România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-04 / nr. 8250

Pţsgifja a 2-a — 4 mai 1971 APROPIATA DMffi A EXPOZIŢIEI DE ARTĂ PLASTICĂ DIMCATII PARTIDUL»! Oglinda propriilor aspiraţii creatoare — Momentul apropiat al deschiderii expoziţiei oma­giale im­­hinate Semicente­narului P.C.R. a mobilizat toate forţele artistice ala ţării. Aţi participat la lucră­rile de pregătire şi de juri­­zare ale acestei expoziţii.. Puteţi să ne daţi o opinie in premieră cu privire la carac­terul ei ? — Organizarea acestei expo­ziţii a început încă din primele luni ale anului trecut. în acest sens, în strînsă «colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, am schiţat conturul general al expoziţiei şi programul etapelor pentru realizarea acestei mani­festări complexe în cadrul că­­ra urmează să fie prezentate­­ publicului lucrări de pictură... de sculptură, de grafică şi de artă decorativă. Dorim să rea­lizăm o expoziţie de artă cu to­tul şi cu totul deosebită. Pentru aceasta, C.S.C.A. împreună cu­­ Consiliul Central al U.G.S.R. şi cu C.C. al U.T.C. au asigurat o bază materială foarte largă, acordînd numeroase comenzi ar­tiştilor din toate generaţiile. Cu toţii eram foarte decişi ca expoziţia închinată marii săr­bători de la 8 mai 1971, să fie mult superioară celei orga­nizate în anul 1969, care nu se ridicase — în totalitatea ei — la nivelul aşteptărilor şi posibi­lităţilor existente. Au fost an­trenaţi în această acţiune de­opotrivă artişti din Bucureşti şi din ţară. în cîteva întîlniri cu artiştii a fost prezentată tematica expo­­­ziţiei, scopurile şi sarcinile ei, s-au selectat schiţe şi machete inspirate din tradiţiile­­mişcă­rii muncitoreşti, ale luptei po­porului pentru eliberare naţio­nală şi socială, din activitatea comuniştilor în anii ilegalităţii, din perioada de organizare şi înfăptuire a actului de la 23 August 1944 sau reprezentînd activitatea constructivă caracte­ristică epocii de edificare a socialismului. Juriului i s-au prezentat nu­mai la Bucureşti, circa 3 000 de lucrări, din care au fost selec­ţionate peste 800. Este cel mai mare procent de lucrări selecţio­nate de vreun juriu în ultimii ani. Este evident că în conşti­inţa fiecărui artist participant la această expoziţie, aniversa­rea Semicentenarului P.C.R. a avut o rezonanţă amplă, vi­brantă, exprimată prin convin­gerea că are datoria şi în ace­laşi timp privilegiul de a răs­punde unor necesităţi de ordin naţional, patriotic, care sunt, de fapt, şi propriile sale necesităţi creatoare. — Care consideraţi a fi ca­racterele dominante ale ar­tei care-şi propune să slu­jească şi să propage idealu­rile social-politice ale orin­­duirii noastre socialiste 7 — Vedeţi, fiecare epocă din istoria omenirii s-a cerut să fie exprimată in ceea ce avea mai specific, arta dispunînd de po­sibilitatea de a contribui la o înţelegere mai cuprinzătoare, mai directă şi mai generoasă a idealurilor ce animau epoca. Cred că prima datorie a artei noastre este să reflecte marea bătălie, proprie socialismului, de a face viaţa omului cit mai bună şi mai frumoasă. Noi, ar­tiştii României socialiste, înar­maţi cu o ideologie clară şi convingătoare, conştienţi fie­care de răspunderile ce ne re­vin in oricare din domeniile în care activăm, nu putem înţe­lege arta ca pe o activitate apar­te, ruptă de strădania generală a societăţii, în complexul so­cial-politic al vieţii ea îşi are cîteva sarcini ce nu pot fi igno­rate. Opera de artă presupune nu numai desăvirşirea de ordin estetic, ci şi transmiterea prin mijloace specifice a unor idei, a unui anume conţinut afectiv care ne ajută la înţelegerea mai nuanţată a realităţii, a direcţi­ilor de mişcare a societăţii, a scopurilor ei. Dată fiind imen­sa putere de percuţie a artei, acesteia îi incumbă şi sarcini direct politice. Exprimarea con­vingătoare a acestora se bazea­ză tocmai pe specificitatea mij­loacelor de care dispune şi mai ales pe talentul creatorului. — In ce relaţie vi se pare că se află sinceritatea crea­toare, pe de o parte, şi co­mandamentele stricte ale pu­nerii in formă artistică, pe de alta ? — In momentul în care putem despărţi termenii acestei ecua­ţii, nici nu mai avem de-a face cu un artist, ci cu un meşteşu­gar oarecare. Nu există adevă­rată artă fără sinceritate, fără implicarea profundă a creato­rului în opera realizată. Iar con­fecţia de circumstanţă nu inte­resează. Indiferenţa nu poate zămisli decit maculatul iar simpla, rutină, nu se lasă greu descoperită. Sunt convins că ceea ce a determinat pe cei mai mulţi artişti să participe la expoziţia semicentenarului a fost, în primul rînd, propria lor nevoie de a cinsti cum se cu­vine acest eveniment care este al nostru, al tuturor. Şi am vă­zut multe lucrări bune cu a­­ceastă ocazie, cum ar fi : „Ulti­mul drum al luptătorului“ de Brăduţ Covaliu, „închisorile u­­niversităţii“ de Traian Brădean, ,,Comuniştii în ilegalitate“ de Iacob Lazăr, „Lupeni“ de Tesaum Corcescu, „Lupta parti­du­lui“ de Constantin Baciu, „Solidaritate“ de Iulia Oniţă, „Om­agiu“ de Ioana Şetran, „Victoria insurecţiei“ de Teo­dore,­ Moisescu-Stendl, „Tipo­grafa ilegală“ a lui Vasile Bră­­tules­cu, chipul lui Tudor Vladi­­mirescu pictat de Virgil Almă-­­şanu, „Manifestaţia“ lui Mihai Horea, „Sub steagul Partidului“ de Elena Greculesi, „Batrinii“ lui Viida Geza, „Victoria“ de Ovidiu Maitec, „Recolta“ lui Apostu şi multe, multe altele.­­ ■ Aţi putea să ne ex­plicaţi care sunt principiile după care vă conduceţi in sistemul de achiziţionare ori premiere a lucrărilor de artă ? — Sunt aceleaşi principii care sunt valatele şi in cadrul pro­cesului propriu-zis de creaţie în societatea noastră socialistă. Nu uităm niciodată că trebuie să încurajjăm arta care propagă idealurile orînduirii noastre, cea mai înaintată din cite au exis­tat pînă acum în istorie. Cău­tăm să achiziţionăm tot ce ni se pare mai valoros din acest punct de vedere, să antrenăm în exe­cutarea diferitelor comenzi, ar­tiştii cei mai înzestraţi. în a­­tenţia noastră stă sarcina prin­cipală de a urmări şi de a spri­jini intreg procesul, atit de complex şi nuanţat, al dezvol­tării artelor plastice româneşti, ingrijindu-ne şi de ceea ce deocamdată pare doar o promi­siune, conştienţi fiind că asigu­răm astfel artistului respectiv posibilitatea de a se realiza cu un ceas mai devreme, conform înzestrării sale, oferindu-i posi­bilităţile cele mai largi şi con­vingătoare de a face o artă co­respunzătoare epocii şi idealu­rilor societăţii noastre. Sistemul de premiere se înscrie în a­­ceeaşi preocupare de a găsi cele mai bune căi de sprijinire a mişcării artistice în totalitatea ei. Dată fiind valoarea lor de stimul, C.S.C.A. a instituit şi cu ocazia expoziţiei Semicentena­rului, numeroase premii care vor încununa cele mai bune din lucrările prezentate.­­ Destul de multe luări de opinie apărute in presă au semnalat şi deprins­e nu­mărul incă mic de lucrări de artă monumentală existente in ţară. Există vreun plan de perspectivă in acest sens 7 — Mi-aş permite o precizare şi o defalcare a problemelor cu­prinse in întrebarea dv. In ge­neral, se includ în expresia „lucrări de artă monumentală“ monumentele publice de impor­tanţă republicană, statuile, bus­­turile, ca şi lucrările destinate decorării propriu-zise, fie a u­­nor edificii, fie a unor spaţii arhitectural-urbanistice. Fără îndoială că deplîngerea în presă — Şi nu numai în pre­să — a situaţiei în acest impor­tant domeniu de activitate plas­tică este legitimă. S-au făcut şi se fac încă puţine asemenea lu­crări. Dar această apreciere cantitativă — puţine — capătă proporţii neliniştitoare mai ales cind o proiectăm pe ecranul pa­trimoniului moştenit, care, aşa cum o ştim cu toţii, a fost ex­trem de sărac. Au fost judeţe — ca să nu mă refer la localităţi — fără nici un fel de lucrări de artă monumentală şi nu sunt puţine judeţele care aveau nu­mai unul-două busturi şi două­­trei obeliscuri ridicate în amin­tirea eroilor căzuţi în primul război mondial. Referindu-mă la monumente­le publice — statui şi busturi dedicate unor evenimente isto­rice, sociale sau unor oameni de seamă din istoria, ştiinţa şi cul­tura poporului nostru , trebuie să arăt că, deşi s-au ridicat multe lucrări importante în Bucureşti şi în principalele o­­raşe ale ţării cum sunt Iaşi, Bra­şov, Cluj, Oradea, Timişoara, Constanţa, Tg. Mureş, Alba Iu­­lia, Craiova, Piteşti, Buzău ş.a., s-a făcut încă prea puţin faţă de nevoile existente. Hotăriri de partid şi de stat au rămas neîndeplinite. Pe agenda de lucrat a direc­ţiei artelor plastice sunt înscri­se încă numeroase monumente, statui şi busturi, iar numărul cererilor care vin de la consi­liile populare judeţene şi de la Consiliul popular al municipiu­lui Bucureşti este în continuă creştere. în prezent, sculptorii sunt preocupaţi de participarea la concursul pentru monumen­tele închinate ostaşului român destinate oraşelor Sf. Gheorghe şi Covasna. Elaborăm regula­mentele pentru concursurile din care vor rezulta machetele pen­tru monumentele Tudor Vladi­­mirescu ce vor fi ridicate în o­­raşele Craiova şi Tg. Jiu. Sunt mai multe motive care împiedică imprimarea unui ritm mai alert în desfăşurarea acestei activităţi. Unul din aces­tea, paradoxal, se datoreşte amplului şi complexului pro­gram de sistematizare urbanis­tică a localităţilor din patria noastră. Suntem­ martori — şi mulţi dintre noi participanţi — la activitatea de pe uriaşul şantier care a cuprins întreaga ţară. Stabilirea amplasamente­lor celor mai potrivite a în­­tirziat sau amînat de multe ori atit deschiderea concursurilor preconizate, cit şi executarea lucrărilor omologate prin con­cursurile ţinute. Trebuie să spunem că tergi­versarea în luarea unor decizii decurge şi din sistemul încă greoi de avizare pentru execu­tarea şi amplasarea lucrărilor, în acest sens, se studiază noi modalităţi de lucru care să asi­gure o cursivitate firească in procesul de executare a acestor importante lucrări de artă des­tinate atit prezentului cit şi posterităţii, în ceea ce priveşte cealaltă categorie de lucrări, adică ceea ce noi considerăm şi numim „lucrări de artă plastică monu­mentală" situaţia este ceva mai bună. Fondurile alocate de stat în acest sens sunt folosite — mai ales în ultimii ani — aproa­pe integral, permiţîndu-se ast­fel realizarea a circa 70—80 lu­crări anual. în această categorie includem lucrările in frescă, mozaic, grafi­­te, sticlă, cerami­că, metal, piatră și în alte ma­teriale, destinate să decoreze edificiile de cultură publice, u­­nele obiective industriale , etc., in interior sau la exterior, pre­cum şi unele spaţii arhitectu­ral-urbanistice, prin statuile, compoziţiile decorative etc. so­licitate de beneficiarii de lucrări şi de arhitecţii proiectanţi. Cea mai mare parte din aces­te lucrări sunt realizate pentru obiectivele situate în provincie. Depărtarea de Bucureşti, ca şi o supărătoare lipsă de informa­re a publicului şi a specialiştilor cu privire la inaugurarea aces­tor lucrări, au contribuit, pro­babil, la apariţia acelor articole — juste de altfel — despre „sta­tuile pentru depozit“, „statuile fără soclu“, „dosare în loc de statui“. Critica ascuţită a aces­tor articole era adresată, une­ori, acelor comitete judeţene de cultură şi artă care, deşi au re­cepţionat statuile, busturile şi celelalte lucrări solicitate, nu au reuşit să execute soclurile sau postamentele necesare pre­zentării lor publice. Nici direcţia noastră nu a fost ferită de săgeţile critice adre­sate în special rezolvării oare­cum birocratice a acestei pro­bleme. In ceea ce priveşte planul de perspectivă, ţin să arăt că di­­recţia artelor plastice întocmeş­te asemenea planuri extinse pe o perioadă de cinci ani. In a­­cestea prevedem doar monu­mentele şi statuile de importan­ţă republicană, lucrările temei­nic justificate şi documentate propuse de consiliile populare judeţene, al municipiului Bucu­reşti sau de unele instituţii cen­trale, precum şi lucrările desti­nate decorării unor edificii cu­prinse deja în planurile de con­strucţii şi care merită să fie subvenţionate din bugetul C.S.C.A. — Cum apreciaţi momen­tul actual al plasticii româ­neşti ? — întrebarea dv. — atit de succintă — merită un răspuns larg şi cuprinzător care să de­finească plenar momentul ac­tual atit de plin de promisiuni, dar din care nu lipsesc şi unele confuzii şi incertitudini. Mă voi limita în răspunsul meu doar la cîteva consideraţii. Trebuie să afirm, în primul rînd, cu toată răspunderea că în clima­tul propice cercetării, experi­mentării şi dezvoltării in toate domeniile, creat de partid şi de statul nostru în aceşti ultimi ani, s-au conturat evident cîşti­­gurile în ceea ce priveşte expre­sia artistică şi lărgirea reperto­riului tematic abordat de majo­ritatea creatorilor noştri. O sen­sibilitate de un caracter cu to­tul nou se­ încifrează în lucră­rile apărute în aceşti ani — fe­nomen in continuă creştere — precum şi capacitatea de a pre­lua subtil elementele germina­­toare ale artei tradiţionale, transmutindu-le în imagini ele­vate, bogate în sensuri şi cap­tivante în expresie. Cîştiguri sesizabile pot fi depistate la cea mai mare parte a creatori­lor. Fireşte, mai sunt încă multe de făcut în direcţia încorporă­rii tot mai evident, în operele de artă care apar, a semnelor care definesc arta izvorită din ideologia marxist-leninistă, dar acest proces presupune răbdare, eforturi concertate de la toți factorii interesaţi, precum şi preluarea constructivă a tot ceea ce experienţa umană con­temporană a elaborat pozitiv în acest domeniu de activitate. Suntem­ martorii unui fenomen Încurajator , mulţi tineri por­nesc la drum bine înzestraţi, se manifestă in numeroase expozi­ţii polarizînd Interes pentru realizările lor, contribuind la o înviorare a discuţiilor în presa de specialitate. Această inocu­lare de tinereţe stirneşte şi pe creatorii din vîrstele mai liniş­tite. Pe făgaşele create, apele curg tot mai repezi şi mai bo­gate. Impulsul determină o e­­fervescenţă creatoare deosebită, o eflorescenţă de stiluri şi per­sonalităţi alimentate şi spriji­nite de condiţiile superioare de desfăşurare ale activităţilor de toate genurile, datorate politi­cii active a partidului. S-au înmulţit expoziţiile de artă în ţară şi peste hotare şi, ceea ce este şi mai îmbucură­tor, artiştii plastici români sunt distinşi pentru operele­­ lor cu medalii, premii şi alte distinc­ţii onorifice şi sunt invitaţi să participe la manifestări cu ca­racter internaţional sau să pre­zinte creaţia lor în numeroase expoziţii personale sau de grup din străinătate. Toate acestea sunt cîştiguri reale, de care nu putem să nu ne bucurăm. CRISTINA ANASTASII! Convorbire cu pictorul Anastase Anastasiu, directorul Direcţiei artelor plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă Liliacul: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; Fanny: Teatrul Naţio­nal , I.L. Caragiale" sala Come­dia (14 71 71), ora 20 ; Travesti : Teatrul Naţional „I.L. Caragia­­le", sala Studio (15 15 53) ora 20 ; Soarele Londrei ■ Teatrul de O­­peretă (14 80 11) ora 19,30 ; Play Strindberg: Teatrul .Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Puricete in ureche : Tea­tru , Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Dis­pariţia lui Galy Gay : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; Adio Charlie : Teatrul , C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 ; Freddy : Teatrul ,Giuleşti" (18 04 85) ora 19,30 ; Pinocchio : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; Actul de căsătorie : Tea­trul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; Senatul lunii: Teatrul ,C. Tănase", sala din calea Vic­toriei 174 (15 04 13), ora 19 30; Şo­ricelul şi păpuşa: Teatrul „Ţăn­dărică" sala Victoria (15 23 77), ora 10 ; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul „ Ţăndărică", sala Aca­demiei (16 14 92), ora 17 ; Concert extraordinar : Ateneul Român, ora 20 ; Circul Mare din Mosco­va : Circul „Globus" (11 01 20) ora 19 30. MARŢI 4 MAI 10—11; Teleşcoala. Limba română, clasa a VIII-a; Probleme de gramatică. Fizică, clasa a VIII-a: Fenomenul de inducţie elec­tromagnetică; 18: Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. „Viaţa şi perspectivele muzicii româneşti". 18.30: ,Ex-Terra ’71"; 19: Reflector; 19,20. 1001 de seri; 19.30: Telejurnalul; 20; 50 de ani în 50 de evocări; 20 25: Moment poetic. Versuri de: Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Dimitrie Stelaru, Marin So­­rescu, Horvát István, Adrian Beldeanu, Ion Alexandru ; 20,35: In această ţară comuniştii... (IV). Realizator Eugen Mân­drie; 21,25: Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeanu. O e­­misiune de Sică Alexandrescu. Invitaţii emisiunii: Marcel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Geo Barton, Constantin Bărbulescu, Chiril Economu, Ion L.meni Emil Liptac Alfred Demetriu Nic, Gr. Bâlănescu, I. Lorentz, Rin Negrea, George Paul Avram, Traian Zecheru, Didona Popescu Ilinca Tomoroveanu, Aimée Iacobescu, Cris­tina Deleanu, Valeria Marian Valentin Zaharescu; 22 30: Tele­jurnalul; 22,40: Box. Campionatele naţionale individuale (sfer­turi de finală) înregistrate de la patinoarul ,23 August". MIERCURI 5 MAI 18: Economie, ştiinţă, conducere. Sistemul naţional de infor­matică şi conducere; 18 20: „E pentru că pe lume partidul s-a născut". Spectacol muzical-coregrafic realizat de Consiliul Mu­nicipal Bucureşti al Organizaţiei Pionierilor; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnalul; 20: 50 de ani în 50 de evocări; 20,25: Moment poetic. Versuri de M.R. Paraschivescu Adrian Păunescu, Eugen Frunză Nicolae Dragoş; 20,35: „In această ţară comuniştii... :v). Realizator Eugen Mândrie; 21,25: Telecinemateca: Gropiţe cu Shirley Temple, Frank Morgan. Regia William A. Seiter, 22:55. Telejurnalul. Zilele filmului românesc Zilele filmului românesc, mani­festarea de cultu­ră prin care ci­neaştii noştri par­ticipă la sărbăto­rirea împlinirii li­nei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comu­nist Român, reu­nind cele mai noi producţii ale stu­diourilor „Bucu­reşti şi „Sahia“, au fost inaugura­te cu lung-metra­­jul „Aşteptarea“, scenariul Horia Pătraşcu, in regia lui Şerban Crean­gă, şi documenta­rul ,,Hunedoara, oameni şi oţel", realizat de Ale­xandru Boiangiu. „Aşteptarea“ e un film-portret lucrat cu sensibi­litate, o încercare de a exprima u­­manitatea bogată, vibrantă a unui om simplu din zilele noastre. Regizorul a ştiut să reliefe­ze frumuseţea mo­rală profundă a e­­roului său, să pro­pună o imagine proaspătă, vie a unei lumi pe care cinematograful nos­tru nu a investi­gat-o pînă acum — lumea muncitori­lor ceferişti, să descrie lapidar un mod de viaţă şi o mentalitate. Şte­fan Ciubotăraşu a dat personajului o consistenţă e­­xemplară: bătri­­nul mecanic de lo­comotivă pe care îl joacă marele ac­tor dispărut e un amestec de înţe­lepciune şi demni­tate, de candoare şi umor, de melan­colie luminoasă şi şăgălnicie — o cre­aţie actoricească remarcabilă prin fineţe şi exactita­te. Merită să fie semnalată, de ase­menea, contribu­ţia tinerilor cola­boratori ai regizo­rului: operatorii Iosif Demian şi Dragomir Vilcov (un debut de bun augur), Iulia Vin­cem (montaj), Ri­chard Oschanitzky (comentariu mu­zical.I. „Hunedoara, oa­meni şi oţel“ (din ciclul „Triunghiul de foc") e un sobru interviu, o confe­siune in faţa apa­ratului de filmat. Doi comunişti din marea uzină vor­besc despre ei, despre viaţa to­varăşilor lor de muncă. Aceste ci­­teva cuvinte, sim­ple, spontane, re­fac cu pregnanță biografia marii a­­şezări industriale, biografia creatori­lor ei. GEORGE LITTERA (Urmare (lin pag­­) cite pornesc de aici intr-un an, marea majoritate sunt obiecte de artă. — ...deci vă interesaţi de poe­ţii neliniştiţi ai tehnicii, de la noi ? ! îmi traduce intenţia ci­neva. — Aveţi mulţi „poeţi ai teh­nicii“ ? reiau eu expresia, adre­sindu-mă lui Aurel Roşca, res­ponsabilul cabinetului tehnic. — Cam fiecare al şaptelea, al optulea lucrător din totalul sa­lariaţilor, — într-o asemenea familie mare de oameni ce-şi visează“ meseria. A crescut ieşind din generaţia anilor noştri, maistrul Nicolae Dragomir - autor a peste 100 de inovaţii şi invenţii Cine-l cunoaşte, l-ar asculta vorbind ore-ntregi despre meca­nică — pasiunea lui — şi asta nu numai pentru că, pe undeva aduce cu statura şi înfăţişarea frumoasă a lui Eminescu la virsta maturităţii. In faţa inven­ţiei cu numărul unu în ordinea medaliilor de aur, preferăm to­tuşi să ascultăm argumentele faptice, prin cuvîntul autorizat al muncitorului în halat alb care minuieşte maşina,­­ dirijor la un pupitru de comandă. Şi-l as­cultăm. — Ea acelaşi loc de muncă ajutaţi de această invenţie (ma­şină pentru decorat prin pulve­rizare), producem acum de zece ori mai mult. Totodată munca a devenit o plăcere, cu mari po­sibilităţi de diversificare a sor­timentelor (de la 2 am ajuns la 12) şi de folosire a nuanţelor co­­loristice. Dincolo, la invenţia mai re­cent medaliată „cu aur“, para Poeţii neliniştiţi ai tehnicii metrii economici redau la­ fel de concret, prin etalonul eficienţei, urmările scontate de neliniştitul visător. In paranteză fie spus mulţi autori de poezie ar avea ce învăţa, vorbind de „eficienţă“, de la aceşti poeţi ai tehnicii. Mai notez cu plăcere că tot mai nu­meroase firme , străine se inte­resează şi doresc să cumpere licenţele maşinilor care for­mează obiectul invenţiilor amin­tite. ÎN LOC DE , CONCLUZII Din simplă­­ curiozitate, am vrut să văd medaliile acordate invenţiilor lui Nicolae Dragomir Mă aşteptam să fie, drept­­pildă şi impuls, intr-un salon sau mă­car intr-un colţ special care să vorbească, in Combinat, despre aportul excepţional al inovato­rilor şi inventatorilor Mă lămu­reşte, cu regret, eroul celor no­tate aici ! — Firma „Industrial-export" care ne-a mijlocit prezentarea la Viena, consideră că ei ii a­­parţin medaliile, autorii pier­­zindu-şi identitatea şi dreptul în faţa propriilor creaţii. Curioasă şi dăunătoare optică. In ceea ce împovărează uneori afirmarea inteligenţei pro­prii, „mărunţişurile“ fac casă bună cu unele probleme esen­ţiale. Am dorit să le aflu tot de la acest om, competent prin însuşi palmaresul său. — Inovaţiile şi invenţiile nu se bucură totuşi, totdeauna de aten­ţia meritată. In unele întreprin­­deri ele sunt cotate ca preocupări pur personale, autorul fiind lăsat să-şi finalizeze inovaţia sau in­venţia de unul singur, să se des­curce cum poate. Eu consider că acest punct de vedere se soldează cu pierderi pentru întreprinderi, pentru economia naţională. Din punct de vedere tehnic, vorbind, de ce nu se consideră sarcini de serviciu pentru cei chemaţi să aprecieze şi să pună în apli­care inovaţiile şi invenţiile ? A­­desea lasă de dorit şi compe­tenţa celor puşi să dea referate sau verdictul asupra calităţii şi oportunităţii unei invenţii. Se­riozitatea — e atributul prin­cipal care trebuie generalizat, legiferat în tratarea invenţiilor şi inovaţiilor. Ar mai fi ceva­­ o idee — nu numai pe mine, dar şi pe alţi inventatori, inovatori, cu care­ am stat de vorbă — te urmăreşte oriunde şi mai ales în timpul aşa-zis de odihnă. în după-amieze, dacă eu aş avea acasă o Planşetă, aş putea da viaţă multora din idei. Nicăieri însă, vă rog să reţineţi amănun­tul, nu găsesc să cumpăr o plan­şetă, un lucru atât de simplu. Şi trebuie să mă rezum la schiţe de mină care nu sunt totdeauna cele mai potrivite pentru realizarea lucrării. Cu alte cuvine, în stimularea şi materializarea ideilor, mai lipsesc unele... idei. Este grab­nică nevoie de ele şi ogorul ger­minaţiilor dorite, posibile, le aşteaptă. „România libera" Cum trebuie procedat pentru a obţine şi preschimba BULETINUL DE IDENTITATE De la apariţia „Legii cu pri­vire la actele de identitate ale cetăţenilor români, precum, şi la procedura schimbării domiciliu­lui şi a „reşedinţei“, la redac­ţie ne-a sosit un mare număr de scrisori prin care cetăţenii ne roagă să le răspundem în legătură cu unele prevederi ale legii. Pentru a veni in ajuto­rul cititorilor noştri ne-am a­­dresat tov. It. col. ALEXAN­DRU PÎRVOI din Inspectoratul general al miliţiei care, cu a­­mabilitate, a răspuns la între­bările noastre : — Ce a întreprins Inspec­toratul general al miliţiei , pentru ca cetăţenii să ia cu­noştinţă de noua lege şi de cind a intrat ea în vigoare ? — După adoptarea legii de către Marea Adunare Naţională, ea a fost publicată în presă, de unde cetăţenii au luat cunoş-’ tiinţă de prevederile ei. După publicarea legii în Buletinul Oficial, ea a intrat în vigoare şi cu această ocazie Inspecto­ratul general al miliţiei a dat indicaţii organelor teritoriale în legătură cu aplicarea ei. — Ce noutăţi aduce actua­la lege in domeniul eliberă­rii buletinelor de identitate? — O primă noutate constă in aceea că s-a reglementat posi­bilitatea eliberării acestor acte şi de către organul miliţiei în raza căruia îşi are reşedinţa so­licitantul. Această dispoziţie o­­feră reale înlesniri cetăţenilor care nu au locul de muncă pe raza organului de miliţie unde domiciliază, ori se găsesc în alte situaţii care îi împiedică să se prezinte, pentru obţinerea buletinului, la acest organ. Po­sibilitatea primirii actului de identitate şi la reşedinţă va scuti multe persoane de o serie de cheltuieli de deplasare din­­tr-o localitate în alta, de absen­ţa din producţie, oboseală etc. O prevedere deosebită este şi aceea privind vîrsta de la care se pot elibera buletine de iden­titate fără termen de valabili­tate. In baza art. 8 din noua lege se vor elibera asemenea acte persoanelor care au împlinit 44 de ani. în înţelesul acestui ar­ticol, se va elibera un nou bu­letin de identitate fără termen de valabilitate, acelor persoane, care împlinind vîrsta de 44 ani, solicită alt act de identitate ca urmare a expirării termenului de valabilitate al celui vechi, ori din alte motive, cum ar fi deteriorarea, pierderea etc. Tinerii, care urmează să pri­mească pentru prima dată bu­letin de identitate, va fi nece­sar să se prezinte la organul de miliţie al locului de domiciliu sau reşedinţă cu cel puţin 15 zile înaintea împlinirii vîrstei de 14 ani. Ei se pot prezenta fie singuri, fie însoţiţi de unul din părinţi, cu următoarele ac­te : buletinul de identitate al unuia dintre părinţi sau al tuto­relui ori al reprezentantului le­gal, certificatul de naştere şi două fotografii, plus taxa de timbru (3 lei) şi contravaloarea buletinului de identitate (4 lei). S-a avut astfel în vedere ca ce­­ţeanul la împlinirea vîrstei de 14 ani să posede act de iden­titate. Momentul înmînării pen­tru prima dată a acestui impor­tant act tinerilor trebuie să con­stituie pentru ei un eveniment festiv, cunoscînd că buletinul de identitate dă drepturi dar şi o­­bligaţii cetăţeneşti. — Cum se interpretează dispozițiile art. 9, litera „e“ din lege, conform cărora, se eliberează un nou act­ de identitate in cazul in care fo­tografia de pe buletin nu mai corespunde fizionomiei titularului­­7 Fotografiile necesare eliberă­rii buletinul de identitate tre­buie să corespundă fizionomiei titularului avută la data obţi­nerii actului. Dacă între timp posesorului buletinului de iden­titate i s-a schimbat fiziono­mia, indiferent din ce motive, este obligat, implicit, să solicite eliberarea unui alt act de iden­titate. — La articolul 10 din noua lege, printre cazurile in care se eliberează un nou act de identitate , se prevede și cel al anulării buletinului. Care sunt motivele de anulare și cine poate lua această mă­sură ? ? Intr-adevăr, printre cazu­rile de eliberare a unui nou act de identitate este și cel al anulării vechiului buletin. Pre­cizez că legea, la art. 13 alinea­tul 2, prevede că anularea bu­letinului de identitate este de competența organelor de miliţie, in cazurile stabilite de alineatul unu al aceluiaşi articol, respec­tiv modificări, adăugiri sau • Ce aduce nou legea cu privire la actele de iden­titate • Cum se face schim­barea domiciliului şi a re­şedinţei • Organele de mi­liţie au luat toate măsurile pentru aplicarea întocmai a noii legi ? Ore corespun­zătoare de lucru în tot cursul zilei • Rezolvarea problemelor de evidenţă a populaţiei nu va afecta­­­­procesul de producţie ori activitatea cotidiană a ce­tăţenilor, menţiuni, altele decit cele pre­văzute de lege. In cazul în care posesorul buletinului de identi­tate modifică cele înscrise în ru­bricile actului de către organul de miliţie emitent, pe lingă anu­larea buletinului, împotriva ce­lui ce a procedat astfel se iau şi măsuri de tragere la răspunde­re penală. — Vă rugăm să precizaţi care vor fi modalităţile de înscriere in buletinul de identitate a grupei sanguine. — Prevederile articolului 12 din noua lege constituie un sprijin pentru intervenţia cu operativitate în salvarea vieţii celor accidentaţi. Modul de în­deplinire al acestor prevederi este de competenţa organelor sanitare. De altfel, recent, în presă s-au făcut unele precizări de către Ministerul Sănătăţii. Ceea ce aş vrea să subliniez, este necesitatea respectării ter­menelor prevăzute de lege in care titularii actelor de identi­tate sunt obligaţi să se prezinte la organele sanitare, pentru a le stabili şi aplica în buletin grupa sanguină, in caz contrar fiind pasibili de sancţiune contraven­ţională . Noua lege a adus unele modificări in procedura sta­bilirii reşedinţei cetăţenilor. Vă rugăm să ne daţi unele explicaţii in această direcţie. _— Potrivit actualei reglemen­tări, cetăţenii au obligaţia de a se anunţa la organele de mili­ţie în cazul în care locuiesc mai mult de 45 de zile la o altă a­­dresă decit cea a domiciliului, cu care ocazie organul de mili­ţie de la reşedinţă va înscrie în actele de identitate menţiunea de stabilire a reşedinţei. Legea prevede că, la cererea persoanei, organul de miliţie poate să opereze în actul de identitate menţiunea reşedin­ţei, chiar dacă locuirea tempo­rară nu depăşeşte 45 zile. Menţiunea de stabilire a re­şedinţei înscrisă in actul de identitate are valabilitate pe timpul cit titularul actului lo­cuieşte acolo, dar nu mai mult de un an de la data efectuării ei. La cererea persoanei în cau­ză, organul de miliţie poate în­scrie o nouă menţiune, care de asemenea are valabilitate ma­ximă tot un an. Legea nu con­diţionează acordarea reşedinţei de prezentarea unor acte justi­ficative şi nu limitează numă­rul acestor menţiuni. Fără îndoială că, aşa cum ac­tuala lege reglementează pro­cedura acordării reşedinţei, con­stituie o facilitate importantă pentru cetăţenii ţării noastre, care datorită unor împrejurări, fie de interes general, fie per­sonal, sunt puşi în situaţia de a nu locui la domiciliul lor stabil. Aş vrea însă să precizez că, în condiţiile noilor prevederi cu privire la procedura acordării reşedinţei, un rol deosebit re­vine deţinătorilor cărţilor de imobil, care vor trebui să ia toate măsurile ca în termen de 5 zile de la data sosirii în imo­bilul respectiv a unei persoane, să o înscrie în cartea de imobil. In acelaşi timp, însuşi cetăţea­nul are obligaţia să ceară în­scrierea sa în cartea de imobil, cunoscînd că în caz contrar, atit el cit şi deţinătorul cărţii de imobil, sunt pasibili de sancţiu­ne contravenţională. De asemenea, doresc să subli­niez obligaţia recepţionerilor de la, hoteluri, a gazdelor O.N.T. sau a altor persoane responsa­bile ale locurilor de cazare în comun, de a înscrie în cărţile de imobil, imediat, la sosire, toate persoanele cazate — Dar cu privire la proce­dura schimbării domiciliului cetăţenilor, ce ne puteţi spu­ne, în lumina noilor preve­deri legale ? — Nu mă voi referi la schim­barea domiciliului, de la o a­­dresă la alta, in cadrul aceleiaşi localităţi, sau la schimbarea do­miciliului dintr-o localitate in alta nesupusă reglementării le­gii speciale. In ceea ce priveşte schimba­rea domiciliului din alte locali­tăţi în oraşe, declarate de lege ca oraşe mari, aceasta se face potrivit dispoziţiilor prevăzute de legea specială. în aceste ca­zuri, solicitantul va tr­ebui să facă dovada că are locuinţă asi­gurată şi că­­ a fost angajat sau transferat în condiţiile art. 10 din legea nr. 10/1968 ori că se încadrează în una din excepţiile prevăzute de art. 14 din H.C.M. nr. 840/1964, articol care, necu­­prinzind dispoziţiile contrara spiritului noii legi, râmîne în vigoare. Pentru persoanele care se mută la rude (soţ, părinţi, copii etc.), dovada că au locuin­ţă asigurată se poate face pe baza declaraţiei scrisă de pri­mire in spaţiu, dată de persoa­na care primeşte în suprafaţa locativă. In acest caz, declaran­tul se va prezenta personal cu declaraţia scrisă, iar organul de miliţie va confrunta datele din declaraţie cu cele din actul de identitate şi cu titlul de spaţiu locativ al acestuia. In comune, dovada că o per­soană are locuinţă asigurată se poate face cu declaraţia scrisă, dată în faţa organului de mili­ţie, de către cei ce işi schimbă domiciliul. In celelalte cazuri, dovada că persoana care îşi schimbă domi­ciliul are locuinţă asigurată se face prin mijloace stabilite de art. 18 din lege. — V-aţi referit, în mai multe rinduri, la noţiunile de „domiciliu“ şi „reşedinţă“. Vă rugăm să explicaţi ce se înţelege prin „domiciliu“ şi ce se înţelege prin „reşe­dinţă“. — Noţiunile de „domiciliu“ şi „reşedinţă“ sunt elucidate de art. 13 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi ju­ridice. Potrivit acestor dispo­­ziţii, domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinţa statornică sau princi­pală. Prin locuinţă statornică sau principală se înţelege su­prafaţa de locuit situată în ora­şul sau comuna unde persoana respectivă locuieşte permanent. O persoană nu poate avea decât un singur domiciliu. Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela din părinţi la care el locuieşte statornic, iar al mi­norului care se află sub tutelă, la locuinţa tutorelui. Domiciliul persoanei pusă sub interdicţie este la locuinţa reprezentantu­lui său legal. Reşedinţa unei persoane fizi­ce este acolo unde ea locuieşte temporar. Locuirea temporară poate fi în altă localitate decit cea a domiciliului sau în ace­eaşi localitate, dar la altă a­­dresă. — In încheiere, ce alte precizări şi lămuriri ne mai puteţi face ? — Aş dori să arăt că organele noastre au luat toate măsurile care vor asigura aplicarea întoc­mai a noii legi şi vor manifesta maximă receptivitate şi operati­vitate faţă de cererile cetăţeni­lor. In acest sens s-au stabilit ore corespunzătoare de lucru cu publicul în tot cursul zilei, ast­fel incit rezolvarea problemelor de evidenţă a populaţiei să nu afecteze procesul de producţie ori activitatea cotidiană a cetă­ţenilor. Mă folosesc de acest prilej şi reamintesc cetăţenilor obliga­ţiile ce le revin din lege cu ocazia schimbării domiciliului ori a reşedinţei, păstrarea cu grijă a actului de identitate şi prezentarea la organul de mi­liţie, atunci când este cazul, pen­tru obţinerea unui nou buletin de identitate, în locul celui a cărui valabilitate a expirat, a fost distrus sau deteriorat etc. IORDACHE PASTIA SERATA: Patria (11 86 25) ore­le 9 — 11,30 — 14; La ora 19,30 : Gala filmului românesc : FRAȚII: Completare: TREPTE. PE COMETA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16; FILME DOCUMENTARE : Tim­puri Noi (15 61 10), orele 9 — 21 în continuare : PRINTRE COLINELE VERZI : Central (14 12 24), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20,15; ZESTREA DOMNIŢEI RALU­­• Victoria (16 28 79), orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Gri­­vița (17 08 53), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20 30 ; Melo­dia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 30 — 20 45 ; MIHAI VITEAZUL , Dacia (16 26 10) orele 8 — 19,15 în conti­nuare : DOMICILIUL CONJUGAL: Ca­pitol (16 29 17), orele 9 30 — 11 45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; HAIDUCII LUI ŞAPTE CAI : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; HAIDUCII LUI ŞAPTE CAI ŞI ZESTREA DOMNIŢEI RALU : Tomis (21 49 46), orele 9 — 12 30 — 16 — 19,30; MOARTEA FILATELISTULUI : Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT: I­aromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15.30 — 17.30 — 19 30 ; BUTCH CASSIDY SI SUNDAN­CE KID : București (15 61 54) o­­rele 8 30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Feroviar (16 22 73), o­­rele 8.30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 15 — 20,30 ; Favorit (31 06 15) orele 9,15 — 11.30 — 13 45 — 16 — 18.15 — 20.30; B. D. INTRA IN ACTIUNE : U­nirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20.15 ; Mosilor 1 (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; 7 : Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 12,15 — 15 30 — 18,15 — 20 45 ; SUNETUL MUZICII : Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16 15 — 20 ; Modem (23 71 01), orele 9 — 12,30 — 16 15 — 20 ! ADIO GRANADA I : Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30: Mioriţa (14 27 14) orele 9 — 11,15 — 18 — 20,15; La ora 15,45: STRĂZILE AU AMINTIRI: LOS TARANTOS : înfrăţirea în­tre popoare (17 31 64) orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Ferentari (23 17 50), orele 15 30 — 17,45 — 20 . PREŢUL PUTERI : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 — La ora 20 30: CANARUL ȘI VISCO­LUL: Rahova (23 91 00) orele 15 30 — 18 — 20,15; SECRETUL DIN SANTA VIT­­TORI­A : Bucegi (17 05 47) orele 15 — 17,45 — 20,30 ; Viitorul (11 48 03) orele 15 — 17,45 — 20,30 ; RENEGATA : Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18 — 20 15 ; POIENILE ROȘII : Drumul Să­rii (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : Giulești (17 55 46) ore­le 15 30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 06), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Vol­ga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 — 18 15 — 20 30 ; ÎNGERII NEGRI : Pacea (31 32 52) orele 15 30 — 19 ; TRIMIS EXTRAORDINAR: Crîn­­gaşi (17 38 81) orele 16 — 18 — 20; DACII : Munca (21 50 97), ore­le 15,30 — 18 — 20,15; PAN VOLODYJOVSKI : Cos­mos (35 19 15), orele 15,30 — 19 ; DOAR UN TELEFON : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20 15 ; VAGABONDUL : Vitan (21 39 82), orele 15 30—19 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04); FECIOARA, ora 9; STRIGA­TUL, orele 10,30 — 12,30 — 14 30; ROCCO SI FRATII SAI, ora 16,30; SE IVESC ZORILE, ora 21

Next