România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-04 / nr. 8250
Pţsgifja a 2-a — 4 mai 1971 APROPIATA DMffi A EXPOZIŢIEI DE ARTĂ PLASTICĂ DIMCATII PARTIDUL»! Oglinda propriilor aspiraţii creatoare — Momentul apropiat al deschiderii expoziţiei omagiale imhinate Semicentenarului P.C.R. a mobilizat toate forţele artistice ala ţării. Aţi participat la lucrările de pregătire şi de jurizare ale acestei expoziţii.. Puteţi să ne daţi o opinie in premieră cu privire la caracterul ei ? — Organizarea acestei expoziţii a început încă din primele luni ale anului trecut. în acest sens, în strînsă «colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici, am schiţat conturul general al expoziţiei şi programul etapelor pentru realizarea acestei manifestări complexe în cadrul căra urmează să fie prezentate publicului lucrări de pictură... de sculptură, de grafică şi de artă decorativă. Dorim să realizăm o expoziţie de artă cu totul şi cu totul deosebită. Pentru aceasta, C.S.C.A. împreună cu Consiliul Central al U.G.S.R. şi cu C.C. al U.T.C. au asigurat o bază materială foarte largă, acordînd numeroase comenzi artiştilor din toate generaţiile. Cu toţii eram foarte decişi ca expoziţia închinată marii sărbători de la 8 mai 1971, să fie mult superioară celei organizate în anul 1969, care nu se ridicase — în totalitatea ei — la nivelul aşteptărilor şi posibilităţilor existente. Au fost antrenaţi în această acţiune deopotrivă artişti din Bucureşti şi din ţară. în cîteva întîlniri cu artiştii a fost prezentată tematica expoziţiei, scopurile şi sarcinile ei, s-au selectat schiţe şi machete inspirate din tradiţiilemişcării muncitoreşti, ale luptei poporului pentru eliberare naţională şi socială, din activitatea comuniştilor în anii ilegalităţii, din perioada de organizare şi înfăptuire a actului de la 23 August 1944 sau reprezentînd activitatea constructivă caracteristică epocii de edificare a socialismului. Juriului i s-au prezentat numai la Bucureşti, circa 3 000 de lucrări, din care au fost selecţionate peste 800. Este cel mai mare procent de lucrări selecţionate de vreun juriu în ultimii ani. Este evident că în conştiinţa fiecărui artist participant la această expoziţie, aniversarea Semicentenarului P.C.R. a avut o rezonanţă amplă, vibrantă, exprimată prin convingerea că are datoria şi în acelaşi timp privilegiul de a răspunde unor necesităţi de ordin naţional, patriotic, care sunt, de fapt, şi propriile sale necesităţi creatoare. — Care consideraţi a fi caracterele dominante ale artei care-şi propune să slujească şi să propage idealurile social-politice ale orinduirii noastre socialiste 7 — Vedeţi, fiecare epocă din istoria omenirii s-a cerut să fie exprimată in ceea ce avea mai specific, arta dispunînd de posibilitatea de a contribui la o înţelegere mai cuprinzătoare, mai directă şi mai generoasă a idealurilor ce animau epoca. Cred că prima datorie a artei noastre este să reflecte marea bătălie, proprie socialismului, de a face viaţa omului cit mai bună şi mai frumoasă. Noi, artiştii României socialiste, înarmaţi cu o ideologie clară şi convingătoare, conştienţi fiecare de răspunderile ce ne revin in oricare din domeniile în care activăm, nu putem înţelege arta ca pe o activitate aparte, ruptă de strădania generală a societăţii, în complexul social-politic al vieţii ea îşi are cîteva sarcini ce nu pot fi ignorate. Opera de artă presupune nu numai desăvirşirea de ordin estetic, ci şi transmiterea prin mijloace specifice a unor idei, a unui anume conţinut afectiv care ne ajută la înţelegerea mai nuanţată a realităţii, a direcţiilor de mişcare a societăţii, a scopurilor ei. Dată fiind imensa putere de percuţie a artei, acesteia îi incumbă şi sarcini direct politice. Exprimarea convingătoare a acestora se bazează tocmai pe specificitatea mijloacelor de care dispune şi mai ales pe talentul creatorului. — In ce relaţie vi se pare că se află sinceritatea creatoare, pe de o parte, şi comandamentele stricte ale punerii in formă artistică, pe de alta ? — In momentul în care putem despărţi termenii acestei ecuaţii, nici nu mai avem de-a face cu un artist, ci cu un meşteşugar oarecare. Nu există adevărată artă fără sinceritate, fără implicarea profundă a creatorului în opera realizată. Iar confecţia de circumstanţă nu interesează. Indiferenţa nu poate zămisli decit maculatul iar simpla, rutină, nu se lasă greu descoperită. Sunt convins că ceea ce a determinat pe cei mai mulţi artişti să participe la expoziţia semicentenarului a fost, în primul rînd, propria lor nevoie de a cinsti cum se cuvine acest eveniment care este al nostru, al tuturor. Şi am văzut multe lucrări bune cu această ocazie, cum ar fi : „Ultimul drum al luptătorului“ de Brăduţ Covaliu, „închisorile universităţii“ de Traian Brădean, ,,Comuniştii în ilegalitate“ de Iacob Lazăr, „Lupeni“ de Tesaum Corcescu, „Lupta partidului“ de Constantin Baciu, „Solidaritate“ de Iulia Oniţă, „Omagiu“ de Ioana Şetran, „Victoria insurecţiei“ de Teodore, Moisescu-Stendl, „Tipografa ilegală“ a lui Vasile Brătulescu, chipul lui Tudor Vladimirescu pictat de Virgil Almă-şanu, „Manifestaţia“ lui Mihai Horea, „Sub steagul Partidului“ de Elena Greculesi, „Batrinii“ lui Viida Geza, „Victoria“ de Ovidiu Maitec, „Recolta“ lui Apostu şi multe, multe altele. ■ Aţi putea să ne explicaţi care sunt principiile după care vă conduceţi in sistemul de achiziţionare ori premiere a lucrărilor de artă ? — Sunt aceleaşi principii care sunt valatele şi in cadrul procesului propriu-zis de creaţie în societatea noastră socialistă. Nu uităm niciodată că trebuie să încurajjăm arta care propagă idealurile orînduirii noastre, cea mai înaintată din cite au existat pînă acum în istorie. Căutăm să achiziţionăm tot ce ni se pare mai valoros din acest punct de vedere, să antrenăm în executarea diferitelor comenzi, artiştii cei mai înzestraţi. în atenţia noastră stă sarcina principală de a urmări şi de a sprijini intreg procesul, atit de complex şi nuanţat, al dezvoltării artelor plastice româneşti, ingrijindu-ne şi de ceea ce deocamdată pare doar o promisiune, conştienţi fiind că asigurăm astfel artistului respectiv posibilitatea de a se realiza cu un ceas mai devreme, conform înzestrării sale, oferindu-i posibilităţile cele mai largi şi convingătoare de a face o artă corespunzătoare epocii şi idealurilor societăţii noastre. Sistemul de premiere se înscrie în aceeaşi preocupare de a găsi cele mai bune căi de sprijinire a mişcării artistice în totalitatea ei. Dată fiind valoarea lor de stimul, C.S.C.A. a instituit şi cu ocazia expoziţiei Semicentenarului, numeroase premii care vor încununa cele mai bune din lucrările prezentate. Destul de multe luări de opinie apărute in presă au semnalat şi deprinse numărul incă mic de lucrări de artă monumentală existente in ţară. Există vreun plan de perspectivă in acest sens 7 — Mi-aş permite o precizare şi o defalcare a problemelor cuprinse in întrebarea dv. In general, se includ în expresia „lucrări de artă monumentală“ monumentele publice de importanţă republicană, statuile, busturile, ca şi lucrările destinate decorării propriu-zise, fie a unor edificii, fie a unor spaţii arhitectural-urbanistice. Fără îndoială că deplîngerea în presă — Şi nu numai în presă — a situaţiei în acest important domeniu de activitate plastică este legitimă. S-au făcut şi se fac încă puţine asemenea lucrări. Dar această apreciere cantitativă — puţine — capătă proporţii neliniştitoare mai ales cind o proiectăm pe ecranul patrimoniului moştenit, care, aşa cum o ştim cu toţii, a fost extrem de sărac. Au fost judeţe — ca să nu mă refer la localităţi — fără nici un fel de lucrări de artă monumentală şi nu sunt puţine judeţele care aveau numai unul-două busturi şi douătrei obeliscuri ridicate în amintirea eroilor căzuţi în primul război mondial. Referindu-mă la monumentele publice — statui şi busturi dedicate unor evenimente istorice, sociale sau unor oameni de seamă din istoria, ştiinţa şi cultura poporului nostru , trebuie să arăt că, deşi s-au ridicat multe lucrări importante în Bucureşti şi în principalele oraşe ale ţării cum sunt Iaşi, Braşov, Cluj, Oradea, Timişoara, Constanţa, Tg. Mureş, Alba Iulia, Craiova, Piteşti, Buzău ş.a., s-a făcut încă prea puţin faţă de nevoile existente. Hotăriri de partid şi de stat au rămas neîndeplinite. Pe agenda de lucrat a direcţiei artelor plastice sunt înscrise încă numeroase monumente, statui şi busturi, iar numărul cererilor care vin de la consiliile populare judeţene şi de la Consiliul popular al municipiului Bucureşti este în continuă creştere. în prezent, sculptorii sunt preocupaţi de participarea la concursul pentru monumentele închinate ostaşului român destinate oraşelor Sf. Gheorghe şi Covasna. Elaborăm regulamentele pentru concursurile din care vor rezulta machetele pentru monumentele Tudor Vladimirescu ce vor fi ridicate în oraşele Craiova şi Tg. Jiu. Sunt mai multe motive care împiedică imprimarea unui ritm mai alert în desfăşurarea acestei activităţi. Unul din acestea, paradoxal, se datoreşte amplului şi complexului program de sistematizare urbanistică a localităţilor din patria noastră. Suntem martori — şi mulţi dintre noi participanţi — la activitatea de pe uriaşul şantier care a cuprins întreaga ţară. Stabilirea amplasamentelor celor mai potrivite a întirziat sau amînat de multe ori atit deschiderea concursurilor preconizate, cit şi executarea lucrărilor omologate prin concursurile ţinute. Trebuie să spunem că tergiversarea în luarea unor decizii decurge şi din sistemul încă greoi de avizare pentru executarea şi amplasarea lucrărilor, în acest sens, se studiază noi modalităţi de lucru care să asigure o cursivitate firească in procesul de executare a acestor importante lucrări de artă destinate atit prezentului cit şi posterităţii, în ceea ce priveşte cealaltă categorie de lucrări, adică ceea ce noi considerăm şi numim „lucrări de artă plastică monumentală" situaţia este ceva mai bună. Fondurile alocate de stat în acest sens sunt folosite — mai ales în ultimii ani — aproape integral, permiţîndu-se astfel realizarea a circa 70—80 lucrări anual. în această categorie includem lucrările in frescă, mozaic, grafite, sticlă, ceramică, metal, piatră și în alte materiale, destinate să decoreze edificiile de cultură publice, unele obiective industriale , etc., in interior sau la exterior, precum şi unele spaţii arhitectural-urbanistice, prin statuile, compoziţiile decorative etc. solicitate de beneficiarii de lucrări şi de arhitecţii proiectanţi. Cea mai mare parte din aceste lucrări sunt realizate pentru obiectivele situate în provincie. Depărtarea de Bucureşti, ca şi o supărătoare lipsă de informare a publicului şi a specialiştilor cu privire la inaugurarea acestor lucrări, au contribuit, probabil, la apariţia acelor articole — juste de altfel — despre „statuile pentru depozit“, „statuile fără soclu“, „dosare în loc de statui“. Critica ascuţită a acestor articole era adresată, uneori, acelor comitete judeţene de cultură şi artă care, deşi au recepţionat statuile, busturile şi celelalte lucrări solicitate, nu au reuşit să execute soclurile sau postamentele necesare prezentării lor publice. Nici direcţia noastră nu a fost ferită de săgeţile critice adresate în special rezolvării oarecum birocratice a acestei probleme. In ceea ce priveşte planul de perspectivă, ţin să arăt că direcţia artelor plastice întocmeşte asemenea planuri extinse pe o perioadă de cinci ani. In acestea prevedem doar monumentele şi statuile de importanţă republicană, lucrările temeinic justificate şi documentate propuse de consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti sau de unele instituţii centrale, precum şi lucrările destinate decorării unor edificii cuprinse deja în planurile de construcţii şi care merită să fie subvenţionate din bugetul C.S.C.A. — Cum apreciaţi momentul actual al plasticii româneşti ? — întrebarea dv. — atit de succintă — merită un răspuns larg şi cuprinzător care să definească plenar momentul actual atit de plin de promisiuni, dar din care nu lipsesc şi unele confuzii şi incertitudini. Mă voi limita în răspunsul meu doar la cîteva consideraţii. Trebuie să afirm, în primul rînd, cu toată răspunderea că în climatul propice cercetării, experimentării şi dezvoltării in toate domeniile, creat de partid şi de statul nostru în aceşti ultimi ani, s-au conturat evident cîştigurile în ceea ce priveşte expresia artistică şi lărgirea repertoriului tematic abordat de majoritatea creatorilor noştri. O sensibilitate de un caracter cu totul nou se încifrează în lucrările apărute în aceşti ani — fenomen in continuă creştere — precum şi capacitatea de a prelua subtil elementele germinatoare ale artei tradiţionale, transmutindu-le în imagini elevate, bogate în sensuri şi captivante în expresie. Cîştiguri sesizabile pot fi depistate la cea mai mare parte a creatorilor. Fireşte, mai sunt încă multe de făcut în direcţia încorporării tot mai evident, în operele de artă care apar, a semnelor care definesc arta izvorită din ideologia marxist-leninistă, dar acest proces presupune răbdare, eforturi concertate de la toți factorii interesaţi, precum şi preluarea constructivă a tot ceea ce experienţa umană contemporană a elaborat pozitiv în acest domeniu de activitate. Suntem martorii unui fenomen Încurajator , mulţi tineri pornesc la drum bine înzestraţi, se manifestă in numeroase expoziţii polarizînd Interes pentru realizările lor, contribuind la o înviorare a discuţiilor în presa de specialitate. Această inoculare de tinereţe stirneşte şi pe creatorii din vîrstele mai liniştite. Pe făgaşele create, apele curg tot mai repezi şi mai bogate. Impulsul determină o efervescenţă creatoare deosebită, o eflorescenţă de stiluri şi personalităţi alimentate şi sprijinite de condiţiile superioare de desfăşurare ale activităţilor de toate genurile, datorate politicii active a partidului. S-au înmulţit expoziţiile de artă în ţară şi peste hotare şi, ceea ce este şi mai îmbucurător, artiştii plastici români sunt distinşi pentru operele lor cu medalii, premii şi alte distincţii onorifice şi sunt invitaţi să participe la manifestări cu caracter internaţional sau să prezinte creaţia lor în numeroase expoziţii personale sau de grup din străinătate. Toate acestea sunt cîştiguri reale, de care nu putem să nu ne bucurăm. CRISTINA ANASTASII! Convorbire cu pictorul Anastase Anastasiu, directorul Direcţiei artelor plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă Liliacul: Opera Română (16 48 20), ora 19,30; Fanny: Teatrul Naţional , I.L. Caragiale" sala Comedia (14 71 71), ora 20 ; Travesti : Teatrul Naţional „I.L. Caragiale", sala Studio (15 15 53) ora 20 ; Soarele Londrei ■ Teatrul de Operetă (14 80 11) ora 19,30 ; Play Strindberg: Teatrul .Lucia Sturdza Bulandra" sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 ; Puricete in ureche : Teatru , Lucia Sturdza Bulandra" sala Studio (12 44 16), ora 20 ; Dispariţia lui Galy Gay : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; Adio Charlie : Teatrul , C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 ; Freddy : Teatrul ,Giuleşti" (18 04 85) ora 19,30 ; Pinocchio : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; Actul de căsătorie : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; Senatul lunii: Teatrul ,C. Tănase", sala din calea Victoriei 174 (15 04 13), ora 19 30; Şoricelul şi păpuşa: Teatrul „Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora 10 ; Bandiţii din Kardemomme : Teatrul „ Ţăndărică", sala Academiei (16 14 92), ora 17 ; Concert extraordinar : Ateneul Român, ora 20 ; Circul Mare din Moscova : Circul „Globus" (11 01 20) ora 19 30. MARŢI 4 MAI 10—11; Teleşcoala. Limba română, clasa a VIII-a; Probleme de gramatică. Fizică, clasa a VIII-a: Fenomenul de inducţie electromagnetică; 18: Ateneu. Emisiune de actualitate muzicală. „Viaţa şi perspectivele muzicii româneşti". 18.30: ,Ex-Terra ’71"; 19: Reflector; 19,20. 1001 de seri; 19.30: Telejurnalul; 20; 50 de ani în 50 de evocări; 20 25: Moment poetic. Versuri de: Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Dimitrie Stelaru, Marin Sorescu, Horvát István, Adrian Beldeanu, Ion Alexandru ; 20,35: In această ţară comuniştii... (IV). Realizator Eugen Mândrie; 21,25: Seară de teatru. Telerecital Elvira Godeanu. O emisiune de Sică Alexandrescu. Invitaţii emisiunii: Marcel Anghelescu, Nicolae Brancomir, Geo Barton, Constantin Bărbulescu, Chiril Economu, Ion L.meni Emil Liptac Alfred Demetriu Nic, Gr. Bâlănescu, I. Lorentz, Rin Negrea, George Paul Avram, Traian Zecheru, Didona Popescu Ilinca Tomoroveanu, Aimée Iacobescu, Cristina Deleanu, Valeria Marian Valentin Zaharescu; 22 30: Telejurnalul; 22,40: Box. Campionatele naţionale individuale (sferturi de finală) înregistrate de la patinoarul ,23 August". MIERCURI 5 MAI 18: Economie, ştiinţă, conducere. Sistemul naţional de informatică şi conducere; 18 20: „E pentru că pe lume partidul s-a născut". Spectacol muzical-coregrafic realizat de Consiliul Municipal Bucureşti al Organizaţiei Pionierilor; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnalul; 20: 50 de ani în 50 de evocări; 20,25: Moment poetic. Versuri de M.R. Paraschivescu Adrian Păunescu, Eugen Frunză Nicolae Dragoş; 20,35: „In această ţară comuniştii... :v). Realizator Eugen Mândrie; 21,25: Telecinemateca: Gropiţe cu Shirley Temple, Frank Morgan. Regia William A. Seiter, 22:55. Telejurnalul. Zilele filmului românesc Zilele filmului românesc, manifestarea de cultură prin care cineaştii noştri participă la sărbătorirea împlinirii linei jumătăţi de veac de la crearea Partidului Comunist Român, reunind cele mai noi producţii ale studiourilor „Bucureşti şi „Sahia“, au fost inaugurate cu lung-metrajul „Aşteptarea“, scenariul Horia Pătraşcu, in regia lui Şerban Creangă, şi documentarul ,,Hunedoara, oameni şi oţel", realizat de Alexandru Boiangiu. „Aşteptarea“ e un film-portret lucrat cu sensibilitate, o încercare de a exprima umanitatea bogată, vibrantă a unui om simplu din zilele noastre. Regizorul a ştiut să reliefeze frumuseţea morală profundă a eroului său, să propună o imagine proaspătă, vie a unei lumi pe care cinematograful nostru nu a investigat-o pînă acum — lumea muncitorilor ceferişti, să descrie lapidar un mod de viaţă şi o mentalitate. Ştefan Ciubotăraşu a dat personajului o consistenţă exemplară: bătrinul mecanic de locomotivă pe care îl joacă marele actor dispărut e un amestec de înţelepciune şi demnitate, de candoare şi umor, de melancolie luminoasă şi şăgălnicie — o creaţie actoricească remarcabilă prin fineţe şi exactitate. Merită să fie semnalată, de asemenea, contribuţia tinerilor colaboratori ai regizorului: operatorii Iosif Demian şi Dragomir Vilcov (un debut de bun augur), Iulia Vincem (montaj), Richard Oschanitzky (comentariu muzical.I. „Hunedoara, oameni şi oţel“ (din ciclul „Triunghiul de foc") e un sobru interviu, o confesiune in faţa aparatului de filmat. Doi comunişti din marea uzină vorbesc despre ei, despre viaţa tovarăşilor lor de muncă. Aceste citeva cuvinte, simple, spontane, refac cu pregnanță biografia marii aşezări industriale, biografia creatorilor ei. GEORGE LITTERA (Urmare (lin pag) cite pornesc de aici intr-un an, marea majoritate sunt obiecte de artă. — ...deci vă interesaţi de poeţii neliniştiţi ai tehnicii, de la noi ? ! îmi traduce intenţia cineva. — Aveţi mulţi „poeţi ai tehnicii“ ? reiau eu expresia, adresindu-mă lui Aurel Roşca, responsabilul cabinetului tehnic. — Cam fiecare al şaptelea, al optulea lucrător din totalul salariaţilor, — într-o asemenea familie mare de oameni ce-şi visează“ meseria. A crescut ieşind din generaţia anilor noştri, maistrul Nicolae Dragomir - autor a peste 100 de inovaţii şi invenţii Cine-l cunoaşte, l-ar asculta vorbind ore-ntregi despre mecanică — pasiunea lui — şi asta nu numai pentru că, pe undeva aduce cu statura şi înfăţişarea frumoasă a lui Eminescu la virsta maturităţii. In faţa invenţiei cu numărul unu în ordinea medaliilor de aur, preferăm totuşi să ascultăm argumentele faptice, prin cuvîntul autorizat al muncitorului în halat alb care minuieşte maşina, dirijor la un pupitru de comandă. Şi-l ascultăm. — Ea acelaşi loc de muncă ajutaţi de această invenţie (maşină pentru decorat prin pulverizare), producem acum de zece ori mai mult. Totodată munca a devenit o plăcere, cu mari posibilităţi de diversificare a sortimentelor (de la 2 am ajuns la 12) şi de folosire a nuanţelor coloristice. Dincolo, la invenţia mai recent medaliată „cu aur“, para Poeţii neliniştiţi ai tehnicii metrii economici redau la fel de concret, prin etalonul eficienţei, urmările scontate de neliniştitul visător. In paranteză fie spus mulţi autori de poezie ar avea ce învăţa, vorbind de „eficienţă“, de la aceşti poeţi ai tehnicii. Mai notez cu plăcere că tot mai numeroase firme , străine se interesează şi doresc să cumpere licenţele maşinilor care formează obiectul invenţiilor amintite. ÎN LOC DE , CONCLUZII Din simplă curiozitate, am vrut să văd medaliile acordate invenţiilor lui Nicolae Dragomir Mă aşteptam să fie, dreptpildă şi impuls, intr-un salon sau măcar intr-un colţ special care să vorbească, in Combinat, despre aportul excepţional al inovatorilor şi inventatorilor Mă lămureşte, cu regret, eroul celor notate aici ! — Firma „Industrial-export" care ne-a mijlocit prezentarea la Viena, consideră că ei ii aparţin medaliile, autorii pierzindu-şi identitatea şi dreptul în faţa propriilor creaţii. Curioasă şi dăunătoare optică. In ceea ce împovărează uneori afirmarea inteligenţei proprii, „mărunţişurile“ fac casă bună cu unele probleme esenţiale. Am dorit să le aflu tot de la acest om, competent prin însuşi palmaresul său. — Inovaţiile şi invenţiile nu se bucură totuşi, totdeauna de atenţia meritată. In unele întreprinderi ele sunt cotate ca preocupări pur personale, autorul fiind lăsat să-şi finalizeze inovaţia sau invenţia de unul singur, să se descurce cum poate. Eu consider că acest punct de vedere se soldează cu pierderi pentru întreprinderi, pentru economia naţională. Din punct de vedere tehnic, vorbind, de ce nu se consideră sarcini de serviciu pentru cei chemaţi să aprecieze şi să pună în aplicare inovaţiile şi invenţiile ? Adesea lasă de dorit şi competenţa celor puşi să dea referate sau verdictul asupra calităţii şi oportunităţii unei invenţii. Seriozitatea — e atributul principal care trebuie generalizat, legiferat în tratarea invenţiilor şi inovaţiilor. Ar mai fi ceva o idee — nu numai pe mine, dar şi pe alţi inventatori, inovatori, cu care am stat de vorbă — te urmăreşte oriunde şi mai ales în timpul aşa-zis de odihnă. în după-amieze, dacă eu aş avea acasă o Planşetă, aş putea da viaţă multora din idei. Nicăieri însă, vă rog să reţineţi amănuntul, nu găsesc să cumpăr o planşetă, un lucru atât de simplu. Şi trebuie să mă rezum la schiţe de mină care nu sunt totdeauna cele mai potrivite pentru realizarea lucrării. Cu alte cuvine, în stimularea şi materializarea ideilor, mai lipsesc unele... idei. Este grabnică nevoie de ele şi ogorul germinaţiilor dorite, posibile, le aşteaptă. „România libera" Cum trebuie procedat pentru a obţine şi preschimba BULETINUL DE IDENTITATE De la apariţia „Legii cu privire la actele de identitate ale cetăţenilor români, precum, şi la procedura schimbării domiciliului şi a „reşedinţei“, la redacţie ne-a sosit un mare număr de scrisori prin care cetăţenii ne roagă să le răspundem în legătură cu unele prevederi ale legii. Pentru a veni in ajutorul cititorilor noştri ne-am adresat tov. It. col. ALEXANDRU PÎRVOI din Inspectoratul general al miliţiei care, cu amabilitate, a răspuns la întrebările noastre : — Ce a întreprins Inspectoratul general al miliţiei , pentru ca cetăţenii să ia cunoştinţă de noua lege şi de cind a intrat ea în vigoare ? — După adoptarea legii de către Marea Adunare Naţională, ea a fost publicată în presă, de unde cetăţenii au luat cunoş-’ tiinţă de prevederile ei. După publicarea legii în Buletinul Oficial, ea a intrat în vigoare şi cu această ocazie Inspectoratul general al miliţiei a dat indicaţii organelor teritoriale în legătură cu aplicarea ei. — Ce noutăţi aduce actuala lege in domeniul eliberării buletinelor de identitate? — O primă noutate constă in aceea că s-a reglementat posibilitatea eliberării acestor acte şi de către organul miliţiei în raza căruia îşi are reşedinţa solicitantul. Această dispoziţie oferă reale înlesniri cetăţenilor care nu au locul de muncă pe raza organului de miliţie unde domiciliază, ori se găsesc în alte situaţii care îi împiedică să se prezinte, pentru obţinerea buletinului, la acest organ. Posibilitatea primirii actului de identitate şi la reşedinţă va scuti multe persoane de o serie de cheltuieli de deplasare dintr-o localitate în alta, de absenţa din producţie, oboseală etc. O prevedere deosebită este şi aceea privind vîrsta de la care se pot elibera buletine de identitate fără termen de valabilitate. In baza art. 8 din noua lege se vor elibera asemenea acte persoanelor care au împlinit 44 de ani. în înţelesul acestui articol, se va elibera un nou buletin de identitate fără termen de valabilitate, acelor persoane, care împlinind vîrsta de 44 ani, solicită alt act de identitate ca urmare a expirării termenului de valabilitate al celui vechi, ori din alte motive, cum ar fi deteriorarea, pierderea etc. Tinerii, care urmează să primească pentru prima dată buletin de identitate, va fi necesar să se prezinte la organul de miliţie al locului de domiciliu sau reşedinţă cu cel puţin 15 zile înaintea împlinirii vîrstei de 14 ani. Ei se pot prezenta fie singuri, fie însoţiţi de unul din părinţi, cu următoarele acte : buletinul de identitate al unuia dintre părinţi sau al tutorelui ori al reprezentantului legal, certificatul de naştere şi două fotografii, plus taxa de timbru (3 lei) şi contravaloarea buletinului de identitate (4 lei). S-a avut astfel în vedere ca ceţeanul la împlinirea vîrstei de 14 ani să posede act de identitate. Momentul înmînării pentru prima dată a acestui important act tinerilor trebuie să constituie pentru ei un eveniment festiv, cunoscînd că buletinul de identitate dă drepturi dar şi obligaţii cetăţeneşti. — Cum se interpretează dispozițiile art. 9, litera „e“ din lege, conform cărora, se eliberează un nou act de identitate in cazul in care fotografia de pe buletin nu mai corespunde fizionomiei titularului7 Fotografiile necesare eliberării buletinul de identitate trebuie să corespundă fizionomiei titularului avută la data obţinerii actului. Dacă între timp posesorului buletinului de identitate i s-a schimbat fizionomia, indiferent din ce motive, este obligat, implicit, să solicite eliberarea unui alt act de identitate. — La articolul 10 din noua lege, printre cazurile in care se eliberează un nou act de identitate , se prevede și cel al anulării buletinului. Care sunt motivele de anulare și cine poate lua această măsură ? ? Intr-adevăr, printre cazurile de eliberare a unui nou act de identitate este și cel al anulării vechiului buletin. Precizez că legea, la art. 13 alineatul 2, prevede că anularea buletinului de identitate este de competența organelor de miliţie, in cazurile stabilite de alineatul unu al aceluiaşi articol, respectiv modificări, adăugiri sau • Ce aduce nou legea cu privire la actele de identitate • Cum se face schimbarea domiciliului şi a reşedinţei • Organele de miliţie au luat toate măsurile pentru aplicarea întocmai a noii legi ? Ore corespunzătoare de lucru în tot cursul zilei • Rezolvarea problemelor de evidenţă a populaţiei nu va afectaprocesul de producţie ori activitatea cotidiană a cetăţenilor, menţiuni, altele decit cele prevăzute de lege. In cazul în care posesorul buletinului de identitate modifică cele înscrise în rubricile actului de către organul de miliţie emitent, pe lingă anularea buletinului, împotriva celui ce a procedat astfel se iau şi măsuri de tragere la răspundere penală. — Vă rugăm să precizaţi care vor fi modalităţile de înscriere in buletinul de identitate a grupei sanguine. — Prevederile articolului 12 din noua lege constituie un sprijin pentru intervenţia cu operativitate în salvarea vieţii celor accidentaţi. Modul de îndeplinire al acestor prevederi este de competenţa organelor sanitare. De altfel, recent, în presă s-au făcut unele precizări de către Ministerul Sănătăţii. Ceea ce aş vrea să subliniez, este necesitatea respectării termenelor prevăzute de lege in care titularii actelor de identitate sunt obligaţi să se prezinte la organele sanitare, pentru a le stabili şi aplica în buletin grupa sanguină, in caz contrar fiind pasibili de sancţiune contravenţională . Noua lege a adus unele modificări in procedura stabilirii reşedinţei cetăţenilor. Vă rugăm să ne daţi unele explicaţii in această direcţie. _— Potrivit actualei reglementări, cetăţenii au obligaţia de a se anunţa la organele de miliţie în cazul în care locuiesc mai mult de 45 de zile la o altă adresă decit cea a domiciliului, cu care ocazie organul de miliţie de la reşedinţă va înscrie în actele de identitate menţiunea de stabilire a reşedinţei. Legea prevede că, la cererea persoanei, organul de miliţie poate să opereze în actul de identitate menţiunea reşedinţei, chiar dacă locuirea temporară nu depăşeşte 45 zile. Menţiunea de stabilire a reşedinţei înscrisă in actul de identitate are valabilitate pe timpul cit titularul actului locuieşte acolo, dar nu mai mult de un an de la data efectuării ei. La cererea persoanei în cauză, organul de miliţie poate înscrie o nouă menţiune, care de asemenea are valabilitate maximă tot un an. Legea nu condiţionează acordarea reşedinţei de prezentarea unor acte justificative şi nu limitează numărul acestor menţiuni. Fără îndoială că, aşa cum actuala lege reglementează procedura acordării reşedinţei, constituie o facilitate importantă pentru cetăţenii ţării noastre, care datorită unor împrejurări, fie de interes general, fie personal, sunt puşi în situaţia de a nu locui la domiciliul lor stabil. Aş vrea însă să precizez că, în condiţiile noilor prevederi cu privire la procedura acordării reşedinţei, un rol deosebit revine deţinătorilor cărţilor de imobil, care vor trebui să ia toate măsurile ca în termen de 5 zile de la data sosirii în imobilul respectiv a unei persoane, să o înscrie în cartea de imobil. In acelaşi timp, însuşi cetăţeanul are obligaţia să ceară înscrierea sa în cartea de imobil, cunoscînd că în caz contrar, atit el cit şi deţinătorul cărţii de imobil, sunt pasibili de sancţiune contravenţională. De asemenea, doresc să subliniez obligaţia recepţionerilor de la, hoteluri, a gazdelor O.N.T. sau a altor persoane responsabile ale locurilor de cazare în comun, de a înscrie în cărţile de imobil, imediat, la sosire, toate persoanele cazate — Dar cu privire la procedura schimbării domiciliului cetăţenilor, ce ne puteţi spune, în lumina noilor prevederi legale ? — Nu mă voi referi la schimbarea domiciliului, de la o adresă la alta, in cadrul aceleiaşi localităţi, sau la schimbarea domiciliului dintr-o localitate in alta nesupusă reglementării legii speciale. In ceea ce priveşte schimbarea domiciliului din alte localităţi în oraşe, declarate de lege ca oraşe mari, aceasta se face potrivit dispoziţiilor prevăzute de legea specială. în aceste cazuri, solicitantul va trebui să facă dovada că are locuinţă asigurată şi că a fost angajat sau transferat în condiţiile art. 10 din legea nr. 10/1968 ori că se încadrează în una din excepţiile prevăzute de art. 14 din H.C.M. nr. 840/1964, articol care, necuprinzind dispoziţiile contrara spiritului noii legi, râmîne în vigoare. Pentru persoanele care se mută la rude (soţ, părinţi, copii etc.), dovada că au locuinţă asigurată se poate face pe baza declaraţiei scrisă de primire in spaţiu, dată de persoana care primeşte în suprafaţa locativă. In acest caz, declarantul se va prezenta personal cu declaraţia scrisă, iar organul de miliţie va confrunta datele din declaraţie cu cele din actul de identitate şi cu titlul de spaţiu locativ al acestuia. In comune, dovada că o persoană are locuinţă asigurată se poate face cu declaraţia scrisă, dată în faţa organului de miliţie, de către cei ce işi schimbă domiciliul. In celelalte cazuri, dovada că persoana care îşi schimbă domiciliul are locuinţă asigurată se face prin mijloace stabilite de art. 18 din lege. — V-aţi referit, în mai multe rinduri, la noţiunile de „domiciliu“ şi „reşedinţă“. Vă rugăm să explicaţi ce se înţelege prin „domiciliu“ şi ce se înţelege prin „reşedinţă“. — Noţiunile de „domiciliu“ şi „reşedinţă“ sunt elucidate de art. 13 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice. Potrivit acestor dispoziţii, domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea îşi are locuinţa statornică sau principală. Prin locuinţă statornică sau principală se înţelege suprafaţa de locuit situată în oraşul sau comuna unde persoana respectivă locuieşte permanent. O persoană nu poate avea decât un singur domiciliu. Domiciliul minorului este la părinţii săi sau la acela din părinţi la care el locuieşte statornic, iar al minorului care se află sub tutelă, la locuinţa tutorelui. Domiciliul persoanei pusă sub interdicţie este la locuinţa reprezentantului său legal. Reşedinţa unei persoane fizice este acolo unde ea locuieşte temporar. Locuirea temporară poate fi în altă localitate decit cea a domiciliului sau în aceeaşi localitate, dar la altă adresă. — In încheiere, ce alte precizări şi lămuriri ne mai puteţi face ? — Aş dori să arăt că organele noastre au luat toate măsurile care vor asigura aplicarea întocmai a noii legi şi vor manifesta maximă receptivitate şi operativitate faţă de cererile cetăţenilor. In acest sens s-au stabilit ore corespunzătoare de lucru cu publicul în tot cursul zilei, astfel incit rezolvarea problemelor de evidenţă a populaţiei să nu afecteze procesul de producţie ori activitatea cotidiană a cetăţenilor. Mă folosesc de acest prilej şi reamintesc cetăţenilor obligaţiile ce le revin din lege cu ocazia schimbării domiciliului ori a reşedinţei, păstrarea cu grijă a actului de identitate şi prezentarea la organul de miliţie, atunci când este cazul, pentru obţinerea unui nou buletin de identitate, în locul celui a cărui valabilitate a expirat, a fost distrus sau deteriorat etc. IORDACHE PASTIA SERATA: Patria (11 86 25) orele 9 — 11,30 — 14; La ora 19,30 : Gala filmului românesc : FRAȚII: Completare: TREPTE. PE COMETA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16; FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 — 21 în continuare : PRINTRE COLINELE VERZI : Central (14 12 24), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20,15; ZESTREA DOMNIŢEI RALU• Victoria (16 28 79), orele 9 — 1115 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Grivița (17 08 53), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 16 — 18,15 — 20 30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 30 — 20 45 ; MIHAI VITEAZUL , Dacia (16 26 10) orele 8 — 19,15 în continuare : DOMICILIUL CONJUGAL: Capitol (16 29 17), orele 9 30 — 11 45 — 14 — 16,30 — 18,45 — 21 ; HAIDUCII LUI ŞAPTE CAI : Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13 30 — 15,45 — 18 — 20,15 ; HAIDUCII LUI ŞAPTE CAI ŞI ZESTREA DOMNIŢEI RALU : Tomis (21 49 46), orele 9 — 12 30 — 16 — 19,30; MOARTEA FILATELISTULUI : Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; RĂUTĂCIOSUL ADOLESCENT: Iaromet (Bd. Bucureştii Noi 166), orele 15.30 — 17.30 — 19 30 ; BUTCH CASSIDY SI SUNDANCE KID : București (15 61 54) orele 8 30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 8.30 — 11 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11.15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18 15 — 20,30 ; Favorit (31 06 15) orele 9,15 — 11.30 — 13 45 — 16 — 18.15 — 20.30; B. D. INTRA IN ACTIUNE : Unirea (17 10 21) orele 15,30 — 18 — 20.15 ; Mosilor 1 (12 52 93), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; 7 : Lumina (16 23 35), orele 9,30 — 12,15 — 15 30 — 18,15 — 20 45 ; SUNETUL MUZICII : Festival (15 63 84), orele 9 — 12,30 — 16 15 — 20 ; Modem (23 71 01), orele 9 — 12,30 — 16 15 — 20 ! ADIO GRANADA I : Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,30: Mioriţa (14 27 14) orele 9 — 11,15 — 18 — 20,15; La ora 15,45: STRĂZILE AU AMINTIRI: LOS TARANTOS : înfrăţirea între popoare (17 31 64) orele 15,30 — 17,45 — 20 ; Ferentari (23 17 50), orele 15 30 — 17,45 — 20 . PREŢUL PUTERI : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 — La ora 20 30: CANARUL ȘI VISCOLUL: Rahova (23 91 00) orele 15 30 — 18 — 20,15; SECRETUL DIN SANTA VITTORIA : Bucegi (17 05 47) orele 15 — 17,45 — 20,30 ; Viitorul (11 48 03) orele 15 — 17,45 — 20,30 ; RENEGATA : Lira (31 71 71) orele 15,30 — 18 — 20 15 ; POIENILE ROȘII : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL : Giulești (17 55 46) orele 15 30 — 18 — 20,30 ; Arta (21 31 06), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Volga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 — 18 15 — 20 30 ; ÎNGERII NEGRI : Pacea (31 32 52) orele 15 30 — 19 ; TRIMIS EXTRAORDINAR: Crîngaşi (17 38 81) orele 16 — 18 — 20; DACII : Munca (21 50 97), orele 15,30 — 18 — 20,15; PAN VOLODYJOVSKI : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 — 19 ; DOAR UN TELEFON : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20 15 ; VAGABONDUL : Vitan (21 39 82), orele 15 30—19 ; Cinemateca — sala Union (13 49 04); FECIOARA, ora 9; STRIGATUL, orele 10,30 — 12,30 — 14 30; ROCCO SI FRATII SAI, ora 16,30; SE IVESC ZORILE, ora 21