România Liberă, septembrie 1971 (Anul 29, nr. 8353-8378)
1971-09-15 / nr. 8365
Pagina a 2-a— 75 septembrie 7977 UN MARE VOIEVOD CĂRTURAR Se împlinesc astăzi 450 de ani de la trecerea în veşnicie " a unuia dintre cei mai mari scriitori şi oameni politici ai poporului nostru, învăţatul voievod Neagoe Basarab. Figura lui a rămas mult timp necunoscută în adevărata ei lumină şi unilateral interpretată de istorici şi filologi, deşi Încă în secolul al XVII-lea cunoscutul logofăt şi scriitor Udrişte Năsturel îl preamărea ca pe unul din marii înaintaşi, ctitori de cultură. Urcat pe tron in împrejurări tulburi, în ianuarie 1512, pe cind avea, probabil, 30 de ani, Neagoe îşi revendica nu numai apartenenţa la puternica familie a Craioveştilor, care-l adoptase, ci şi ascendenţa domnească (fiu postum al lui Basarab cel Tânăr, zis Ţepeluş), singura care îngăduia pe atunci obţinerea celei mai înalte demnităţi în ierarhia ţării. Unii cercetători au, văzut în el un domn fără mari calităţi politice şi militare, deoarece în cei aproape zece ani de domnie n-a purtat nici un război, neţinînd seama de faptul că integritatea Ţării Româneşti a fost apărată de el cum nu se poate mai bine, fără vărsare de singe, prin înţelepciune şi tact diplomatic, consolidînd graniţele atît la sud cit şi la nord prin tratative încununate de succes. Pe de altă parte, uimitoarea ctitorie de la Curtea de Argeş, care constituie şi astăzi fala arhitecturii şi picturii româneşti din veacurile de mijloc, ca şi sprijinul generos acordat altor lăcaşuri similare din ţară şi de peste hotare, au fost interpretate doar ca o manifestare de exagerată evlavie, şi nu ca un act politic şi cultural, în coordonatele vremii, de înălţare artistică şi de rezistenţă împotriva cotropirii unui feudalism rapace şi distrugător. Dar poate cea mai însemnată moştenire pe care ne-a lăsat-o înţeleptul voievod, „acest, Marc- Aureliu al Ţării Româneşti, cum l-a caracterizat B.P. Haşdeu —, principe, artist şi filozof“, este cartea sa de învăţături către fiul său Theodosie, atît de controversată de mai bine de un secol, de cind a fost scoasă la iveală. Graţie însă devotamentului unui şir întreg de cercetători, printre care se cuvine să menţionăm, printre alţi exegeţi, pe editorii acestei opere, Ioan Eclesiarhul (1843), B. P. Haşdeu (1865), P A. Lavrov (1904), N. Iorga (1910) şi V. Grecu (1942), la care se adaugă ediţia recentă, al cărei iniţiator a fost istoricul literar Dan Zamfirescu, ediţie tipărită cu atlta competenţă de Editura Minerva, sîntem astăzi In măsură să afirmăm cu toată convingerea că ne aflăm în faţa unei excepţionale opere, rod al gîndirii şi simţirii voievodului român. După cum se ştie, textul învăţăturilor lui Neagoe Basarab Prof. univ. G. Mihailé către fiul său Theodosie s-a păstrat în trei versiuni, dintre care cea originală, scrisă în limba de cultură a vremii, slavona, descoperită intr-un singur manuscris cu multe lacune, conservat astăzi la Biblioteca naţională din Sofia. A doua versiune, cea românească, reprezerntînd traducerea integrală a textului, a fost efectuată, se pare, în timpul lui Matei Basarab (1632—1654), dar ne-a parvenit în manuscrise, nu mai vechi decit sfirşitul secolului al XVIl-lea. în sfirşit, traducerea grecească, in parte prescurtată, păstrată intr-un manuscris de la Muntele Athos, pare a fi fost efectuată fie încă în timpul lui Neagoe Basarab sau curînd după aceea, cum susţin astăzi unii cercetători, fie cel mai tirziu la începutul secolului al XVII-lea. Dar, dincolo de aceste chestiuni încă controversate, avem în faţă o operă de o excepţională valoare literară, politică, diplomatică, didactică şi filozofică, într-o traducere românească din secolul al XVII-lea, de o inegalabilă frumuseţe. De unde ştim însă că acest text, de trei ori mai întins decit cel slavon conservat, reprezintă traducerea exactă a versiunii originale ? Nu cumva traducătorul şi copiştii ulteriori ai versiunii româneşti au adăugat părţi noi, care nu reprezintă, deci, textul autentic? Răspunsul 11 are oricine la îndemînă, comparînd părţile păstrate in slavonă şi redate acum într-o traducere modernă românească, în ediţia menţionată, cu capitolele corespunzătoare din textul integral românesc. De vreme ce diverse capitole şi părţi păstrate în filele disparate ale manuscrisului slavon coincid cu o exactitate surprinzătoare cu traducerea veche românească, este de la sine înţeles că şi celelalte capitole româneşti reprezintă traducerea versiunii originale. Cheia de boltă a întregii opere o constituie capitolele consacrate sfaturilor de politică internă şi externă, educaţiei sociale a viitorului domn şi a celor din jurul său, capitole ce reprezintă o sinteză a întregii gindiri politice, militare şi filozofice româneşti dinainte de Neagoe şi din timpul său. Prevăzindu-şi sfirşitul aproape, înainte ca fiul său să ajungă la majorat şi să capete experienţă direct din acţiunile şi cuvintele vii ale sale, Neagoe îşi aşterne în scris aceste învăţături, în care iubirea şi grija părintească se îmbină cu fermitatea şi clarviziunea politică, dragostea fierbinte de ţară cu hotărirea de a o apăra cu preţul vieţii : „...că mai bună iaste moartea cu cinste, decit viaţa cu amar şi cu ocară. Nu fireţi ca pasărea ceia ce să cheamă cucu, care-şi dă padlă (ouăle) dă le clocescu alte pasări Şi-i scot pui, ci fiţi ca şoimul şi vă păziţi cuibul vostru" Este drept că in alte capitole frazeologia religioasă — de cele mai multe ori împrumutată din alte scrieri, citate nu o dată cu numele autorului lor — predomină, ceea ce a făcut pe unii cercetători să creadă că autorul scrierii nu e Neagoe Basarab, ci un călugăr admirator al voievodului, de la sfirșitul secolului al XVI-lea sau chiar de la începutul celui de-al XVII-lea, care a atribuit propria-şi scriere marelui voievod. Dar cercetările recente au dovedit în mod categoric că manuscrisul slavon este contemporan cu Neagoe Basarab, iar în epoca sa nu avem pe altcineva căruia să-i atribuim scrierea, ştiut fiind că domnul era un om cult, profund cunoscător de carte slavonă, iar părţile împrumutate din scrieri clasice ale vremii se găseau chiar în manuscrise de la ctitoriile sale. Aceste izvoare, cind n-au fost indicate exact de autor au fost identificate pe rînd de cercetători ca P.A. Lavrov, St. Romanski, D. Russo, N. Drăganu şi Dan Zamfirescu. In schimb, părţile originale sînt atît de personale, se acordă atît de bine cu acţiunile şi gîndirea lui Neagoe Basarab, cum le cunoaştem din documentele vremii şi au probat-o cercetători actuali ca Şt. Ştefănescu, N. Stoicescu, Manoie Neagoe şi alţii, incit este imposibil să fie atribuite altcuiva. Vom adăuga, de altfel, că paternitatea lui Neagoe Basarab asupra acestei opere, ce reprezintă una din culmile cele mai strălucite ale literaturii de expresie slavonă din Europa răsăriteană, n-a fost niciodată pusă la Îndoială de cercetători din alte ţări (Lavrov, Romanski, Sircu, laţimirski), fiind cu toţii de acord că ea este o excepţională Întruchipare a gindirii româneşti. Se cuvine, deci, în anul celei de-a 450-a comemorări a morţii voievodului filozof, s-o facem să strălucească deplin pe firmamentul literaturii şi gindirii politice şi filozofice a patriei noastre. 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab UN MUZEU INEDIT LA AVRIG SIBIU (coreSp. R. I. — V. Lazăr). In comuna Avrig, din judeţul Sibiu, s-a inaugurat un inedit muzeu în cadrul căruia, una din camere este rezervată documentelor şi obiectelor ce ilustrează bogata activitate a marelui cărturar român Gh. Lazăr, născut în această localitate. In celelalte camere sunt expuse ţesături, tehnica textilă, portul popular local etc., iar una din încăperi este gătită ca o locuinţă originală din Avrig. Ineditul îl găsim şi în curtea muzeului unde se află celarul (bucătăria de vară) cu putinei, bete, ploscă şi alte obiecte din lemn şi ceramică şi alături şopronul cu o veche teleagă cu unelte necesare muncii cîmpului. La subsol, o expoziţie cu vînzare a produselor, realizate de Maria Spiridon — celebra ţinătoare din localitate deţinătoare a unui premiu al Uniunii artiştilor plastici — şi a elevelor sale, puse la îndemâna turiștilor covoare, ştargare, fețe de mese, ii etc., ornate pe motive populare de o reală frumusețe. Și încă un amănunt. Muzeul a fost amenajat în casa Anei Racotă, sora lui Gh. Lazăr. UNA PE ZI de MATTY Toate la timpul lor ! Să-nveţi inţii cum se spală paharele şi pe urmă cum se face 3 ca 8 şi 5 ca 6 pe nota de plată ! SARMIS-1911 DEVA (coresp. R. I. — I. Cojocaru) — In judeţul Hunedoara se fac intense pregătiri pentru o interesantă şi amplă manifestare culturalartistică şi educativă. Ea a fost denumită sugestiv Sarmis—1971. Anul acesta acţiunea începe la 19 septembrie şi se află la cea de a doua ediţie. Ea cuprinde un vast program de manifestări care se desfășoară în multe localități din județ. Din volan în volan intr-o noapte, în raza comunei Gemenele din judeţul Brăila s-a petrecut un lucru neobişnuit. Un tinăr pe numele Draghia Nicolau din aceeaşi localitate şi-a zis că nu i-ar strica o plimbare cu unul din cele două autocamioane ale cooperativei agricole. Şi nici una, nici două a trecut la acţiune. S-a urcat la volanul maşinii, a apăsat pe accelerator şi a ajuns in... şanţ. Insuccesul nu l-a speriat. S-a urcat la volanul celui de-al doilea autocamion şi furios a apăsat cu tărie pe accelerator. De astă dată, autocamionul nu s-a oprit in şanţ di intr-un... pom. Drăghia nu a dezarmat nici de astă dată. A pornit pe jos in comuna Romanu unde văzind o autobasculantă odihnindu-se la poarta şoferului Chiriac Dumitru, a luat-o şi a dispărut în noapte. Şi dispărut a rămas. Nici astăzi nu i s-a dat de urmă. Cit despre cei ce trebuiau să păzească aceste autovehicule, sunt bine sănătoşi. (V. CHIURTU, coresp. R.I.). Pe locul unde a fost cetăţuia dacică Tamasidava Pe malul Siretului, la Răcătău, a fost descoperită în 1968 cetăţuia dacică Tamasidava, amintită de Ptolemeu. Săpăturile care s-au făcut de atunci, au dat posibilitatea arheologilor să scoată la iveală numeroase fortificaţii, valuri şi şanţuri de apărare, morminte ale căpeteniilor dace, necropole, vase de ceramică, unelte şi arme. Descoperirile demonstrează modul de organizare a vieţii în triburile geto-dacice, obiceiurile lor, puternicele influenţe romane şi continuitatea populaţiei autohtone in această parte a ţării. Cu chei potrivite Soţii Serafim Costică şi Serafim Cornelia din Bucureşti (Calea Griviţei nr. 11), in virstă de 20 şi respectiv 18 ani, neincadraţi în cimpul muncii, s-au gindit să facă un original tur al noilor complexe turistice din ţară. In perioada iunie-august au poposit la Iaşi, Constanţa, Cluj, Sibiu, cu ultima escală la Suceava. Pe unde treceau, urmăreau turişti cu bani şi obiecte de valoare. Versaţi în furturi cu chei potrivite, pătrundeau in camerele de hotel de unde topeau tot ce le cădea în mină. Treburile le-au mers ca pe roate pînă cind organele de miliţie i-au prins cu miţa-n sac la hotelul „Arcaşul“ din Suceava, In prezent li se face soldul activităţii, urmînd ca organele penale să stabilească perioada de care vor avea nevoie pentru a se obişnui cu munca cinstită. (N. SENCIUC - coresp. ft.l.). Achiziţii ale Muzeului de artă din Cluj Fondul de bază al Muzeului de artă din Cluj continuă să se îmbogăţească necontenit. In ultima vreme au fost achiziţionate numeroase lucrări şi pentru galeria de pictură naţională. Astfel, vizitatorii pot admira un peisaj de Nicolae Grigorescu, necunoscut pînă acum, două tablouri: „Femeie in interior“ şi „Natură statică cu fructe“ de Th. Pallady, precum, şi o serie de tablouri semnate de Ciucurencu, Dărăscu, Ressu, şi alţi maeştri ai plasticii româneşti, în „hau“ major lată o replică amuzantă la însemnarea noastră. In „miau“ maior — apărută in această rubrică, trimisă de cititorul Gogu Ştefănescu din Capitală : „In imobilul din str. Polonă nr 27, vecin cu al nostru — ne scrie acesta, — există o veritabilă crescătorie de dini şoricari. La fereastra casei respective a apărut chiar şi un anunţ de vînzare a unui exemplar din neamul acestor patrupede. Ca preşedinte al comitetului de cetăţeni, am avut prilejul să mă conving personal in ce hal se află casa acestei familii din cauza îndeletnicirilor ei zootehnice. Pe lingă inconvenientele de ordin sanitar, oamenii sunt conturbaţi zi şi noapte de lătratul clinilor“. Cum credeţi că a rezolvat Consiliul popular al sectorului 1 şi Inspectoratul agro-zooveterinar din C.P.M. Bucureşti, destinatarele sesizării respective, sesizările cetăţenilor ? Cu răspunsul că „cei 4 dini adulţi sunt vaccinaţi antirabic, posedind certificate individuale“ şi că „orice gospodărie individuală poate ţine un dine şi o pisică". S-ar părea că totul e in regulă. Numai că... aceste explicaţii nu-i scutesc pe oameni de permanentul concert in „hau“ maior pe care sunt obligați să-l au. dietei . i'iMC OTI DIE N E i ... ............ ............ 7. ........ ............................ • Utim« FOSTA_ . REDACŢIEI „Este cunoscut evenimentul de la 10 iulie 1909 — remarca in scrisoarea trimisă redacţiei cititorul GRAŢIAN MARCUŞI din oraşul Zalău — cind Aurel Vlaicu şi fratele său Ion Vlaicu au organizat pe Dealul Poriului, în hotarul Orăştiei, cel dinţii miting aviatic cu scopul de a demonstra în public putinţa de a executa un zbor planat cu planorul numit de inventator „Aurel Vlaicu 1909“ Puţini cunosc însă acest loc istoric şi de aceea ar fi poate indicat să se ridice pe Dealul Poriului un monument consacrat acestui eveniment de importanţă mondială. Comitetul pentru Cultură şi Artă al judeţului Hunedoara transmite cititorului nostru mulţumiri pentru interesanta propunere făcută, informîndu-1 totodată că propunerea sa a fost reţinută, urmînd să i se dea curs in limita posibilităţilor de care judeţul dispune. In legătură cu lămuririle ceru- j te — privind susţinerea exame- nului de diplomă — de către citi- torii : MARIN PARASCHIVA din Bucureşti, ION DUMITRESCU din Craiova şi ILIE MARIN din Timişoara, precizăm : Legislaţia actuală nu permite ca absolvenţii instituţiilor de învăţă- mint superior — serii vechi — care nu s-au prezentat la exa- I menul de diplomă sau nu l-au promovat să mai poată susţine acest examen în sesiunile anilor următori. Potrivit H.C.M. nr. 2740/1968 absolvenţii (fără examen de diplomă) seriile 1965/1966 şi anterioare au dreptul să susţină examenul de diplomă o singură dată la una din sesiunile anilor 1969—1971 inclusiv. In cazul că vor surveni modificări în legislaţia actuală ele vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi, din timp Luînd legătura cu Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, îi putem comunica cititoarei ILINA NASTASE, membră în C.A.P., din comuna Şucetea, judeţul Vaslui, că în conformitate cu actele normative în vigoare, membrii cooperatori pot fi înscrişi la pensie de invaliditate numai dacă boala a survenit în timpul activităţii ca membru cooperator sau în cel mult șase luni de la data ultimei zile lucrate in cooperativă. Iniţiativa obştească valorează milioane DEVA (coresp. R. I. — I. Cojocaru). Locuitorii municipiului Deva împreună cu deputaţii lor se pregătesc să încheie bilanţul întrecerii patriotice pe 1971. De la începutul anului şi pînă acum ei au executat lucrări obşteşti, prin muncă patriotică, în valoare de peste 22 milioane de lei, înregistrînd astfel cele mai valoroase realizări din ultimii ani. Prin contribuţia cetăţenilor s-a construit un ştrand cu trei bazine, a fost amenajată o zonă de agrement cu vapor şi debarcader pe Mureş, s-a introdus o nouă conductă pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă etc. Fiecare locuitor din acest municipiu a executat în medie lucrări obşteşti în valoare de 553 lei. CERCETĂRI NOI IN MICROBIOLOGIA MEDICALA Astăzi se deschide un congres naţional dedicat acestui domeniu După un interval de numai trei zile de la închiderea unei reuniuni ştiinţifice din domeniul medicinii — Congresul naţional de gastroenterologie — se deschide tot la Bucureşti , la 15 septembrie cel de al doilea Congres naţional de microbiologie medicală. Congresul a înscris pe agenda sa de lucru două teme: ,,Microorgansme cu patogenitate condiţionată“ şi „Aspecte actuale ale imunologiei şi imunopatologei“. Pentru a înţelege mai bine importanţa acestor subiecte, l-am rugat pe prof. dr. ION MEŞROBEANU, preşedintele Comitetului de organizare al congresului, să ne explice ce înseamnă, de fapt, „germeni cu patogenitate condiţionată“ ? — Noi purtăm in gură, de pildă, o mulţime de microbi fără ca prin aceasta să fim bolnavi, un intestin, de asemenea ş. a. m. d. — ne-a răspuns domnia sa. La un moment dat din diferite cauze aceste microorganisme nenocive, chiar utile, pot deveni patogene. Şi produc maladii, unele mortale. Uneori este vorba de schimbări in structura populaţiilor microbiene. S-au produs, de pildă, asemenea schimbări fundamentale, odată cu întrebuinţarea masivă a antibioticelor. Pentru a preveni o infecţie, chirurgii au început să prescrie înainte şi în timpul operaţiei doze masive de penicilină. S-a întîmplat, totuşi, ca bolnavi care erau operaţi de apendicită, să moară după citeva zile cu infecţii stafilococice grave. De ce ? Pentru că, sub atacul antibioticului, se pot selecta din masa microbilor sensibili variante rezistente, al căror echipament enzimatic le permite să supravieţuiască şi să devină agresivi. Este numai un exemplu. Pentru că şi la alţi germeni se poate intilni acelaşi fenomen, între timp cunoscut, şi ale cărui consecinţe pentru bolnav pot fi astăzi mult mai bine îngrădite prin examene bacteorologice şi antibiograme complete ca şi printr-o terapeutică adecvată. Dar există şi mulţi alţi factori, de mediu, de gazdă şi alţii, încă prea puţin cunoscuţi, sub al căror efect caracteristicile unor populaţii bacteriene sau virale se pot schimba. Cum a apărut de exemplu, virusul atît de virulent al gripei asiatice sau de ce vibrioni cunoscuţi pînă nu de mult ca nepatogeni dau azi, în unele ţări, cazuri de holeră ? In sfirşit, adeseori, şi starea organismului, o rezistenţă scăzută sau condiţii epidemiologice precare, pot fi acelea care, să ofere teren propice apariţiei bolii. — Deduc că spre aceste probleme îndeosebi, se îndreaptă atenţia lucrărilor Congresului. Care sunt contribuţiile româneşti? — Aş dori să subliniez că tocmai in aceste domenii şcoala românească are o bogată experienţă, în primul rînd pentru că întreaga biologie are la noi o veche tradiţie. Să reamintim că primul tratat de microbiologie pe plan mondial a fost cel al lui Victor Babeş împreună cu Corni. Dr. I. Cantacuzino avea să facă studii importante de microbiologie, epidemiologie şi imunitate, creînd o şcoală puternică, recunoscută ca valoare peste hotare. Faptul însă că cercetătorii străini vin să afle de la noi, lucruri noi în acest domeniu, aceasta se datoreşte condiţiilor deosebit de favorabile de cercetare create de organizarea sanitară în societatea noastră socialistă. Aplicarea în practică a rezultatelor cercetării ne interesează in mod deosebit iar studiul germenilor cu patogenitate condiţionată are multiple aplicaţii practice. De exemplu, in supravegherea epidemiologică — să reamintim controalele bacteorologice severe, fără de care nici o soră nu este angajată într-o maternitate, sau nici o persoană nu poate fi donator de singer, în selectarea unor tulpini microbiene nepatogene, utilizabile pentru vaccinuri. In sfirşit, in înţelegerea şi tratarea multor afecţiuni care nu fac parte din cadrul strict al patologiei infecţioase. — Ca preşedinte al Congresului cunoaşteţi, fără îndoială, comunicările depuse ţi valoarea lor... „ La Congres sunt aminţite peste 150 de comunicări asupra acestei probleme, referitoare la bacterii, virusuri, paraziţi din lumea protozoarelor şi animalelor, la aspecte epidemiologice şi clinice. Sunt prezente cercetări ale unor echipe din Institutul „Dr. I. Cantacuzino“, din Institutul de virusologie „Dr. Ştefan Nicolau“, ca şi din toate centrele universitare medicale ale ţării, din laboratoarele sanitare ale Bucureştiului şi altor oraşe. Se adaugă participanţilor români, specialişti de peste hotare , din U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacia, Franţa, R.P. Polonă, Iran, Japonia, Anglia, S.U.A., R.D.G., R.F.G., R.P. Ungară. — Aţi amintit mai înainte, despre implicaţiile problemelor ce vor fi discutate la congresul dv. pentru cele mai diferite domenii ale medicinii preventive şi clinice. De altfel, m-a izbit faptul că am auzit vorbindu-se despre germeni cu patogenitate condiţionată ca şi despre imunitate şi imunopatologie (o temă principală) şi la recentul congres de gastroenterologie. Nu credeţi că este posibil şi util să fie adîncit dialogul intre clinicieni şi cei ce studiază microbiologia şi imunologia în laborator şi pe teren ? — Este evident că lărgirea graniţelor de discuţii în jurul acestor probleme ar fi interesantă şi de folos. Microbiologic, specialiştii în imunologie şi imunopatologie pot aduce elemente noi, rezultate valoroase obţinute în laboratoare celor ce-şi desfăşoară activitatea chiar la patul bolnavului. Şi reciproc. Şi, după cum cred, că orice medic microbiolog trebuie să se ţină la curent cu observaţiile clinicienilor, cred că pe viitor ar fi utile reuniuni ştiinţifice, mai mici sau mai mari, care să-i întrunească pe unii şi pe ceilalţi pentru analizarea acestor aspecte. — Ce aţi putea să ne spuneţi despre a doua temă a Congresului, despre problematica de imunologie şi imunopatologie ? Ştiu de altfel, că sub redacţia dv. şi a conf. dr. Ştefan Berceanu a apărut la noi in urmă cu trei ani primul tratat consacrat acestor subiecte. — Este adevărat. Din păcate Editura Medicală nu a avut posibilitatea să ofere decit 2 500 de exemplare, care s-au epuizat In Citeva zile. Studiul mecanismelor imune a făcut în ultimii 10 ani progrese remarcabile în lume. Deşi, într-un sens, descoperirile nu fac decit să continue pe cele mai vechi, totuşi prin modul de abordare a problemelor, prin tehnicile utilizate, prin încercarea de descifrare la nivelul moleculelor a bazelor imunităţii, ne aflăm în realitate în faţa unui domeniu foarte nou. Pe de altă parte, tot abia de curînd, adică de vreo 25 de ani, s-a sesizat că mecanismele imune atunci cind sunt tulburate, pot da loc anumitor boli, aşa numite autoimune. In sfirşit, problema mecanismelor imune a cîştigat mult în importanţă în legătură cu chirurgia grefelor de organe. Deşi experienţa noastră în aceste domenii este mai mică decit cea referitoare la primul subiect, credem că includerea lor în tematica congresului şi discuţiile ce se vor purta, vor stimula extinderea cercetărilor şi vor permite înregistrarea de rezultate valoroase. CATINCA MUSCAN (Urmare din pag. 1) rărea tuturor piedicilor ce ne mai stău in cale, dăruirea liber consimţită pentru edificarea acestui ideal suprem, stă tocmai in cotă finală a drumului deloc simplu pe care îl mai avem de parcurs. Nimic din ceea ce facem nu este uşor, tot ceea ce sfăcut a purtat pecetea frunţii brobonate de sudoare. Entuziasmul, dublat de inteligenţă, pasiune şi abnegaţie, ne-au dat posibilitatea să depăşim etape istorice şi numai răuvoitorii, străini de bucuriile şi durerile noastre, sunt incapabili să descifreze, că secole de vechi ofinduiri n-au fost in stare să realizeze atit cu această ţară şi aceşti oameni, stăpini pe destinele lor, au realizat nu numai un pătrar de veac. Există doritori de a explica acest moment de răspundere naţională prin formule conjuncturale, există oameni faptelor care vor să transforme prin fraze simpliste complexitatea actului măreţ pe care îl trăim intr-o activitate de sezon, socotind aripile noastre prea scurte pentru sboruri de durată, oameni incapabili să înţeleagă că sub aceste aripi există o ardere de dimensiuni naţionale, izvorită nu din fraze, ci din vocaţia de a fi a unui popor. Nu există Întreprindere, indiferent de aportul ei la circuitul valorilor materiale ale naţiunii, nu există şcoală, atelier, nu există in ultimă instanţă Ori, in înţelesul major al acestui cuvint, in afara comandamentului social care animă spiritul şi entuziasmul edificării uriaşei opere sociale pe care o înfăptuim. Puterea noastră stă in fapte şi in neobosita strădanie de mai bine, iar forţa de convingere a acestor fapte rezidă direct din entuziasmul, devenit şi el vocaţie naţională. „România liberă“ A confundat avutul obştesc cu propriul buzunar Cooperatorii din brigada a III-a de la cooperativa agricolă de producţie din comuna Lipova, judeţul Bacău au obţinut anul acesta producţii frumoase la toate culturile. Cum este drept si firesc, de aceste rezultate trebuie să se bucure, in funcţie de contribuţia adusă, fiecare membru al brigăzii. De aceea ei nu au putut fi de acord cu acei care confundând avutul obştesc cu propriul buzunar au încercat să se înfrupte din roadele muncii lor. Mai ales că cel care dădea dovadă de asemenea apucături era brigadierul Nicolae Vrăjmeanu, adică tocmai cel pus să apere avutul obştesc. La un control in magazia acestuia s-au găsit, însuşite din recolta strinsă de cooperatori, însemnate cantităţi de fasole, orz şi seminţe de la Cernă. In adunarea generală a brigăzii, cooperatorii l-au înlăturat din funcţia de brigadier Acum urmează să-şi spună cuvintul şi justiţia. (CAZOTTTI — Coresp. R.I.). Rubrica redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni MEMENTO IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" la Parcul Herăstrău, ora 20 ; SONATUL LUNII s Teatrul „C. Tanase" sala Savoy (15 56 78), ora 19.30. ASTEPTAREA : Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 14 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Gradina Doina, ora 19,15 ; BOXERUL s Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; ÎNCREDEREA: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; DUPĂ VULPE: București (15 61 54), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16,30 - 18,45 - 21 ; Sala Palatului, 17,15 20,15 ; MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9,30 - 13 - 16,30 - 20 ; CROMWELL: Scala (11 03 72) orele 10 - 12,30 - 17 - 20,30 ; Gradina Select (14 27 14), orele 19,30; Central (14 1224), orele 10 - 13,30 -16,45 - 20; Favorit (3106 15), orele 9.15 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Grădina Capitol, ora 19,15 ; PARADA CIRCULUI : Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 16 - 18,30 - 20,45 ; Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 18,15 - 20,30 ; i. ora 10 PROGRAM PENTRU COPII ; ASEDIUL: Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45; Tomis (21 49 46), orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 ; Grădina, ora 20 : FILME DOCUMENTARE : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20,15 în continuare ; ARTICOLUL 420 : Excelsor (18 10 88), orele 9 - 12,30 - 16,30 - 20,15; Gloria (22 44 01), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 12,30 - 16 - 20 ; Grădină, ora 19 ; HAIDUCII: Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 17,45 ; Grădină, ora 20 ; SIMON BOLIVAR : Griviţa (17 08 58) orele 9,15 - 11,45 - 15,30 - 18 - 20,30 ; Mioriţa (14 27 14), orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 ; CÎNTAREŢUL BUCLUCAŞ : Popu Iar (35 15 17), orele 15,30 - 18 -20,15 ; OMUL ORCHESTRA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădină, ora 19 ; BRIGADA DIVERSE TN ALERTA : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; HELLO DOLLY: Feroviar (16 22 73), orele 9 - 12,30 - 16,30 - 20 ; Grădina Festival, ora 19,30 ; CORTUL ROŞU : Viran (21 39 82), ora 16 ; Grădină ora 19,30 ; O FLOARE ŞI DOI CRADINARI I Lumina (16 23 35), orele 9 - 12,15 — 16 - 19,30 • RISCUL : Pacea (31 32 52) , orele 15,45 - 18 - 20 ; SUNETUL MUZICII : Dacie (16 26 10), orele 8,30 - 18,45 în continuare ; Viitorul (11 48 03), orele 16 - 19,30 ; DIRECŢIA BERLIN Crăgaşi (17 38 81) orele 16 - 18 - 20 ; TICK, TICK, TICK , Buceg I (17 05 47), orele 15,30 - 17,45; Grădină, ora 20 ; Volga (11 91 26), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30 • Flamura (23 07 40), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 | ÎL CUNOAŞTEŢI PE URBAN I : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 - 18 ; Grădina ora 20,15 ; SECRETUL PLANETEI MAIMUŢELOR : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 ; Grădină, ora 20 ; FLOAREA SOARELUI : Arta (21 31 86), orele 15,30 - 18 ; Grădina, ora 20; Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15 ROMEO ŞI JULIETA : Cosmos (35 19 15) orele 15,30 - 19 ; SAPTAMINA NEBUNILOR : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20 ; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 -20.15 . UN LOC PENTRU ÎNDRĂGOSTIT la Drumul Sării (31 28 13), orele 15 30 - 17,45 - 20; Giulesti (17 55 46), orele 15 30 - 17,45 - 20 . GRESEALA FATALA : Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 ; Grădină, ora 20 . ÎNTILNIRE CU O NECUNOSCUTA : Ferentari (23 17 50) orele 15,30 — 17,45 - 20 GENOVEVA DE BRABANT : Laro met (bd Bucurestii Noi nr. 166), orele 15.30 17,30 - 19,30. Cinemateca sala Union (13 49 04), TINERETE FARA BATRTNETE : orele 9 - 10,45 - 12,30 - 14,15 - 16 - 18,15 - 20.30 . MIERCURI 15 SEPTEMBRIE 15.55 : Fotbal : Dinamo Bucureşt - Sportok Trnava ; 17.50 : Solişti îndrăgiţi de muzică populară : Dumitru Sopoh . 18 : Răspundem prezent ! Deschiderea noului an şcolar ; 18 35 : Mult e dulce şi frumoasă Emisiune de prof. dr. Sorin Stati ; 18.50 : Confruntări , 19.20 . 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnalul , 20 : Ancheta TV. Idealul tinereţii ; 20.45 : Telecinémateca . ..Pisica îşi scoate ghearele". Cu Fontoise Arnoul, H. Frank Regia Henry Decoin ; 22.25 : Teleglob Itinerar chilian ; 22.35 : Tangouri celebre ; 22.50 : Telejurnalul JOI 16 SEPTEMBRIE Programul I 17.30 : Emisiune in limba maghiară . 18.30 : La volan . 18.50 : Timp şi anotimp in agricultură ; 19.10 : Pentru sănătatea dv . 19.20 : 1001 de seri . 19 30 : Telejurnalul . 20 : Reflector ; 20.15 : Melodii şi jocuri populare din judeţul Botoşani ; 20.35 : Pagini de umor. Comedie muzicală cu Groucho Chico, Homo şi Zeppo . 21 15 • Interpretul săptămînii Luigi Ionescu 21 35 : Cadran internaţional 22 20 Recitalul balerinei Ileana Iliescu pe muzică de P. I. Ceaikovski Saint Saëns, Liszt, De Falo, Gershwin. Partener : Marinei Ştefănescu . 22 45 : Telejurnalul Programul II 20 15 : Punct-contrapunct ; 21 : Buletin de ştiri ; 21.05 : Viaţa economică a Capitalei ; 21.25 : Concert simfonic popular, în program : Uvertura la opera ,,Oberon" de Weber (dirijor Paul Kletzi). Concertul pentru vioară şi orchestră în sol major de Mozart (solist şi dirijor Lorin Meazel) Menuet lent din Suita de George Enescu (dirijor Erich Bergsh ; 2155 ? Film serial : ,,Planeta giganților".