România Liberă, iulie 1971 (Anul 29, nr. 8302-8326)
1971-07-31 / nr. 8326
Anul XXIX Nr. 8326 6 pagini 30 bani Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea sa la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate înseamnă, printrealtele, şi „organizarea raţională şi sistematizarea mai bună a teritoriului ţării noastre, crearea de noi centre orăşeneşti şi organizarea pe baze ştiinţifice a vieţii comunelor şi satelor patriei“. în acest sens în întreaga ţară a fost declanşată o vastă acţiune de sistematizare a localităţilor rurale, menită să apropie treptat satul de oraş. Ne-am adresat tovarăşului CONSTANTIN DASCĂLESCU prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, pentru a ne oferi unele date despre preocupările actuale în această direcţie în judeţul Galaţi. De altfel, ieri au avut loc la Galaţi lucrările celei de a 11-a sesiuni a Consiliului popular judeţean în cadrul căreia deputaţii au luat în dezbatere problema valorificării pe scară largă a resurselor şi posibilităţilor existente în fiecare comună în vederea dezvoltării multilaterale a localităţilor din judeţ. Care au fost criteriile principale ce au stat la baza întocmirii programului de sistematizare rurală ? Interviu cu tovarăşul Constantin Dăscălescu prim-secretar al Comitetului judeţean Galaţi al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean . La întocmirea acestui program, elaborat sub directa îndrumare a Biroului Comitetului judeţean de partid şi a Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, s-a pornit de la analiza critică a situaţiei existente, urmărind crearea condiţiilor materiale necesare pentru înfăptuirea treptată a procesului de apropiere dintre sat şi oraş. Prin acest program ne-am propus rezolvarea unor probleme de principiu care, în final, să asigure cadrul corespunzător de dezvoltare eficientă a satelor noastre in mod armonios în cadrul programului naţional de ridicare pe o nouă treaptă de civilizaţie şi înflorire a satului contemporan. La întocmirea programului s-a ţinut seama de cadrul natural, de funcţiile economice principale şi modul, de folosire a terenului din vatra fiecărui sat, de situaţia existentă a dotărilor edilitargospodăreşti, de structura populaţiei şi perspectivele de dezvoltare în viitor ale fiecărei localităţi în parte. Ca urmare, a fost asigurată delimitarea corespunzătoare a vetrelor de sat creindu-se condiţiile necesare ajungerii intr-un timp scurt la o densitate de 50—60 locuitori la hectar. De asemenea, s-au stabilit în cadrul vetrelor satelor zonele destinate centrului civic, locuinţelor, unităţilor de producţie, spaţiilor verzi etc. Terenurile neconstruite au fost parcelate şi s-a stabilit unde trebuie făcute amenajări hidrotehnice, plantaţii de protecţie sau consolidări de terenuri. Tot în cadrul acestui program au fost stabilite soluţiile pentru viitoarele lucrări de alimentări cu apă, canalizări, asigurarea cu căldură prin centrale termice, echiparea pentru asigurarea cu energie electrică, trama stradală, precum şi alte obiective. — Care este stadiul de înfăptuire a acestui program şi ce rezultate s-au obţinut pînă acum ? — Deşi ne aflăm la începutul acţiunii, putem aprecia că da-VIOREL CHIURTU (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Din activitatea consiliilor populare Coordonate noi ale vieţii comunelor şi satelor • Din 56 comune, 53 au elaborat schiţele de sistematizare • Cetăţenii şi-au spus cuvîntul asupra modului cum vor arăta în viitor localităţile în care trăiesc şi muncesc • Au început să prindă contur viitoarele centre civice ale satelor • Tipuri de construcţii care conţin elemente arhitectonice tradiţionale specifice locului • O largă participare a cetăţenilor la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a 150 000 000 lei — valoarea lucrărilor realizate în acest an prin muncă patriotică. STIMA FAŢĂ DE MUNCĂ Petre Sălcudeanu În acest anotimp, pămîntul cunoaşte marile lui răscoliri. Se culege, seară şi se seamănă intr-un ciclu neîntrerupt, ziua şi noaptea, la lumina orbitoare a soarelui sau în fascicolele farurilor, alteori la simplele raze de lună. Dintre toate bătăliile paşnice, bătălia pentru pline poartă în ea valenţele supremei umanităţi, de jarul griului depinzînd focurile nestinse ale existenţei mergătoare înainte. Pe şoseaua care duce spre răcoritoarele brize ale mării,, alături de zecile de mii de maşini care se scurg intr-un şuvoi continuu spre odihnă, îşi fac drum spre ţarinile grele de rod combinele, tractoarele urmate docil de scinteierea plugurilor, camioane cu oameni, remorci cu butoaie umede purtind in ele apa ce se va transforma prin înnobilare în sudoare. Munca a fost, este şi va rămine îndatorirea de cinste a fiecărui om, ori în aceste zile întreaga ţară se află la o cotă de vîrf a muncii pentru asigurarea plinii. Cine străbate in aceste zile drumurile ţării va vedea păminturile populate cu un nou soi de agricultori, deosebiţi de cei obişnuiţi doar prin vîrstă : elevii. Mii şi mii de tineri legaţi printr-o înţelegere superioară faţă de cuvîntul muncă, împinsese cuprinsul întregii geografii agricole, aducîndu-şi partea lor de contribuţie la această luptă pentru recoltă. Statornicirea unui obicei, de altfel nu atil de nou pe meleagurile noastre, de a lega adolescenţa de criteriul care-i dă responsabilitate in sistemul de convieţuire socială — munca, mi se pare un cîştig in primul rind pentru tineri. Stima faţă de muncă vine muncind şi înţelegerea de către toţi cetăţenii acestei naţiuni a datoriei pentru muncă este o necesitate. Cine cunoaşte din fragedă tinereţe importanţa efortului pentru crearea de bunuri materiale va şti finalmente să-i preţuiască altfel, va ştii să-l respecte toată viaţa. Poposiţi de pe băncile şcolii în ateliere, fabrici sau pe ogoare, elevii îşi cîştigă dreptul moral de a se bucura de toate condiţiile admirabile de învăţătură puse la dispoziţie de către stat, adică de acest întreg efort naţional născut din iniinile harnice ale părinţilor lor. Am poposit in cîteva grupuri de tineri. Munceau cu sirg, cu simţul responsabil al gospodarului matur, pătrunşi de actul pe care erau chemaţi să-l facă, in numele lor şi al colectivităţii în care trăiau. Nu puţini, dintre ei se angajaseră in cooperativele agricole de producţie pentru toată perioada vacanţei, din dorinţa de a ciştiga bani pentru o viitoare excursie in ţară şi străinătate, pentru a-şi putea procura bunuri din banii lor, din banii munciţi de ei. „La început mi-a fost greu, acum îmi place", mi-a mărturisit un elev, de unde am înţeles că in anumite situaţii şi acest „greu“ îşi are rostul lui, se cere aplicat cu necesitate, face parte din viitorul entuziasm. M-am despărţit de viitorii ingineri şi medici de mîine, astăzi simpli elevi şi agricultori cu sentimentul că şcoala cu toate preceptele ei teoretice atit de necesare nu mai poate fi o adevărată şcoală fără legătura ei cu practica de fiecare zi, acea practică producătoare de bunuri materiale, care dă tînărului răspundere socială sporită şi o altă înţelegere faţă de muncă şi implicaţiile ei cetăţeneşti. CU PLANUL PE ŞAPTE LUNI ÎNDEPLINIT • JUDEŢUL BOTOŞANI. Colectivele de muncă din unităţile industriale ale judeţului Botoşani au raportat realizarea înainte de termen, a sarcinilor de plan pe primele 7 luni ale anului în curs. Calculele preliminare arată că, la încheierea bilanţului pe luna iulie, aici se va obţine suplimentar o producţie de peste 21 milioane lei, ceea ce reprezintă 74,3 la sută din angajamentul cu care industria acestui judeţ s-a înscris în întrecerea socialistă pe anul în curs. Ca urmare vor fi produse în plus, intre altele, circa 22 000 m.p. ţesături, 23 tone fire, confecţii în valoare de 2,5 milioane lei, 200 tone nisip industrial sortat, 1,6 milioane bucăţi cărămizi. • JUDEŢUL ILFOV. De la Direcţia judeţeană de statistică ni se comunică faptul că industria judeţului Ilfov va realiza suplimentar pină la sfîrşitul acestei luni 157 tone fire tip bumbac, 9 889 m.c. prefabricate beton armat, 7 000 m.p. covoare, 269 tone făină, 449 tone piine etc. Planul de beneficii va fi şi el depăşit cu circa 8 milioane lei. Plecarea unor delegaţii guvernamentale care au participat la cea de-a XXV s Sesiune a C. N. IR. Vineri, au părăsit Capitala, indreptindu-se spre patrie, delegaţiile guvernamentale din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, condusă de Alexei Nikolaevici Kosighin, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi din Republica Populară Mongolă, condusă de Senomin Luvsan, preşedinte ad-interim al Consiliului de Miniştri, care au participat la cea de-a XXV-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. A părăsit, de asemenea, Capitala delegaţia guvernamentală a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia condusă de Aleksandar Grlicikov, prim-vicepreşedinte al Vecei Executive Federale, care a luat parte, ca invitată, la lucrările sesiunii. Delegaţiile au fost însoţite de consilieri şi experţi. Pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi, de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, conducătorul delegaţiei guvernamentale române la cea de-a XXV-a SOSiune a C.A.E.R., Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, reprezentantul permanent al ţării noastre în C.A.E.R.. Maxim Berghianu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, ceilalţi membri ai delegaţiei guvernamentale române la actuala sesiune C.A.E.R., miniştri şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă N. V. Faddeev, secretarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, precum şi ambasadorii ţărilor respective la Bucureşti. (Agerpres). Lumina de la porţile mării Mergeam, către apusul soniorelui, trei oameni, pe un fel de drum tăiat direct peste cimp, pină la malul înalt şi prăvălit al mării. Tuzla este un sat de gospodari, muncitori prin port, agricultori şi, ca toţi oamenii de lingă ape, marinari sau pescari. Aşezarea nu ştiu dacă figurează pe hărţile de navigaţie, dar locul acesta cu ecou de baladă există in conştiinţa tuturor acelora, pe care treburi şi speranţe îi poartă pe drumuri fără pulbere pină la ţărmul nostru. Cu 70 de ani în urmă, aici se aprindea pentru prima oară un far. Un vini insistent ne biciuia mereu din aceeaşi parte, fără ostoire. Marea, montată", îşi alerga deznădăjduită turmele de lauri înspumaţi 30 de metri de faleză ne scuteau de furia ei. Cu 204 trepte mai sus se pregătea să pulseze inima de raze a farului. Pe Ion Popescu, omul de la far, îl găsisem dereticind prin ogradă. Abia udase grădina. Negricios, bătut de soare şi vînturi, vinjos şi destul de vorbăreţ cind are oaspeţi — 12 ore pe zi, cit stă singur la far tace şi lucrează — ne invită să-l însoţim pină sus. Urcăm. Un tub imens de metal prin care ne înşurubăm ţinindu-ne de o parimă. După un timp gifîim serios. Nea Ion ar fi vrut să nu zică ceva, dar amină prilejul. Curînd, lingă lentilele şi prismele de 4 m diametru ale instalaţiei, pe care Ion Popescu şi începuse a o controla cu minuţie de ceasornicar sau giuvaergiu, începurăm a intra in acele teritorii ale extraordinarului, bănuite, doar, mai înainte. Mecanicul de far Ion Popescu povestea: — Eram îmbarcat. Asta se-ntimpla acum vreo 20 de ani. Noapte, pe o mare cam ca acum. Noi ne aflam în coada convoiului ,care se întorcea dintr-o misiune. Comandantul era la bord, dar se imbolnăvise de hepatită. Fiecare făceam ce ştiam că avem de făcut dar vasul era greu de condus. Nava din faţa noastră nu se mai vedea. Ne rătăcisem? Nici noi nu ştiam. Au fost citeva minute de panică serioasă. Fiecare îşi alesese cite un colac şi aşteptam deriva. Cind — tocmai eram eu la timonă — am zărit farul măturînd orizontul. Era Tuzla. Ceva se fixase ca o punte solidă Intre noi și pămînt. Am pilotat cu mare atenţie pină în radă. De nu era crîmpeiul ăla de lumină... azi vorbeaţi cu altcineva aici ! De-atunci mi se trage mie dragostea de far. Sînt mecanic auto, cunosc şi electricitate, îmi place şi treaba in gospodărie. Puteam să lucrez undeva fără să bat coclaurii pe orice vreme, fără gri,jă de alţii, îmi vedeam de treaba mea şi gata. Dar nu! E o vorbă a noastră, a celor de pe mare ; orice rău pe uscat e de trei ori mai rău pe apă! Eu l-am trăit şi ştiu ce-nseamnă asta. Ştiu că ochiul ăsta de lumină are viaţă in el şi că aduce mingiiere, in suflet şi putere in braţ pînă la 18 mile de-aici. Am rude îmbarcate pe nave comerciale, care îmi spun :■ „Cind văd farul,, mă şi simt acasă, pentru că eşti tu acolo, Ioane!...“ Urmă o pauză, atit cu farul ION ANTIM (Continuare în pag. a 2-a) sau Intr-una din danele portului Constanța Legea contractelor economice nu are caracter facultativ !şoară un ritm intens acţiu- 4 nea de încheiere a contractelor economice pe anul 1972, într-un sondaj recent, am întilnit numeroase întreprinderi şi centrale industriale care au acţionat cu perseverenţă pentru aplicarea prevederilor legii, şi au asigurat din timp portofoliul de comenzi, au semnat sau sunt pe punct de a perfecta contractele. Faptul se avantajează de pe acum întrucit le creează premise şi pentru o aprovizionare corespunzătoare şi pentru punerea la punct a documentaţiei sculelor ş.a.m.d., cu un cuvînt condiţii pentru realizarea unei producţii de calitate superioară. Mai întilnim însă cazuri, e drept puţine la număr, în care lucrurile stau altfel, ca de pildă in industria cimentului. Pe baza discuţiilor avute cu factori care concură la producţia şi desfacerea lui — întreprinderi, C.I.L.A. (Centrala industrială a lianţilor şi azbocimentului) M.I.M.C. (Direcţia Generală de aprovizionare şi desfacere, Direcţia Plan-Finanţe, Inspectoratul central) şi C.S.P., — se desprinde concluzia că anumite cadre care activează în producţia şi desfacerea cimentului nu respectă întocmai prevederile legii privind contractele economice neţinindu-se seama de aceste prevederi, relaţiile dintre producători şi beneficiari continuă să se desfăşoare in unele cazuri după vechi rinduieli, care trebuie înlăturate cu hotărîre. După cum se ştie, legea privind contractele economice perfecţionează raporturile contractuale dintre întreprinderi, situind aceste relaţii intr-un cadru corespunzător dezvoltării fiecărei unitaţi in parte şi intereselor generale ale economiei întreprinderile producătoare îşi asigură din timp comenzile necesare acoperirii integrale şi raţionale a capacităţii de producţie iar beneficiarii au asigurate la timpul cuvenit produsele sau serviciile, comandate. Prin această lege se conferă contractului economic caracterul de instrument de planificare, care trebuie să servească la fundamentarea planurilor anuale ca şi la concretizarea şi desfăşurarea normală a relaţiilor economice dintre organizaţiile socialiste. Două dintre prevederile legii contractelor economice au o importanţă deosebită , cea care stipulează că pentru materiile prime de bază, precum şi pentru instalaţii şi utilaje al căror ciclu de fabricaţie e îndelungat con-ANCHETA PRIVIND ÎNCHEIEREA CONTRACTELOR ECONOMICE PE ANUL 1972 ÎN INDUSTRIA CIMENTULUI tructele sa fie încheiate cu minimum 6 luni înainte de începerea perioadei de plan ; a doua încheierea contractelor să se facă numai prin legături directe, nemijlocite intre furnizor și beneficiar. Cum stau lucrurile în cazul producătorilor de ciment ? Pe data de 5 iulie, deci cu 5 zile după ce Fabrica de Ciment Medgidia, de pildă, ar fi trebuit să aibă perfectate toate contractele pe 1972, directorul ei ne spunea că, deşi acţiunea de contractare a început, nu are evidenţa acestor contracte, că ar fi bine să ne interesăm la centrală pentru că el n-a primit încă nivelele pe 1972, că deci el nu ştie ce sortimente şi pentru cine va produce în anul viitor. El ne mărturiseşte de altfel că nu găseşte nimic anormal in această situaţie, din moment ce chiar şi în ultimele luni a mai primit de la C.I.L.A. multe distribuitoare în care se stabilesc alte nivele decit cele pentru care s-au semnat contracte anul trecut şi alţi beneficiari. Intr-adevăr ce rost mai are să semnezi contracte pentru 1972 dacă anulezi, majorezi sau micşorezi contractele încheiate anul trecut pentru trimestrul II al anului 1971 şi cinci, lucrurile se schimbă de la o zi la alta ! E adevărat, ne spune dinsul, că pentru întreprinderea sa, asta înseamnă muncă în plus, documentaţii, discuţii şi acte către beneficiarii cu care s-au semnat contractele şi care, cel puţin formal, trebuie să consimtă la modificări sau anulări dar cel mai grav este că „nu ştim din timp şi răminem descoperiţi“. Cit despre contractele pe termen lung prevăzute de lege, desigur „ar fi ideal ”. RADIAN (Continuare în pag. a 3-a) Agenda săptămânii internaţionale A XXV-a Sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ţinută la Bucureşti Printre evenimentele internaţionale care s-au evidenţiat in săptămîna care a trecut, se situează pe prim plan sesiunea a XXV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ce a avut loc intre 27 şi 29 iulie la Bucureşti. La lucrările sesiunii au participat delegaţiile guvernamentale ale ţărilor membre ale C.A.E.R. — Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Republica Populară Mongolă, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică — conduse de şefii de guverne ai acestor ţări. Ca invitată, a participat, de asemenea, delegaţia guvernamentală a Iugoslaviei. Sesiunea s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului delegaţiei române, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, primul ministru al Republicii Socialiste România. Sesiunea C.A.E.R. a adoptat în unanimitate Programul Complex al adîncirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste a ţărilor membre ale C.A.E.R. — program elaborat pe baza orientărilor de principiu date la sesiunea a XXIII-a (specială) din aprilie 1969 la Moscova, cu participarea conducătorilor de partid şi de stat. La sesiunea de acum doi ani a participat delegaţia de partid şi guvernamentală română condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La dejunul oferit în cinstea delegaţilor ţărilor participante, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, intoastul rostit exprimînd satisfacţia pentru încheierea cu succes a sesiunii, a declarat „că adoptarea în unanimitate a Programului complex creează o bază bună pentru dezvoltarea unei colaborări multilaterale intre ţările noastre. Aş dori să exprim convingerea că adoptarea acestui program va impulsiona dezvoltarea colaborării intre ţările noastre, va contribui la dezvoltarea economiei socialiste în fiecare ţară şi, totodată, la creşterea forţei tuturor ţărilor membre ale C.A.E.R. şi, prin aceasta, la creşterea în general a influenţei socialismului in lume“. Apreciind că în elaborarea acestui program complex s-a făcut o muncă bună în interesul ţărilor membre şi al socialismului în general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus totodată că, adoptarea acestui Program este numai începutul, fiind necesar ca prevederile lui să fie realizate în viaţă. „Noi sperăm că in spiritul în care s-a lucrat la definitivarea și adoptarea lui se va ■acţiona pentru a se găsi căile de realizare in practică a Programului in toate domeniile de activitate“. In încheiere secretarul general al Partidului Comunist Român a arătat că Programul complex adoptat, colaborarea şi unitatea ţărilor membre servesc intereselor tuturor forţelor antiimperialiste, cauzei colaborării şi păcii în lume. In numele primilor miniştri ai ţărilor membre ale C.A.E.R. şi al tuturor participanţilor la sesiune, tovarăşul Stanko Todorov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria, a mulţumit Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi guvernului Republicii Socialiste România pentru călduroasa primire făcută, pentru minunatele condiţii create desfăşurării cu succes a lucrărilor sesiunii şi a subliniat insem-NICOLAE LUPU (Continuare în pag. a 6-a) Tovarăşului GEM AL BIEDICI Preşedintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia BELGRAD In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal, am deosebita plăcere să vă adresez, cu ocazia alegerii în funcţia de preşedinte al Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, cele mai călduroase felicitări şi urări de succes in activitatea dumneavoastră pentru construirea socialismului în Iugoslavia, pentru prosperitatea popoarelor iugoslave frăţeşti. Sunt încredinţat că relaţiile de strinsă prietenie şi colaborare multilaterală dintre cele două ţări se vor dezvolta şi adinei continuu, în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii in lume. ION GHEORGHE MAURER _||)jSK'ji. Alte cinci judeţe raportează terminarea secerişului La cele 12 judeţe care au încheiat pînă acum secerişul griului, s-au adăugat ieri noi judeţe : IALOMIŢA, ARAD, BIHOR, VILCEA, GORJ. De menţionat că în prezent această lucrare este terminată in zona I agricolă, zonă care grupează toate judeţele din Cîmpia Dunării, Dobrogea şi vestul ţării (şi care deţine mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu gîtu). Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate tovarăşe Ceauşescu, Va mulţumesc pentru felicitările şi urările cordiale pe care mi le-aţi adresat cu prilejul alegerii mele in funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc ocazia pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România se vor dezvolta şi adînci in interesul ambelor noastre popoare, al unităţii şi coeziunii comunităţii socialiste, al cauzei socialismului şi păcii în lume. TODOR JIVKOV Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria şi al meu personal, vă mulţumesc pentru felicitările calde ce mi le-aţi adresat cu ocazia alegerii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria. Folosesc prilejul pentru a-mi exprima convingerea că relaţiile de prietenie frăţească şi de colaborare multilaterală dintre cele două ţări şi popoare ale noastre se vor dezvolta şi consolida in interesul cauzei socialismului şi păcii. STANKO TODOROV Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria