România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)
1971-05-05 / nr. 8251
D ROMANIA IN CIRCUITUL ECONOMIC MONDIAL DE VALORI ezvoltarea în ritmuri rapide a economiei naţionale, ca urmare a Înfăptuirii politicii Partidului Comunist Român, în centrul căreia a fost situată cu consecvenţă industrializarea socialistă, a avut drept efect direct o intensificare fără precedent a participării României la circuitul economic mondial de valori materiale. Aceasta reflectă încadrarea ţării noastre în tendinţele care se înregistrează pe plan mondial, de creştere în ritmuri rapide a comerţului exterior şi, în acelaşi timp, faptul că, din ce în ce mai vizibil, în condiţiile schimbării locului ţării noastre în diviziunea internaţională a muncii, comerţul exterior devine un autentic factor de creştere economică. Este suficient să amintim că, în anul 1970, volumul comerţului exterior a fost de 12 ori mai mare decît în 1938 , faţă de anul 1950, comerţul exterior a crescut de peste 8 ori. In anii ultimului cincinal, volumul total al comerţului ex-enterior a sporit cu 75%, depăşiri du-se sarcina prevăzută în plan, dinamică ce situează ţara noastră printre ţările cu un ritm rapid de creştere a schimburilor externe. Totodată, aria geografică a relaţiilor economice ale României s-a extins continuu cuprinzînd în anul 1970, 110 state din toate continentele. Demn de menţionat este faptul că raporturile economice ale ţării noastre cu 70 dintre aceste state sunt în prezent favorizate de cadrul stabil al unor acorduri comerciale şi de cooperare economică bilaterale încheiate pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, avantajului şi respectului reciproc. Dar adevăratele dimensiuni ale dezvoltării comerţului nostru extern sunt date de modificările calitative intervenite ca urmare a construirii industriei moderne a României socialiste. Dacă în anul 1938, peste 80% din export era format din materii prime, iar produsele industriei constructoare ocupau mai puţin de 1%, în 1965, produsele industriale — maşini, utilaje, produse chimice, bunuri de consum prelucrate — ocupau 36% din total, pentru ca la sfîrşitul cincinalului să se ridice la 48,5%. Nu trebuie să uităm că, în anul 1938, România trebuia să dea pentru o tonă de produse importate 8,9 şi, uneori, 10 tone de produse, ceea ce reflecta caracterul extrem de dezavantajos al schimburilor economice pe care le făceam. Astăzi, ca urmare a eforturilor pe care le-am desfăşurat in direcţia industrializării, acest raport s-a redus la doi, la unu, iar preocupările consecvente ale partidului pentru ridicarea continuă a eficienţei comerţului exterior, pentru oferirea la export a unor produse din ce în ce mai industrializate, vor avea un efect din ce în ce mai favorabil pentru economia noastră. De altfel, anii ultimului cincinal au consemnat apariţia produselor româneşti pe pieţele internaţionale într-o gamă mai largă şi într-o cantitate sporită, cu un nivel tehnic în continuă creştere, o participare din ce în ce mai activă a României la tot mai numeroase manifestări economice internaţionale, tîrguri şi expoziţii. Noi tipuri de instalaţii de foraj, locomotive Diesel hidraulice de 1250 C.P., tipuri moderne de tractoare, de maşiniunelte, elemente de automatizare, produse electrotehnice etc. au îmbogăţit gama produselor româneşti care fac cunoscute peste hotare hărnicia şi capacitatea poporului nostru. Reuşind să se afirme pe pieţele internaţionale pentru unele sectoare ale industriei prelucrătoare — autocamioane, autotractoare, autoturisme de teren, locomotive Diesel electrice, strunguri, rulmenţi, mase plastice — o mare parte din producţie este destinată exportului. Toate acestea au făcut să crească aprecierea cercurilor de afaceri străine pentru potenţialul României de a fi un partener comercial interesant. O mărturie elocventă o constituie şi atenţia cu care a fost primită prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti cu a cărui ocazie, reprezentanţii firmelor străine au remarcat calitatea şi nivelul tehnic al produselor româneşti şi şi-au exprimat interesul pentru intensificarea relaţiilor economice cu ţara noastră. Succesele incontestabile pe care le-a înregistrat ţara noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea comerţului exterior, în intensificarea participării sale la circuitul mondial de valori materiale nu înseamnă însă că au fost valorificate la maximum toate rezervele şi posibilităţile economiei noastre. Recenta consfătuire consacrată problemelor comerţului exterior, cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu această ocazie, reflectând grija deosebită pe care partidul o acordă acestui sectorimportant al economiei naţionale, au evidenţiat o serie de probleme care trebuie să stea în centrul atenţiei pentru a se crea condiţii de ridicare a comerţului nostru exterior pe o treaptă superioară de eficienţă economică. Concretizată în promovarea produselor româneşti şi în obţinerea unor preţuri avantajoase la exporturi, concomitent cu preţuri cit mai convenabile la importuri, ridicarea eficienţei activităţii de comerţ exterior impune, datorită complexităţii pe care o prezintă, conjugarea eforturilor tuturor factorilor care acţionează în sfera producţiei, a transporturilor şi a comercializării. După cum a reieşit din cuvîntarea secretarului general al partidului, în care a fost făcută o riguroasă analiză a întregii activităţi de comerţ exterior, printre principalele probleme care trebuie să stea în atenţie sunt mai buna cunoaştere a cererilor pe piaţa externă, cererea şi oferta la export a unor produse cu un nivel tehnic din ce în ce mai ridicat şi de calitate ridicată, care, valorificînd superior potenţialul uman, tehnic şi material al ţării să se impună pe piaţa mondială, respectarea cu stricteţe a termenelor şi a altor clauze contractuale, adaptarea operativă a producţiei la cerinţele consumatorilor. Măsurile adoptate de partid privind îmbunătăţirea organizării şi conţinutului activităţii de comerţ exterior şi care trebuie privite în cadrul concepţiei de ansamblu elaborată de Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1967, în vederea perfecţionării sistemului de organizare, conducere şi planificare a economiei naţionale, Legea cu privire la activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică creează cadrul propice pentru manifestarea largă a spiritului de iniţiativă şi de răspundere în acest domeniu de activitate, pentru ridicarea eficienţei sale economice. Aşezarea pe baze economice a activităţii de comerţ exterior, reflectarea în indicatorii întreprinderilor productive a rezultatelor acestei activităţi este menită să schimbe optica producătorului, care devine acum, şi un exportator direct interesat de prestigiul produselor sale, deplin răspunzător şi cointeresat în îndeplinirea sarcinilor de comerţ exterior, fiecărei întreprinderi revenindu-i misiunea de a-şi stabili obiective judicioase, în care importurile raţionale să se îmbine cu exporturi avantajoase. Fapt cu atît mai necesar, cu cît, pentru perioada 1971—1975, planul de comerţ exterior prevede o nouă creştere a schimburilor cu toate ţările, dezvoltarea substanţială a exportului şi modificării radicale de structură. Astfel, volumul total al schimburilor comerciale va crește cu un ritm mediu anual de 9,2—10,5%, urmînd să fie cu peste 65°,o mai mare decît în cincinalul precedent. Exportul va trebui să crească într-un ritm mai rapid de 12,8%, în vederea asigurării echilibrului balanţei de plăţi, iar orientarea către exportul unor produse cu un înalt grad de prelucrare industrială, care înglobează muncă de complexitate superioară să se concretizeze într-o creştere a ponderii maşinilor şi utilajelor pină la circa 28', 6 din volumul total al exportului. Realizarea acestor obiective impune ca efortul in domeniul producţiei în vederea realizării integrale a fondului de marfă pentru export, a reducerii sistematice a costurilor, a îmbunătăţirii calităţii şi introducerii accelerate de produse în fabricaţie să fie susţinut de o politică comercială externă activă. In spiritul politicii externe a partidului nostru, în anii următori, vor cunoaşte o puternică dezvoltare relaţiile cu ţările socialiste, care vor reprezenta, ca şi pînă acum, principalii noştri parteneri comerciali, urmînd să deţină peste jumătate din schimburile noastre comerciale. O însemnată creştere şi diversificare vor cunoaşte, în actualul cincinal, relaţiile noastre cu ţările membre ale C.A.E.R., România acţionînd consecvent pentru perfecţionarea activităţii C.A.E.R. în spiritul principiilor pe care se întemeiază relaţiile dintre ţările socialiste, în spiritul documentelor care stau la baza acestui organism. Există, de asemenea, mari rezerve, care urmează să fie valorificate cît mai complet, de a dezvolta relaţiile economice cu toate ţările socialiste,România va continua, totodată, să dezvolte relaţiile economice cu toate ţările lumii. Se vor lărgi, de asemenea, relaţiile noastre cu ţările în curs de dezvoltare, relaţii cărora România le acordă o deosebită importanţă. Stabilind aceste linii directoare ale dezvoltării comerţului exterior al ţării noastre. Consfătuirea consacrată problemelor relaţiilor economice internaţionale a precizat ca necesară intensificarea eforturilor pentru diversificarea formelor acestor relaţii. Referindu-se la aceste probleme, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că „Experienţa internaţională arată că în raporturile dintre state se impun tot mai puternic noi forme de colaborare, îndeosebi cooperarea în producţie, care determină şi stimulează diversificarea şi lărgirea legăturilor economice, creşterea eficienţei lor“. Acţionînd în acest spirit, România a promovat şi promovează diferite forme de cooperare, încheind pînă în prezent acorduri de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică cu 60 de ţări. Se poate presupune că, în anii următori, se va înregistra o creştere substanţială a acestei activităţi şi implicit a unor rezultate favorabile. De altfel, acţiunile de cooperare în curs de desfăşurare, atît cu ţările socialiste cît şi cu firme din ţările capitaliste demonstrează ce posibilităţi vaste oferă acest domeniu. Aşa cum s-a prevăzut în concluziile Consfătuirii, pentru intensificarea acţiunilor in domeniul cooperării, programele pe ministere vor fi detaliate pe Unităţi producătoare cu responsabilitate şi termene precise de realizare. Dezvoltarea în continuare a economiei noastre naţionale bazată pe înfăptuirea politicii de industrializare socialistă, promovarea progresului tehnic vor crea noi posibilităţi obiective de lărgire a relaţiilor economice externe. Coroborate cu măsurile luate privind perfecţionarea condiţiilor organizatorice şi crearea cadrului juridic optim pentru desfăşurarea relaţiilor economice cu ţările partenere, ele dau siguranţa îndeplinirii sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român în domeniul dezvoltării relaţiilor economice internaţionale, al dezvoltării şi diversificării continue a acestor relaţii în scopul progresului neîntrerupt şi multilateral al patriei şi poporului nostru, spre folosul creării unui climat de înţelegere şi colaborare internaţională. Nicoară Ionescu "Románia liberó“ STINDARD AL CULTURII ÎNAINTATE În cinstea aniversării semicentenarului partidului, colectivele de muncă ale Uzinei „Electroputere" Craiova s-au angajat să fabrice mai devreme toate piesele necesare construcţiei autotransformatorului de 400 KVA — ultimul destinat hidrocentralei de la Porţile de Fier şi a celui de 250 KVA pentru termocentrala de la Rogojelu. Un clişeu : aspect din secţia de transformatoare mari a uzinei craiovene. Foto : AGERPRES (Urmare din pag. 1) Anilor săi“, cind au fost realizate condiţiile favorabile pentru înflorirea culturii naţionale, aceste trăsături de permanenţă ale culturii româneşti sunt ridicate pe o nouă treaptă, cunosc epoca deplinei lor afirmări, ca o împlinire firească aşezată organic pe temeiul tuturor înfăptuirilor anterioare. In societatea noastră socialistă, arta şi literatura se dezvoltă păstrînd necontenit legătura cu tot ce s-a creat valoros trainic, fecund în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat; din îndemnul partidului s-a întreprins o vastă acţiune de valorificare şi încorporare în orizontul de cultură actual a moştenirii înaintaşilor, acţiune făcută sistematic, în respectul adevărului, fără respingeri preconcepute, dar şi fără acceptări necritice, disociind cu grijă ceea ce exprimă tendinţele înaintate ale progresului social, de lucrările tributare ideologiei claselor exploatatoare. Legătura cu tradiţia, cu valorile autentice care vor dăinui în patrimoniul nostru spiritual, reflectă, în acelaşi timp, preocuparea neostenită a partidului de a îndrepta, prin ani, atenţia tuturor creatorilor spre marele public, spre o artă care să comunice cu majoritatea covîrşitoare a poporului, văzînd în aceasta însăşi raţiunea de a fi a artistului, menirea artei şi literaturii de factori spirituali creatori, chemaţi să joace un rol formativ dintre cei mai importanţi. Arta noastră de azi, adine implantată în solul realităţilor româneşti socialiste — care au cunoscut şi parcurg repezi transformări de esenţă, inclusiv pe planul conştiinţei — îndrumată permanent de partid in spiritul unei ideologii înaintate, ferm şi nuanţat aplicate, se dezvoltă intr-un climat propice, stimulativ, ce oferă largi posibilităţi de manifestare, intr-o mare varietate de expresie stilistică, tuturor personalităţilor creatoare, indiferent de vîrstă, naţionalitate sau temperament artistic. Adresîndu-se unui public exigent şi educat, graţie multiplelor mijloace puse la îndemînă de partid şi statul socialist, creatorul de astăzi devine un important modelator de conştiinţe, un exponent demn şi responsabil al neamului său, un mesager pasionat al ideilor inaintate, socialiste. Spre o atare înţelegere a rolului artistului în societatea noastră îndemna tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta întilnire cu oamenii de artă şi cultură, atunci cînd spunea : „Noi credem că datoria scriitorilor şi artiştilor este aceea de a contribui activ la făurirea omului nou, la formarea conştiinţei socialiste, la dezvoltarea umanismului socialist, a acelor virtuţi morale pe care dorim să le cultivăm la fiecare cetăţean şi pe care poporul român le are în însăşi structura sa psihică. Arta va contribui astfel la modelarea unui tip înaintat de om, gata să lupte pentru fericirea, libertatea şi independenţa patriei sale, pentru cauza socialismului, pentru pace și prietenie între popoare“. Pagina a 3-a — 5 mai 1971 „Numai socialismul poate crea cu adevărat condiţii pentru realizarea unei reale egalităţi in drepturi intre toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, deoarece el a lichidat exploatarea omului de către om, a trecut mijloacele de producţie in mina poporului şi a asigurat ca oamenii muncii — stăpini ai bunurilor materiale, ai produsului social — să se bucure din plin și in mod egal de toate binefacerile socialismului NICOLAE CEAUŞESCU TIMPUL NOSTRU, AL TUTUROR Primul meu articol, scris cu mai bine de treizeci de ani in urmă se intitula „Timpul s-a oprit". Scriam despre o generaţie de tineri din care făceam şi eu parte, oameni plini de visuri şi de energie care ne vinturam fără nici un rost pe străzi in lipsa vreunei perspective, intr-o societate plină de oprelişti, care pină la urmă ne-a oferit sumbra realitate a tranşeelor, anii războiului, distrugerii şi morţii. Acum trăiesc cu emoţie momentul evocării unui alt timp : un timp înaripat, creator de uriaşe valori materiale şi spirituale, deschizător de noi drumuri şi perspective ce pun in mişcare energiile unei ţări întregi, a patriei noastre. E timpul nostru, al tuturor, al ultimului cincinal parcurs, ale cărui sarcini şi izbînzi le-am împărtăşit cu toţii, români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi, contribuind la dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Să evoc plaiurile natale sătmărene, care întocmai ca şi celelalte judeţe tinere ale ţării, trăiesc o nouă vârstă dinamică, majoră, plină de răspunderi pentru a se ridica la noua cotă a ţării ? Sau să mă opresc la bătrina citadelă de pe Someş, la Clujul cu care mi-am împărţit anii cei mai rodnici pentru a-i admira vigoarea şi bogăţia spirituală care l-au înscris in aceşti ani printre oraşele de seamă ale lumii, datorită dezvoltării sale industriale, ca şi in domeniile ştiinţei, artei, literaturii. Ochii mei au văzut cum s-a ridicat in aceşti ani din valurile Dunării gigantul de la Porţile de Fier, punind in valoare energii care işi aşteptau de mult timp stăpinul. Au mai văzut inălţindu-se pe dealurile golaşe de lingă Galaţi formidabila citadelă a oţelului cu care, de asemenea, ne putem miări in faţa unei lumi întregi. Un nou suflu a dinamizat in toţi aceşti ani ţara, un stil de muncă, o nouă exigenţă, care a pus bazele acelor mutaţii calitative care ne animă pe toţi şi constituie chezăşia succeselor de viitor, a înfăptuirii noului plan cincinal. În spiritul frăţiei şi egalităţii în drepturi, realizările cincinalului au întărit şi mai mult unitatea poporului nostru, în jurul Partidului Comunist Român. Mărturie vie a acestui adevăr o constituie realizările şi viaţa clocotitoare de pe toate meleagurile ţării. Grija pentru afirmarea in domeniul culturii a naţionalităţilor conlocuitoare a dat roade bogate. Succesul unei noi cărţi a unui scriitor român sau maghiar, sărbătorirea în comun a marilor noastre tradiţii culturale, afirmarea atitor noi talente tinere, spectacolele de mare ecou ale scenelor noastre — toate acestea sunt bucurii ale noastre, ale tuturor. Păşim in viitor mai bogaţi, mai maturi, mai exigenţi, mai înţelepţi, mai hotăriţi să fructificăm in toate domeniile experienţa noastră spre binele omului şi ridicarea ţării spre noi culmi, preţuind competenţa, talentul şi sirguinţa, entuziasmul de care este cuprins un întreg popor care-şi socoteşte acum înfăptuirile realizate sub conducerea partidului nostru semicentenar. Mikó Ervin Încredere şi respect frăţesc la 19 februarie a.c. a amvut loc, după cum se ştie, la Bucureşti Plenara Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană din România, eveniment onorat de participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru. O trăsătură esenţială, desprinsă din lucrările acestei plenare, care a stirnit un larg ecou, este că in procesul luptei şi muncii comune, a oamenilor muncii români cu cei aparţinind naţionalităţilor conlocuitoare, ca urmare a condiţiilor create de orinduirea socialistă, s-au format sentimentele de factură superioară ale încrederii şi respectului frăţesc, ale înaltei responsabilităţi patriotice. Caracteristică pentru realităţile actuale din ţara noastră este participarea activă a tuturor membrilor societăţii, fără deosebire de naţionalitate, la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării, la întreaga viaţă socială, la munca plină de abnegaţie pentru înflorirea continuă a patriei comune . România socialistă,in ţara noastră sunt astăzi asigurate toate condiţiile ca oamenii muncii de diferite naţionalităţi să se manifeste nestingherit şi plenar in Întreaga viaţă economică, in ştiinţă, invăţămint, artă şi cultură. Naţionalităţile conlocuitoare sint reprezentate in Marea Adunare Naţională, in consiliile populare, în conducerea organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenii muncii aparţinind acestor naţionalităţi pot folosi limba maternă în administraţie şi in activitatea obştească, dispun de şcoli, instituţii cultural-artistice, ziare, reviste şi edituri, beneficiază in egală măsură cu poporul român de toate roadele construcţiei socialiste. Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din judeţul nostru, pace integrantă a Frontului Unităţii Socialiste, s-a încadrat in activitatea generală de dezvoltare multilaterală a judeţului Timiş, participind activ împreună cu ceilalţi oameni ai muncii, la toate acţiunile majore iniţiate şi organizate de Comitetul judeţean de partid in domeniul politic, economic şi social-cultural, militează activ pentru continua adincire a prieteniei şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. Citeva exemple în acest sens, consider că sunt edificatoare. Sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, intr-o colaborare foarte rodnică cu Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, am iniţiat crearea expoziţiei permanente de artă plastică, Jäger la Jimbolia, reorganizarea Casei memoriale Lenau in comuna natală a poetului, crearea unui grup de cercetări folclorice, care a şi Încheiat prima temă de cercetare, şi anume, întocmirea primei bibliografii integrale a etnografiei germane din Banat, precum şi Înfiinţarea unor formaţiuni, culturale care desfăşoară ăstăzi o activitate de răsunet. Corul „Frantz Schubert" de pildă, participind, in ultimii ■ doi ani cu succes la toate,,festivalurile corale care au avut loc, colaborează in prezent cu Opera de Stat din Timișoara, la punerea in scenă a operei — concert a lui Schubert „Sakuntala". Apoi fanfara „Pipatsch", care prezintă un program de muzică populară germană şi colaborează cu artiştii Teatrului German de Stat, cvintetul „Banatul", formaţiunea „Schwabenkinder" din Jimbolia şi altele. Pe lingă Asociaţia Scriitorilor din Timişoara a luat fiinţă cenaclul literar „Adam Müller — Guttenbrunn", care desfăşoară o activitate rodnică pentru promovarea literaturii in limba germană în vestul patriei noastre. De asemenea, au fost editate intr-un tiraj de masă antologii de lirică şi proză în dialect şvăbesc. Un puternic impuls a cunoscut arta amatoare in limba germană. Radioul şi televiziunea au emisiuni în limba germană care transmit săptăminal reportaje filmate şi înregistrări despre viaţă şi munca populaţiei de naţionalitate germană din judeţul Timiş. Formaţiunile artistice de la Giarmata, Maşloc, Darova, Nischidorf, Recaş şi altele sunt cunoscute astăzi in toate comunele bănăţene şi chiar in afara lor. Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană a dat un puternic conţinut patriotic şi socialist serbărilor populare şvăbeşti, denumite cunifvaiuti: ja catflijiété culturále 71Jn Variaş, Giarmata, Biled, Peciul nou şi altele tradiţionalele serbări ale portului'' popular - şvăbesc s-au transforrbat in manifestări călduroase ale ataşamentului laig de patrie şi partidToate aceste manifestări culturale şi politice de mare amploare CU Un mesaj profund patriotic şi socialist, au un mare efect educativ asupra cetăţenilor de naţionalitate germană. Ele au devenit azi curente, obişnuite, avind un rol de seamă în formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi comportamente, corespunzătoare eticii noastre socialiste, determininc mutaţii adinci in conştiinţa oamenilor. Semicentenarul Partidului Comunist Român — a partidului care a înscris pe stindardul său egalitate, dreptate socială şi naţională încă din prima zi a existenţei sale şi care a tradus în fapt aceste nobile principii — oferă un prilej minunat de a ne înzeci cu toţii eforturile pentru a ne pune întreaga capacitate şi pricepere in slujba înfloririi patriei. Interesele noastre cele mai vitale, datoria de cetăţeni ai unei ţări libere şi înfloritoare cer să ne aducem şi in continuare, contribuţia alături de toţi cetăţenii patriei la dezvoltarea multilaterală a României socialiste. Nicolaus Berwanger preşedintele Consiliului judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate germană Comuna mea natală se numeşte Variaş. Vă spune ceva acest nume ? Acei care au mai urmărit, măcar din cînd in cind, rubricile agricole ale ziarelor centrale poate că au reţinut numele localităţii. Pentru că dezvoltarea comunei Variaş este înainte de toate rezultatul dezvoltării unităţilor ei agricole socialiste. Întreprinderea agricolă de stat este cunoscută in toată ţara ca o unitate din cele mai dezvoltate, producătoare de cereale, carne şi lapte. Numai in anul 1970, producţia globală se ridica la o valoare de peste 57 milioane lei, faţă de 43 milioane lei, cit a fost realizat in 1966. Notez la începutul acestor însemnări datele de mai sus care, prin limbajul lor sugestiv şi deosebit de emoţionant, oferă o imagine reală. Or, pasiunea pentru real este pentru mine condiţia sine qua non a existenţei. Variaşul este o comună undeva la nord-vest de Timişoara, poate puţin pierdută in palma cimpiei, a mănoasei, bogatei şi fericitei cîmpii bănăţene. S-au scris sute de pagini despre Variaş, dar niciodată îndeajuns. Nu am pretenţia că voi epuiza acest subiect. Poate voi încerca aceasta intr-o lucrare mai amplă, dar cine poate avea pretenţia că poate imortaliza timpul ? Pentru că viaţa unei localităţi este Însuşi timpul şi, deci, miine se vor naşte in mod cert noi fapte. Pentru că realitatea noastră socialistă are caracterul unei veşnice înnoiri, a păşirii neîntrerupte in intimpinarea noului. Am scris „uliţa copilăriei" cu gîndul la Ionel Teodoreanu dar înţeleg prin ea localitatea întreagă, vatra noastră străbună, a tuturor celor care locuim aici, indiferent de limba pe care o vorbim. Aşa cum am cunoscut-o şi aşa cum o cunosc mereu, căci de fiecare dată este alta, nouă. Nu demult am poposit pentru o seară la căminul cultural, cu ocazia apariţiei unui volum de versuri. S-au adunat atunci in sală consătenii mei, oameni de cele mai diverse îndeletniciri şi virste, oameni de cele mai diverse ocupaţii. Printre ei şi Duşan Vlasici, preşedintele cooperativei agricole de producţie, membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, deputat în Marea Adunare Naţională, şi Velimir Rancov, secretarul comitetului comunal de partid. Şi am prins, un zbor doar, citeva vorbe rostite de aceşti doi fii ai comunei. Ele se refereau la viitor, la înfrumuseţarea localităţii. Căci, ceea ce reprezintă in primul rînd o mărturie a hărniciei locuitorilor, este şi aspectul comunei. Pot spune, fără a exagera, că Variaşul păşeşte cu paşi imenşi spre oraş. Covoare de trotuare şi asfalt se întind in toată comuna. Mare este numărul caselor nou construite. Maidanele din jurul străzilor au dispărut, s-au construit două magazine universale. Variaşul are astăzi cea mai frumoasă clădire a Şcolii generale din judeţul Timiş. Este o clădire cu două etaje, cu încălzire centrală, cu 16 săli de clasă şi cu două laboratoare pentru chimie, fizică şi ştiinţe naturale. Această clădire şi-a primit botezul in toamna anului trecut. Tot recent a fost terminată şi renovarea cinematografului cu 320 de locuri. S-au mai construit multe, dar însemnările de faţă nu se vor un proces-verbal al înfăptuirilor gospodăreşti. Cei peste 4 500 de locuitori, români, germani, maghiari, sirbi şi de alte naţionalităţi — se mindresc cu realizările obţinute. Dar ei muncesc împreună cu rîvnă pentru ca aşezarea să devină şi mai frumoasă. Noi avem calitatea de a mărturisi făţiş glodurile şi de a ne privi mereu in faţă. Este, de altfel, calitatea fiecărui cetăţean cinstit al României socialiste. Am stat de vorbă in nenumărate rinduri cu oamenii. Am vizitat multe case. Nu voi enumera ce cuprind gospodăriile lor. Locuitorii Variaşului — fără deosebire de naţionalitate sunt, de fapt, o colectivitate a prieteniei, o mare familie, însufleţită de idealurile partidului. In ritmul muncii, mîinile se întind şi se îngemănează in gesturi care se numesc, de fapt, unitate şi frăţie socialistă. Astăzi, cînd spui Variaş, te gindeşti la roadele pămintului, la miile de animale ale fermelor zootehnice, la serele care sclipesc sub bătaia razelor solare. Te gindeşti la munca localnicilor, la hărnicia miinilor acestor oameni cu feţele arse de soare, dar zimbitoare, care fac ca an de an să sporească bogăţia. Izvorul bunăstării trebuie căutat, înainte de toate, in munca înfrăţită a oamenilor fără deosebire de naţionalitate, care ne simţim cu adevărat la noi acasă, in semnificaţiile vremurilor noastre noi, care dobindesc mereu nestemate socialiste, pe drumul călăuzit de Partidul Comunist Român. LA NOI ACASĂ Ivo Muncian