România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-07 / nr. 8022
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 022 Vineri 7 august 1970 6 pagini 30 bani IN INTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI rmnmci eiiutii-HiilS MB întreprinderile sectorului I din Capitală au realizat planul producţiei industriale pe întregul cincinal Mobilizîndu-şi forţele pentru a intîmpina ziua de 23 August cu realizări cit mai mari în producţie, colectivele întreprinderilor industriale din sectorul I al Municipiului Bucureşti au obţinut un succes deosebit. Ele au realizat plănul producţiei industriale pe întregul cincinal 1966-1970. Potrivit calculelor, pină la sfîrşitul anului, industria din acest sector al Capitalei va putea realiza o producție suplimentară în valoare de peste 700 milioane lei. .....—... mm— » m în faţă o hartă a ţării cu steguleţealbe şi roşii. Sínt 140 de steguleţe albe — 140 de uzine şi fabrici. Şi altele roşii pe care n-am vreme să le număr. Sínt 140 de fabrici şi uzine care fac maşini... Maşinile româneşti. Am aflat şi semnificaţia steguleţelor roşii. Sínt fabricile şi uzinele constructoare de maşini de miing — viitorul industriei româneşti de maşini. Ştiu, a fost greu la început. A trebuit să învăţăm mai întîi din cărţi . Baza dezvoltării economiei socialiste este industria grea cu pivotul ei industria constructoare de maşini. învăţind, am pus şi am făcut. La eliberare, fabricile constructoare de maşini din ţara noastră, aparţinînd unor mari capitalişti, puteau fi numărate pe degete. Noi am înălţat, atîtea şi atîtea uzine, „Semănătoarea“. Uzinele de ANTON NICU (Continuare In pag. a 3-a) în județul Alba Substanţial spor de producţie obţinut integral pe seama creşterii productivităţii muncii In pofida greutăţilor pricinuite de calamităţile rare au avut loc in lunile mai-iunie din acest an, întreprinderile industriale din judeţul Alba au reuşit să încheie bilanţul primelor 7 luni ale anului 1970 cu rezultate deosebite. Sarcinile de plan au fost depăşite cu 2,6 la sută la producţia globală şi cu 3,4 la sută la producţia marfă vîndută şi încasată. Demn de remarcat este faptul că întregul spor de producţie a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut producţia realizată este cu peste 218 milioane lei mai mare. fabricat in Romania un titlu de mindrie şi nobleţe De la anonimatul de acum 26 de ani la prestigiul maşinilor şi utilajelor româneşti de astăzi . PRIETENIE Constantin Ciopraga Fiindcă unele cuvinte din sfera sentimentelor morale și sociale circulă mult, sensurile lor devin elastice, pretîndu-se la interpretări variate. Prietenie, iată un cuvînt cu valori multiple. „Nimic nu-i mai de rînd ca vorba asta, nimic mai rar ca acest lucru“, remarca La Fontaine parafrazînd pe Socrate. Sentiment delicat, expresie multimilenară a sociabilităţii, prietenia se poate ridica la o conştiinţă de sine sau poate rămîne in faza nostalgiei nelămurite Înainte de orice, prietenia înseamnă selecţie, alegere, în baza unor afinităţi, sau e un fenomen de compensaţie. De cele mai multe ori cele două, criterii se întrepătrund. Amiciţia dintre Goethe şi Schiller, Verlaine şi Rimbaud, aceea dintre Van Gogh şi Gauguin se fundamentează pe ideea de estetic. Din nevoia de echilibru, D. Anghel, frenetic irascibil, caută amiciţia lui Şt. O. Iosif, sentimental şi duios. Fie că exprimă afinităţi elective sau elan simpatetic, marile prietenii sunt tonice, reprezentând o replică la adresa singurătăţii. Elegiacii, pesimiştii sunt individualişti, la care sentimentul“izolării la forme tragice. Necesitate etică şi psihologică, prietenia autentică are semnificaţia unei ascensiuni spre umanism, comportament ce se amplifică în ideea de dragoste de oameni. Moralistul Cicero consacra prieteniei un imn de o tulburătoare francheţe : „Nici apa, nici focul nu au o întrebuințare mai mare decit prietenia... Cine se uită la un amic adevărat, vede într-însul propria lui imagine. In prietenie, cei ce (Continuare In pag. a 2-a) Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România , BUCUREŞTI Vă mulţumesc sincer pentru felicitările prieteneşti şi bunele urări transmise cu prilejul realegerii mele în funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa urări de succese în activitatea dumneavoastră, spre binele poporului român, în interesul dezvoltării în continuare a prieteniei şi colaborării multilaterale între țările noastre, al cauzei socialismului și păcii. N. PODGORNTI La Combinatul siderurgic de la Galaţi 1 ill OBIECTIV dIN FUNCŢIUNE GALAŢI (coresp. R.l.) Muncind cu însufleţire pentru întîmpinarea zilei de 23 August, constructorii şi montorii de la I.C.M.S.-Galaţi au terminat lucrările unui nou obiectiv : Fabrica de produse antitetasură, unitate care aparţine sectorului oţelărie. Dotată cu utilaje moderne de mare productivitate, noua fabrică are o capacitate anuală de 6 200 tone. Punerea ei în funcţiune permite Combinatului siderurgic de la Galaţi să reducă importul de produse antitetasură şi totodată să îmbunătăţească procesul de elaborare şi turnare a oţelurilor. In pag. 3-a : ALTE VESTI DESPRE SUCCESELE REPURTATE ÎN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Colectivul întreprinderii nr. 4 Iaşi construcţii montaje şi întreprinderea 14 instalaţii, realizatori ai zonelor industriale din numeroase localităţi ale Moldovei raportează darea în funcţiune înainte de termen a noi importante obiective. Printre acestea se numără creşterea capacităţii de lucru, cu 720 000 m.p. ţesături la ţesătoria de mătase „Victoria“, punerea în funcţiune cu 3 luni înainte de termen a capacităţilor de 8 000 tone anual la Uzina mecanică Nicolina, destinate fabricaţiei de maşini şi utilaje pentru construcţii. Călăraşi... Toată lumea constată că la robinetul de la chiuvetă nu mai curge nici un strop de apă. Defecţiunea porneşte de la sursă, de la uzină. Apele Dunării revărsate din această primăvară, au adus în vîrtejul lor tot felul de impurităţi care încet, încet s-au strîns în dreptul sorbului, înfundîndu-l. Se fac încercări. Fără rezultat■ Se apelează la scufundătorii de la Giurgiu. Aici în dreptul uzinei, apa are o viteză fantastică■ zece metri pe secundă. Un scafandru nu poate lucra decit la maximum cinci metri pe secundă. In oraş nu se vorbeşte decît despre lipsa de apă. Vă închipuiţi ce înseamnă aceasta pentru oraş. Şeful scafandru de la Giur- PETRE MIHAI BACANU (Continuare în pag. a 5-a) NOAPTEA, DOI SCAFANDRI... Autocamioanele „Carpaţi" sînt mult solicitate pe piaţa externă, ele ducînd peste graniţă faima constructorilor braşoveni „R.L.“ ÎNTREABĂ: De ce totuşi „TIMPUL PROBABIL“ ? — Traversăm una dintre epocile celor mai mari realizări tehnico-ştiinţifice ale omenirii. Epocă în care civilizaţia oferă posibilitatea afirmărilor multiple în diverse domenii de activitate. Este deci firesc să ne întrebăm cum este posibil ca omul să pună piciorul pe lună şi, în acelaşi timp, să manifeste slăbiciunea sau incapacitatea de a prevedea starea vremii, starea aerului pe care îl respiră, în, care trăieşte. Paradoxal, dar este posibil şi practica zilnică ne-o confirmă deseori. Este necesar să arătăm totuşi că progresele tehnicii şi ale ştiinţei au contribuit şi la îmbunătăţirea activităţilor de meteorologie şi în particular a celor legate de elaborarea prevederilor de timp. Prognoza pe 24 de ore a marcat un salt calitativ, fără a exclude cazurile unor eşecuri, intervalul de prognoză s-a extins la 2—3 zile, apoi la 5—7, o lună sau chiar un anotimp, comportînd evident probabilitatea încă inerentă. De la bun început trebuie La întrebarea redactorului nostru LIA MĂRGĂRIT ne răspunde Dumitru Bacinski director ştiinţific al Institutului Meteorologic să spunem că prevederea timpului pe lungă durată, pe perioade ce depăşesc 15 zile, mergînd pînă la un an sau mai mulţi ani este considerată pe plan mondial ca o problemă încă nerezolvată. Dar pentru soluţionarea ei, ţinînd seama că acest fapt prezintă o deosebită importanţă pentru economie, nu se cruţă eforturi; investiţiile materiale, pregătirea de cadre cu o înaltă calificare constituie elemente de care depinde, evident, şi evoluţia în acest domeniu. Din punct de vedere istoric, ştiinţa prevederilor meteorologice a evoluat asemănător cu alte ştiinţe ale naturii. A fost necesară o perioadă de acumulare a unui material de observaţie asupra fenomenelor atmosferice, s-au elaborat metode de cercetare descriptivă şi statistică iar la ora actuală se fac încercări de fundamentare a unei teorii fizico-matematice unitare, închegate, în măsură să explice procesele şi fenomenele care au loc în atmosferă. Este, de altfel, etapa obiectivizării metodelor de prognoză. Din păcate, multitudinea parametrilor care condiţionează, la un moment dat, starea atmosferei obligă pe previzionist să admită aproximaţii şi simplificări ce se dovedesc în repetate rînduri neinspirate, în contradicţie cu realitatea. Aparatul matematic actual, chiar folosind cea mai completă şi mai modernă maşină electronică de calcul, nu poate să rezolve ecuaţia sau ecuaţiile timpului pentru a ne putea oferi astfel soluţia certă. Din evaluările care se fac asupra prognozelor zilnice sau pe intervale mai mari, 3—3 zile, rezultă procentaje de exactitate ce depăşesc frecvent 80— 90 la sută. Excepţie fac cazurile în care prognoza este în general reuşită, lipsind un singur element, ca de exemplu, precipitaţiile, vîntul sau temperatura. Extrem de rare sînt cazurile în care o prognoză coboară sub 40 la sută. In general — şi acest lucru este cu atît mai propriu particularităţilor noastre de climă. — intervin nenumăraţi factori care răstoarnă prevederile noastre. Aceştia ar fi : particularităţile geografice ale teritoriului, discontinuitatea unor fenomene meteorologice. Bunăoară, în Colentina se înregistrează rupere de nori şi inundaţii într-o zi de vară, iar la Băneasa . (Continuare în pag. a 5-a) Cu sprijinul multilateral acordat de stat Întregul potenţial de producţie AL INDUSTRIEI CHIMICE VA FI REFĂCUT IN CEL MAI SCURT TIMP Calamităţile naturale din acest an au pricinuit importante pierderi şi industriei chimice, atît prin distrugerea şi avarierea unor fonduri fixe cit şi prin stagnarea temporară a producţiei. In energica acţiune, de refacere, de repunere grabnică în circuitul economic al întreprinderilor lovite de furia apelor, industria chimică — ca şi alte ramuri ale economiei naţionale — s-au bucurat de sprijinul operativ, multilateral al statului. Eforturile materiale efectuate pentru refacerea întregului potenţial al industriei chimice au fost deosebit de susţinute. Pe şantierele de refacere de la Combinatul chimic Tîrnăveni, Uzina de produse sodice Ocna Mureş şi Uzina „Carbosin“ din Copşa Mică, aparţinătoare de Grupul industrial de chimie Tîrnăveni — care au fost cel mai mult afectate de calamităţi — s-au expediat cu operativitate importante cantităţi de materiale de construcţii — ciment, cărămizi, ţiglă, cherestea, tablă etc. — numeroase mijloace mecanizate de lucru (buldozere, escavatoare, maşini de dozimentare, motopompe etc.), precum şi un însemnat număr de instalaţii şi utilaje, destinate montării lor in întreprinderile calamitate. Doar în cadrul acestui grup industrial s-au investit pînă în prezent 8 300 000 lei numai pentru reconstrucţia sau repararea clădirilor, cuptoarelor, instalaţiilor, depozitelor, căilor de acces etc., precum şi 836 000 Iei pentru repararea utilajelor. Importante lucrări s-au executat la unul din cele mai de seamă obiective ale industriei chimice, — Combinatul chimic Tîrnăveni. In afara refacerii secţiei de electroliză şi de produse clorosodice, a secţiei de carbonat de calciu şi a altor secţii, au fost refăcute halele, instalaţiile de forţă şi lumină şi utilajele de la cuptoarele de carbid afectate de inundaţii. In felul acesta, Combinatul a putut fi dat treptat în funcţiune, iar de la 1 iulie lucrează cu întreaga sa capacitate ; în modul acesta, produsele sale — şi îndeosebi carbidul, atît de solicitat în diverse sinteze organice, în industria construcţiilor, în industria construcţiilor de maşini şi în alte domenii a putut fi din nou livrat întreprinderilor industriale. Tot prin sprijinul susţinut al statului, a putut fi redată integral în funcţiune Uzina de produse sodice Ocna Mureş. Avînd în vedere că apele au inundat circa 80 la stiă din suprafaţa uzinei, aici au trebuit să fie alocate importante fonduri pentru executarea lucrărilor de refacere a instalaţiilor tehnologice, a staţiilor ele transformare şi a staţiei de pompare a apei. Alte sume importante au fost alocate pentru refacerea uzinei „Carbosin“ din Copşa Mică, a secţiilor de producţie afectate de la Fabrica chimică din Orăştie, fabrica „Terapia“ din Cluj şi întreprinderea chimică din Vişeul de Sus. La această intensă acţiune de reconstrucţie, au participat, cu o deosebită însufleţire şi abnegaţie, colectivele de muncă ale unităţilor afectate. Numai în cadrul Grupului industrial de chimie Tîrnăveni s-au prestat — la lucrările de refacere — PESTE UN MILION ȘI JUMĂTATE DE ORE DE LAMIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 6-a) Secerişul si insămintarea 79 culturilor duble să se încheie in cel mai scurt timp • Şi de pe parcelele „abandonate" se pot scoate, cu unele eforturi, importante cantităţi de produse • Controlul direcţiilor agricole judeţene obligator mai concret, mai eficace In următoarele zile trebuie depuse eforturi susţinute pentru terminarea grabnică a secerişului, în special în judeţele din centrul şi nordul ţării. La ora actuală, cooperativele agricole de producţie din judeţul CLUJ mai au de secerat circa 20 000 ha, unităţile din judeţul SIBIU — 18 000 ha, iar in judeţele ALBA, SUCEAVA, COVASNA, ARAD, HARGHITA şi BRAŞOV, asemenea suprafeţe reprezintă cite 11 000-14 000 ha. Concluzia care se desprinde este ca, în perioada extrem de scurtă care a mai rămas, trebuie SA SE AMPLIFICE LA MAXIMUM EFORTURILE MECANIZATORILOR ŞI COOPERATORILOR. Direcţiile agricole judeţene vor trebui să se preocupe mai mult de folosirea din plin a parcului de tractoare şi maşini, a fiecărei ore bune de lucru, să organizeze intr-ajutorarea între unităţi. Interesele economiei naţionale şi ale fiecărei unităţi agricole în parte impun ca griul şi alte cereale păioase să fie recoltate de pe întreaga suprafaţă cultivată, astfel încît nici un bob să nu se irosească. Se constată insă în unele cooperative agricole că unele parcele — cu lanuri puternic îmburuienate sau parţial calamitate de ploi sau inundaţii — sunt practic abandonate, deşi se pot scoate cîteva sute de kilograme la hectar. — Mai mare ,deranjul — spun unii conducători ai acestor cooperative agricole. Lucrurile nu stau aşa. Desconsiderarea acestor cantităţi — care pot însuma pe judeţ zeci de tone — dovedeşte o neînţelegere a situaţiei actuale, cînd se depun eforturi deosebite pentru asigurarea fondului central de produse, agricole. Corespondentul nostru din judeţul MUREŞ ne prezintă cîteva cazuri concrete. La cooperativa din OROI s-au recoltat circa 400 de hectare cu grîu şi au mai rămas 70 de hectare, jumătate din acestea spălate de apă, restul bătute de grindină. Este drept că perspectivele recoltei de pe această suprafață nu sunt dintre cele mai încurajatoare, dar inginerul AUREL ORMENISAN vădește un scepticism dezarmant . Ing. TH. MARCAROV (Continuare în pag. a 3-a) i Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Dragi tovarăşi, Vă mulţumim dumneavoastră, precum şi poporului frate român, pentru urările adresate cu prilejul sărbătorii Renaşterii Poloniei, împreună cu întregul popor ne bucurăm de relaţiile de prietenie existente care leagă ambele noastre ţări şi exprimăm convingerea că relaţiile frăţeşti reciproce se vor dezvolta multilateral spre binele popoarelor noastre, în interesul unităţii comunităţii socialiste şi şi păcii. Folosindu-ne de acest prilej, vă transmitem urări de succese în continuare in construirea României socialiste. WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone