România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)

1971-09-15 / nr. 8365

Pagina a 2-a— 75 septembrie 7977 UN MARE VOIEVOD CĂRTURAR S­e împlinesc astăzi 450 de ani de la trecerea în veşnicie " a unuia dintre cei mai mari scriitori şi oameni politici ai poporului nostru, învăţatul voie­vod Neagoe Basarab. Figura lui a rămas mult timp necunoscută în adevărata ei lumină şi unila­teral interpretată de istorici şi filologi, deşi Încă în secolul al XVII-lea cunoscutul logofăt şi scriitor Udrişte Năsturel îl prea­mărea ca pe unul din marii îna­intaşi, ctitori de cultură. Urcat pe tron in împrejurări tulburi, în ianuarie 1512, pe cind avea, probabil, 30 de ani, Nea­goe îşi revendica nu numai a­­partenenţa la puternica familie a Craioveştilor, care-l adoptase, ci şi ascendenţa domnească (fiu postum al lui Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş), singura care îngă­duia pe atunci obţinerea celei mai înalte demnităţi în ierarhia ţării. Unii cercetători au, văzut în el un domn fără mari cali­tăţi politice şi militare, deoare­ce în cei aproape zece ani de domnie n-a purtat nici un război, neţinînd seama de faptul că integritatea Ţării Româneşti a fost apărată de el cum nu se poate mai bine, fără vărsare de singe, prin înţelepciune şi tact diplomatic, consolidînd graniţele atît la sud cit şi la nord prin tratative încununate de succes. Pe de altă parte, uimitoarea ctitorie de la Curtea de Argeş, care constituie şi astăzi fala arhitecturii şi picturii româneşti din veacurile de mijloc, ca şi sprijinul generos acordat altor lăcaşuri similare din ţară şi de peste hotare, au fost interpreta­te doar ca o manifestare de e­­xagerată evlavie, şi nu ca un act politic şi cultural, în coordona­tele vremii, de înălţare artisti­că şi de rezistenţă împotriva co­tropirii unui feudalism rapace şi distrugător. Dar poate cea mai însemnată moştenire pe care ne-a lăsat-o înţeleptul voievod, „acest, Marc- Aureliu al Ţării Româneşti, cum l-a caracterizat B.P. Haşdeu —, principe, artist şi­ filozof“, este cartea sa de învăţături către fiul său Theodosie, atît de contro­versată de mai bine de un secol, de cind a fost scoasă la iveală. Graţie însă devotamentului unui şir întreg de cercetători, printre care se cuvine să menţionăm, printre alţi exegeţi, pe editorii acestei opere, Ioan Eclesiarhul (1843), B. P. Haşdeu (1865), P A. Lavrov (1904), N. Iorga (1910) şi V. Grecu (1942), la care se a­­daugă ediţia recentă, al cărei iniţiator a fost istoricul literar Dan Zamfirescu, ediţie tipărită cu atlta competenţă de Editura Minerva, sîntem astăzi In mă­sură să afirmăm cu toată con­vingerea că ne aflăm în faţa unei excepţionale opere, rod al gîndirii şi simţirii voievodului român. După cum se ştie, textul învă­ţăturilor lui Neagoe Basarab Prof. univ. G. Mihailé către fiul său Theodosie s-a păstrat în trei versiuni, dintre care cea originală, scrisă în lim­ba de cultură a vremii, slavona, descoperită intr-un singur ma­nuscris cu multe lacune, con­servat astăzi la Biblioteca naţi­onală din Sofia. A doua versi­une, cea românească, reprezern­­tînd traducerea integrală a tex­tului, a fost efectuată, se pare, în timpul lui Matei Basarab (1632—1654), dar ne-a parvenit în manuscrise, nu mai vechi de­cit sfir­şitul secolului al XVIl-lea. în sfirşit, traducerea grecească, in parte prescurtată, păstrată intr-un manuscris de la Muntele Athos, pare a fi fost efectuată fie încă în timpul lui Neagoe Basarab sau curînd du­pă aceea, cum susţin astăzi unii cercetători, fie cel mai tirziu la începutul secolului al XVII-lea. Dar, dincolo de aceste chesti­uni încă controversate, avem în faţă o operă de o excepţională valoare literară, politică, diplo­matică, didactică şi filozofică, într-o traducere românească din secolul al XVII-lea, de o inega­labilă frumuseţe. De unde ştim însă că acest text, de trei ori mai întins decit cel slavon con­servat, reprezintă traducerea e­­xactă a versiunii originale ? Nu cumva traducătorul şi copiştii ulteriori ai versiunii româneşti au adăugat părţi noi, care nu reprezintă, deci, textul autentic? Răspunsul 11 are oricine la în­­demînă, comparînd părţile păs­trate in slavonă şi redate acum într-o traducere modernă româ­nească, în ediţia menţionată, cu capitolele corespunzătoare din textul integral românesc. De vre­me ce diverse capitole şi părţi păstrate în filele disparate ale manuscrisului slavon coincid cu o exactitate surprinzătoare cu traducerea veche românească, este de la sine înţeles că şi celelalte capitole româneşti re­prezintă traducerea versiunii o­­riginale. Cheia de boltă a întregii ope­re o constituie capitolele con­sacrate sfaturilor de politică in­ternă şi externă, educaţiei soci­ale a viitorului domn şi a celor din jurul său, capitole ce repre­zintă o sinteză a întregii gindiri politice, militare şi filozofice ro­mâneşti dinainte de Neagoe şi din timpul său. Prevăzindu-şi sfirşitul aproape, înainte ca fiul său să ajungă la majorat şi să capete experienţă direct din ac­ţiunile şi cuvintele vii ale sale, Neagoe îşi aşterne în scris a­­ceste învăţături, în care iubirea şi grija părintească se îmbină cu fermitatea şi clarviziunea po­litică, dragostea fierbinte de ţară cu hotărirea de a o apăra cu preţul vieţii : „...că mai bună iaste moartea cu cinste, decit viaţa cu amar şi cu ocară. Nu fireţi ca pasărea ceia ce să cheamă cucu, care-şi dă padlă (ouăle) dă le clocescu alte pa­sări Şi-i scot pui, ci fiţi ca şoi­mul şi vă păziţi cuibul vostru" Este drept că in alte capitole frazeologia religioasă — de cele mai multe ori împrumutată din alte scrieri, citate nu o dată cu numele autorului lor — predo­mină, ceea ce a făcut pe unii cercetători să creadă că autorul scrierii nu e Neagoe Basarab, ci un călugăr admirator al voievo­dului, de la sfirșitul secolului al XVI-lea sau chiar de la începu­tul celui de-al XVII-lea, care a atribuit propria-şi scriere mare­lui voievod. Dar cercetările re­cente au dovedit în mod cate­goric că manuscrisul slavon este contemporan cu Neagoe Basa­rab, iar în epoca sa nu avem pe altcineva căruia să-i atribuim scrierea, ştiut fiind că domnul era un om cult, profund cunos­cător de carte slavonă, iar păr­ţile împrumutate din scrieri cla­sice ale vremii se găseau chiar în manuscrise de la ctitoriile sale. Aceste izvoare, cind n-au fost indicate exact de autor au fost identificate pe rînd de cer­cetători ca P.A. Lavrov, St. Ro­­manski, D. Russo, N. Drăganu şi Dan Zamfirescu. In schimb, părţile originale sînt atît de per­sonale, se acordă atît de bine cu acţiunile şi gîndirea lui Neagoe Basarab, cum le cunoaştem din documentele vremii şi au pro­bat-o cercetători actuali ca Şt. Ştefănescu, N. Stoicescu, Mano­ie Neagoe şi alţii, incit este im­posibil să fie atribuite altcuiva. Vom adăuga, de altfel, că pater­nitatea lui Neagoe Basarab asu­pra acestei opere, ce reprezintă una din­ culmile cele mai strălu­cite ale literaturii de expresie slavonă din Europa răsăriteană, n-a fost niciodată pusă la Îndo­ială de cercetători din alte ţări (Lavrov, Romanski, Sircu, laţi­­mirski), fiind cu toţii de acord că ea este o excepţională Întru­chipare a gindirii româneşti. Se cuvine, deci, în anul celei de-a 450-a comemorări a morţii voievodului filozof, s-o facem să strălucească deplin pe firma­mentul literaturii şi gindirii po­litice şi filozofice a patriei noas­tre. 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab UN MUZEU INEDIT LA AVRIG SIBIU (coreSp. R. I. — V. Lazăr). In comuna Avrig, din judeţul Si­biu, s-a inaugu­rat un inedit mu­zeu în cadrul că­ruia, una din ca­mere este rezer­vată documente­lor şi obiectelor ce ilustrează bo­gata activitate a marelui cărturar român Gh. Lazăr, născut în această localitate. In ce­lelalte camere sunt expuse ţesături, tehnica textilă, portul popular lo­cal etc., iar una din încăperi este gătită ca o locu­inţă originală din Avrig. Ineditul îl găsim şi în curtea muzeului unde se află celarul (bu­cătăria de vară) cu putinei, bete, ploscă şi alte o­­biecte din lemn şi ceramică şi alături şopronul cu o veche telea­gă cu unelte ne­cesare muncii cîmpului. La sub­sol, o expoziţie cu vînzare a produ­selor, realizate de Maria Spiridon — celebra ţinătoare din localitate de­ţinătoare a unui premiu al Uniu­nii artiştilor plas­tici — şi a eleve­lor sale, puse la îndemâna turiști­lor covoare, ştar­­gare, fețe de me­se, ii etc., ornate pe motive popu­lare de o reală frumusețe. Și în­că un amănunt. Muzeul a fost a­­menajat în casa Anei Racotă, sora lui Gh. Lazăr. UNA PE ZI de MATTY Toate la timpul lor ! Să-nveţi inţii cum se spală paharele şi pe urmă cum se face 3 ca 8 şi 5 ca 6 pe nota de plată ! SARMIS-1911 DEVA (coresp. R. I. — I. Cojocaru) — In judeţul Hu­nedoara se fac intense pre­gătiri pentru o interesantă şi amplă manifestare cultural­­artistică şi educativă. Ea a fost denumită sugestiv Sar­­mis—1971. Anul acesta acţi­unea începe la 19 septembrie şi se află la cea de a doua ediţie. Ea cuprinde un vast program de manifestări care se desfășoară în multe loca­lități din județ. Din volan în volan intr-o noapte, în raza comu­nei Gemenele din judeţul Bră­ila s-a petrecut un lucru neo­bişnuit. Un tinăr pe numele Draghia Nicolau din aceeaşi localitate şi-a zis că nu i-ar strica o plimbare cu unul din cele două autocamioane ale co­operativei agricole. Şi nici una, nici două a trecut la acţiune. S-a urcat la volanul maşinii, a apăsat pe accelerator şi a ajuns in... şanţ. Insuccesul nu l-a spe­riat. S-a urcat la volanul celui de-al doilea autocamion şi fu­rios a apăsat cu tărie pe acce­­lerator. De astă dată, autocami­onul nu s-a­ oprit in şanţ di in­tr-un... pom. Drăghia nu a de­zarmat nici de astă dată. A por­nit pe jos in comuna Romanu unde văzind o autobasculantă o­­dihnindu-se la poarta şoferului Chiriac Dumitru, a luat-o şi a dispărut în noapte. Şi dispărut a rămas. Nici astăzi nu i s-a dat de urmă. Cit despre cei ce tre­buiau să păzească aceste autove­hicule, sunt bine sănătoşi. (V. CHIURTU, coresp. R.I.). Pe locul unde a fost cetăţuia dacică Tamasidava Pe malul Siretului, la Răcă­­tău, a fost descoperită în 1968 cetăţuia dacică Tamasidava, a­­mintită de Ptolemeu. Săpăturile care s-au făcut de atunci, au dat posibilitatea arheologilor să scoată la iveală numeroase for­tificaţii, valuri şi şanţuri de a­­părare, morminte ale căpeteni­ilor dace, necropole, vase de ceramică, unelte şi arme. Descoperirile demonstrează modul de organizare a vieţii în triburile geto-dacice, obiceiuri­le lor, puternicele influenţe ro­mane şi continuitatea populaţiei autohtone in această parte a ţării. Cu chei potrivite Soţii Serafim Costică şi Sera­fim Cornelia din Bucureşti (Ca­lea Griviţei nr. 11), in virstă de 20 şi respectiv 18 ani, neinca­­draţi în cimpul muncii, s-au gindit să facă un original tur al noilor complexe turistice din ţa­ră. In perioada iunie-august au poposit la Iaşi, Constanţa, Cluj, Sibiu, cu ultima escală la Sucea­va. Pe unde treceau, urmăreau turişti cu bani şi obiecte de va­loare. Versaţi în furturi cu chei potrivite, pătrundeau in came­rele de hotel de unde topeau tot ce le cădea în mină. Trebu­rile le-au mers ca pe roate pînă cind organele de miliţie i-au prins cu miţa-n sac la hotelul „Arcaşul“ din Suceava, In pre­zent li se face soldul activităţii, urmînd ca organele penale să stabilească perioada de care vor avea nevoie pentru a se obiş­nui cu munca cinstită. (N. SEN­­CIUC - coresp. ft.l.). Achiziţii ale Muzeului de artă din Cluj Fondul de bază al Muzeului de artă din Cluj continuă să se îmbogăţească necontenit. In ul­tima vreme au fost achiziţiona­te numeroase lucrări şi pentru galeria de pictură naţională. Astfel, vizitatorii pot admira un peisaj de Nicolae Grigorescu, necunoscut pînă acum, două ta­blouri: „Femeie in interior“ şi „Natură statică cu fructe“ de Th. Pallady, precum, şi o serie de tablouri semnate de Ciucu­­rencu, Dărăscu, Ressu, şi alţi maeştri ai plasticii româneşti, în „hau“ major lată o replică amuzantă la însemnarea noastră. In „miau“ maior — apărută in această rubrică, trimisă de cititorul Gogu Ştefănescu din Capitală : „In imobilul din str. Polonă nr 27, vecin cu al nostru — ne scrie acesta, — există o verita­bilă crescătorie de dini şori­­cari. La fereastra casei respec­tive a apărut chiar şi un anunţ de vînzare a unui exemplar din neamul acestor patrupede. Ca preşedinte al comitetului de cetăţeni, am avut prilejul să mă conving personal in ce hal se află casa acestei familii din ca­uza îndeletnicirilor ei zootehni­ce. Pe lingă inconvenientele de ordin sanitar, oamenii sunt conturbaţi zi şi noapte de lătra­tul clinilor“. Cum credeţi că a rezolvat Consiliul popular al sectorului 1 şi Inspectoratul agro-zoovete­­rinar din C.P.M. Bucureşti, des­tinatarele sesizării respective, sesizările cetăţenilor ? Cu răs­punsul că „cei 4 dini adulţi sunt vaccinaţi antirabic, posedind certificate individuale“ şi că „orice gospodărie individuală poate ţine un dine şi o pisică". S-ar părea că totul e in regu­lă. Numai că... aceste explicaţii nu-i scutesc pe oameni de per­manentul concert in „hau“ ma­ior pe care sunt obligați să-l au. dietei . i'iMC OTI DIE N E i ... ............ ............ 7. ........ ............................ • Utim« FOSTA_ . REDACŢIEI „Este cunoscut evenimentul de la 10 iulie 1909 — remarca in scrisoarea trimisă redacţiei ci­titorul GRAŢIAN MARCUŞI din oraşul Zalău — cind Aurel Vlaicu şi fratele său Ion Vlaicu au organizat pe Dealul Poriu­­lui, în hotarul Orăştiei, cel din­ţii miting aviatic cu scopul de a demonstra în public putinţa de a executa un zbor planat cu planorul numit de inventator „Aurel Vlaicu 1909“ Puţini cu­nosc însă acest loc istoric şi de aceea ar fi poate indicat să se ridice pe Dealul Poriului un monument consacrat acestui eve­niment de importanţă mondială. Comitetul pentru Cultură şi Artă al judeţului Hunedoara transmite cititorului nostru mul­ţumiri pentru interesanta propu­nere făcută, informîndu-1 tot­odată că propunerea sa a fost reţinută, urmînd să i se dea curs in limita posibilităţilor de care judeţul dispune. In legătură cu lămuririle ceru- j te — privind susţinerea exame-­­ nului de diplomă — de către citi-­­ torii : MARIN PARASCHIVA din Bucureşti, ION DUMITRES­­CU din Craiova şi ILIE MARIN din Timişoara, precizăm : Legis­laţia actuală nu permite ca ab­solvenţii instituţiilor de învăţă-­­ mint superior — serii vechi — care nu s-au prezentat la exa- I menul de diplomă sau nu l-au­­ promovat să mai poată susţine­­ acest examen în sesiunile anilor următori. Potrivit H.C.M. nr. 2740/1968 absolvenţii (fără exa­men de diplomă) seriile 1965/1966 şi anterioare au drep­­tul să susţină examenul de di­plomă o singură dată la una din­­ sesiunile anilor 1969—1971 inclu­siv. In cazul că vor surveni mo­dificări în legislaţia actuală ele vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi, din timp Luînd legătura cu Uniunea ju­deţeană a cooperativelor agri­cole de producţie, îi putem co­munica cititoarei ILINA NAS­­TASE, membră în C.A.P., din comuna Şucetea, judeţul Vaslui, că în conformitate cu actele nor­mative în vigoare, membrii coo­peratori pot fi înscrişi la pensie de invaliditate numai dacă boala a survenit în timpul activităţii ca membru cooperator sau în cel mult șase luni de la data ulti­mei zile lucrate in cooperativă. Iniţiativa obştească valorează milioane DEVA (coresp. R. I. — I. Co­­jocaru). Locuitorii municipiu­lui Deva împreună cu depu­taţii lor se pregătesc să în­cheie bilanţul întrecerii pa­triotice pe 1971. De la începu­tul anului şi pînă acum ei au executat lucrări obşteşti, prin muncă patriotică, în valoare de peste 22 milioane de lei, înregistrînd astfel cele mai valoroase realizări din ulti­mii ani. Prin contribuţia ce­tăţenilor s-a construit un ştrand cu trei bazine, a fost amenajată o zonă de agre­ment cu vapor şi debarcader pe Mureş, s-a introdus o nouă conductă pentru îmbunătăţi­rea alimentării cu apă pota­bilă etc. Fiecare locuitor din acest municipiu a executat în medie lucrări obşteşti în va­loare de 553 lei. CERCETĂRI NOI IN MICROBIOLOGIA MEDICALA Astăzi se deschide un congres naţional dedicat acestui domeniu D­upă un interval de numai trei zile de la închiderea unei reuniuni ştiinţifice din domeniul medicinii — Con­gresul naţional de gastroentero­logie — se deschide tot la Bucu­reşti , la 15 septembrie cel de al doilea Congres naţional de mi­crobiologie medicală. Congresul a înscris pe agenda sa de lucru două teme: ,,Microorgan­sme cu patogenitate condiţionată“ şi „Aspecte actuale ale imunolo­­giei şi imunopatolog­ei“. Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor subiecte, l-am rugat pe prof. dr. ION MEŞROBEANU, preşedintele Comitetului de organizare al congresului, să ne explice ce în­seamnă, de fapt, „germeni cu patogenitate condiţionată“ ? — Noi purtăm in gură, de pil­dă, o mulţime de microbi fără ca prin aceasta să fim bolnavi, un intestin, de asemenea ş. a. m. d. — ne-a răspuns domnia sa. La un moment dat din diferite cauze aceste microorganisme ne­­nocive, chiar utile, pot deveni patogene. Şi produc maladii, unele mortale. Uneori este vor­ba de schimbări in structura populaţiilor microbiene. S-au produs, de pildă, asemenea schimbări fundamentale, odată cu întrebuinţarea masivă a anti­bioticelor. Pentru a preveni o infecţie, chirurgii au început să prescrie înainte şi în timpul operaţiei doze masive de peni­cilină. S-a întîmplat­, totuşi, ca bolnavi care erau operaţi­ de apendicită, să moară după citeva zile cu infecţii stafilococice grave. De ce ? Pentru că, sub atacul antibioticului, se pot­ se­lecta din masa microbilor sensi­bili variante rezistente, al căror echipament enzimatic le per­mite să supravieţuiască şi să de­vină agresivi. Este numai un exemplu. Pentru că şi la alţi germeni se poate intilni acelaşi fenomen, între timp cunoscut, şi ale cărui consecinţe pentru bol­nav pot fi astăzi mult mai bine îngrădite prin examene bacteo­­rologice şi antibiograme com­plete ca şi printr-o terapeutică adecvată. Dar există şi mulţi alţi factori, de mediu, de gazdă şi alţii, încă prea puţin cunos­cuţi, sub al căror efect caracte­risticile unor populaţii bacteriene sau virale se pot schimba. Cum a apărut de exemplu, virusul atît de virulent al gripei asiatice sau de ce vibrioni cunoscuţi pînă nu de mult ca nepatogeni dau azi, în unele ţări, cazuri de holeră ? In sfirşit, adeseori, şi starea organismului, o rezistenţă scăzută sau condiţii epidemiolo­­gice precare, pot fi acelea care, să ofere teren propice apariţiei bolii. — Deduc că spre aceste probleme îndeosebi, se în­dreaptă atenţia lucrărilor Congresului. Care sunt contri­buţiile româneşti? — Aş dori să subliniez că toc­mai in aceste domenii şcoala românească are o bogată experi­enţă, în primul rînd pentru că întreaga biologie are la noi o veche tradiţie. Să reamintim că primul tratat de microbiologie pe plan mondial a fost cel al lui Victor Babeş împreună cu Cor­ni­. Dr. I. Cantacuzino avea să facă studii importante de micro­biologie, epidemiologie şi imu­nitate, creînd o şcoală puternică, recunoscută ca valoare peste ho­tare. Faptul însă că cercetătorii străini vin să afle de la noi, lu­cruri noi în acest domeniu, aceasta se datoreşte condiţiilor deosebit de favorabile de cerce­tare create de organizarea sani­tară în societatea noastră socia­listă. Aplicarea în practică a re­zultatelor cercetării ne intere­sează in mod deosebit iar stu­diul germenilor cu patogenitate condiţionată are multiple apli­caţii practice. De exemplu, in supravegherea epidemiologică — să reamintim controalele bacteo­­rologice severe, fără de care nici o soră nu este angajată în­tr-o maternitate, sau nici o per­soană nu poate fi donator de singe­r, în selectarea unor tul­pini microbiene nepatogene, uti­lizabile pentru vaccinuri. In sfirşit, in înţelegerea şi tratarea multor afecţiuni care nu fac parte din cadrul strict al pato­logiei infecţioase. — Ca preşedinte al Con­gresului cunoaşteţi, fără în­doială, comunicările depuse ţi valoarea lor... „ La Congres sunt aminţite peste 150 de comunicări asupra acestei probleme, referitoare la bacterii, virusuri, paraziţi din lumea protozoarelor şi animale­lor, la aspecte epidemiologice şi clinice. Sunt prezente cercetări ale unor echipe din Institutul „Dr. I. Cantacuzino“, din Insti­tutul de virusologie „Dr. Ştefan Nicolau“, ca şi din toate centrele universitare medicale ale ţării, din laboratoarele sanitare ale Bucureştiului şi altor oraşe. Se adaugă participanţilor români, specialişti de peste hotare , din U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.S. Ce­hoslovacia, Franţa, R.P. Polonă, Iran, Japonia, Anglia, S.U.A., R.D.G., R.F.G., R.P. Ungară. — Aţi amintit mai înainte, despre implicaţiile probleme­lor ce vor fi discutate la congresul dv. pentru cele mai diferite domenii ale medici­nii preventive şi clinice. De altfel, m-a izbit faptul că am auzit vorbindu-se despre germeni cu patogenitate con­diţionată ca şi despre imu­nitate şi imunopatologie (o temă principală) şi la recen­tul congres de gastroentero­logie. Nu credeţi că este po­sibil şi util să fie adîncit di­alogul intre clinicieni şi cei ce studiază microbiologia şi imunologia în laborator şi pe teren ? — Este evident că lărgirea graniţelor de discuţii în jurul acestor probleme ar fi intere­santă şi de folos. Microbiologic, specialiştii în imunologie şi imunopatologie pot aduce ele­mente noi, rezultate valoroase obţinute în laboratoare celor ce-şi desfăşoară activitatea chiar la patul bolnavului. Şi re­ciproc. Şi, după cum cred, că orice medic microbiolog trebuie să se ţină la curent cu observa­ţiile clinicienilor, cred că pe vi­itor ar fi utile reuniuni şti­inţifice, mai mici sau mai mari, care să-i întrunească pe unii şi pe ceilalţi pentru analizarea acestor aspecte. — Ce aţi putea să ne spu­neţi despre a doua temă a Congresului, despre proble­matica de imunologie şi imu­nopatologie ? Ştiu de altfel, că sub redacţia dv. şi a conf. dr. Ştefan Berceanu a apărut la noi in urmă cu trei ani primul tratat consacrat a­­cestor subiecte. — Este adevărat. Din păcate Editura Medicală nu a avut po­sibilitatea să ofere decit 2 500 de exemplare, care s-au epuizat In Citeva zile. Studiul mecanismelor imune a făcut în ultimii 10 ani progrese remarcabile în lume. Deşi, într-un sens, descoperirile nu fac decit să continue pe cele mai vechi, totuşi prin modul de abordare a problemelor, prin tehnicile utilizate, prin încerca­rea de descifrare la nivelul mo­leculelor a bazelor imunităţii, ne aflăm în realitate în faţa unui domeniu foarte nou. Pe de altă parte, tot abia de curînd, adică de vreo 25 de ani, s-a sesizat că mecanismele imune atunci cind sunt tulburate, pot da loc anumi­tor boli, aşa numite autoimune. In sfirşit, problema mecanisme­lor imune a cîştigat mult în importanţă în legătură cu chi­rurgia grefelor de organe. Deşi experienţa noastră în aceste domenii este mai mică decit cea referitoare la primul subiect, credem că includerea lor în te­matica congresului şi discuţiile ce se vor purta, vor stimula ex­tinderea cercetărilor şi vor per­mite înregistrarea de rezultate valoroase. CATINCA MUSCAN (Urmare din pag. 1) rărea tuturor piedicilor ce ne mai stău­ in cale, dăruirea li­ber consimţită pentru edifi­carea acestui ideal suprem, stă tocmai in cotă finală a drumului deloc simplu pe care îl m­ai avem de parcurs. Nimic din ceea ce facem nu este uşor, tot ceea ce s­­făcut a purtat pecetea frunţii brobonate de sudoare. Entu­ziasmul, dublat de inteligen­ţă, pasiune şi abnegaţie, ne-au dat posibilitatea să de­păşim etape istorice şi nu­mai răuvoitorii, străini de bucuriile şi durerile noastre, sunt incapabili să descifreze, că secole de vechi ofinduiri n-au fost in stare să reali­zeze atit cu­ această ţară şi aceşti oameni, s­tăpini pe destinele lor, au realizat nu numai un pătrar de veac. Există doritori de a explica acest moment de răspundere naţională prin formule con­­juncturale, există oameni faptelor care vor să transforme prin fraze simpliste complexitatea actului măreţ pe care îl tră­im intr-o activitate de sezon, socotind aripile noastre prea scurte pentru sboruri de du­rată, oameni incapabili să în­ţeleagă că sub aceste aripi există o ardere de dimen­siuni naţionale, izvorită nu din fraze, ci din vocaţia de a fi a unu­i popor. Nu există Întreprindere, indiferent de aportul ei la circuitul valori­lor materiale ale naţiunii, nu există şcoală, atelier, nu există in ultimă instanţă Ori, in înţelesul major al acestui cuvint, in afara co­mandamentul­ui social care animă spiritul şi entuziasmul edificării uriaşei opere so­ciale pe care o înfăptuim. Puterea noastră stă in fap­te şi in neobosita strădanie de mai bine, iar forţa de con­vingere a acestor fapte re­zidă direct din entuziasmul, devenit şi el vocaţie naţio­nală. „România liberă“ A confundat avutul obştesc cu propriul buzunar Cooperatorii din brigada a III-a de la cooperativa agricolă de producţie din comuna Lipova, judeţul Bacău au obţinut anul acesta producţii frumoase la toate culturile. Cum este drept si firesc, de aceste rezultate tre­buie să se bucure, in funcţie de contribuţia adusă, fiecare mem­bru al brigăzii. De aceea ei nu au putut fi de acord cu acei care confundând avutul obştesc cu propriul buzunar au încercat să se înfrupte din roadele mu­ncii lor. Mai ales că cel care dădea dovadă de asemenea apucături era brigadierul Nicolae Vrăjmea­­nu, adică tocmai cel pus să ape­re avutul obştesc. La un control in magazia acestuia s-au găsit, însuşite din recolta strinsă de cooperatori, însemnate cantităţi de fasole, orz şi seminţe de la­ Cernă. In adunarea generală a brigăzii, cooperatorii l-au înlă­turat din funcţia de brigadier Acum urmează să-şi spună cu­­vintul şi justiţia. (C­AZOTTTI — Coresp. R.I.). Rubrica redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni MEMENTO IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" la Parcul Herăstrău, ora 20 ; SONATUL LUNII s Teatrul „C. Ta­nase" sala Savoy (15 56 78), ora 19.30. ASTEPTAREA : Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 14 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Gradina Doina, ora 19,15 ; BOXERUL s Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; ÎNCREDEREA: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Sala Palatului, 17,15 20,15 ; MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9,30 - 13 - 16,30 - 20 ; CROMWELL: Scala (11 03 72) orele 10 - 12,30 - 17 - 20,30 ; Gradina Select (14 27 14), orele 19,30; Cen­tral (14 1224), orele 10 - 13,30 -16,45 - 20; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Grădina Capitol, ora 19,15 ; PARADA CIRCULUI : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 16 - 18,30 - 20,45 ; Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 18,15 - 20,30 ; i.­ ora 10 PROGRAM PENTRU COPII ; ASEDIUL: Melodia (12 06 88), o­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45; Tomis (21 49 46), orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 ; Grădina, ora 20 : FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20,15 în con­tinuare ; ARTICOLUL 420 : E­x­c­e­l­s­­­o­r (18 10 88), orele 9 - 12,30 - 16,30 - 20,15; Gloria (22 44 01), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 12,30 - 16 - 20 ; Grădină, ora 19 ; HAIDUCII: Moşilor (12 52 93), ore­le 15,30 - 17,45 ; Grădină, ora 20 ; SIMON BOLIVAR : G­r­i­v­i­ţ­a (17 08 58) orele 9,15 - 11,45 - 15,30 - 18 - 20,30 ; Mioriţa (14 27 14), o­­rele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 ; CÎNTAREŢUL BUCLUCAŞ : Popu­ Iar (35 15 17), orele 15,30 - 18 -20,15 ; OMUL ORCHESTRA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădină, ora 19 ; BRIGADA DIVERSE TN ALERTA : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; HELLO DOLLY: Feroviar (16 22 73), orele 9 - 12,30 - 16,30 - 20 ; Grădi­na Festival, ora 19,30 ; CORTUL ROŞU : Viran­ (21 39 82), ora 16 ; Grădină ora 19,30 ; O FLOARE ŞI DOI CRADINARI I Lumina (16 23 35), orele 9 - 12,15 — 16 - 19,30 • RISCUL : Pacea (31 32 52) , orele 15,45 - 18 - 20 ; SUNETUL MUZICII : Dacie (16 26 10),­ orele 8,30 - 18,45 în con­tinuare ; Viitorul (11 48 03), orele 16 - 19,30 ; DIRECŢIA BERLIN­­ Cr­ăgaşi (17 38 81) orele 16 - 18 - 20 ; TICK, TICK, TICK , B­u­c­e­g I (17 05 47), orele 15,30 - 17,45; Gră­­dină, ora 20 ; Volga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 • Flamura (23 07 40), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 | ÎL CUNOAŞTEŢI PE URBAN I : Bu­zeşti (15 62 79), orele 15,30 - 18 ; Grădina ora 20,15 ; SECRETUL PLANETEI MAIMUŢE­LOR : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 ; Grădină, ora 20 ; FLOAREA SOARELUI : Arta (21 31 86), orele 15,30 - 18 ; Grădina, ora 20; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15 ROMEO ŞI JULIETA : Cosmos (35 19 15) orele 15,30 - 19 ; SAPTAMINA NEBUNILOR : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20 ; Fla­căra (21 35 40), orele 15,30 - 18 -20.15 . UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIT l­a Drumul Sării (31 28 13), orele 15 30 - 17,45 - 20; Giulesti (17 55 46), o­­rele 15 30 - 17,45 - 20 . GRESEALA FATALA : Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 ; Grădină, ora 20 . ÎNTILNIRE CU O NECUNOSCUTA : Ferentari (23 17 50) orele 15,30 — 17,45 - 20 GENOVEVA DE BRABANT : Laro­ met (bd Bucurestii Noi nr. 166), o­­rele 15.30 17,30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04), TINERETE FARA BATRTNETE : orele 9 - 10,45 - 12,30 - 14,15 - 16 - 18,15 - 20.30 . MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 : Fotbal : Dinamo Bucureşt - Sportok Trnava ; 17.50 : Solişti în­drăgiţi de muzică populară : Dumi­tru Sopoh . 18 : Răspundem prezent ! Deschiderea noului an şcolar ; 18 35 : Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de prof. dr. Sorin Stati ; 18.50 : Con­fruntări , 19.20 . 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul , 20 : Ancheta TV. Idealul tinereţii ; 20.45 : Telecinéma­­teca . ..Pisica îşi scoate ghearele". Cu F­ontoise Arnoul, H. Frank Re­gia Henry Decoin ; 22.25 : Tele­glob Itinerar chilian ; 22.35 : Tan­gouri celebre ; 22.50 : Telejurnalul JOI 16 SEPTEMBRIE Programul I 17.30 : Emisiune in limba maghia­ră . 18.30 : La volan . 18.50 : Timp şi anotimp in agricultură ; 19.10 : Pentru sănătatea dv . 19.20 : 1001 de seri . 19 30 : Telejurnalul . 20 : Reflector ; 20.15 : Melodii şi jocuri populare din judeţul Botoşani ; 20.35 : Pagini de umor. Comedie muzicală cu Groucho Chico, Homo şi Zeppo . 21 15 • Interpretul săptă­­mînii Luigi Ionescu 21 35 : Cadran internaţional 22 20 Recitalul ba­lerinei Ileana Iliescu pe muzică de P. I. Ceaikovski Saint Saëns, Liszt, De Fa­lo, Gershwin. Partener : Ma­rinei Ştefănescu . 22 45 : Telejurna­lul Programul II 20 15 : Punct-contrapunct ; 21 : Bu­letin de ştiri ; 21.05 : Viaţa economi­că a Capitalei ; 21.25 : Concert sim­fonic popular, în program : Uvertura la opera ,,Oberon" de Weber (diri­jor Paul Kletzi). Concertul pentru vioară şi orchestră în sol major de Mozart (solist şi dirijor Lorin Mea­­zel) Menuet lent din Suita­­ de George Enescu (dirijor Erich Bergsh ; 21­55 ? Film serial : ,,Planeta gigan­ților".

Next