţării şi la distanţă de miezul vieţii dacă ajungea profesor de latină la Şimleu sau de geografie la Sighet. Pentru nimic in lume nu se întimplau neprezentări la post, în speranţa vreunei eventuale oploşiri la Întreprinderea de coşerii de la centru. Luaţi aceste precizări numai ca elemente de simbol, căci n-am deloc intenţia să defaimez pe nimeni, indiferent în ce instituţie lucrează. Dar era sub demnitatea omului cuo diplomă universitară, pregătit pentru cariera didactică, să nu se consacre pilduitor misiunii sale. Se ducea tinărul la Şimleu sau la Năsăud şi făcea carte cu copiii, atit de serioasă şi de exigentă că se lua la întrecere cu oricare coleg ajuns în centrele importante. Şi se pregătea sirguţincios să cucerească — prin concurs — un loc mai bun în ierarhia şcolară, dacă-l atrăgea viaţa marilor oraşe. In mare majoritate, însă, dascălii se fixau locului şi răspundeau de soarta copiilor veniţi în clasa 1 în iţari şi opinci, să-i trimită in lume gata de-a o cuceri. Ceea ce se intîmpla cu regularitate. Nu-i locul aici să enumăr exemple, ele sînt atîtde strălucite încît pot sta alături cu ale vestitului colegiu „Sf. Sava" din Bucureşti, ale liceului Internat din Iaşi sau preparandiei blăjene. Tradiţia nu se creează din nimic, ci din muncă stăruitoare, din dăruire pentru cauză. In anii noştri de făurire a societăţii socialiste s-au înfiinţat licee in nişte localităţi de care numai localnicii auziseră. Organizarea nouă a invăţămîntului, cu zece clase obligatorii, împinge pînă în cele mai îndepărtate aşezări ideea superbă a instruirii tuturor la nivelul cerinţelor şcolii moderne. Dar în şcolile nou create cine să pună bazele tradiţiei, s-o ridice la înălţimea celor vechi, dobindită de-a lungul anilor prin strădania generoasă a dascălilor dăruiţi cu trup şi suflet neasemuitului act de educare, dacă nu absolvenţii universităţilor de azi ? Nici Şimleul n-a avut tradiţie liceală, era acum cincizeci de ani o comună oarecare, ca atâtea altele, dar iată că liceul i-a făurit o prea frumoasă carte de vizită. Nici liceele nou înfiinţate (acum cinci sau zece, sau mai puţini ani), nici şcolile de zece ani n-au tradiţie, dar ce luminoasă perspectivă le stă înainte! De aceea merită subliniat uriaşul efort ce se cere tuturor pentru ridicarea necontenită a nivelului cultural fără de care nici un popor nu se poate înscrie în circuitul mondial al exigenţelor. N-am destule cuvinte ca să laud, fără măgulire, pe tinerii noştri absolvenţi universitari plecaţi în localităţi obscure cu nobila misiune de a pune bazele unei tradiţii noi in şcoala noastră, tradiţie strălucit ilustrată de licee cum este cel din Şimleul Silvaniei sau altele asemănătoare. Şi este o mîndrie pentru noi că aceştia constituie marea majoritate, şi nu cei care cată să se oploşească in orice fel de slujbă, cît de anonimă în raport cu pregătirea lor, numai să nu părăsească marile oraşe. Peste un număr de ani, la vîrsta pensionării, au să vină şi la ei să-i salute şi să le mulţumească nenumăraţi foşti elevi, oameni de valoare ai ţării, ai întregului popor, precum şi noi mulţumim azi neuitaţilor noştri dascăli din centre cum este Şimleul. Şi dorim şcolilor vechi, şi şcolilor noi, îmbogăţire necontenită a tradiției învățămîntului nostru. cinematografe; Vă place Brahms?: Patria (11 86 25) orele : 9 — 12 — 15 — 18 — 21 ; Favorit (Drumul Taberii) orele : 10 — 13 — 15,30 — 18 — 20,30 ; Operaţiunea Lady Chaplin : Republica (11 03 72) orele : 8,45 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 11,15 ; București (15 61 54) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 18,45 — 21 ; Melodia (12 06 88) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Sala Palatului.^flrcl^r, 10,15 — 20,15 ; Jocul ‘ care aude : Luceafărul (15 63 04) oreife': 8,45 — 11,15-v— 13,30 16 — 18,15 — 20,45 ; Festival (15 63 84) orele : 8,45 — 11,15 — 15,30 -- 16 — 18,30 — 21 ; Blow-up : Capitol (16 29 4?) orele 9,45 — 12,30 — 16 ; Cinemateca sala Unioji (13 49 04) orele : 9,45 - 12 — 14 ; Să trăim pînă luni ; Capitol orele 18,30 — 20,45 } Cînd se aud clopotele : Victoria (16 28 79) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Frații Karamazov : Central (14 12 24) orele : 10,30 — 15 — 19,30 ; Noile aventuri ale răzbunătorilor Lumina (16 23 35) orele : 8,45—16,15 — in continuare : 18,30 — 20,45 ; Floreasca (33 29 71) orele : 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ? Corabia nebunilor : Doina (16 35 38) orele : 11,15 — 14,15 — 17,15 — 20,15 ; Dacia (16 26 10) orele : 8 — 19,45 în continuare ; Mondo Cane : Timpuri Noi (15 61 10) orele : 9—21 în continuare ; Femeia îndărătnică : Feroviar (16 22 73) orele : — 12 — 15 — 17,45 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9,30 — 12 — 15,30—18—20,30 ; Gloria (22 44 01) orele: 9,15 — 12 — 15 18 — 20,30 ; Bem şi comisarul San Antonio : Griviţa (17 08 58) orele: 9 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Giuleşti (17 55 46) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Aurora (35 04 66) orele : 9,30 — 11,30 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Soarele vagabonzilor : înfrăţirea între popoare (17.31 64) orele : 15,15 — 17.45 — 20 ; Testamentul doctorului Mariuse Bucegi (17 05 47) orele: 9 — 11,15 -13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Omul momentului : Unirea (17 10 21) orele : 15,30 — 18 ; Noaptea : Unirea ora 20,15 ; Lupii albi : Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18 ; Moşilor (12 52 93) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Vitan (21 39 82) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Cit timp eşti sănătos : Lira ora 20,15 ; Război şi pace (seriile I şi II) Drumul Sării (31 28 13) orele : 15 -19,30 ; Morţii rămîn tineri : Ferentari (23 17 50) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Popular (35 15 17) orele : 15,30~ 18 — 20,30 ; Căldura : Cotroceni (13 62 56) orele : 15,30 — 18 — 20,30 ; Familia noastră trăsnită : Crîngaşi (17 38 81) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Totul de vînzare : Viitorul ora 20.30 ; Baltagul : Mioriţa (14 27 14) orele 9— 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18 — 20,30 ; Viridiana : Buzeşti (15 62 79) orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; La Nord prin Nord-Vest : Volga (11 91 26) orele : 10—16 in continuare : 19,30 ; Tigrul: Viitorul (11 48 03) orele 15,30 — 18 ; Omul care valora miliarde : Munca (21 50 97) orele: 16 — 18 — 20; Angelica şi sultanul : Cosmos (35 19 151 orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Mai periculoase decît bărbaţii : Tomis (21 49 46) orele : 9,30—15,30 în continuare ; 18 — 20,15 ; Stelele din Eger : Flacăra (21 35 40) orele : 15,30 — 19 ; Progresul (23 94 10) orele : 15,30 — 19 ; Păpuşa : Arta (21 31 86) orele : 10— 16 în continuare : 19,30 ; In împărăţia leului de argint : Modern (23 71 01) orele: 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40) orele: 9 — 11,15 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Paria : Rahova (23 91 00) orele : 15.30 — 18 : Galileo Galilei : Pacea (31 32 52) orele : 15,45 — 18 — 20,15 ; Oameni împietriţi : Rahova ora 20,15. 18 : Lumea copiilor : Daniela şi Aşchiuţă... eroi de basm; 18,30: Liceenii — „Note"7 despre note (I) ; 19. Telejurnalul de seară ; 19,20: Intermezzo coregrafic ; 19,30: Atomul — această necunoscută ; 20: Seară de teatru : Candida de G. B. Shaw * 22: Reflector ; 22,25: Telejurnalul de noapte ; 22,40: Varietăți pe peliculă ——am