România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-05 / nr. 8251

D ROMANIA IN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL DE VALORI ezvoltarea în ritmuri rapi­de a economiei naţionale, ca urmare a Înfăptuirii politicii Partidului Comunist Român, în centrul căreia a fost situată cu consecvenţă in­dustrializarea socialistă, a avut drept efect direct o intensifica­re fără precedent a participării României la circuitul economic mondial de valori materiale. Aceasta reflectă încadrarea ţării noastre în tendinţele care se înregistrează pe plan mon­dial, de creştere în ritmuri rapi­de a comerţului exterior şi, în acelaşi timp, faptul că, din ce în ce mai vizibil, în condiţiile schimbării locului ţării noastre în diviziunea internaţională a muncii, comerţul exterior devi­ne un autentic factor de creştere economică. Este suficient să a­­mintim că, în anul 1970, volu­mul comerţului exterior a fost de 12 ori mai mare decît în 1938 , faţă de anul 1950, comer­ţul exterior a crescut de peste 8 ori. In anii ultimului cincinal, volumul total al comerţului ex-en­terior a sporit cu 75%, depăşiri­­ du-se sarcina prevăzută în plan, dinamică ce situează ţara noas­tră printre ţările cu un ritm ra­pid de creştere a schimburilor externe. Totodată, aria geografică a relaţiilor economice ale Româ­niei s-a extins continuu cuprin­­zînd în anul 1970, 110 state din toate continentele. Demn de menţionat este faptul că rapor­turile economice ale ţării noas­tre cu 70 dintre aceste state sunt în prezent favorizate de cadrul stabil al unor acorduri comer­ciale şi de cooperare economică bilaterale încheiate pe baza prin­cipiilor deplinei egalităţi în drepturi, avantajului şi respec­tului reciproc. Dar adevăratele dimensiuni ale dezvoltării comerţului nostru ex­tern sunt date de modificările calitative intervenite ca urma­re a construirii industriei mo­derne a României socialiste. Dacă în anul 1938, peste 80% din export era format din materii prime, iar produsele industriei constructoare ocupau mai puţin de 1%, în 1965, produsele indus­triale — maşini, utilaje, produse chimice, bunuri de consum pre­lucrate — ocupau 36% din total, pentru ca la sfîrşitul cincinalului să se ridice la 48,5%. Nu trebuie să uităm că, în anul 1938, Ro­mânia trebuia să dea pentru o tonă de produse importate 8,9 şi, uneori, 10 tone de produse, ceea ce reflecta caracterul extrem de dezavantajos al schimburilor e­­conomice pe care le făceam. As­tăzi, ca urmare a eforturilor pe care le-am desfăşurat in direc­ţia industrializării, acest raport s-a redus la doi, la unu, iar pre­ocupările consecvente ale parti­dului pentru ridicarea continuă a eficienţei comerţului exterior, pentru oferirea la export a unor produse din ce în ce mai indus­trializate, vor avea un efect din ce în ce mai favorabil pentru economia noastră. De altfel, anii ultimului cinci­nal au consemnat apariţia pro­duselor româneşti pe pieţele in­ternaţionale într-o gamă mai largă şi într-o cantitate sporită, cu un nivel tehnic în continuă creştere, o participare din ce în ce mai activă a României la tot mai numeroase man­ifestări eco­nomice internaţionale, tîrguri şi expoziţii. Noi tipuri de instalaţii de foraj, locomotive Diesel hi­draulice de 1250 C.P., tipuri mo­derne de tractoare, de maşini­­unelte, elemente de automatiza­re, produse electrotehnice etc. au îmbogăţit gama produselor româneşti care fac cunoscute peste hotare hărnicia şi capaci­tatea poporului nostru. Reuşind să se afirme pe pieţele interna­ţionale pentru unele sectoare ale industriei prelucrătoare — auto­camioane, autotractoare, autotu­risme de teren, locomotive Die­sel electrice, strunguri, rulmenţi, mase plastice — o mare parte din producţie este destinată ex­portului. Toate acestea au făcut să crească aprecierea cercurilor de afaceri străine pentru poten­ţialul României de a fi un parte­ner comercial interesant. O mărturie elocventă o constituie şi atenţia cu care a fost primită prima ediţie a Tîrgului interna­ţional Bucureşti cu a cărui oca­zie, reprezentanţii firmelor stră­ine au remarcat calitatea şi ni­velul tehnic al produselor româ­­­­neşti­ şi şi-au exprimat interesul pentru intensificarea relaţiilor economice cu ţara noastră. Succesele incontestabile pe care le-a înregistrat ţara noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea comerţului exterior, în intensifi­carea participării sale la circui­tul mondial de valori materiale nu înseamnă însă că au fost va­lorificate la maximum toate re­zervele şi posibilităţile econo­miei noastre. Recenta consfătu­­­­ire consacrată problemelor co­­­merţului exterior, cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu această ocazie, re­flectând grija deosebită pe care partidul o acordă acestui sector­­important al economiei naţiona­le, au evidenţiat o serie de pro­bleme care trebuie să stea în centrul atenţiei pentru a se crea condiţii de ridicare a comerţu­lui nostru exterior pe o treaptă superioară de eficienţă economi­că. Concretizată în promovarea produselor româneşti şi în obţi­nerea unor preţuri avantajoase la exporturi, concomitent cu pre­ţuri cit mai convenabile la im­porturi, ridicarea eficienţei ac­tivităţii de comerţ exterior im­pune, datorită complexităţii pe care o prezintă, conjugarea efor­turilor tuturor factorilor care acţionează în sfera producţiei, a transporturilor şi a comerciali­zării. După cum a reieşit din cu­vîntarea secretarului general al partidului, în care a fost făcută o riguroasă analiză a întregii activităţi de comerţ exterior, printre principalele probleme care trebuie să stea în atenţie sunt mai buna cunoaştere a ce­rerilor pe piaţa externă, cererea şi oferta la export a unor pro­duse cu un nivel tehnic din ce în ce mai ridicat şi de calitate ridicată, care, valorificînd supe­rior potenţialul uman, tehnic şi material al ţării să se impună pe piaţa mondială, respectarea cu stricteţe a termenelor şi a altor clauze contractuale, adap­tarea operativă a producţiei la cerinţele consumatorilor. Măsurile adoptate de partid privind îmbunătăţirea organiză­rii şi conţinutului activităţii de comerţ exterior şi care trebuie privite în cadrul concepţiei de ansamblu elaborată de Conferin­ţa Naţională a P.C.R. din 1967, în vederea perfecţionării siste­mului de organizare, con­ducere şi planificare a econo­miei naţionale, Legea cu privi­re la activitatea de comerţ exte­rior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică creează cadrul propice pentru manifestarea largă a spiritului de iniţiativă şi de răspundere în acest domeniu de activitate, pentru ridicarea eficienţei sale economice. Aşezarea pe baze e­­conomice a activităţii de comerţ exterior, reflectarea în indicato­rii întreprinderilor productive a rezultatelor acestei activităţi este menită să schimbe optica producătorului, care devine a­­cum, şi un exportator direct in­teresat de prestigiul produselor sale, deplin răspunzător şi co­interesat în îndeplinirea sarcini­lor de comerţ exterior, fiecărei întreprinderi revenindu-i misiu­nea de a-şi stabili obiective ju­dicioase, în care importurile ra­ţionale să se îmbine cu expor­turi avantajoase. Fapt cu atît mai necesar, cu cît, pentru peri­oada 1971—1975, planul de co­merţ exterior prevede o nouă creştere a schimburilor cu toate ţările, dezvoltarea substanţială a exportului şi modificării radi­cale de structură. Astfel, volu­mul total al schimburilor co­merciale va crește cu un ritm mediu anual de 9,2—10,5%, ur­­mînd să fie cu peste 65°,­o mai mare decît în cincinalul prece­dent. Exportul va trebui să crească într-un ritm mai rapid de 12,8%, în vederea asigurării echilibrului balanţei de plăţi, iar orientarea către exportul u­­nor produse cu un înalt grad de prelucrare industrială, care în­globează muncă de complexitate superioară să se concretizeze în­tr-o creştere a ponderii maşini­lor şi utilajelor pină la circa 28', 6 din volumul total al expor­tului. Realizarea acestor obiec­tive impune ca efortul in do­meniul producţiei în vederea realizării integrale a fondului de marfă pentru export, a redu­cerii sistematice a costurilor, a îmbunătăţirii calităţii şi intro­ducerii accelerate de produse în fabricaţie să fie susţinut de o politică comercială externă ac­tivă. In spiritul politicii externe a partidului nostru, în anii urmă­tori, vor cunoaşte o puternică dezvoltare relaţiile cu ţările so­cialiste, care vor reprezenta, ca şi pînă acum, principalii noştri parteneri comerciali, urmînd să deţină peste jumătate din schim­burile noastre comerciale. O în­semnată creştere şi diversificare vor cunoaşte, în actualul cinci­nal, relaţiile noastre cu ţările membre ale C.A.E.R., România acţionînd consecvent pentru perfecţionarea activităţii C.A.E.R. în spiritul principiilor pe care se întemeiază relaţiile dintre ţările socialiste, în spiritul documentelor care stau la baza acestui organism. Există, de a­­semenea, mari rezerve, care ur­mează să fie valorificate cît mai complet, de a dezvolta relaţiile economice cu toate ţările socia­­liste,România va continua, tot­odată, să dezvolte relaţiile eco­nomice cu toate ţările lumii. Se vor lărgi, de asemenea, relaţiile noastre cu ţările în curs de dez­voltare, relaţii cărora România le acordă o deosebită impor­tanţă. Stabilind aceste linii directoa­re ale dezvoltării comerţului ex­terior al ţării noastre. Consfă­tuirea consacrată problemelor relaţiilor economice internaţio­nale a precizat ca necesară in­tensificarea eforturilor pentru diversificarea formelor acestor relaţii. Referindu-se la aceste probleme, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „Experien­ţa internaţională arată că în ra­porturile dintre state se impun tot mai puternic noi forme de colaborare, îndeosebi cooperarea în producţie, care determină şi stimulează diversificarea şi lăr­girea legăturilor economice, creşterea eficienţei lor“. Acţio­nînd în acest spirit, România a promovat şi promovează diferite forme de cooperare, încheind pînă în prezent acorduri de coo­perare economică şi tehnico-şti­inţifică cu 60 de ţări. Se poate presupune că, în anii următori, se va înregistra o creştere sub­stanţială a acestei activităţi şi implicit a unor rezultate favora­bile. De altfel, acţiunile de coo­perare în curs de desfăşurare, atît cu ţările socialiste cît şi cu firme din ţările capitaliste de­monstrează ce posibilităţi vaste oferă acest domeniu. Aşa cum s-a prevăzut în concluziile Con­sfătuirii, pentru intensificarea acţiunilor in domeniul cooperă­rii, programele pe ministere vor fi detaliate pe Unităţi producă­toare cu responsabilitate şi ter­mene precise de realizare. Dezvoltarea în continuare a e­­conomiei noastre naţionale baza­tă pe înfăptuirea politicii de industrializare socialistă, promo­varea progresului tehnic vor crea noi posibilităţi obiective de lărgire a relaţiilor economice externe. Coroborate cu măsurile luate privind perfecţionarea condiţiilor organizatorice şi crea­rea cadrului juridic optim pen­tru desfăşurarea relaţiilor eco­nomice cu ţările partenere, ele dau siguranţa îndeplinirii sarci­nilor stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în domeniul dezvoltării relaţiilor economice internaţio­nale, al dezvoltării şi diversifi­cării continue a acestor relaţii în scopul progresului neîntre­rupt şi multilateral al patriei şi poporului nostru, spre folosul creării unui climat de înţelegere şi colaborare internaţională. Nicoară Ionescu "Románia liberó“ STINDARD AL CULTURII ÎNAINTATE În cinstea aniversării semicentenarului partidului, colectivele de muncă ale Uzinei „Electroputere" Craiova s-au angajat să fabrice mai devreme toate piesele necesare construcţiei auto­­transformatorului de 400 KVA — ultimul destinat hidrocentralei de la Porţile de Fier­­ şi a celui de 250 KVA pentru termocen­trala de la Rogojelu. Un clişeu : aspect din secţia de transfor­matoare mari a uzinei craiovene. Foto : AGERPRES (Urmare din pag. 1) Anilor săi“, cind au fost realiza­te condiţiile favorabile pentru înflorirea culturii naţionale, a­­ceste trăsături de permanenţă ale culturii româneşti sunt ridicate pe o nouă treaptă, cunosc epo­ca deplinei lor afirmări, ca o împlinire firească aşezată orga­nic pe temeiul tuturor înfăptui­rilor anterioare. In societatea noastră socialistă, arta şi litera­tura se dezvoltă păstrînd necon­tenit legătura cu tot ce s-a creat valoros trainic, fecund în tre­cutul mai îndepărtat sau mai apropiat; din îndemnul partidu­lui s-a întreprins o vastă acţiu­ne de valorificare şi încorporare în orizontul de cultură actual a moştenirii înaintaşilor, acţiune făcută sistematic, în respectul a­­devărului, fără respingeri pre­concepute, dar şi fără acceptări necritice, disociind cu grijă ceea ce exprimă tendinţele înaintate ale progresului social, de lucră­rile tributare ideologiei claselor exploatatoare. Legătura cu tradiţia, cu valo­rile autentice care vor dăinui în patrimoniul nostru spiritual, re­flectă, în acelaşi timp, preocu­parea neostenită a partidului de a îndrepta, prin ani, atenţia tuturor creatorilor spre marele public, spre o artă care să co­munice cu majoritatea covîrşi­­toare a poporului, văzînd în a­­ceasta însăşi raţiunea de a fi a artistului, menirea artei şi li­teraturii de factori spirituali creatori, chemaţi să joace un rol formativ dintre cei mai impor­tanţi. Arta noastră de azi, adine im­plantată în solul realităţilor ro­mâneşti socialiste — care au cu­noscut şi parcurg repezi trans­formări de esenţă, inclusiv pe planul conştiinţei — îndrumată permanent de partid in spiritul unei ideologii înaintate, ferm şi nuanţat aplicate, se dezvoltă in­tr-un climat propice, stimulativ, ce oferă largi posibilităţi de ma­nifestare, intr-o mare varietate de expresie stilistică, tuturor personalităţilor creatoare, indi­ferent de vîrstă, naţionalitate sau temperament artistic. Adresîn­­du-se unui public exigent şi e­­ducat, graţie multiplelor mijloa­ce puse la îndemînă de partid şi statul socialist, creatorul de as­tăzi devine un important mode­lator de conştiinţe, un exponent demn şi responsabil al neamului său, un mesager pasionat al i­­deilor inaintate, socialiste. Spre o atare înţelegere a rolului artis­tului în societatea noastră în­demna tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta întilnire cu oamenii de artă şi cultură, atunci cînd spunea : „Noi cre­dem că datoria scriitorilor şi ar­tiştilor este aceea de a contri­bui activ la făurirea omului nou, la formarea conştiinţei socialis­te, la dezvoltarea umanismului socialist, a acelor virtuţi morale pe care dorim să le cultivăm la fiecare cetăţean şi pe care po­porul român le are în însăşi structura sa psihică. Arta va contribui astfel la modelarea u­­nui tip înaintat de om, gata să lupte pentru fericirea, liberta­tea şi independenţa patriei sale, pentru cauza socialismului, pen­tru pace și prietenie între po­poare“. Pagina a 3-a — 5 mai 1971 „Numai socialismul poate crea cu adevărat condiţii pentru realizarea unei reale egalităţi in drepturi intre toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, deoarece el a lichidat exploatarea omului de către om, a trecut mijloacele de producţie in mina poporului şi a asigurat ca oamenii muncii — stăpini ai bunurilor materiale, ai produsului social — să se bucure din plin și in mod egal de toate binefacerile socialismului NICOLAE CEAUŞESCU TIMPUL NOSTRU, AL TUTUROR P­rimul meu articol, scris cu mai bine de trei­zeci de ani in urmă se intitula „Timpul s-a oprit". Scriam despre o generaţie de tineri din care făceam şi eu parte, oameni plini de visuri şi de energie care ne vintu­­ram fără nici un rost pe străzi in lipsa vreunei pers­pective, intr-o societate plină de oprelişti, care pină la urmă ne-a oferit sumbra rea­litate a tranşeelor, anii răz­boiului, distrugerii şi morţii. Acum trăiesc cu emoţie momentul evocării unui alt timp : un timp înaripat, crea­tor de uriaşe valori materiale şi spirituale, deschizător de noi drumuri şi perspective ce pun in mişcare energiile unei ţări întregi, a patriei noastre. E timpul nostru, al tuturor, al ultimului cincinal parcurs, ale cărui sarcini şi izbînzi le-am împărtăşit cu toţii, români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi, contribuind la dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Să­ evoc plaiurile natale sătmărene, care întocmai ca şi celelalte judeţe tinere ale ţării, trăiesc o nouă vârstă di­namică, majoră, plină de răspunderi pentru a se ridica la noua cotă a ţării ? Sau să mă opresc la bătrina citadelă de pe Someş, la Clujul cu care mi-am împărţit anii cei mai rodnici pentru a-i admira vigoarea şi bogăţia spirituală care l-au înscris in aceşti ani printre oraşele de seamă ale lumii, datorită dezvoltării sale industriale, ca şi in domeniile ştiinţei, artei, literaturii. Ochii mei au văzut cum s-a ridicat in aceşti ani din va­lurile Dunării gigantul de la Porţile de Fier, punind in va­loare energii care işi aştep­tau de mult timp stăpinul. Au mai văzut inălţindu-se pe dealurile golaşe de lingă Ga­laţi formidabila citadelă a oţelului cu care, de aseme­nea, ne putem mi­ări in faţa unei lumi întregi. Un nou suflu a dinamizat in toţi aceşti ani ţara, un stil de muncă, o nouă exigenţă, care a pus bazele acelor mu­taţii calitative care ne animă pe toţi şi constituie chezăşia succeselor de viitor, a înfăp­tuirii noului plan cincinal. În spiritul frăţiei şi egalită­ţii în drepturi, realizările cin­cinalului au întărit şi mai mult unitatea poporului nos­tru, în jurul Partidului Co­munist Român. Mărturie vie a acestui adevăr o constituie realizările şi viaţa clocotitoa­re de pe toate meleagurile ţării. Grija pentru afirmarea in domeniul culturii a naţio­nalităţilor conlocuitoare a dat roade bogate. Succesul unei noi cărţi a unui scriitor ro­mân sau maghiar, sărbători­rea în comun a marilor noas­tre tradiţii culturale, afirma­rea atitor noi talente tinere, spectacolele de mare ecou ale scenelor noastre — toate acestea sunt bucurii ale noas­tre, ale tuturor. Păşim in viitor mai bogaţi, mai maturi, mai exigenţi, mai înţelepţi, mai hotăriţi să fructificăm in toate domeni­ile experienţa noastră spre binele omului şi ridicarea ţă­rii spre noi culmi, preţuind competenţa, talentul şi sir­­guinţa, entuziasmul de care este cuprins un întreg po­por care-şi socoteşte acum în­făptuirile realizate sub con­ducerea partidului nostru se­micentenar. Mikó Ervin Încredere şi respect frăţesc l­a 19 februarie a.c. a a­­m­vut loc, după cum se ştie, la Bucureşti Ple­nara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate ger­mană din România, eveni­ment onorat de participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului nostru. O trăsătură esenţială, des­prinsă din lucrările acestei plenare, care a stir­nit un larg ecou, este că in proce­sul luptei şi muncii comune, a oamenilor muncii români cu cei aparţinind naţionali­tăţilor conlocuitoare, ca ur­mare a condiţiilor create de orinduirea socialistă, s-au format sentimentele de fac­tură superioară ale încrede­rii şi respectului frăţesc, ale înaltei responsabilităţi patri­otice. Caracteristică pentru rea­lităţile actuale din ţara noas­tră este participarea activă a tuturor membrilor societăţii, fără deosebire de naţionali­tate, la dezvoltarea economi­că şi social-culturală a ţării, la întreaga viaţă socială, la munca plină de abnegaţie pentru înflorirea continuă a patriei comune . România socialistă,­in ţara noastră sunt astăzi asigurate toate condiţiile ca oamenii muncii de diferite naţionalităţi să se manifeste nestingherit şi plenar in Întreaga viaţă eco­nomică, in ştiinţă, invăţă­­mint, artă şi cultură. Naţio­nalităţile conlocuitoare sint reprezentate in Marea Adu­nare Naţională, in consiliile populare, în conducerea or­ganizaţiilor de masă şi ob­şteşti, oamenii muncii apar­ţinind acestor naţionalităţi pot folosi limba maternă în administraţie şi in activitatea obştească, dispun de şcoli, instituţii cultural-artistice, zia­re, reviste şi edituri, benefi­ciază in egală măsură cu poporul român de toate roa­dele construcţiei socialiste. Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul nostru, pace inte­grantă a Frontului Unităţii Socialiste, s-a încadrat in ac­tivitatea generală de dezvol­tare multilaterală a judeţu­lui Timiş, participind activ împreună cu ceilalţi oameni ai muncii, la toate acţiunile majore iniţiate şi organizate de Comitetul judeţean de partid in domeniul politic, economic şi social-cultural, militează activ pentru conti­nua adincire a prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoa­re. Citeva exemple în acest sens, consider că sunt edifi­catoare. Sub îndrumarea Co­mitetului judeţean de partid, intr-o colaborare foarte rod­nică cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, am iniţiat crearea expoziţiei per­manente de artă plastică, Jäger la Jimbolia, reorgani­zarea Casei memoriale Le­nau in comuna natală a poe­tului, crearea unui grup de cercetări folclorice, care a şi Încheiat prima temă de cer­cetare, şi anume, întocmirea primei bibliografii integrale a etnografiei germane din Banat, precum şi Înfiinţarea unor formaţiuni,­ culturale care desfăşoară­ ăstăzi o­ ac­tivitate de răsunet. Corul „Frantz Schubert" de pildă, participind, in ultimii ■ doi ani cu succes la toate,,festivaluri­le corale care au avut loc, colaborează in prezent cu O­­pera de Stat din Timișoara, la punerea in scenă a operei — concert a lui Schubert „Sakuntala". Apoi fanfara „Pipatsch", care prezintă un program de muzică populară germană şi colaborează cu artiştii Teatrului German de Stat, cvintetul „Banatul", for­maţiunea „Schwabenkinder" din Jimbolia şi altele. Pe lingă Asociaţia Scriitorilor din Ti­mişoara a luat fiinţă cena­clul literar „Adam Müller — Guttenbrunn", care desfă­şoară o activitate rodnică pen­tru promovarea literaturii in limba germană în vestul pa­triei noastre. De asemenea, au fost editate intr-un tiraj de masă antologii de lirică şi proză în dialect şvăbesc. Un puternic impuls a cu­noscut arta amatoare in lim­ba germană. Radioul şi tele­viziunea au emisiuni în limba germană care transmit săptă­­minal reportaje filmate şi în­registrări despre viaţă şi munca populaţiei de naţio­nalitate germană din judeţul Timiş. Formaţiunile artistice de la Giarmata, Maşloc, Da­­rova, Nischidorf, Rec­aş şi al­tele sunt cunoscute astăzi in toate comunele bănăţene şi chiar in afara lor. Consiliul judeţean al oa­menilor muncii de naţiona­litate germană a dat un pu­ternic conţinut patriotic şi so­cialist serbărilor populare şvăbeşti, denumite cunifvaiuti: ja­ catflijiété cultu­rále 71Jn Va­riaş,­ Giarmata, Biled, Peciul nou şi altele tradiţionalele­­ serbări ale portulu­i'' popular - şvăbesc s-au transforrbat in manifestări călduroase ale ataşamentului laig de patrie şi partid­­Toate aceste manifestări culturale şi politice de mare amploare CU Un mesaj pro­fund patriotic şi socialist, au un mare efect educativ asu­pra cetăţenilor de naţionali­tate germană. Ele au devenit azi curente, obişnuite, avind un rol de seamă în formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente, corespun­zătoare eticii noastre socia­liste, determininc­ mutaţii a­­dinci in conştiinţa oamenilor. Semicentenarul Partidului Comunist Român — a parti­dului care a înscris pe stindar­dul său egalitate, dreptate socială şi naţională încă din prima zi a existenţei sale şi care a tradus în fapt aceste nobile principii — oferă un prilej minunat de a ne înzeci cu toţii eforturile pentru a ne pune întreaga capacitate şi pricepere in slujba înfloririi patriei. Interesele noastre ce­le mai vitale, datoria de ce­tăţeni ai unei ţări libere şi înfloritoare cer să ne aducem şi in continuare, contribuţia alături de toţi cetăţenii pa­triei la dezvoltarea multila­terală a României socialiste. Nicolaus Berwanger preşedintele Consiliului judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate germană C­omuna mea natală se nu­meşte Variaş. Vă spune ceva acest nume ? Acei care au mai urmărit, măcar din cînd in cind, rubricile agricole ale ziarelor centrale poate că au reţinut numele localităţii. Pen­tru că dezvoltarea comunei Va­riaş este înainte de toate rezul­tatul dezvoltării unităţilor ei a­­gricole socialiste. Întreprinderea agricolă de stat este cunoscută in toată ţara ca o unitate din cele mai dezvoltate, producă­toare de cereale, carne şi lapte. Numai in anul 1970, producţia globală se ridica la o valoare de peste 57 milioane lei, faţă de 43 milioane lei, cit a fost realizat in 1966. Notez la începutul acestor în­semnări datele de mai sus care, prin limbajul lor sugestiv şi de­osebit de emoţionant, oferă o imagine reală. Or, pasiunea pen­tru real este pentru mine condi­ţia sine qua non a existenţei. Variaşul este o comună unde­va la nord-vest de Timişoara, poate puţin pierdută in palma cimpiei, a mănoasei, bogatei şi fericitei cîmpii bănăţene. S-au scris sute de pagini despre Va­riaş, dar niciodată îndeajuns. Nu am pretenţia că voi epuiza acest subiect. Poate voi încerca aceas­ta intr-o lucrare mai amplă, dar cine poate avea pretenţia că poate imortaliza timpul ? Pentru că viaţa unei localităţi este În­suşi timpul şi, deci, miine se vor naşte in mod cert noi fapte. Pentru că realitatea noastră so­­cialistă are caracterul unei veş­nice înnoiri, a păşirii neîntrerupte in intimpinarea noului. Am scris „uliţa copilăriei" cu gîndul la Ionel Teodoreanu dar înţeleg prin ea localitatea în­treagă, vatra noastră străbună, a tuturor celor care locuim aici, in­diferent de limba pe care o vor­bim. Aşa cum am cunoscut-o şi aşa cum o cunosc mereu, căci de fiecare dată este alta, nouă. Nu demult am poposit pentru o seară la căminul cultural, cu ocazia apariţiei unui volum de versuri. S-au adunat atunci in sală consătenii mei, oameni de cele mai diverse îndeletniciri şi virste, oameni de cele mai di­verse ocupaţii. Printre ei şi Du­­şan Vlasici, preşedintele coope­rativei agricole de producţie, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, deputat în Marea Adu­nare Naţională, şi Velimir Ran­­cov, secretarul comitetului comu­nal de partid. Şi am prins, un zbor doar, citeva vorbe rostite de aceşti doi fii ai comunei. Ele se refereau la viitor, la înfrumu­seţarea localităţii. Căci, ceea ce reprezintă in primul rînd o măr­turie a hărniciei locuitorilor, este şi aspectul comunei. Pot spune, fără a exagera, că Varia­şul păşeşte cu paşi imenşi spre oraş. Covoare de trotuare şi as­falt se întind in toată comuna. Mare este numărul caselor nou construite. Maidanele din jurul străzilor au dispărut, s-au con­struit două magazine universale. Variaşul are astăzi cea mai fru­moasă clădire a Şcolii generale din judeţul Timiş. Este o clădire cu două etaje, cu încălzire cen­trală, cu 16 săli de clasă şi cu două laboratoare pentru chimie, fizică şi ştiinţe naturale. Această clădire şi-a primit botezul in toamna anului trecut. Tot recent a fost terminată şi renovarea ci­nematografului cu 320 de locuri. S-au mai construit multe, dar în­semnările de faţă nu se vor un proces-verbal al înfăptuirilor gospodăreşti. Cei peste 4 500 de locuitori, români, germani, maghiari, sirbi şi de alte naţionalităţi — se mindresc cu realizările obţinute. Dar ei muncesc împreună cu rîvnă pentru ca aşezarea să de­vină şi mai frumoasă. Noi avem calitatea de a mărturisi făţiş glo­durile şi de a ne privi mereu in faţă. Este, de altfel, calitatea fie­cărui cetăţean cinstit al Româ­niei socialiste. Am stat de vorbă in nenumă­rate rinduri cu oamenii. Am vizi­tat multe case. Nu voi enumera ce cuprind gospodăriile lor. Lo­cuitorii Variaşului — fără deose­bire de naţionalitate sunt, de fapt, o colectivitate a prieteniei, o mare familie, însufleţită de idealurile partidului. In ritmul muncii, mîinile se întind şi se în­­gemănează in gesturi care se numesc, de fapt, unitate şi frăţie socialistă. Astăzi, cînd spui Variaş, te gin­­deşti la roadele pămintului, la miile de animale ale fermelor zootehnice, la serele care scli­pesc sub bătaia razelor solare. Te gindeşti la munca localnici­lor, la hărnicia miinilor acestor oameni cu feţele arse de soare, dar zimbitoare, care fac ca an de an să sporească bogăţia. Iz­vorul bunăstării trebuie căutat, înainte de toate, in munca înfră­ţită a oamenilor fără deosebire de naţionalitate, care ne simţim cu adevărat la noi acasă, in semnificaţiile vremurilor noastre noi, care dobindesc mereu neste­mate socialiste, pe drumul călă­uzit de Partidul Comunist Ro­mân. LA NOI ACASĂ Ivo Muncian

Next