România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-27 / nr. 8401

Pagina a 2-a 27 octombrie 1971 Aurel Baranga: „TEATRU“ Trebuie și facem, in legături cu teatrul lui Aurel Baranga, constatarea că se bucură de un succes garantat la public. Este neîndoielnic, pe de altă parte, că piesa de teatru in sine, datorată exclusiv spectacolului, poate a­­pare, la lectură, insuficientă. Piesele lui Camil Petrescu, de exemplu, nu pot fi înţelese din reprezentaţie pentru că paran­tezele autorului, indicaţiile de regie, notele explicative etc. sunt părţi aproape decisive pentru culoarea textului. Faţă de acest risc, autorii pregătesc două va­riante : una pentru reprezenta­ţia scenică, cu intervenţii vizînd spectacolul şi alta destinată tipă­ririi în volum, cu intervenţii care să faciliteze de data acea­sta, lectura. Piesele strînse in această edi­ţie definitivă de Aurel Baranga reprezintă după cum ne lămure­şte însuşi autorul ,,manuscrisele literare originale“. Ca urmare, întîlnim puneri în scenă copioa­se, paranteze suplimentare, to­tul pentru a surprinde cit mai exact substanţa unei activităţi literare ce numără cîteva dece­nii de prezenţă statornică pe scenele ţării. Şi găsim, par­­curgînd volumele apărute la e­­ditura Eminescu, explicaţia suc­cesului şi popularităţii lor, în primul rînd o constantă latură morală. N-a greşit deloc auto­rul, interferind printre piese, fa­bule. Piesele sale sînt în sine, fabule de mare respiraţie a că­ror morală trebuie s-o extragă spectatorul. Este ceea ce şi cu­cereşte, credem, sala. In ultime­le piese (opinia publică, de exemplu), Aurel Baranga a sub­liniat această caracteristică a pieselor sale şi a creat scene care angajează dialogul cu sala. Titlul piesei, are iarăşi o in­tenţie precisă. Caracterul de fa­bulă se poate regăsi în toate piesele şi personajele reprezintă atitudini morale puse într-un conflict care le trădează şi asu­pra cărora spectatorul este inci­tat să mediteze pentru a extrage morala. Prin desfăşurarea voit simplă a pieselor —şi vom fi uimiţi de ,,cuminţenia" procedeelor şi a construcţiei —, prin conţinutul lor critic, prin angajarea publi­cului in dispută şi în soluţio­narea ei, teatrul lui Aurel Ba­ranga are aspectul unui teatru programatic. El pare să-şi fi propus să „repare“ micile in­exactităţi din lume : un munci­tor onest şi modest ascunde disponibilităţi neglijate din in­diferenţă. Regăsim aici, la urma urmei, ceea ce făcea farmecul basmelor cu flăcăul cel urgisit sau cenuşăreasa, care In fapt erau eroii reali ai intîmplărilor. Piesa, dincolo de comicul situa­ţiilor, trage cuvenitul semnal de alarmă Împotriva indiferenţei. Există piese în care cupluri — mai tinere sau mai rodate — se descoperă false ; altele, care se vedeau consumate se descoperă — graţie unei întîmplări — sem­nal, inepuizabile. Relaţia apa­­renţă-esenţă este urmărită şi în straturi mai adinei. O tînără in­gineră ne apare în actul I dă­ruită total profesiunii, de o inte­gritate morală tonică — pentru ca apoi să se dezvăluie cu totul altfel. Construcţia personajelor, a conflictului, este aceeaşi în toate piesele, de aceea delimita­rea în comedii şi drame ne a­­pare un pic forţată. Farsele lui Aurel Baranga sunt uneori, cum singur specifi­că, „tragice“. O undă de triste­ţe se ascunde în toate aceste co­medii chiar dacă ele îmbracă haină de vodevil . Iată, Fii cu­minte, Cristofor. Două cupluri prietene de ani de zile şi o se­cretară excesiv devotată şi de a­­ceea sîd­itoare. In realitate, am­bele perechi parcurg un moment de criză provocat de venerabila secretară care-şi dă seama de falsul situaţiei şi încearcă astfel s-o limpezească. O clipă sîntem liniştiţi. Spre finele actului trei, soţii se regăsesc, prietenii se regăsesc şi nu rămine decit să se reia tradiţionala beletă. Autorul a speculat însă acest moment în care se instala pauza : una din­tre soţii sesizează absurdul şi goliciunea relaţiei conjugale şi pleacă. Iată, aşadar, o comedie de la care spectatorul nu e lăsat să plece zimbind. O altă piesă apare cu o promptitudine socială remarca­bilă : Siciliana. Exodul tinerilor absolvenţi de facultate spre locurile de muncă din provincie îmbracă haine de tragedie. Fa­miliile se pun în mişcare, „co­piii“ iniţiază combinaţii salva­toare (intre care, căsătoria). Li­niile sunt îngroşate, bineînţeles, dar piesa a surprins un fenomen social care nu poate fi neglijat. Prin promptitudinea cu care au „speculat“ momentele istori­ce ale perioadei actuale piesele lui Aurel Baranga ar putea constitui o cronică artistică a epocii contemporane. Pentru că recitindu-le, refaci in­tr-adevăr cronologic, perioa­de din istoria ultimelor de­cenii, regăsești problemele care primau atunci : cooperativizarea (Recolta de aur, 1949), reactuali­zarea trecutului de luptă al cla­sei muncitoare (Anii negri, 1949—1950, cu Nicolae Moraru, Arcul de Triumf, 1954), efortul de industrializare (Iarbă rea, 1947—48; Mielul turbat, 1948— 1952), şi aşa mai departe. Tea­trul lui Aurel Baranga se dove­deşte­ astfel extrem de sensibil la seismele epocii, şi, mai mult decit atît, o tribună — lirică — de unde le dezbate cu patos. Piesele mai recente (Interesul general, 1971) sînt, ca urmare, atente la mutaţiile psihologice ale personajelor chiar dacă le urmăreşte prin mecanica gestu­rilor sau ticuri de formulare. Rocada sentimentală sau rocada convingerilor personajelor ajung uneori pînă la şarjă după cum pînă la şarjă ajunge şi limbajul lor. Şarjarea trădează aici in­tenţia autorului de a sugera in­consistenţa unor astfel de per­sonaje, aerul lor anacronic şi, ca urmare, piesa întreagă capătă ceva din construcţia unui „tea­tru în teatru“. E surprinzător cum, aparent cantonat intr-un teritoriu limitat al viciilor uma­ne : birocratismul, servilismul, arivismul, teatrul lui Aurel Ba­ranga reuşeşte să acopere linii sociale de ...interes general. TIA SERBANESCU „FLOAREA DE CACTUS“ Ţepii cactusului nostru nu prea înţeapă şi, pe deasupra, no­bila floare are bunul simţ de a răsări la momentul oportun în­tre cei doi combatanţi pe cîmpul sentimental, întru împăcarea şi fericirea generală. Amatorii de filme duioase, în care fiecare îşi găseşte omul potrivit de vîrstă potrivită, au material din belşug pentru calde sentimente. Piesa inspiratoare semnată de doi scriitori maeştri ai genului bu­levardier Barillet şi Grédy (con­temporanii le-au uitat numele, istoria teatrului probabil le va pierde şi prenumele) — este do­tată cu arsenalul necesar, nu în­totdeauna folosit de Gene Saks cu îndrăzneală şi originalitate, încurcături sînt şi nu prea, nu­mai doar atît cît să nu apuci să te încrunţi de plictiseală, duioa­se cit să nu te poţi suspecta de sentimentalism. Aşadar, Ingrid Bergman iu­beşte din umbră pe Walter Matthaw, al cărui chip ne face să ne gîndim la excesul de bău­turi alcoolice, el, adică Matthaw — dentist cu oleacă clientelă — nu observă şi o iubeşte pe nos­tima vînzătoare de discuri sim­fonice şi amatoare de rochii mini şi pantaloni de piele, Goldie Hawn (excelentă, de altfel, cu o pereche de ochi miraţi din care răzbate tot vidul, dar şi capaci­tatea de mai bine a unei catego­rii de tineri). Prin preajmă se mai află şi un tînăr dramaturg ce-şi bate direct şi zgomotos piesele la maşină. Perechile se cam încurcă pen­tru că prea cuceritorul Matthaw este şi un mare mincinos, dar n-avem prilejul să ne scufun­dăm în nelinişti ; tinerii rămîn cu tinerii şi maturii se vor regă­si. De fapt, după orele de proiec­ţie ai un singur mare regret­­ că unei aşa de mari actriţe ca Ingrid Bergman nu i se găsesc roluri pe măsură şi, atunci cînd în­cearcă să fie aşa cum o ştim, în asemenea fleacuri filmice reu­şeşte chiar să distoneze. „MOTODRAMA“ Oricine posedă o bicicletă cu motor (motorul este uşor de adăugat) şi o conduce cu măe­­strie, poate aspira la cîştigarea marilor concursuri de motocros, motociclete de curse (n-are im­portanţă ce categorie) şi chiar raliuri internaţionale şi pericu­loase. Cu două mici condiţii totuşi : să fie impulsionat de ochii mari şi luminoşi (nu este neapărat ne­cesar să fie şi expresivi) ai unei blonde (poate fi chiar artificială sau cu perucă) şi, mai ales, con­diţie esenţială, să adoarmă în mijlocul naturii, la margine de rîu în timpul unei partide de pescuit. Dacă zgomotul infernal pe care îl produc toate concursu­rile mai sus enumerate, nu-l trezesc, fericitul nostru cîştigă­­tor, la capătul unui bun somn de mai bine de o oră, poate în­­tîlni in carne şi oase dulcineea visurilor sale, cum se întimplă cu eroul „Motodramei" imaginat de Tom­asz Domasnewski şi pus în imagine de Andrzej Konic. Cine nu are nimic împotriva po­luării sonore şi se bazează pe rezistenţa aparatului său auditiv poate viziona cu asigurate mo­mente de destindere această „Motodramă“ cinematografică, FLORICA ICHIM zadei. Avem de a face, mai cu­­rînd, cu varianta corectată şi ironică a unor întîmplări din care se pot desprinde sensuri noi, corespunzătoare „exigenţe­lor“ spectatorului mezin dar şi ale spectatorului care nimereşte neînsoţit în sala de cinemato­graf. E drept, şi aici vom in­­tîlni miraculosul dar, cu ce in­dulgentă detaşare este privit, cite vicleşuguri tehnice vin să-l dezonoreze ! Chiar dacă un vră­jitor în vîrstă continuă să se lanseze în maleficii, chiar dacă un duh cumsecade le neutrali­zează sistematic, foarte des, for­ţele supranaturale se descalifică printr-un comportament de mu­ritor obişnuit căci, dacă nu su­feră infrîngeri, strănută şi dacă nu strănută, chicotesc. Cum interesul regizorului este să ne stăpînească luarea aminte cu o poveste de dragoste ne­descurajată de piedici, episoa­dele lirice de cuceritoare delica­teţe sunt tratate cu toată grija. Numai că, de fiecare dată, Rî­­ţarev strecoară şi cite o năstruş­nicie dătătoare de echilibru. Astfel, Aladin intîlnind-o pe fiica sultanului alunecă într-o stare specială de admiraţie care, dacă nu-i încîlceşte toate cu­noştinţele dobîndite (fusese un cititor zelos) nici nu-l mai lasă disponibil altor asimilări. Emo­ţia ii dictează cîteva cuvinte duioase ca o cîntare din lăută, şi viaţa i se umple cu dorul de prinţesă. Dar zona sentimental­­sensibilă e întreruptă de îndoie­lile comice ale fetei pînă să se convingă de importanţa liberului arbitru în împrejurări de afect, şi de strădaniile nu mai puţin comice ale lămpii însufleţite hotărîtă să le înlesnească însu­rătoarea. Priveliştea decorează multicolor acest început, matri­monial, lumina sa înviorează sărbătoreşte şi ne mai bucurăm o dată de biruinţa iubirii sub cerul fanteziei — atotcuprinzător şi limpede. JULIETA ŢINTEA »»LAMPA LUI ALADIN“ In filmul pe care ni-l oferă spre delectare Boris Ritarev, prea puţine sunt momentele de coincidenţă cu basmul Sehera­ In numele unui grup de călă­tori, cititorul Mihail Teodorescu din Bucureşti ne roagă să-i co­municăm măsurile întreprinse de I.T.B. pentru informarea o­­perativă şi detaliată a publi­cului călător privind traseele de transport în comun. După cum ne informează în­treprinderea de Transporturi Bucureşti. în această direcţie se întreprind periodic acţiuni pen­tru editarea broşurii „Ghidul traseelor de transport în co­mun“, în care sunt redate atît harta cu schema tuturor liniilor de transport, cit şi detaliile fiecărei linii în parte. Această acţiune este periodi­că tocmai pentru a putea cu­prinde şi modificările survenite datorită extinderii permanente a traseelor şi înfiinţării de noi linii. Pentru informarea publi­cului călător, atît din Capitală, cît şi cel în tranzit, I.T.B. folo­seşte şi alte mijloace vizuale printre care panourile simple sau luminoase amplasate in punctele principale ale oraşului. De asemenea, orice relaţie pri­vind reţeaua de transport în comun poate ,fi obţinută şi de la personalul de mişcare şi con­trol din vehiculele I.T.B. Gheorghe Ungureanu din co­muna­­Iana, judeţul Vaslui, ar dori să știe dacă în afara pen­siei primită din partea C.A.P. are dreptul şi la o cantitate de produse agricole deoarece con­ducerea acestei unităţi agricole nu i-a putut da un răspuns pre­cis in problema respectivă. In conformitate cu prevederile statutului C.A.P. membrii coo­peratori pensionari în afară de celelalte drepturi (pensie, lot în folosinţă) beneficiază şi de ajutor in natură de la 2,4 la sută ce se acordă cu aprobarea adunării generale în funcţie de rezultatele obţinute de coopera­tivă. » Vasile Decuseanu din Bucu­reşti ne întreabă dacă se poate angaja ca administrator la o asociaţie de locatari avînd in vedere că este pensionar. Conform instrucţiunilor nr. 7 300 ale Ministerului Muncii — Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale şi H.C.M. nr 1678/1969, asociaţiile de locatari pot angaja şi pensio­nari cu contracte de muncă în condiţiile art. 57, 58 şi 59 din Legea nr. 27/1966 avînd obliga­ţia ca în termen de cel mult 15 zile să comunice aceste angajări oficiului de pensii al Sectorului de unde pensionarul primeşte pensie. Cind volumul de muncă, ori după caz, pro­gramul de lucru este mai mic de­­1/2 normă în medie pe an, asociaţiile pot încheia contracte de prestări de serviciu cu pen­sionari, în schimbul unei in­demnizaţii. In această situaţie, pensionarii primesc pensie in­tegrală prin oficiul de pensii, însă timpul lucrat nu constitu­ie vechime în muncă. misii WTIIiţl K LUHE Şl MCI! SN­UIE. î\ VEDEM (Urmare din pag. I) — Cum vă explicaţi această stare de fapt ? — Cartofi sunt suficienţi dar există o slabă organizare şi dis­tribuire a produselor la I.L.F.—4. Remarc in treacăt că de fapt această organizaţie comercială care se află în raza sectorului şapte, nu intră direct in compe­tenţa consiliului popular res­pectiv. — Vreţi să mergem acolo ? — Cu plăcere, însoţitorul nostru ia măsuri operative pentru remedierea a­­cestei anomalii şi în drum spre silozul Militari, facem o scurtă paranteză în Piaţa Giuleşti. Aici este o situaţie oarecum diferită. Deşi este o piaţă cu un volum de desfacere mai mic decit piaţa Crîngaşi, totuşi a primit aceeaşi cantitate de cartofi. Şi in timp ce în acest loc marfa este în plus, in alte părţi lipseş­te, creîndu-se prejudicii consu­matorilor. Ne oprim aşadar la silozul Militari, unde ne in­­timpină veritabili munţi de car­tofi care sunt sortaţi, în diferite compartimente. Stăm de vorbă cu tovarăşul ION FILIP, directorul O.L.F.—4. — Aveţi cartofi suficienţi ? — Destui. 1 100 de tone insi­­lozaţi. — Cite unităţi sunt pe raza dumneavoastră de activitate ? — 60, plus anexele. — In momentul de faţă sunt toate aprovizionate cu cartofi ? — Eu zic că toate. Tudor Niculescu, prim-vicepre­­şedinte al comitetului executiv al consiliului popular al secto­rului 7 . — Nu sunt aprovizionate toate. Vă pot confirma acest lucru. Ii înfăţişăm constatările de pe teren. Directorul Ion Filip — Perso­nal, n-am controlat. Trebuia să plec pe teren, în provincie. Roman Gheorghiu, şeful servi­ciului comercial : — De fapt începind de vineri au fost goluri de aprovizionare in zece unităţi din 60. (Deci de vineri pînă ieri, marţi 26 octom­brie — N.R.). Am luat măsuri şi chiar acum au plecat maşinile cu produse spre unităţile defici­tare. Cam mare harababură la a­­ceastă organizaţie comercială pe raza căreia se află un mare siloz, din belşug aprovizionat cu produse de sezon. De ce nu sunt însă ele repartizate in mod raţional pe reţeaua de desfacere în aşa fel ca in toate unităţile mărfurile să fie puse la dispozi­ţia populaţiei, lată un semn de întrebare la care ar trebui să răspundă conducerea centrală a acestei întreprinderi, „plecată pe teren să îndrume şi să re­zolve defecţiunile care se ivesc“, însoţitorul nostru, tovarăşul Tu­dor Niculescu, rămâne aici pen­tru a soluţiona urgentarea car­tofilor spre reţeaua comercială, iar noi plecăm mai departe (nu fără ca fotoreporterul Mihai Popescu să însemneze pe peli­culă imaginile alăturate) spre un alt mare siloz bucureştean, Heliade între Vii. Aici găsim de asemenea cantităţi importante de legume şi fructe şi la tot pa­sul se observă o bună rînduială. Cartofii sunt sortaţi cu grijă şi iau operativ drumul magazinelor specializate în vînzarea aces­tor mărfuri. Ne urcăm pe rampa cîtorva vagoane care au sosit chiar acum şi avem prilejul să vedem la faţa locului că unii furnizori trimit produse gata de­preciate, creînd bătăi de cap celor ce răspund de recepţiona­­rea şi depozitarea lor. Nicolae Popescu, directorul O.L.F.-2 : — Am primit şi cartofi buni, nu putem să ne plîngem de asta. Dar au sosit şi cantităţi de proastă calitate, pur şi sim­plu nevandabile. — Aţi putea să-mi daţi cîte­va cazuri ? — Da, cîteva transporturi de la Ditrău. La un singur vagon 2 153 de kilograme de cartofi vătămaţi, adică un procent de 12 la sută. De la Rădăuţi un procent de 16 la sută, iar de la Milisăuţi 14 la sută, procent necorespunzător. Am insilozat pînă acum 800 de tone de cartofi şi suntem­ a­­provizionaţi foarte bine pentru lunile de iarnă. De altfel în si­lozul nostru există şi multe fructe pe care le distribuim pe reţeaua de desfacere. Ca să vă dau un caz, in fiecare zi des­facem 7 — 8 tone de struguri. Ii mulţumesc tovarăşului di­rector pentru asigurările date şi pentru că tot sint in raza acestui mare siloz mă opresc la una dintre unităţile de desfa­cere de pe bulevardul Muncii, numărul 116 şi testez la întîm­­plare un produs aflat în hamba­rele marelui depozit . — Struguri aveţi ? — Nu avem aşa ceva. — Păi nu situaţia mea scrie că... — Asta-i situaţia ! îmi răs­punde omul grăbit. Dar cum n-am fobia cifrelor cred că toate cantităţile însem­nate ieri de dimineaţă trebuie să se sincronizeze exact şi uni­form în rafturile unităţilor I.L.F., pe toată raza oraşului. Căci este de neadmis ca in condiţiile a­­bundenţei de produse să existe asemenea inadmisibile şi ilogice lacune de aprovizionare. Soco­tim de aceea că pentru reme­dierea acestor defecţiuni este necesară intervenţia promptă a comitetului executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Bucureşti în vederea desfacerii în bune condiţiuni a produselor de sezon, solicitate pe bună drep­tate de cumpărători. In timp ce la silozul din apropiere sunt 1 100 de tone de cartofi insilozaţi... „la această unitate nu există nici unul. GESTURI... (Urmare din pag. 1) Fiial pe harta ţării are şi el dreptate : „aşa trebuia“­­. „Aşa trebuie“ să facă medi­cul chirurg, cind îşi urcă pa­cientul pe masa de operaţii, încercind poate ultima şansă de a duce mai departe unul curgător al vieţii unui om. „Aşa trebuie“ să facă profe­sorul care intră in clasă, pre­­luind cu gestul său responsa­bil treizeci de inteligenţe posibile, spre a le purta cu gindul său pe tărîmurile mi­raculoase ale ştiinţei şi cultu­rii... Asemenea gesturi nici nu se pot face fără responsabili­tate. Iar dacă se mai fac une­ori şi fără, ele trebuie pe­depsite necruţător de lege, de societate. Avînd toată stima pentru asemenea gesturi de anvergu­ră şi pentru autorii lor, nu a­­s­upra acestor gesturi aş vrea să mă opresc acum mai ales. Ci asupra gesturilor aşa nu­mite mărunte, care se pot face şi aşa, dar şi altfel, fără ca lumea, in aparenţă, să su­fere. Asupra gesturilor zilni­ce, in cazul cărora, de cele mai multe ori, noi înşine trebuie să fim proprii noştri judecători. Aşa, de pildă, pu­tem ridica o floare căzută pe jos, gata de a fi strivită sub tălpile trecătorilor, dar pu­tem să nici n-o ridicăm, ni­meni nu se va supăra (Din păcate !). Putem participa cu emoţie la bucuria unui coleg sau prieten, la izbinda pe care el a avut-o terminind cu bine cutare sau cutare lu­cru, dar putem şi să nu par­ticipăm. Ba mai mult, să-l invidiem, să-l ignorăm etc. Lumea nu se va dărima din attta ! Putem să răspundem politicos unui om, care ne întreabă cu sfială cum ar găsi el adresa, pe care o are no­tată pe o foaie de hîrtie, şi pe care nu mai izbuteşte s-o descifreze, fiindcă şi-a uitat ochelarii acasă... Dar putem să-i răspundem şi necuviin­cios, „nu ştiu, n-am auzit“, „lasă-mă dom’ le-n pace“... Nu-l mai vedem pe omul res­pectiv, nu ne mai întilnim cu el niciodată, şi lumea conti­nuă să fie frumoasă ! Fru­moasă ? Oare tot atît de fru­moasă cum am putea-o face, dacă şi iu gesturile noastre mărunte, in aparenţă, nesem­nificative, am pune tot atita responsabilitate cum ştiu unii — cei mai mulţi — să pună in gesturile mari. Capitale 7 £ "q Y.......jj—I : Imprudenţă Elevul Sina Ion, din Vălenii de Munte, a găsit un cartuş de mitralieră, rămas din timpul războiului. Cartuşul i-a fascinat imaginaţia şi, fără să spună vreo vorbă colegilor sau profe­sorilor, a ascuns obiectul pentru a-l putea contempla cind va a­­vea răgazul, singur, pe îndele­te. Cînd a ajuns acasă s-a în­cuiat într-o magazie şi, împins de curiozitate, a început să de­monteze cartuşul. Lesne de i­­maginat , acesta a explodat, ex­perienţa soldindu-se cu rănirea băiatului, care a fost transportat de urgenţă intr-un spital din Capitală. Am relatat accidentul pentru uzul celor maturi: atrageţi a­­tenţia copiilor asupra oricăror eventuale pericole la care ii poate expune curiozitatea ex­cesivă. (MARIN TONIŢA — coresp. R.I.). Cheia - o nouă rezervaţie naturală în Dobrogea In judeţul Constanţa a fost pusă sub ocrotire o nouă zonă — de o rară frumuseţe şi cu un peisaj unic In Dobrogea : masi­­vul geologic „Cheia“ sau ,,Cheile Dobrogei“, cum ii spun localni­cii. Rezervaţia, situată in apro­pierea localităţii Tirguşor, pre­zintă variate forme de relief — turnuri minoforme, atoli, reciţi, in care natura a dăltuit cu is­cusinţă de sculptor şi unde s-a dezvoltat o bogată floră, cu un pronunţat caracter pontic sudo­­mediteranean. In această zonă se află, de asemenea, mai multe peşteri printre care „Gura Do­brogei“ cu galerii ce însumează 425 metri şi „La Adam“ — peş­teră de mare interes paleonto­logic, aici descoperindu-se peste 60 de specii de mamifere qua­ternare şi 80 de specii de fosile jurasice. Numărul rezervaţiilor naturale din judeţul Con­stanţa este acum de 14, ele bucurindu-se de un înalt interes ştiinţific şi turistic. Izvorul discordiei De cind se ştiu, L. More­a şi V. Boar din satul Şuţi, judeţul Cluj, au trăit în pace şi bună înţelegere, ca doi vecini şi oa­meni de ispravă. Pină intr-o zi, cind in ograda lui Morea a apă­rut mărul discordiei , un izvo­­rat ce-şi croia drum spre curtea vecinului. In firea lu­crurilor ar fi fost ca fie­care să pună mina la săpatul u­­nui şanţ de scurgere. Dar n-au pus mina — şi a apărut discor­dia, apoi jignirile şi insultele, şicanele şi răzbunările. Orbit de furie şi ură, Morea a hotărit intr-una din nopţile trecute ca, împreună cu fiul fiu Gheorghe, să incendieze gospodăria vecinu­lui. Zis şi făcut — şi iată bi­lanţul : lui Boar i-au fost mistu­ite de flăcări bunuri in valoare de 32 000 lei, iar altor doi vecini le-au fost pricinuite pagube de aproape 30 000 de lei. Bi­lanţul judiciar: Marea se­nior şi junior s-au ales cu condamnări de cite 3 ani şi 4 luni şi respectiv 2 ani şi 6 luni, plus plata despăgubirilor res­pective (Al. KISS — coresp. R.I.). Micii bucătari La Orăştioara de Sus, judeţul Suceava, s-a desfăşurat timp de mai multe zile un ■inedit con­­ces pionieresc, intitulat ,,Şta­feta iscusinţei şi indeminarii". La el au participat 40 de echipaje pioniereşti, reprezen­tând toate judeţele ţării. Temele concursului au fost : „Instalarea corturilor“. ,,Ştafeta aplicativă“, „Pregătirea bucatelor". Premiul 1 pentru cea mai g­ustoasă mişcare preparată, a revenit pionierilor de la şcoala generală din Feteşti — meniul pregătit de micii bucătari fiind compus din ciorbă pescărească şi sărmăluţe in foi de varză. Comesenii spuneau că n-au mîn­­cat niciodată ceva mai gustos ! (M. GEORGESCU — coresp. R.L.) Colectivul „de aur“ La salonul internaţional de invenţii de la Viena, care a a­­vut loc recent, au fost prezenta­te şi patru invenţii ale chimişti­­lor Combinatului din Făgăraş. Două au fost distinse cu meda­lii de aur, iar celorlalte două, ju­riul le-a conferit medalii de ar­gint. Rod al valorificării inteli­genţei tehnice a nouă cercetă­tori din cadrul combinatului — in frunte cu ing. Aurel Oniţă, — succesul acesta confirmă o dată in plus meritele acestui „colec­tiv de aur“, pe care îl felicităm din toată inima. (I. PITICU — coresp. R.I.V „Nenea mecanicul“ era plecat In drum spre Urlaţi, la podul din comuna Priseaca, am intilnit zilele trecute, compresorul nr. 4008, ,condus“ de Vasile Dra­­gomir. Condus d­e un fel de a spune ! Vasile Dragomir are nu­mai 13 ani, a fugit de la şcoală, şi-l roagă pe „nenea mecanicul“ să-l lase pe el să strunească caii putere ai maşinii. Ne-am apropi­at de copil şi i-am spus să o­­prească maşina. — Nu ştiu să opresc in pantă ! Pină la urmă a apărut şi „ne­nea mecanicul“, in persoana lui Ion Cobzaru, de la întreprinde­rea de drumuri şi poduri, şanti­erul Urlaţi. — De ce lăsaţi un copil şi umble pe un astfel de compre­sor. Mai ales că drumul este şi circulat ? — învaţă şi el. Ii place !... Poate că imprudentul mecanic, plecat nu se ştie unde, n-a au­zit că acest băiat, împreună cu fratele lui a răsturnat un trac­tor... Să sperăm că cei în drept vor analiza cazul şi vor lua îm­potriva mecanicului cele mai aspre măsuri. (PETRE MIHAI BACANU). Rubrică redactată de PIA RADULESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Foto : NICU VASILS „România liberă" CONCERTUL PENTRU PIAN Şl OR­CHESTRA „FLUVIUL GALBEN" Şl BALETUL „FATA CU PARUL CĂRUNT": Ansamblul de balet Chine în sala Operei Române, ora 19 ; SOARELE LONDREI : Teatrul de Opereta (14 80 11), ora 14,30 ; IUBIRE PENTRU IUBIRE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; INCNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; ADIO CHARLIE : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02) ora 19.30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19.30; CINCI SAPTAMÎNI IN BALCON : Tea­trul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 9.30 ; FLOARE DE CACTUS : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30; O POVESTE CU CINTEC : Teatrul „Ţăndărică" sala Victoria (15 23 77), ora­ 17 şi CARTEA CU APOLODOR, la sala Academia (16 14 92), ora 15 ; AL DOILEA CONCERT DIN INTEGRALA SONATELOR PENTRU VIOARA SI ORGA DE J. S. BACH, la Ateneu! Român ora 20 ; CONCERT DE MU­ZICA POPULARA ROMANEASCA : Ansamblul „Rapsodia Română (13 13 00), ora 19.30; PIATA ROSIE (gala filmului sovie­tic) : Capitol ora 20. MARELE PREMIU: Patria (11 86 25), orele 9.30 - 13 - 16.30 - 20; FLOARE DE CACTUS : Scaia (11 0372), orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.15 - 18.45 - 2­5 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Sala Palatului, o­­rele 17,15 - 20,15 ; N-AM CINTAT NICIODATĂ PENT­RU TATA­­ Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16,30 ; Favorit (3106 15), orele 9,15 - 11,30 - 13.45 - 16 - 18,15 - 20.30 ; Melo­dia (12 06 88) orele 9,15 - 11,15 -13.30 - 16 - 18 15 - 20.30 ; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 21 ; Feroviar (16 22 73), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45. STEAUA DE TINICHEA­­ București (15 61 54) orele 9 - 11.15 - 13.30 -16.30 - 18.45 - 21 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.30 - 20.45 ; Gloria (22 4­4 01), orele 9 - 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; Tomis (21 49 46) orele 9 -11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 VOI SARI DIN NOU PESTE BĂL­TOACE : Central (14 12 24), orele 9.15 - 11.30 - 13 45 - 16 - 18.15 - 20.30. SIMON BOLIVAR : Victoria (16 28 79) orele 8.30 - 10.45 - 13 - 15.30 - 18 - 20.30. OMUL ORCHESTRA : Luifilm (16 23 35), orele 9-21 in continuare. LAMPA LUI ALADIN : Doina (16 35 38), orele 11.30 - 13,45 - 16; Program pentru copii la ora 10 ; CRIMA SI PEDEAPSA : Doina, ora 19 ; MOTODRAMA : Flacăra (21 35 40), orele 15 30 - 18 - 20.15. POVESTIRILE LUI HOFFMANN : Uni­rea (17 10 21), orele 15.30 - 18 - 20.30. FRAȚII : Crîngași (17 38 81), orei* 15.30 - 18 - 20.15. CROMWELL: Viitorul (11 48 03), o­­rele 16 - 19 ; Arta (21 31 86), orele 16 - 19.30 ASEDIUL : Cosmos (35 19 15) orei* 15.30 - 18 - 20 15. ASTEPTAREA: Vitan (21 39 82), ore­le 15.30 - 17.45 - 20.15. TIMPUL BERZELOR : Drumul­­ Sârii (31 28 13), orele 15.30 - 17.45 - 20 ROMANTICII : Moşilor (12 52 95),­ orele 15.30 - 17.45 - 20 PARADA CIRCULUI : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9.15 - 11 - 12.45 -14.30 - 16.15. PROGRAM DE DOCUMENTARE IN PREMIERĂ : Timpuri Noi, orele 18.30 - 20.15 SAPTAMINA NEBUNILOR : Buzesti (1562 79), orele 15.45 - 18 - 20.15. AEROPORTUL: Griviţa (17 08 58), o­­rele 8.30 - 11.15 - 14 15 - 17 - 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 12.15 -15.45 - 19.15; Flamura (23 07 40), o­­rele 9 - 12.30 - 16 - 19.30. BRIGADA DIVERSE IN ALERTA : Pacea (31 32 52), orele 15.45 - 18 - 20. CERMEN : înfrățirea Intre popoare (17 31 64) orele 15.30 - 17.45 - 20. DUPĂ VULPE: Bucegi (17 05 47), o­­rele 15.45 - 18 - 20.15 . Giulești (17 55 46) orele 15.30 - 18 - 20.15. BOXERUL: Lira (317171), orei* 15.30 - 18 - 20.15 TICK, TICK, TICK : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. HAIDUCII LUI SAPTECAI I­­aromei (Bd. Bucureștii Noi nr. 166), orei* 15.30 - 17.30 - 19.30. HELLO DOLLY : Floreasco (33 29 71) orele 15.30 — 19; Aurora (35 04 66), orele 9 - 12 - 16 - 19,30. ŞANSA : Rahova (23 91 00), orei* 15.30 - 18 - 20.15. GRESEALA FATALA : F e r a n t a r I (23 17 50), orei* 15.30 - 17.45 - 20 O FLOARE Sl DOI GRĂDINARI : Volga (11 91 26), orei* 9 - 12.15 -15.45 - 19.15. CELE ȘAPTE LOGODNICE ALE CA­PORALULUI ZBRUEV : Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 18 — 20/ „START LA MOSTENIRE : Popular (35 15 17), orele 15.30 - 18 — 20.15.­­HAMLET, orele 10 - 13 ; VOCI IN INSULA, ora 16.30 ; CASA MULT VISATĂ, orele 18 45 — 21 ; Cinemateca sala Union (13 49 04). MIERCURI 27 OCTOMBRIE 18: Deschiderea emisiunii: „Mi mesteri mari* ; 18,25: Tragerea P­roexpres ; 18,30: Handbal feminin România — U.R.S.S. (Trofeul Carpat 19,30: Telejurnalul de ceara ; ; Ancheta TV : ,0 întrebare dest tinereţe* ; 20,50: Telecinemateci Film artistic : „Discipolul d­uolului* 22 25: Telegrab : Tel­van ; 22,45: Telejurnalul de noapte 22,55: Fotbal : Cehoslovacia — Tc Galilor (Campionatul european înregistrare de la Praga.

Next