România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)

1971-07-24 / nr. 8320

Pagina a 2-a24 iulie 7977 România liberă••tf VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (Urmare din pop. ) In holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cît mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgovişte“, ancorat în faţa Gării Maritime. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ştefan Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi prin compartimentele cargoului, li se oferă explicaţii de ordin constructiv şi funcţional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate şi mărfurilor transportate. Din 1957 şi pînă astăzi, nava „Tîrgovişte“, realizarea constructorilor navali din Galaţi, este condusă de Ştefan Vasiliu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de condiţiile de muncă şi de viaţă ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare şi descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operaţiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi portul. Ca două uriaşe brațe de piatră, impunătoarele diguri, construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniştită de apă de 523 ha, de două ori şi jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave româneşti şi străine de mare tonaj , în onoarea sosirii conducătorului partidului şi statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoţeşte pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosinţă. Aici se dau noi explicaţii în legătură cu dezvoltarea portului Constanţa. Construcţia socialistă, industrializarea în ritm rapid a ţării au dus la creşterea considerabilă a schimburilor economice internaţionale ale României. Au crescut şi s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanţa plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea şi alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, maşini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei şi instalaţii chimice complexe. Ponderea României în comerţul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît şi calitativ. Constructorii portului dau explicaţii în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri şi dane mineraliere, petroliere şi pentru mărfuri generale, platforme, depozite şi magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clădiri administrative şi feroviare, etc. S-au şi dat în exploatare primele dane, platforme şi magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lingă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lîngă instalaţiile pentru manipularea produselor petroliere, de iluminare, semnalizare şi dirijare a navigaţiei şi transporturilor feroviare din incinta portului. Noul bazin portuar — de două ori şi jumătate mai mare decît cel vechi — dispune de adîncimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit şi modernizat, portul Constanţa se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin darea în exploatare a celor 48 de noi dane, la care vor putea acosta nave pînă la 80 000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La dana 64, conducătorii de partid şi de stat sunt invitaţi să viziteze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasament de 25 000 tdw, construit în Japonia. Cargoul, întors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul portului, Nicolae Zeicu, înfăţişează oaspeţilor şi unele aspecte privind dezvoltarea flotei comercile. Flota noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru mărfuri generale, mineraliere şi petroliere de diferite mărimi, realizate în ţară sau pe marile şantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de tone. In portul Constanţa se manipulează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri faţă de realizările anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. In ultimul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2 000 de nave româneşti şi străine şi au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. In cabina de comandă a vasului, se studiază încă o dată soluţiile adoptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primeşte altă destinaţie, acestora atribuindu-li-se o altă dană, mai în interiorul portului. Pentru transportul petrolului de la navă la rezervoare se recomandă construirea unor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala maşinilor, în cabine secretarul general al partidului se întreţine cu marinarii asupra condiţiilor de viaţă şi activitate pe vas, asupra problemelor cu care se confruntă în lungile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea“ face legătura între Constanţa şi porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se pătrunde în larg şi, după ce se descrie un arc de cerc, se acostează în faţa imenselor instalaţii ale şantierului naval constănţean. Sute şi sute de constructori navali au venit să-l salute pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, în faţa unor sugestive planşe şi machete, ing. Dumitru Fuiorea prezintă stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare ale acestei întreprinderi a construcţiilor de nave care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existenţă. Planurile de dezvoltare a navigaţiei maritime, precum şi a celei pe rîurile interioare ale ţării, pun în faţa şantierului sarcini de mare importanţă. Şantierul de construcţii navale din Constanţa, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă maritimă cu o capacitate de 1920 tone, devine şantierul naval nr. 1 al ţării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacităţi cuprinse între 25 000—60 000 tdw, iar, în perspectivă, coloși plutitori de 150 000 tdw. Se detailează proiectul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri uscate se va realiza un ciclu productiv cu o capacitate anuală în șantier de 5—6 nave mari. Se analizează problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporească de la 1 850, în prezent, la 4 600 în 1975. In prezent, în partea sudică a portului vechi constructorii hidrotehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închiderea incintei viitoarelor docuri uscate. Acestea — unul pentru construcţii şi altul pentru reparaţii de nave — vor semăna cu două bazine alăturate, fiecare avînd cîte o ecluză şi instalaţii puternice pentru evacuarea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. In Interiorul lor vor putea intra la reparaţii sau vor fi construite pe uscat nave de mare tonaj, iniţial de 50 000—80 000 tdw, iar în perspectivă pînă la 150 000 tdw. Construcţia noului şantier naval ridică probleme deosebit de complicate, între care desecarea şi umplerea unor mari suprafeţe de apă, devierea unora din caductele existente, mari lucrări de excavare, impermeabilizări pe suprafeţe întinse şi la mari adîncimi. In timpul vizitei pe şantier, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă cîteva cargouri de 1 920 tdw., aflate în construcţie. Se subliniază că preocuparea constructorilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui asemenea vas şi că eforturile şi progresele constructorilor în această direcţie sunt remarcabile. Ultimele cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15—20 tone şi dispun de instalaţii de navigaţie cu un grad superior de automatizare. La sectorul mecanic al şantierului, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în termen a tuturor comenzilor solicitate de benficiar. Muncitorii opresc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îl salută, exprimîndu-şi bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu muncitorii asupra metodelor de lucru folosite, asupra condiţiilor lor de muncă şi de viaţă. în hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezintă o serie de instalaţii şi dispozitive realizate pe şantier în cadrul acţiunii de autodotare. Printre altele, de bune aprecieri se bucură o instalaţie hidraulică de lansare a navelor, realizată pe şantier, care a adus economii însemnate întreprinderii. — Trebuie să acordaţi o deosebită atenţie realizării pe şantier a tot mai multe instalaţii şi dispozitive necesare procesului tehnologic, indică tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezentanţilor conducerii şantierului. Numai astfel se pot însuşi tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe şantierul naval constănţean, între conducătorii de partid şi de stat şi specialiştii din construcţia de nave are loc o amplă discuţie cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea şantierului şi reprezentanţii ministerului de resort o înfăţişează secretarului general al partidului se referă la modalităţile şi, îndeosebi, la zonele de extindere a şantierului naval. Sunt analizate cauzele rămînerii în urmă în realizarea unor obiective principale din profilul şantierului de la Constanţa, se recomandă soluţii pentru remedierea situaţiei. Multe din proiecte se dovedesc susceptibile de îmbunătăţiri, iar tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă constructorilor să-şi revadă planurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea raţională a investiţiilor importante alocate acestei ramuri de producţie. O problemă însemnată luată în discuţie este asimilarea in fabricaţie a unor motoare de mare putere. In legătură cu aceasta, s-a evidenţiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcţiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în ţară să fie echipate cu mijloace de propulsie fabricate de industria noastră Altă problemă : profilarea şantierelor navale din Galaţi şi Brăila pe construcţia anumitor tipuri de vase. Se abordează problema producţiei de nave pescăreşti şi se indică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se recomandă să se studieze posibilitatea creării unui nou şantier naval la Mangalia, profilat atît pe producţia de nave pescăreşti, de transport, cît şi pe reparaţii generale de nave. Răspunzînd întrebărilor secretarului general al partidului în legătură cu gradul de integrare şi tipurile de nave ce se vor construi în ţara noastră, specialiştii arată că este prevăzută producerea în ţară a întregii game de agregate şi a tuturor apăratelor cu care sunt înzestrate navele. In cîţiva ani, se va realiza un nivel înalt de integrare. Gama actuală de produse va fi lărgită cu alte tipuri de nave pentru diferite nevoi ale economiei naţionale şi, îndeosebi, vase destinate transportului de produse petrolifere, de minereuri, de cărbuni, cargouri pentru cherestea şi de mărfuri generale. Avem constructori navali pricepuţi, entuziaşti, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, că îşi vor îndeplini exemplar obligaţiile asumate, realizînd vase de tot mai mare tonaj, care vor duce sub pavilionul tricolor al patriei, produsele româneşti pe cele mai îndepărtate meridiane ale lumii. După încheierea vizitei în port şi în incinta şantierului naval, coloana maşinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Constanţa şi ajunge în faţa Sălii Sporturilor din localitate, unde secretarul general al partidului, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt aşteptaţi de un mare număr de oameni ai muncii. In portul maritim Constanţa Intuirea După vizitarea întreprinderilor economice constănţene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din judeţ. Adresîndu-se tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat, tovarăşul VASILE VÎLCU, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., a spus : Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de preţuire ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Constanţa, pentru eforturile pe care le depuneţi, pentru ajutorul neprecupeţit pe care ni-l acordaţi, pentru grija cu care vă interesaţi de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezenţa celorlalţi conducători de partid şi de stat, care vă însoţesc în această vizită cu multiple şi profunde semnificaţii pentru noi. La această adunare participă membrii comitetelor judeţean şi municipal de partid, membrii de partid din ilegalitate, secretari ai organizaţiilor de partid, lucrători din aparatul de partid, de stat şi din armată, activişti ai U.T.C., ai sindicatelor, femei, muncitori fruntaşi din industrie şi agricultură, intelectuali. Vă rugăm să îngăduiţi ca, în cîteva cuvinte, să vă informăm asupra unora din rezultatele şi preocupările noastre din ultima perioadă. Mai întîi, am dori să cunoaşteţi că planul producţiei industriale pe primul semestru al acestui an a fost îndeplinit şi depăşit. Am obţinut un spor la producţia globală industrială de 58 de milioane lei (102,2 la sută), iar la producţia marfă vîndută şi încasată de 176 milioane lei OM5 la sută), la export de 21 milioane lei valută. S-au obţinut rezultate bune şi în realizarea planului de investiţii. In agricultură, aşa cum aţi luat cunoştinţă zilele trecute, desfăşurăm cu toate forţele campania de încheiere a recoltării griului, paralel cu celelalte lucrări. în acest an, noi avem toate condiţiile să obţinem producţii deosebit de bune. Aceasta ne permite să dăm statului cantităţi suplimentare de produse agroalimentare. In ce priveşte turismul, vă cu activul informăm că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul turiştilor pe litoral este mai mare cu 13 500 Atît pe litoral, cît şi în restul judeţului, avem o bună aprovizionare. Pieţele şi unităţile comerciale dispun de cantităţi suficiente de produse agroalimentare şi industriale, care satisfac solicitările locuitorilor judeţului nostru şi ale turiştilor. Vizita dumneavoastră în judeţul Constanţa se desfăşoară într-un moment cînd întreaga noastră organizaţie judeţeană de partid, toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, manifestîndu-şi deplina aprobare şi adeziunea totală faţă de amplul program de educare comunistă a maselor prezentat de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, în faţa Comitetului Executiv, şi în expunerea ţinută în faţa activului de partid din domeniul muncii ideologice, muncesc pentru traducerea lui în viaţă. Aceste două documente reprezintă pentru noi un model strălucit de analiză principială, un program atotcuprinzător, cu viziune de mare perspectivă şi care răspunde în cel mai înalt grad cerinţelor de dezvoltare multilaterală a patriei noastre socialiste. Prezenţa dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat la această adunare este o mare cinste pentru noi, un îndemn de a munci cu şi mai mult entuziasm pentru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin. Luînd cuvîntul, ION VOICU secretar al Comitetului P.C.R. din Port, a spus : Vă rog să-mi permiteţi să exprim mulţumirile comuniştilor, ale navigatorilor, docherilor şi celorlalţi oameni ai muncii din cel mai mare port al României, pentru cinstea ce ni s-a făcut astăzi, de a avea în mijlocul nostru pe conducătorii partidului şi statului, în frunte cu dv. iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Pentru muncitorii portuari constituie un motiv de satisfacţie faptul că în perioada scurtă care a trecut de la precedenta dv. vizită în portul nostru au fost date în folosinţă noi cheiuri, înzestrate cu mijloace de mare productivitate, care uşurează efortul fizic al docherilor. Flota noastră maritimă comercială s-a dezvoltat în ritm susţinut prin dotarea cu nave moderne, care asigură navigatorilor condiţii superioare de muncă şi viaţă. judeţean Toate acestea au condus la creşterea eficienţei activităţii în toate compartimentele de muncă, la realizarea planului de stat pe anul 1970- în primul semestru al acestui an, sarcinile de venituri au fost depășite cu peste 5 milioane lei valută. Una din preocupările căreia trebuie să-i găsim rezolvarea este permanentizarea muncitorilor docheri. Avem datoria de a ne preocupa mai mult de îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Considerăm că atît noi, cit mai ales întreprinderile exportatoare trebuie să acţioneze mai hotărît pentru introducerea în transport şi manipularea mărfurilor a metodelor moderne de containerizare, pachetizare şi paletizare, de la fabrici şi pînă în navă. Vreau să remarc, în numele Comitetului de partid, că în acest domeniu se manifestă multă tărăgănare şi imobilism. Dezvoltarea susţinută a flotei maritime comerciale impune şi pregătirea cadrelor de comandanţi, şefi mecanici şi ofiţeri de navă. In prezent, pregătirea acestora se realizează la Şcoala superioară de marină militară, care nu asigură înarmarea acestora cu temeinice cunoştinţe de exploatare comercială a navelor, nu le transmit noţiuni privind operaţiunile de comerţ exterior şi drept internaţional. Comitetul de partid şi conducerea portului simt nevoia unor cadre de navigatori cu pregătire temeinică de specialitate, pe mina cărora să fie în siguranţă valoarea de sute de milioane de lei, de care sunt chemaţi să răspundă. De aceea considerăm necesară organizarea pregătirii superioare de specialitate a acestora într-un cadru distinct. Organizaţia noastră de partid, care numără aproape 4 000 de membri, a luat cunoştinţă cu mare interes de expunerea prezentată de dv. la consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative. Pentru noi, măsurile iniţiate de dv., tovarăşe secretar general, prezintă o importanţă aparte, deoarece în port lucrează peste 12 000 salariaţi, care vin în contact permanent cu oameni din aproape toate statele lumii, pentru că o bună parte din munca navigatorilor se desfăşoară departe de patrie, fapt ce solicită o intensă de partid activitate politico-educativă, de cunoaştere a hotărîrilor partidului şi statului nostru, a politicii sale interne şi externe. Studierea cu atenţie a Indicaţiilor dv., tovarăşe secretar general, cuprivire la activitatea ideologică şi de educare comunistă a oamenilor muncii va determina comitetul nostru de partid, organizaţiile de bază, să-şi analizeze în spirit critic activitatea desfăşurată pentru respectarea normelor de comportare comunistă. Ne dăm acum mai bine seama de minusurile în activitatea noastră, de ineficienţa unor măsuri luate pentru combaterea actelor de indisciplină la nave, pentru creşterea simţului de răspundere faţă de avutul obştesc şi respectarea legalităţii socialiste. Comitetul de partid, comuniştii din Portul Constanţa, sunt hotărîţi să desfăşoare o muncă politico-educativă, neobosită, pentru promovarea spiritului partinic, revoluţionar, profund patriotic, în rîndul muncitorilor, navigatorilor şi al celorlalţi salariaţi, pentru dezvoltarea responsabilităţii civice, a devotamentului şi abnegaţiei puse în slujba intereselor poporului. Indicaţiile primite astăzi reprezintă pentru toţi comuniştii organizaţiei noastre, pentru toţi muncitorii portuari, un ghid în întreaga noastră activitate. Asigurăm încă o dată conducerea partidului şi a statului că navigatorii, docherii, inginerii şi muncitorii din port, vor consacra întreaga lor pricepere şi capacitate creatoare înfăptuirii sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al partidului, pentru ridicarea continuă a eficienţei activităţii flotei noastre, a portului Constanţa. Tovarăşul ALEXANDRU TUNSCHI, directorul întreprinderii de Reţele Electrice Constanţa, a arătat că oamenii muncii din această întreprindere, profund recunoscători partidului şi statului pentru baza tehnică-materială modernă ce le-a fost asigurată, pentru grija permanentă ce le-o poartă, raportează că, sub conducerea organizaţiei de partid, au obţinut succese însemnate pe linia înfăptuirii sarcinilor de producţie din anul curent. Pînă în prezent am reuşit să asigurăm în bune condiţii alimentarea cu energie electrică a industriei şi agriculturii judeţului, consumul pentru uz casnic, în momentul de faţă, în judeţul Constanţa, toate satele, cooperativele agricole de producţie, întreprinderile agricole de stat şi staţiunile de mecanizare a agriculturii sînt electrificate, consumul de energie electrică în Dobrogea va fi în anul 1971 de peste un miliard KWh, cifră de-a dreptul impresionantă dacă ne gîndim că întreaga producţie de energie electrică a ţării în anul 1938 era de 1,1 miliarde KWh. în aceste zile, cînd întreaga ţară cunoaşte o puternică efervescenţă, prilejuită de programul amplu, profund partinic, propus de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptat în unanimitate de Comitetul Executiv, pentru îmbunătăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, activitatea organizaţiei noastre de partid este concentrată spre găsirea celor mai corespunzătoare forme şi metode de traducere în viaţă a acestui program. Ca membru al partidului din ilegalitate, ca activist de partid apreciez deosebit de mult modul în care concluziile prezentate la Consfătuirea de lucru cu activul de partid de la Comitetul Central fac analiza lipsurilor ce s-au manifestat în activitatea politico-ideologică a organizaţiilor de partid, pentru formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Cunoscînd unele aspecte din organizaţia de partid, mi-aş permite să spun că sunt comunişti apreciaţi din punct de vedere profesional, dar care nu au acordat suficientă atenţie educării tineretului şi chiar a propriilor fii, în spiritul concepţiei partidului nostru, spre muncă şi viaţă, al respectării normelor de convieţuire socială. Suntem ferm hotărîţi să luăm măsuri operative pentru înlăturarea neajunsurilor ce s-au manifestat în activitatea noastră politico-ideologică, să muncim în aşa fel incit fiecare, membru de partid să fie un activist, un luptător pentru înfăptuirea liniei generale a partidului nostru. Comuniştii au de învăţat în această direcţie din stilul de muncă al conducerii partidului, al secretarului general, care nu precupeţeşte nici un efort pentru a se întîlni şi a se sfătui în permanenţă cu masele, pentru a le explica cu răbdare politica partidului nostru, pentru a cunoaşte în profunzime realităţile şi cerinţele vieţii. Mă angajez să militez cu şi mai multă hotărîre pentru creşterea rolului conducător al organizaţiilor de partid, a răspunderii personale a fiecărui comunist, pentru educarea revoluţionară a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, a spus în încheiere vorbitorul. Luînd in continuare cuvîntul, ION I. LUNGU, rectorul Institutului pedagogic, a spus : Aş dori de la bun început să-mi exprim acordul deplin faţă de conţinutul de idei al recentelor documente de partid, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care se înscriu ca un eveniment de importanţă majoră în viaţa partidului şi statului nostru, înalta lor ţinută, caracterizata prin analiza profundă realist-ştiinţifică a fenomenelor vieţii politice, economice şi sociale, spiritul critic şi novator cu care sunt abordate problemele fundamentale ale societăţii noastre contemporane demonstrează încă odată răspunderea şi competenţa cu care Partidul Comunist Român conduce opera grandioasă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Noi vă mulţumim fierbinte, tovarăşe secretar general, pentru că din iniţiativa şi sub directa dumneavoastră conducere problemele muncii ideologice, ale activităţii politice şi cultural-educative fac obiectul dezbaterii în partidul şi statul nostru. După ce a arătat că activitatea cadrelor didactice, şi nu numai a celor universitare, va trebui să crească din punct de vedere calitativ, incit să poată contribui mai substanţial la accelerarea mersului înainte al societăţii, la îndeplinirea cu toată răspunderea a obligaţiilor sporite pe care le incumbă misiunea încredinţată de partid, vorbitorul a spus : Partidul a sădit în noi sentimentul responsabilităţii faţă de marile idealuri ale socialismului şi comunismului, faţă de ctitorii orînduirii noastre noi, faţă de raţiunea majoră izvorită din dreptul firesc ce ni-i conferă existenţa noastră ca popor liber de a merge neabătut pe drumul ascendent ce ni l-am ales. Dată fiind dezvoltarea flotei noastre, atît ca număr cît şi ca tonaj, precum şi amploarea pe care o ia portul, vorbitorul a propus înfiinţarea la Constanţa a unui institut superior marin. Extinderea ce a luat-o şi urmează s-o ia în continuare turismul impune şi în acest domeniu oameni bine pregătiţi. Avem toate condiţiile pentru a adăuga la instituţia universitară existentă o facultate de economia turismului şi o facultate de medicină balneară. Am veni în întîmpinarea unor nevoi de strictă actualitate, aşa incit efortul merită făcut cu prisosinţă. Cu îngăduinţa dv., tovarăşe secretar general, aş mai ridica o problemă. Aici, la Constanţa, oraş cu peste 200 mii de locuitori, unde am primit anul trecut mai mult de 1,5 milioane turişti, simţim lipsa unui local adecvat de teatru, care ar împlini posibilităţile de educaţie de care dispunem. Actualul teatru din Constanţa este complet necorespunzător, şi nu permite organizarea unor manifestări cultural-artistice de amploare. De exemplu, concursul naţional de muzică uşoară care va începe astăzi se va desfăşura în sala teatrului de dramă şi comedie care n-are decît 500 de locuri. Populaţia Constanţei ar fi bucuroasă să fie părtaşe la construcţia unui asemenea edificiu cultural, să participe voluntar la efectuarea anumitor lucrări. Există, de asemenea, posibilitatea ca fondurile necesare să fie acoperite din încasările taxei de turism. în cuvîntul său ION PĂUN, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie din comuna Castelu, a înfăţişat cîteva din realizările cooperativei, care a sărbătorit, anul trecut, două decenii de fructuoasă existenţă. Am pornit de la aproape nimic, a spus el, şi am ajuns în prezent la o avere obştească în valoare de aproape 15 milioane lei. în acest an, vom realiza o producţie globală de peste 20 milioane lei. Anul trecut, pentru munca depusă, cooperatorii de la Castelu au primit peste 4,5 milioane lei, în afară de remuneraţia în produse. Cea mai mare parte a cooperatorilor şi-au construit case noi sau şi-au renovat casele. Toate acestea au fost posibile datorită bunei organizări a muncii, ajutorului multilateral şi permanent primit din partea partidului şi statului, concretizat în tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice, seminţe de calitate, cadre de specialişti. In prezent, avem mari posibilităţi de sporire a producţiilor vegetale şi animale, de a obţine două şi chiar trei recolte pe an. Tot ceea ce am realizat pînă acum, sarcinile mari care ne aşteaptă în viitor sînt nemijlocit legate de munca noastră, a oamenilor, de modul activ în care înţelegem sa la traducem în viaţă. Tocmai de aceea, în lumina ultimelor documente de partid, a expunerii pe care dv., tovarăşe Nicolae Ceauşescu, aţi făcut-o la Consfătuirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice şi care a fost primită cu entuziasm de membrii cooperativei noastre , am desprins concluzia că va trebui să facem mai mult pe linia ridicării nivelului de conştiinţă a oamenilor muncii. Ne angajăm să intensificăm munca politico-educativă de masă, de educare a oamenilor în spiritul patriotismului socialist, al respectului faţă de muncă, pentru sporirea eforturilor ţărănimii cooperatiste în creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale, încredinţăm conducerea partidului că organizaţia noastră de partid, toţi ceilalţi membri cooperatori, îşi vor intensifica eforturile pentru a da viaţă hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului, preţioaselor indicaţii pe care le-am primit cu privire la educaţia partinică, revoluţionară a comuniştilor, a tuturor membrilor cooperatori. LILIANA BUCUR, directoarea întreprinderii integrate de lună, a arătat că, în perioada care a trecut de la vizita precedentă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţi industriale din Constanţa s-a trecut la înfăptuirea unui întreg ansamblu de măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei, pentru folosirea intensivă a utilajelor, valorificarea superioară a materiei prime, pregătirea unui număr mare de oameni capabili să mînuiască cu pricepere tehnica nouă cu care a fost dotată fabrica. In ultimii trei ani — a arătat vorbitoarea — capacitatea de producţie a întreprinderii a sporit prin intrarea în funcţiune a unei noi secţii de filatură pieptănată, prin dezvoltarea ţesătoriei de la 80 războaie la 272. Corespunzător cu aceasta, numărul de salariaţi a crescut de la 1 240 la 3 400. în prezent, sîntem preocupaţi de îmbunătăţirea calităţii produselor, de reducerea fluctuaţiei salariaţilor, de ridicarea nivelului încă scăzut de pregătire profesională a unor categorii de muncitoare. Pentru colectivul fabricii noastre, recentele propuneri făcute de dumneavoastră, tovarăşe secretar general, Comitetului Executiv al CC. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea activităţii de educaţie marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii reprezintă un preţios ajutor şi îndreptar în muncă. Cînd spun aceasta, mă refer în mod speriat la faptul că peste 2 500 din salariaţii noştri sunt tineri, că vîrsta medie a întregului colectiv nu depăşeşte 21 de ani, situaţie ce ridică probleme deosebit de importorice legate de educare, de „ dezvoltarea spiritului patriotic, partinic şi (Or.: 11 inti; rpîrî TulCi '1 Va)