România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-27 / nr. 8401
Pagina a 2-a 27 octombrie 1971 Aurel Baranga: „TEATRU“ Trebuie și facem, in legături cu teatrul lui Aurel Baranga, constatarea că se bucură de un succes garantat la public. Este neîndoielnic, pe de altă parte, că piesa de teatru in sine, datorată exclusiv spectacolului, poate apare, la lectură, insuficientă. Piesele lui Camil Petrescu, de exemplu, nu pot fi înţelese din reprezentaţie pentru că parantezele autorului, indicaţiile de regie, notele explicative etc. sunt părţi aproape decisive pentru culoarea textului. Faţă de acest risc, autorii pregătesc două variante : una pentru reprezentaţia scenică, cu intervenţii vizînd spectacolul şi alta destinată tipăririi în volum, cu intervenţii care să faciliteze de data aceasta, lectura. Piesele strînse in această ediţie definitivă de Aurel Baranga reprezintă după cum ne lămureşte însuşi autorul ,,manuscrisele literare originale“. Ca urmare, întîlnim puneri în scenă copioase, paranteze suplimentare, totul pentru a surprinde cit mai exact substanţa unei activităţi literare ce numără cîteva decenii de prezenţă statornică pe scenele ţării. Şi găsim, parcurgînd volumele apărute la editura Eminescu, explicaţia succesului şi popularităţii lor, în primul rînd o constantă latură morală. N-a greşit deloc autorul, interferind printre piese, fabule. Piesele sale sînt în sine, fabule de mare respiraţie a căror morală trebuie s-o extragă spectatorul. Este ceea ce şi cucereşte, credem, sala. In ultimele piese (opinia publică, de exemplu), Aurel Baranga a subliniat această caracteristică a pieselor sale şi a creat scene care angajează dialogul cu sala. Titlul piesei, are iarăşi o intenţie precisă. Caracterul de fabulă se poate regăsi în toate piesele şi personajele reprezintă atitudini morale puse într-un conflict care le trădează şi asupra cărora spectatorul este incitat să mediteze pentru a extrage morala. Prin desfăşurarea voit simplă a pieselor —şi vom fi uimiţi de ,,cuminţenia" procedeelor şi a construcţiei —, prin conţinutul lor critic, prin angajarea publicului in dispută şi în soluţionarea ei, teatrul lui Aurel Baranga are aspectul unui teatru programatic. El pare să-şi fi propus să „repare“ micile inexactităţi din lume : un muncitor onest şi modest ascunde disponibilităţi neglijate din indiferenţă. Regăsim aici, la urma urmei, ceea ce făcea farmecul basmelor cu flăcăul cel urgisit sau cenuşăreasa, care In fapt erau eroii reali ai intîmplărilor. Piesa, dincolo de comicul situaţiilor, trage cuvenitul semnal de alarmă Împotriva indiferenţei. Există piese în care cupluri — mai tinere sau mai rodate — se descoperă false ; altele, care se vedeau consumate se descoperă — graţie unei întîmplări — semnal, inepuizabile. Relaţia aparenţă-esenţă este urmărită şi în straturi mai adinei. O tînără ingineră ne apare în actul I dăruită total profesiunii, de o integritate morală tonică — pentru ca apoi să se dezvăluie cu totul altfel. Construcţia personajelor, a conflictului, este aceeaşi în toate piesele, de aceea delimitarea în comedii şi drame ne apare un pic forţată. Farsele lui Aurel Baranga sunt uneori, cum singur specifică, „tragice“. O undă de tristeţe se ascunde în toate aceste comedii chiar dacă ele îmbracă haină de vodevil . Iată, Fii cuminte, Cristofor. Două cupluri prietene de ani de zile şi o secretară excesiv devotată şi de aceea sîditoare. In realitate, ambele perechi parcurg un moment de criză provocat de venerabila secretară care-şi dă seama de falsul situaţiei şi încearcă astfel s-o limpezească. O clipă sîntem liniştiţi. Spre finele actului trei, soţii se regăsesc, prietenii se regăsesc şi nu rămine decit să se reia tradiţionala beletă. Autorul a speculat însă acest moment în care se instala pauza : una dintre soţii sesizează absurdul şi goliciunea relaţiei conjugale şi pleacă. Iată, aşadar, o comedie de la care spectatorul nu e lăsat să plece zimbind. O altă piesă apare cu o promptitudine socială remarcabilă : Siciliana. Exodul tinerilor absolvenţi de facultate spre locurile de muncă din provincie îmbracă haine de tragedie. Familiile se pun în mişcare, „copiii“ iniţiază combinaţii salvatoare (intre care, căsătoria). Liniile sunt îngroşate, bineînţeles, dar piesa a surprins un fenomen social care nu poate fi neglijat. Prin promptitudinea cu care au „speculat“ momentele istorice ale perioadei actuale piesele lui Aurel Baranga ar putea constitui o cronică artistică a epocii contemporane. Pentru că recitindu-le, refaci intr-adevăr cronologic, perioade din istoria ultimelor decenii, regăsești problemele care primau atunci : cooperativizarea (Recolta de aur, 1949), reactualizarea trecutului de luptă al clasei muncitoare (Anii negri, 1949—1950, cu Nicolae Moraru, Arcul de Triumf, 1954), efortul de industrializare (Iarbă rea, 1947—48; Mielul turbat, 1948— 1952), şi aşa mai departe. Teatrul lui Aurel Baranga se dovedeşte astfel extrem de sensibil la seismele epocii, şi, mai mult decit atît, o tribună — lirică — de unde le dezbate cu patos. Piesele mai recente (Interesul general, 1971) sînt, ca urmare, atente la mutaţiile psihologice ale personajelor chiar dacă le urmăreşte prin mecanica gesturilor sau ticuri de formulare. Rocada sentimentală sau rocada convingerilor personajelor ajung uneori pînă la şarjă după cum pînă la şarjă ajunge şi limbajul lor. Şarjarea trădează aici intenţia autorului de a sugera inconsistenţa unor astfel de personaje, aerul lor anacronic şi, ca urmare, piesa întreagă capătă ceva din construcţia unui „teatru în teatru“. E surprinzător cum, aparent cantonat intr-un teritoriu limitat al viciilor umane : birocratismul, servilismul, arivismul, teatrul lui Aurel Baranga reuşeşte să acopere linii sociale de ...interes general. TIA SERBANESCU „FLOAREA DE CACTUS“ Ţepii cactusului nostru nu prea înţeapă şi, pe deasupra, nobila floare are bunul simţ de a răsări la momentul oportun între cei doi combatanţi pe cîmpul sentimental, întru împăcarea şi fericirea generală. Amatorii de filme duioase, în care fiecare îşi găseşte omul potrivit de vîrstă potrivită, au material din belşug pentru calde sentimente. Piesa inspiratoare semnată de doi scriitori maeştri ai genului bulevardier Barillet şi Grédy (contemporanii le-au uitat numele, istoria teatrului probabil le va pierde şi prenumele) — este dotată cu arsenalul necesar, nu întotdeauna folosit de Gene Saks cu îndrăzneală şi originalitate, încurcături sînt şi nu prea, numai doar atît cît să nu apuci să te încrunţi de plictiseală, duioase cit să nu te poţi suspecta de sentimentalism. Aşadar, Ingrid Bergman iubeşte din umbră pe Walter Matthaw, al cărui chip ne face să ne gîndim la excesul de băuturi alcoolice, el, adică Matthaw — dentist cu oleacă clientelă — nu observă şi o iubeşte pe nostima vînzătoare de discuri simfonice şi amatoare de rochii mini şi pantaloni de piele, Goldie Hawn (excelentă, de altfel, cu o pereche de ochi miraţi din care răzbate tot vidul, dar şi capacitatea de mai bine a unei categorii de tineri). Prin preajmă se mai află şi un tînăr dramaturg ce-şi bate direct şi zgomotos piesele la maşină. Perechile se cam încurcă pentru că prea cuceritorul Matthaw este şi un mare mincinos, dar n-avem prilejul să ne scufundăm în nelinişti ; tinerii rămîn cu tinerii şi maturii se vor regăsi. De fapt, după orele de proiecţie ai un singur mare regret că unei aşa de mari actriţe ca Ingrid Bergman nu i se găsesc roluri pe măsură şi, atunci cînd încearcă să fie aşa cum o ştim, în asemenea fleacuri filmice reuşeşte chiar să distoneze. „MOTODRAMA“ Oricine posedă o bicicletă cu motor (motorul este uşor de adăugat) şi o conduce cu măestrie, poate aspira la cîştigarea marilor concursuri de motocros, motociclete de curse (n-are importanţă ce categorie) şi chiar raliuri internaţionale şi periculoase. Cu două mici condiţii totuşi : să fie impulsionat de ochii mari şi luminoşi (nu este neapărat necesar să fie şi expresivi) ai unei blonde (poate fi chiar artificială sau cu perucă) şi, mai ales, condiţie esenţială, să adoarmă în mijlocul naturii, la margine de rîu în timpul unei partide de pescuit. Dacă zgomotul infernal pe care îl produc toate concursurile mai sus enumerate, nu-l trezesc, fericitul nostru cîştigător, la capătul unui bun somn de mai bine de o oră, poate întîlni in carne şi oase dulcineea visurilor sale, cum se întimplă cu eroul „Motodramei" imaginat de Tomasz Domasnewski şi pus în imagine de Andrzej Konic. Cine nu are nimic împotriva poluării sonore şi se bazează pe rezistenţa aparatului său auditiv poate viziona cu asigurate momente de destindere această „Motodramă“ cinematografică, FLORICA ICHIM zadei. Avem de a face, mai curînd, cu varianta corectată şi ironică a unor întîmplări din care se pot desprinde sensuri noi, corespunzătoare „exigenţelor“ spectatorului mezin dar şi ale spectatorului care nimereşte neînsoţit în sala de cinematograf. E drept, şi aici vom intîlni miraculosul dar, cu ce indulgentă detaşare este privit, cite vicleşuguri tehnice vin să-l dezonoreze ! Chiar dacă un vrăjitor în vîrstă continuă să se lanseze în maleficii, chiar dacă un duh cumsecade le neutralizează sistematic, foarte des, forţele supranaturale se descalifică printr-un comportament de muritor obişnuit căci, dacă nu suferă infrîngeri, strănută şi dacă nu strănută, chicotesc. Cum interesul regizorului este să ne stăpînească luarea aminte cu o poveste de dragoste nedescurajată de piedici, episoadele lirice de cuceritoare delicateţe sunt tratate cu toată grija. Numai că, de fiecare dată, Rîţarev strecoară şi cite o năstruşnicie dătătoare de echilibru. Astfel, Aladin intîlnind-o pe fiica sultanului alunecă într-o stare specială de admiraţie care, dacă nu-i încîlceşte toate cunoştinţele dobîndite (fusese un cititor zelos) nici nu-l mai lasă disponibil altor asimilări. Emoţia ii dictează cîteva cuvinte duioase ca o cîntare din lăută, şi viaţa i se umple cu dorul de prinţesă. Dar zona sentimentalsensibilă e întreruptă de îndoielile comice ale fetei pînă să se convingă de importanţa liberului arbitru în împrejurări de afect, şi de strădaniile nu mai puţin comice ale lămpii însufleţite hotărîtă să le înlesnească însurătoarea. Priveliştea decorează multicolor acest început, matrimonial, lumina sa înviorează sărbătoreşte şi ne mai bucurăm o dată de biruinţa iubirii sub cerul fanteziei — atotcuprinzător şi limpede. JULIETA ŢINTEA »»LAMPA LUI ALADIN“ In filmul pe care ni-l oferă spre delectare Boris Ritarev, prea puţine sunt momentele de coincidenţă cu basmul Sehera In numele unui grup de călători, cititorul Mihail Teodorescu din Bucureşti ne roagă să-i comunicăm măsurile întreprinse de I.T.B. pentru informarea operativă şi detaliată a publicului călător privind traseele de transport în comun. După cum ne informează întreprinderea de Transporturi Bucureşti. în această direcţie se întreprind periodic acţiuni pentru editarea broşurii „Ghidul traseelor de transport în comun“, în care sunt redate atît harta cu schema tuturor liniilor de transport, cit şi detaliile fiecărei linii în parte. Această acţiune este periodică tocmai pentru a putea cuprinde şi modificările survenite datorită extinderii permanente a traseelor şi înfiinţării de noi linii. Pentru informarea publicului călător, atît din Capitală, cît şi cel în tranzit, I.T.B. foloseşte şi alte mijloace vizuale printre care panourile simple sau luminoase amplasate in punctele principale ale oraşului. De asemenea, orice relaţie privind reţeaua de transport în comun poate ,fi obţinută şi de la personalul de mişcare şi control din vehiculele I.T.B. Gheorghe Ungureanu din comunaIana, judeţul Vaslui, ar dori să știe dacă în afara pensiei primită din partea C.A.P. are dreptul şi la o cantitate de produse agricole deoarece conducerea acestei unităţi agricole nu i-a putut da un răspuns precis in problema respectivă. In conformitate cu prevederile statutului C.A.P. membrii cooperatori pensionari în afară de celelalte drepturi (pensie, lot în folosinţă) beneficiază şi de ajutor in natură de la 2,4 la sută ce se acordă cu aprobarea adunării generale în funcţie de rezultatele obţinute de cooperativă. » Vasile Decuseanu din Bucureşti ne întreabă dacă se poate angaja ca administrator la o asociaţie de locatari avînd in vedere că este pensionar. Conform instrucţiunilor nr. 7 300 ale Ministerului Muncii — Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale şi H.C.M. nr 1678/1969, asociaţiile de locatari pot angaja şi pensionari cu contracte de muncă în condiţiile art. 57, 58 şi 59 din Legea nr. 27/1966 avînd obligaţia ca în termen de cel mult 15 zile să comunice aceste angajări oficiului de pensii al Sectorului de unde pensionarul primeşte pensie. Cind volumul de muncă, ori după caz, programul de lucru este mai mic de1/2 normă în medie pe an, asociaţiile pot încheia contracte de prestări de serviciu cu pensionari, în schimbul unei indemnizaţii. In această situaţie, pensionarii primesc pensie integrală prin oficiul de pensii, însă timpul lucrat nu constituie vechime în muncă. misii WTIIiţl K LUHE Şl MCI! SNUIE. î\ VEDEM (Urmare din pag. I) — Cum vă explicaţi această stare de fapt ? — Cartofi sunt suficienţi dar există o slabă organizare şi distribuire a produselor la I.L.F.—4. Remarc in treacăt că de fapt această organizaţie comercială care se află în raza sectorului şapte, nu intră direct in competenţa consiliului popular respectiv. — Vreţi să mergem acolo ? — Cu plăcere, însoţitorul nostru ia măsuri operative pentru remedierea acestei anomalii şi în drum spre silozul Militari, facem o scurtă paranteză în Piaţa Giuleşti. Aici este o situaţie oarecum diferită. Deşi este o piaţă cu un volum de desfacere mai mic decit piaţa Crîngaşi, totuşi a primit aceeaşi cantitate de cartofi. Şi in timp ce în acest loc marfa este în plus, in alte părţi lipseşte, creîndu-se prejudicii consumatorilor. Ne oprim aşadar la silozul Militari, unde ne intimpină veritabili munţi de cartofi care sunt sortaţi, în diferite compartimente. Stăm de vorbă cu tovarăşul ION FILIP, directorul O.L.F.—4. — Aveţi cartofi suficienţi ? — Destui. 1 100 de tone insilozaţi. — Cite unităţi sunt pe raza dumneavoastră de activitate ? — 60, plus anexele. — In momentul de faţă sunt toate aprovizionate cu cartofi ? — Eu zic că toate. Tudor Niculescu, prim-vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular al sectorului 7 . — Nu sunt aprovizionate toate. Vă pot confirma acest lucru. Ii înfăţişăm constatările de pe teren. Directorul Ion Filip — Personal, n-am controlat. Trebuia să plec pe teren, în provincie. Roman Gheorghiu, şeful serviciului comercial : — De fapt începind de vineri au fost goluri de aprovizionare in zece unităţi din 60. (Deci de vineri pînă ieri, marţi 26 octombrie — N.R.). Am luat măsuri şi chiar acum au plecat maşinile cu produse spre unităţile deficitare. Cam mare harababură la această organizaţie comercială pe raza căreia se află un mare siloz, din belşug aprovizionat cu produse de sezon. De ce nu sunt însă ele repartizate in mod raţional pe reţeaua de desfacere în aşa fel ca in toate unităţile mărfurile să fie puse la dispoziţia populaţiei, lată un semn de întrebare la care ar trebui să răspundă conducerea centrală a acestei întreprinderi, „plecată pe teren să îndrume şi să rezolve defecţiunile care se ivesc“, însoţitorul nostru, tovarăşul Tudor Niculescu, rămâne aici pentru a soluţiona urgentarea cartofilor spre reţeaua comercială, iar noi plecăm mai departe (nu fără ca fotoreporterul Mihai Popescu să însemneze pe peliculă imaginile alăturate) spre un alt mare siloz bucureştean, Heliade între Vii. Aici găsim de asemenea cantităţi importante de legume şi fructe şi la tot pasul se observă o bună rînduială. Cartofii sunt sortaţi cu grijă şi iau operativ drumul magazinelor specializate în vînzarea acestor mărfuri. Ne urcăm pe rampa cîtorva vagoane care au sosit chiar acum şi avem prilejul să vedem la faţa locului că unii furnizori trimit produse gata depreciate, creînd bătăi de cap celor ce răspund de recepţionarea şi depozitarea lor. Nicolae Popescu, directorul O.L.F.-2 : — Am primit şi cartofi buni, nu putem să ne plîngem de asta. Dar au sosit şi cantităţi de proastă calitate, pur şi simplu nevandabile. — Aţi putea să-mi daţi cîteva cazuri ? — Da, cîteva transporturi de la Ditrău. La un singur vagon 2 153 de kilograme de cartofi vătămaţi, adică un procent de 12 la sută. De la Rădăuţi un procent de 16 la sută, iar de la Milisăuţi 14 la sută, procent necorespunzător. Am insilozat pînă acum 800 de tone de cartofi şi suntem aprovizionaţi foarte bine pentru lunile de iarnă. De altfel în silozul nostru există şi multe fructe pe care le distribuim pe reţeaua de desfacere. Ca să vă dau un caz, in fiecare zi desfacem 7 — 8 tone de struguri. Ii mulţumesc tovarăşului director pentru asigurările date şi pentru că tot sint in raza acestui mare siloz mă opresc la una dintre unităţile de desfacere de pe bulevardul Muncii, numărul 116 şi testez la întîmplare un produs aflat în hambarele marelui depozit . — Struguri aveţi ? — Nu avem aşa ceva. — Păi nu situaţia mea scrie că... — Asta-i situaţia ! îmi răspunde omul grăbit. Dar cum n-am fobia cifrelor cred că toate cantităţile însemnate ieri de dimineaţă trebuie să se sincronizeze exact şi uniform în rafturile unităţilor I.L.F., pe toată raza oraşului. Căci este de neadmis ca in condiţiile abundenţei de produse să existe asemenea inadmisibile şi ilogice lacune de aprovizionare. Socotim de aceea că pentru remedierea acestor defecţiuni este necesară intervenţia promptă a comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti în vederea desfacerii în bune condiţiuni a produselor de sezon, solicitate pe bună dreptate de cumpărători. In timp ce la silozul din apropiere sunt 1 100 de tone de cartofi insilozaţi... „la această unitate nu există nici unul. GESTURI... (Urmare din pag. 1) Fiial pe harta ţării are şi el dreptate : „aşa trebuia“. „Aşa trebuie“ să facă medicul chirurg, cind îşi urcă pacientul pe masa de operaţii, încercind poate ultima şansă de a duce mai departe unul curgător al vieţii unui om. „Aşa trebuie“ să facă profesorul care intră in clasă, preluind cu gestul său responsabil treizeci de inteligenţe posibile, spre a le purta cu gindul său pe tărîmurile miraculoase ale ştiinţei şi culturii... Asemenea gesturi nici nu se pot face fără responsabilitate. Iar dacă se mai fac uneori şi fără, ele trebuie pedepsite necruţător de lege, de societate. Avînd toată stima pentru asemenea gesturi de anvergură şi pentru autorii lor, nu asupra acestor gesturi aş vrea să mă opresc acum mai ales. Ci asupra gesturilor aşa numite mărunte, care se pot face şi aşa, dar şi altfel, fără ca lumea, in aparenţă, să sufere. Asupra gesturilor zilnice, in cazul cărora, de cele mai multe ori, noi înşine trebuie să fim proprii noştri judecători. Aşa, de pildă, putem ridica o floare căzută pe jos, gata de a fi strivită sub tălpile trecătorilor, dar putem să nici n-o ridicăm, nimeni nu se va supăra (Din păcate !). Putem participa cu emoţie la bucuria unui coleg sau prieten, la izbinda pe care el a avut-o terminind cu bine cutare sau cutare lucru, dar putem şi să nu participăm. Ba mai mult, să-l invidiem, să-l ignorăm etc. Lumea nu se va dărima din attta ! Putem să răspundem politicos unui om, care ne întreabă cu sfială cum ar găsi el adresa, pe care o are notată pe o foaie de hîrtie, şi pe care nu mai izbuteşte s-o descifreze, fiindcă şi-a uitat ochelarii acasă... Dar putem să-i răspundem şi necuviincios, „nu ştiu, n-am auzit“, „lasă-mă dom’ le-n pace“... Nu-l mai vedem pe omul respectiv, nu ne mai întilnim cu el niciodată, şi lumea continuă să fie frumoasă ! Frumoasă ? Oare tot atît de frumoasă cum am putea-o face, dacă şi iu gesturile noastre mărunte, in aparenţă, nesemnificative, am pune tot atita responsabilitate cum ştiu unii — cei mai mulţi — să pună in gesturile mari. Capitale 7 £ "q Y.......jj—I : Imprudenţă Elevul Sina Ion, din Vălenii de Munte, a găsit un cartuş de mitralieră, rămas din timpul războiului. Cartuşul i-a fascinat imaginaţia şi, fără să spună vreo vorbă colegilor sau profesorilor, a ascuns obiectul pentru a-l putea contempla cind va avea răgazul, singur, pe îndelete. Cînd a ajuns acasă s-a încuiat într-o magazie şi, împins de curiozitate, a început să demonteze cartuşul. Lesne de imaginat , acesta a explodat, experienţa soldindu-se cu rănirea băiatului, care a fost transportat de urgenţă intr-un spital din Capitală. Am relatat accidentul pentru uzul celor maturi: atrageţi atenţia copiilor asupra oricăror eventuale pericole la care ii poate expune curiozitatea excesivă. (MARIN TONIŢA — coresp. R.I.). Cheia - o nouă rezervaţie naturală în Dobrogea In judeţul Constanţa a fost pusă sub ocrotire o nouă zonă — de o rară frumuseţe şi cu un peisaj unic In Dobrogea : masivul geologic „Cheia“ sau ,,Cheile Dobrogei“, cum ii spun localnicii. Rezervaţia, situată in apropierea localităţii Tirguşor, prezintă variate forme de relief — turnuri minoforme, atoli, reciţi, in care natura a dăltuit cu iscusinţă de sculptor şi unde s-a dezvoltat o bogată floră, cu un pronunţat caracter pontic sudomediteranean. In această zonă se află, de asemenea, mai multe peşteri printre care „Gura Dobrogei“ cu galerii ce însumează 425 metri şi „La Adam“ — peşteră de mare interes paleontologic, aici descoperindu-se peste 60 de specii de mamifere quaternare şi 80 de specii de fosile jurasice. Numărul rezervaţiilor naturale din judeţul Constanţa este acum de 14, ele bucurindu-se de un înalt interes ştiinţific şi turistic. Izvorul discordiei De cind se ştiu, L. Morea şi V. Boar din satul Şuţi, judeţul Cluj, au trăit în pace şi bună înţelegere, ca doi vecini şi oameni de ispravă. Pină intr-o zi, cind in ograda lui Morea a apărut mărul discordiei , un izvorat ce-şi croia drum spre curtea vecinului. In firea lucrurilor ar fi fost ca fiecare să pună mina la săpatul unui şanţ de scurgere. Dar n-au pus mina — şi a apărut discordia, apoi jignirile şi insultele, şicanele şi răzbunările. Orbit de furie şi ură, Morea a hotărit intr-una din nopţile trecute ca, împreună cu fiul fiu Gheorghe, să incendieze gospodăria vecinului. Zis şi făcut — şi iată bilanţul : lui Boar i-au fost mistuite de flăcări bunuri in valoare de 32 000 lei, iar altor doi vecini le-au fost pricinuite pagube de aproape 30 000 de lei. Bilanţul judiciar: Marea senior şi junior s-au ales cu condamnări de cite 3 ani şi 4 luni şi respectiv 2 ani şi 6 luni, plus plata despăgubirilor respective (Al. KISS — coresp. R.I.). Micii bucătari La Orăştioara de Sus, judeţul Suceava, s-a desfăşurat timp de mai multe zile un ■inedit conces pionieresc, intitulat ,,Ştafeta iscusinţei şi indeminarii". La el au participat 40 de echipaje pioniereşti, reprezentând toate judeţele ţării. Temele concursului au fost : „Instalarea corturilor“. ,,Ştafeta aplicativă“, „Pregătirea bucatelor". Premiul 1 pentru cea mai gustoasă mişcare preparată, a revenit pionierilor de la şcoala generală din Feteşti — meniul pregătit de micii bucătari fiind compus din ciorbă pescărească şi sărmăluţe in foi de varză. Comesenii spuneau că n-au mîncat niciodată ceva mai gustos ! (M. GEORGESCU — coresp. R.L.) Colectivul „de aur“ La salonul internaţional de invenţii de la Viena, care a avut loc recent, au fost prezentate şi patru invenţii ale chimiştilor Combinatului din Făgăraş. Două au fost distinse cu medalii de aur, iar celorlalte două, juriul le-a conferit medalii de argint. Rod al valorificării inteligenţei tehnice a nouă cercetători din cadrul combinatului — in frunte cu ing. Aurel Oniţă, — succesul acesta confirmă o dată in plus meritele acestui „colectiv de aur“, pe care îl felicităm din toată inima. (I. PITICU — coresp. R.I.V „Nenea mecanicul“ era plecat In drum spre Urlaţi, la podul din comuna Priseaca, am intilnit zilele trecute, compresorul nr. 4008, ,condus“ de Vasile Dragomir. Condus de un fel de a spune ! Vasile Dragomir are numai 13 ani, a fugit de la şcoală, şi-l roagă pe „nenea mecanicul“ să-l lase pe el să strunească caii putere ai maşinii. Ne-am apropiat de copil şi i-am spus să oprească maşina. — Nu ştiu să opresc in pantă ! Pină la urmă a apărut şi „nenea mecanicul“, in persoana lui Ion Cobzaru, de la întreprinderea de drumuri şi poduri, şantierul Urlaţi. — De ce lăsaţi un copil şi umble pe un astfel de compresor. Mai ales că drumul este şi circulat ? — învaţă şi el. Ii place !... Poate că imprudentul mecanic, plecat nu se ştie unde, n-a auzit că acest băiat, împreună cu fratele lui a răsturnat un tractor... Să sperăm că cei în drept vor analiza cazul şi vor lua împotriva mecanicului cele mai aspre măsuri. (PETRE MIHAI BACANU). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Foto : NICU VASILS „România liberă" CONCERTUL PENTRU PIAN Şl ORCHESTRA „FLUVIUL GALBEN" Şl BALETUL „FATA CU PARUL CĂRUNT": Ansamblul de balet Chine în sala Operei Române, ora 19 ; SOARELE LONDREI : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 14,30 ; IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; INCNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; ADIO CHARLIE : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02) ora 19.30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19.30; CINCI SAPTAMÎNI IN BALCON : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 9.30 ; FLOARE DE CACTUS : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30; O POVESTE CU CINTEC : Teatrul „Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi CARTEA CU APOLODOR, la sala Academia (16 14 92), ora 15 ; AL DOILEA CONCERT DIN INTEGRALA SONATELOR PENTRU VIOARA SI ORGA DE J. S. BACH, la Ateneu! Român ora 20 ; CONCERT DE MUZICA POPULARA ROMANEASCA : Ansamblul „Rapsodia Română (13 13 00), ora 19.30; PIATA ROSIE (gala filmului sovietic) : Capitol ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20; FLOARE DE CACTUS : Scaia (11 0372), orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.15 - 18.45 - 25 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Sala Palatului, orele 17,15 - 20,15 ; N-AM CINTAT NICIODATĂ PENTRU TATA Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16,30 ; Favorit (3106 15), orele 9,15 - 11,30 - 13.45 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Melodia (12 06 88) orele 9,15 - 11,15 -13.30 - 16 - 18 15 - 20.30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. STEAUA DE TINICHEA București (15 61 54) orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.30 - 18.45 - 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Tomis (21 49 46) orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 VOI SARI DIN NOU PESTE BĂLTOACE : Central (14 12 24), orele 9.15 - 11.30 - 13 45 - 16 - 18.15 - 20.30. SIMON BOLIVAR : Victoria (16 28 79) orele 8.30 - 10.45 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30. OMUL ORCHESTRA : Luifilm (16 23 35), orele 9-21 in continuare. LAMPA LUI ALADIN : Doina (16 35 38), orele 11.30 - 13,45 - 16; Program pentru copii la ora 10 ; CRIMA SI PEDEAPSA : Doina, ora 19 ; MOTODRAMA : Flacăra (21 35 40), orele 15 30 - 18 - 20.15. POVESTIRILE LUI HOFFMANN : Unirea (17 10 21), orele 15.30 - 18 - 20.30. FRAȚII : Crîngași (17 38 81), orei* 15.30 - 18 - 20.15. CROMWELL: Viitorul (11 48 03), orele 16 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 16 - 19.30 ASEDIUL : Cosmos (35 19 15) orei* 15.30 - 18 - 20 15. ASTEPTAREA: Vitan (21 39 82), orele 15.30 - 17.45 - 20.15. TIMPUL BERZELOR : Drumul Sârii (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20 ROMANTICII : Moşilor (12 52 95), orele 15.30 - 17.45 - 20 PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9.15 - 11 - 12.45 -14.30 - 16.15. PROGRAM DE DOCUMENTARE IN PREMIERĂ : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15 SAPTAMINA NEBUNILOR : Buzesti (1562 79), orele 15.45 - 18 - 20.15. AEROPORTUL: Griviţa (17 08 58), orele 8.30 - 11.15 - 14 15 - 17 - 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 12.15 -15.45 - 19.15; Flamura (23 07 40), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Pacea (31 32 52), orele 15.45 - 18 - 20. CERMEN : înfrățirea Intre popoare (17 31 64) orele 15.30 - 17.45 - 20. DUPĂ VULPE: Bucegi (17 05 47), orele 15.45 - 18 - 20.15 . Giulești (17 55 46) orele 15.30 - 18 - 20.15. BOXERUL: Lira (317171), orei* 15.30 - 18 - 20.15 TICK, TICK, TICK : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI SAPTECAI Iaromei (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orei* 15.30 - 17.30 - 19.30. HELLO DOLLY : Floreasco (33 29 71) orele 15.30 — 19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19,30. ŞANSA : Rahova (23 91 00), orei* 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : F e r a n t a r I (23 17 50), orei* 15.30 - 17.45 - 20 O FLOARE Sl DOI GRĂDINARI : Volga (11 91 26), orei* 9 - 12.15 -15.45 - 19.15. CELE ȘAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV : Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 18 — 20/ „START LA MOSTENIRE : Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 — 20.15.HAMLET, orele 10 - 13 ; VOCI IN INSULA, ora 16.30 ; CASA MULT VISATĂ, orele 18 45 — 21 ; Cinemateca sala Union (13 49 04). MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18: Deschiderea emisiunii: „Mi mesteri mari* ; 18,25: Tragerea Proexpres ; 18,30: Handbal feminin România — U.R.S.S. (Trofeul Carpat 19,30: Telejurnalul de ceara ; ; Ancheta TV : ,0 întrebare dest tinereţe* ; 20,50: Telecinemateci Film artistic : „Discipolul duolului* 22 25: Telegrab : Telvan ; 22,45: Telejurnalul de noapte 22,55: Fotbal : Cehoslovacia — Tc Galilor (Campionatul european înregistrare de la Praga.