România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)

1971-10-14 / nr. 8390

•Pagina a 2-a­­—14 octombrie 797? Teatrul „Vladimir Maiakovski“ ImmEREA“ după Aleksandr Fadeev Sosirea Teatrului „Vladimir Maiakovski“ în ţara noastră dă semnalul de începere al activi­tăţii internaţionale a actualei stagiuni teatrale, activitate pe care o dorim cît mai bogată, şi cit mai credincioasă semnului­­înalt cuprins în numele mare­lui poet al revoluţiei, şi în în­treaga activitate a acestui tea­tru, creat în plinul războiului civil, simbol al naşterii şi afir­mării­­primei culturi şi alte so­cialiste ale lumii. Alcătuindu-şi repertoriul de turneu internaţional, colectivul teatrului Maiakovski îşi reafir­mă şi­­îşi confirmă spiritul ori­ginar şi misiunea culturală, sub semnul unei dramatizări poema­tice a celebrului roman Infrîn­­gerea, de Aleksandr Fadeev, una dintre primele mari şi du­rabile evocări ale războiului ci­vil, ea însăşi aproape de ace­eaşi vîrstă semi-centenară cu teatrul care i­-a dat o nouă viaţă cea scenică. Excelentă pagină a unui scrii­tor care promitea mult, dar care n-a dat tot ce promitea, regă­­sindu-şi inspiraţia fierbinte, re­voluţionară, abia după vreo două decenii de la această primă operă, cînd va scrie romanul Tînăra Gardă, document pate­tic al celeilalte mari încercări istorice, războiul împotriva in­vadatorilor fascişti. Nu încape vorbă că ceva din marea ima­gine a revoluţiei şi războiului civil, pe care lumea întreagă şi-a făurit-o şi o va transmite, de-a­ lungul timpurilor, se dato­­reşte lui Fadeev şi Infringed­, şi acesta e un merit pe care nimic nu-l poate răpi scriitoru­lui mort în condiţiuni de atita tristeţe, pentru literatură, pen­tru cititorii săi, şi pentru el în­suşi. Romanul Infrîngerea a fost mult şi bine citit de publicul nostru, care ştie astfel că titlul său este o antifrază, ce pune în lumină inversă, în înţelesul perspectivei istorice, nu „în prin­­gerea“ detaşamentului condus de neuitatul Levinson, ci vic­toria revoluţiei. Împotriva tutu­ror aparenţelor înşelătoare şi a tuturor speranţelor nesăbuite şi caduce,­­ale duşmanilor săi. Scriitorii şi artiştii acelei epoci, cu evenimentele ei unice, au creat opere care sunt, — dacă ni se îngăduie nu o parafrazare, ci chiar o modificare a unei defi­niţii celebre — fie omul văzut prin revoluţie, — fie revoluţia văzută prin om , prea rari sunt cei ce au izbutit să împletească am­bele unghiuri de vedere, — aceas­ta fiind o sarcină imensă pe care n-o realizează decit alăturarea tuturor operelor la un loc, co­laborarea lor în perspectiva eve­nimentului,­­și completarea lor, unele prin altele. Opera lui Fa­deev este din cea de a doua categorie, cu galeria ei umană atit de frustă, de derutantă, de brutală, atit de descurajatoare chiar, o galerie în care nimeni nu e măgulit pentru albumul istoric de festivităţi, în care ni­mănui nu i se uneşte o a doua conştiinţă, de după fapt şi viaţă. Cheia operei trebuie căutată, — şi nu e, de altfel, greu de găsit —­ în discuţia lui Levinson cu Mecik, asupra discrepanţei din­tre comportarea brutală a lup­tătorilor, şi măreţia idealului pentru care luptă. Levinson în­suşi e un erou, dar un erou ştie cu tristeţe că perspectiva Radu Popescu imediată a acţiunii sale este o certitudine mult acoperită de ceaţa aparenţelor. Tocmai de aci rezultă frumuseţea sa, de aci autenticitatea sa de revoluţio­nar al acelei epoci, care ştia că revoluţia nu este o idilă, şi că omul nu poate juca roluri idi­lice, la momentul adevăratului său destin. Cunoaşterea romanului a aju­tat publicul nostru să înţeleagă desfăşurarea dramatizării, operă a dramaturgului I. Prut şi a re­gizorului spectacolului M. Za­harov, şi să distingă, poate, tot ceea ce în intenţiile acesteia, păstrează spiritul romanului, tot ceea ce fără vrere, îl trădează, şi, mai ales, tot ceea ce tinde sâ-1 prelungească, într-un spirit nou, şi, voi adăuga imediat, fe­ricit. Acesta urmăreşte — ni s-a părut nouă — să traducă tot ceea ce spiritul omenesc e în­clinat să producă, în trecerea neîncetată a timpului, cu pri­vire la marile acte ale istoriei şi omului : trecerea lor in le­gendă, împodobirea şi în acelaşi timp, fixarea lor, în aura eie irealitate şi veşnicie, a visului, aproape a mitului. In ciuda pre­ciziei, a documentului istoric, a amintirii încă apropiate, nece­sitatea noastră interioară simte nevoia unei consacrări a acestei măreţii, a acestei frumuseţi, dincolo de dimensiunea noastră obişnuită, şi, in acelaşi timp parcă a unei asigurări a acestor valori istorice, în ceea ce ne este comun, şi in ceea ce este etern : legenda, visul. Aceasta, cel puţin, poate explica trece­rea atmosferei brutale şi aspre a romanului, în lumina poemu­lui şi dansului, a muzicii, a ne­încetatului accent coral şi plas­tic al spectacolului. Neîncetat accent, dar nu egal, ceea ce dă o zigzagare tot atit de neînce­tată, a stilului de joc, a inten­ţiei interpretative, a intonaţiei, a gestului, — de la naturalis­mul brutal pînă la suavul cel mai irizat. Frumos — e mereu­­ contradictoriu — nu rareori. în amintire, spectacolul rămîne frumos, aerisit, poetic, colorat, transparent, şi, in acelaşi timp, cu o prezenţă umană vie şi so­lidă. Prezenţă umană care se dato­rează unui ansamblu de actori, dăruiţi, am impresia, cu o re­marcabilă capacitate de partici­pare, cu acea vitalitate inimi­tabilă, cu acea seriozitate profe­sională care se face simţită, fără a se recomanda ţipînd. •—■ in total, buna lecţie a teatrului sovietic, pe care am reţinut-o cu plăcere de la toate ansamblurile venite din ţara prietenă. In aceste li­mite, — dar fără a le lărgi, şi, de asemeni, fără a le îngusta, am apreciat cu satisfacţie crea­ţia lui A. Djigarhanian. în fru­mosul şi dificilul rol al lui Le­vinson : interpretul a mers cel mai mult, pe o linie a sa, aparte, evitînd, parcă, cu tenace voinţă, orice posibilitate de a se face simpatic şi seducător în vreun fel oarecare, dar căutind, şi iz­butind, de cele mai multe ori, să releve o esenţă sufletească, pe care ne-a propus-o, dezintere­sat şi obiectiv, spre înţelegere şi admiraţie. Ne­-au plăcut mult I. Chlupin, nu zăpăcitul, pito­rescul, dar nu incapabilul de sensibilitate profundă, Morozko , şi E. Lazarev, ip. bravul Meteîli­ţa, viril şi visător. V. Samoilov, în rolul lui Moş Pika- a jucat plăcut, de tot,­­dar pe o linie care prea seamănă cu aceea a vagabondului moral de tip gor­­kian , dar ce știm noi, nu defi­nitiv, dacă pînă la cristalizarea omului sovietic, acest vagabond rural a! Rusiei nu a fost un prototip ? Cele două interprete femini­ne : S. Mizeri, în Varna, care a purtat cu multă simplitate naivă, simbolul de pasivitate tristă a feminităţii Unei alte lu­mi ; şi S. Nemoleaeva, în ro­lul păzitoarei de cai, al celui mai poetic tablou al spectaco­lului , au fost — să ne cîntărim bine cuvintele — pur şi simplu îneintătoare. Foarte în nota in­tenţiilor scriitoriceşti şi regizo­rale, tot restul interpreţilor, pe care îi aplaudăm încă .O dată, cu regretul de a nu-i putea cită, Find pe rând, şi nominal pe toţi. Moment din spectacol ,Pontica — dialog cultural cu viaţa" ...este denumirea simbolică ce înmănunchează suita de ac­ţiuni ştiinţifice şi cultural-artis­­tice care, in această toamnă, inaugurează in judeţul Con­stanţa o manifestare anuală reprezentativă şi de amploare. Iniţiată de Comitetul de cultu­ră şi educaţie socialistă al ju­deţului Constanţa, ea are ca scop, după cum declară tov. Viaţui­mir­ Robu, preşedintele co­mitetului , „să constituie un, moment important şi definito­riu pentru adincirea procesu­lui de pătrundere in conştiinţa şi viaţa maselor , prin inter­mediul oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă , a politicii marxist-leniniste a partidului şi să contribuie substanţial la în­făptuirea măsurilor privind creşterea rolului şi a funcţiona­lităţii form­ativ-educative a ac­tivităţii ştiinţifice şi cultural­­art­istice". Pentru aceasta „Pontica“ va reuni cele mai reprezentative forţe ştiinţifice şi culturale din judeţ, ca şi membri ai uniuni­lor de creaţie din Bucureşti. Manifestările, care se vor des­făşura intre 17—24 octombrie, cuprind un program foarte vast şi divers, din care spicuim : premiera spectacolului . „Ovi­dius“, sesiunea ştiinţifică a Mu­zeului de arheologie, constitui­rea Centrului de studii ovidie­­ne, primul simpozion al cera­­miştilor — Medgidia 1871, ver­nisajul expoziţiei „Dobrogea in arta plastică românească", con­certe de muzică uşoară româ­nească, intilniri ale studenţilor cu scriitori din Bucureşti şi Constanţa, vernisajul expoziţiei de carte, recitaluri literar-mu­­zical-caragrafice, dialoguri cultu­rale între creatori şi muncitorii şi cooperatorii din judeţ, ma­tinee literare şi intilniri ale scriitorilor cu cititorii, reuniuni ale artiştilor plastici cu arhi­tecţi, constructori şi lucrători din organizaţiile de turism, vi­zite de documentare ale crea­torilor in unităţile economice, spectacole de artişti amatori, serbări populare etc. Demn de menţionat este fap­tul că ,, Pontica" cuprinde in raza ei de acţiune toată aria geografică a judeţului — ma­nifestările ei desfăşurindu-se la Constanţa, Medgidia, Cerna­vodă, Hirşova, Mangalia, Adam­clisi, Cobadin, Negru Vodă, Te­­praisar, Cogealac, Viişoara, Te­­chirghiol, Castelu, Murfatlar, Poarta Albă etc. Comersant în stil mare Nicolae Mir­ea era itit fel de mecanic de pompe In sectorul din Orlat (judeţul Sibiul al In­­treprinderii de industrializare a lemnului. Dar in el bătea o #a doua inimă: de comersant. Şi nu de comersant oarecare, ci din aceia in stil mare. Aşadar, sti­lul il avea — mai prost stătea cu marfa. Bineînţeles că şi-ar fi do­rit şi marfă de... stil, dar, in lipsă de altceva mai bun, s-a mulţumit şi cu deşeuri. Deşeu­­rile de lemn care, de drept, luau calea depozitului întreprinderii Combustibilului din localitate. Dar el s-a învârtit să facă rost de numeroase bonuri, pe baza cărora putea cumpăra deşeuri de la depozit. Le-a luat, le-a plătit la preţ oficial, şi, apoi, fe­ricit a pornit să „comerseze“ prin satele învecinate. Vinzin­­du-le la preţ de speculă. Aşa azi, aşa miine, palmaresul şi buzu­narul lui s-au rotunjit continuu. Comersant in stil mare, dânsul lucra numai cu vagoanele — cind a fost prins comercializase la suprapreţ 10 470 kg deşeuri. Va avea insă prilejul acum si vadă şi cit valorează un vagon de deşeuri echivălat In pedeapsă judiciari. Special rezervată pen­tru com­er­sanţi speculanţi. (V. LAZAR — coresp. R.I.). O chemare şi primul ecou In urmă cu citeva zile, eviden­­ţiam la această rubrică iniţiativa meritorie a fiilor satului argeşan Lunca-Corbului de a crea un muzeu comunal. In scrisoarea adresată ziarului, preşedintele asociaţiei fiilor satului făcea apel la to­ţi actualii şi foştii linceni, de a pune la dispoziţia tinărului lăcaş de culturi orice document capabil să ilustreze istoria me­leagurilor lor natale. La numai două zile după lan­sarea lui, acest călduros apel a trezit un entuziast ecou: ,,In­­­tr-adevăr o iniţiativă originală — ne scrie tovarăşul Ionel Tenne de la Academia de Ştiinţe Agri­cole şi Silvice din Bucureşti. Fiind şi eu un ex-lumean, făgă­duiesc­ iniţiatorilor tot concursul meu ,iar in curind le voi expedia un număr de reviste şi ziare in care am publicat fotografii şi xerocopii, precum şi unele do­cumente inedite despre căluşarii din Pădureţi, mesagerii artei ro­mâneşti peste hotare in anii 1934 şi 1936. Şi le doresc succes!" Ne alăturăm urărilor cititoru­lui nostul, dorind fiilor satului achiziţionarea unor obiecte mu­zeistice valoroase, care să le per­mită realizarea monografiei pro­puse. Omagiul senectuţii La căminul cultural din comu­na Leordeni — Argeş a avut loc de­­curind o emoţionantă reu­niune, la sărbătorirea bătrinilor satului. Pe lingă prinosul de res­pect şi omagiu adus senectuţii, întâlnirea a purtat amprenta ţi­nut puternic caracter inst­ictiv­­educativ pentru cei care repre­zintă tinereţea satului. Ei au as­cultat-o vorbind pe bătrîna Zoe Harpa­te, membră cooperatoa­re, care, la cei 80 de ani ai săi, lucrează la cot cu tinerii, şi pe învăţătorul octogenar Alexan­dru Ciucă, prin mina căruia au trecut zeci de generaţii de fii­ ai satului. Potrivit părerii lor, factorul, determinant al longe­vităţii l-a constituit tocmai mun­ca, pe care au depus-o neprege­tat de-a lungul întregii lor vieţi. Cuvintele lor, cu sfătoşenia şi înţelepciunea caracteristică vâr­­stei, au fost îndemn viu şi con­vingător adresat tinerilor, care au răspuns, promiţând, să le ur­meze exemplul. Şi au adresat, din inimă, urări de bine şi să­nătate, tuturor bătrinilor satului. (D. BUJDOm — coresp. R.I.). • POSTA REDACŢIEI » VERONICA VLADIILESCU, comuna Merişani, jud. Argeş, ar vrea să ştie dacă suplinitorii din invăţămint beneficiază de con­cediu de odihnă la fel cu profe­sorii titulari. Potrivit instrucţiunilor Minis­terului Invăţămintului, suplini­torii Încadraţi pe catedre vacan­te sau rezervate au. dreptul la cite cinci zile lucrătoare de con­cediu pentru fiecare lună calen­daristică integral servită, cu condiţia fi funcţionat pînă la 30 iunie. MARIA BIVOLARU­, Bucu­reşti, doreşte să afle cim­ se cal­culează cheltuielile pentru apă la apartamentele care nu au a­­parate de înregistrare. In această privinţă, instrucţiu­nile Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală spun : „Cheltuielile pentru apă la apartamentele care nu au a­­parate de înregistrare, precum şi cheltuielile pentru canal se repartizează după numărul de persoane, indiferent de numărul Zilelor din cursul unei luni in care aceste persoane au fost prezente la domiciliu". MAI MULŢI CITITORI din Bucureşti ne-au cerut să reve­nim cu precizări in legătură cu salarizarea muncitorilor de la centralele termice ale blocurilor. "Cheltuielile de încălzire, in care sunt incluse şi salariile muncitorilor ce servesc centra­lele termice, se repartizează după suprafaţa locativă deţinută de fiecare locatar principal in parte. Cheltuielile efectuam cu plata personalului administra­ţiei, de întreţinere şi de servi­ciu, se repartizează după numă­rul persoanelor. în cadrul legis­laţiei in vigoare nu sunt înscrise alte prevederi in legătură cu a­­ceasta problemă. GH. BARBUCEANU din co­muna Brabova-Dolj, pensionar C.A.P., se interesează dacă are dreptul la asistenţă medicală gratuită. Pensionarii C.A.P. beneficiază de tratament ambulatoriu gra­tuit si beneficiază de gratuita­te şi in caz de spitalizare, dacă medicul apreciaza necesitatea internării in spital. ANIŢA PETRUC, comuna Riu de Mori, judeţul Hunedoara, ne roagă sa-i comunicăm in ce lo­calităţi funcţionează in acest an şcolar institute pedagogice de învăţători şi de educatoare. Institute pedagogice de învă­ţători — cursuri de zi — func­ţionează la Botoşani, Focşani şi Ploieşti. Institute pedagogice de educatoare — cuguri de zi -­• funcţionează la Bistriţa, Giur­giu, Ploieşti şi Slatina, iar invă­ţămint fără frecventa este or­ganizat in localităţile Giurgiu, Ploieşti, Slobozia. La aceste in­stitute se pot înscrie absolvenţii liceelor de culturi generală cu diplomă de bacalaureat care do­miciliază în­ judeţul in care func­ţionează aceste institute sau în județele apropiate. " 1 MENES­TRELUL (Urmare din pag. 1) nu se vor lăsa niciodată ju­muliţi in faţa benzii de mag­netofon pentru că văd in­drăcarea modernă un spion şi un nelegiuit. Aşadar ce este superb la acest tinar înzestraţi ideea de a colinda satele şi de a culege ceea ce poate pierde iremediabil intr-un se­col­­ grăbit şi prnind spre orăşenizare, spre urbanism. Tudor Gheorghe cântă pe ver­suri de Ion Barbu şi Ivănes­­cu, la şedinţa de deschidere a cenaclului a trecut de la ba­ladele lui Ion Ghica Vodă (auziţi nume de lăutar!) la subtilele stanţe ale lui Vul­­pescu. O ghitară şi mai ales vocea aceea ca o catifea, scli­pitoare, superbă... Atit... Intr-o emisiune particulară am putut auzi de la acest menestrel varianta cea mai cutremurătoare a ,,Mioriţei“ şi nişte cintece haiduceşti cum nu mai aflasem, regre­tând că regizorul serialului cu Şapte cai le ignora, cum ignori el cam multe, pentru că bine i-ar fi stat pe gene­ric vocea­ lui Tudor Gheorghe venind parcă din codrii ne­­pătrunşi ai legendelor noastre sfinte... Am vrut şi aştern aici, rind sub rind cele mai fru­moase versuri auzite, dar nu am reuşit. Tudor Gheorghe din modestie sau de frica de a-i fura la rindul meu vier­sul acela fără egal al po­porului a dispărut fără să-mi aducă textele promise, fiu e nici o supărare. Destul că actorul nostru, cu o genero­zitate fără egal, aşează un picior pe un colţ de scaun, scoţind ca dintr-o teacă ghi­tara şi te lasă să asculţi cele mai mari invenţiuni de limbă ce mi-au fost date să aud. Intr-un cintec există un plu­ral al întunericului, întune­­ri­ci care m-a cutremurat şi m-a făcut să gindesc că ţăra­nul este mai meşter chiar decit, orice avangardă lite­rară. Trebuie să-l auziţi mereu pe Tudor Gheorghe, nu înţe­leg, sau poate ..Electrecor­­dul" a făcut,o­ri eu nu ştiu, de ce nu există discuri cu Baladele acestui mare artist, de ce posturile de televiziune nu-l dau mai des pe micul ecran, aşa cum face de la o vreme cu un alt mare artist al cinteculu­i popular , Zam­fir ? Ar pierde cineva ceva ? Si, in general, de ce Tudor Gheorghe este lăsat să prac­tice un fel de festival conti­nuu amatoristic prin săli mici şi necunoscute cină ar trebui ca reflectorul să stea totdeauna pe chipul său ? Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai pu­ternică in ce priveşte como­rile noastre folclorice ca acest tânăr şi neîntrecut actor din Craiova. AZI, transmite nostru din LACURI PENTRU IRIGAŢII ŞI PISCICULTURA în judeţ au început lucră­ri pentru realizarea unor a­­cumulări de apă, construirea de baraje pentru extinderea irigaţiilor şi dezvoltarea pis­ciculturii. Astfel, in cadrul planului cincinal, numărul acumulărilor de apă va spori de la 23 vite vor exista în sfârşitul acestui an, la 63 in 1975. Realizarea acumulărilor de apă se va obţine, in pri­mul rind, prin extinderea ba­rajelor cu înălţimi relativ mici. Ca urmare a progra­mului de măsuri alcătuit, in anul 1975 suprafaţa luciului de apă din judeţ va atinge 1250 hectare, cu un volum de 20 milioane m.c. de apă. SATU MARE — VIITOARE STAŢIUNE BALNEARĂ Descoperirea de ape terma­­le a determinat construirea unui bazin cu o suprafaţă de 1 600 m.p. Pentru apreciatele sale efecte curative, apa a cărei corespondentul Satu Mare temperatură variază intre 65°—75* a atras pină acum la tratament cetăţeni din toată ţara. In viitor, municipalita­tea preconizează construirea unui bazin acoperit, precum şi a unui pavilion cu cabine pentru bolnavi. HOTELUL „AURORA“ In curind, turiştii care pot vizita judeţul Satu Mare vor putea poposi la noul hotel „Aurora“, aşezat in centrul municipiului. Hotelul, la ca­re in prezent se execută lu­crările de finisaj are o ca­pacitate de cazare de 200 de locuri, un restaurant, bar, te­rasă, grădină. La parterul ho­telului se va afla şi sediul oficiului judeţean de turism. UN NOU AUTO­SERVICE In municipiul Sărit Mare, pe şoseaua care leagă Baia Mare de Oradea, a fost dată in funcţiune o modernă sta­ţie autoservice. Dotată cu aparatură şi utilaje adecvate, staţia poate să asigure, in cel mai scurt timp, reparaţii, gresaj, spălări etc. KAPU PICIU CIND SPUNEM PROFESOR, SPUNEM EDUCATOR C­iteva sute de cadre didac­tice din Giurgiu, ocupind întreaga sală a Casei de cultură a oraşului, au participat de curind, — după discuţii în cercurile pedagogice — la o am­plă dezbatere privind modalită­ţile de transformare a fiecărei lecţii intr-un mijloc de educare comunistă a elevilor, a fiecărui profesor într-un adevărat educa­tor. La tribună au urcat mulţi vorbitori, profesori tineri cu a­­mintiri încă vii de pe băncile facultăţilor şi cadre cu vechi stagiu, unii în pragul pensionă­rii. Cuvintul fiecăruia căuta să răspundă indicaţiei secretarului general al partidului nostru care arată că „toţi profesorii, toţi în­văţătorii trebuie să fie şi specia­lişti şi educatori“. Cum să se facă această edu­caţie ? In ce măsură lecţiile de matematică, de fizică, chimie, a­­lături de activităţile practice, pot căpăta un mai mare doz­aj educa­tiv ? Cum să se realizeze acel front comun al profesorilor, fără deosebire de specialitate, în rea­lizarea procesului unic de educa­re ? Cum să se facă, in prima şi ultima instanţă, acea imperioasă educare a înşişi educatorilor în spiritul recentelor documente de partid privind îmbunătăţirea ac­tivităţii politico-ideologice şi cul­tural-educative a maselor ? Iată întrebări care se adresau fiecă­ruia din cadrele didactice din Giurgiu în acea după amiază con­sacrată căutării unor căi cit mai directe spre inima şi conştiinţa elevilor lor. Adresîndu-se colegilor lui, pro­fesorul V. Profeanu de la liceul nr. 2 arăta că „pentru a se face o cit mai bună educare a educa­torilor este nevoie de organiza­rea unui temeinic invăţămint ideologic in care aceştia să fie cuprinşi. Invăţămintul ideologic este pentru noi o necesitate iar documentele de partid un mijloc de mare eficacitate în întreaga activitate didactică". Continuând această ideie, prof. Romulus Pe­­trovici directorul liceului „Ioan Maiorescu“ preciza că „activita­tea educatorului de astăzi nu are numai un scop didactic, ei sete prin excelenţă partinică- Educa­ţia tinerei generaţii crescută cu dragoste faţă de muncă, trebuie făcută de ex­poziţiile înaintate ale partidului, în concepţia mate­rialist dialectică". Desigur, nu se poate spune că in şcolile din Giurgiu, ca in în­treaga ţară, resortului educativ i-a fost acordat un loc periferic in complexul proces didactico­­educativ. Dar­ nici nu se poate spune că, in această privinţă, s-a făcut totul. „Trebuie să recunoaş­tem, spunea prof R. Petrovici, că in liceul nostru am avut şi re-Marginalii la o întrunire a cadrelor didactice din municipiul Giurgiu buturi. Sunt încă tineri care au trecut prin şcolile oraşului sau chiar le frecventează care, in viaţa publică, au dovedit că nu au fost, pătrunşi de educaţia fă­cută de dascălii lor. In cu­vintul său, prof. C. Manea, se­cretarul organizaţiei de partid de la liceul nr. 2, sublinia pe bună dreptate faptul că sunt încă tineri ce socotesc societatea în care trăiesc permanent datoare faţă de ei, în schimb ei se so­­cot absolviţi de orice îndatorire faţă de colectivitate. Cum se re­flectă in asemenea cazuri roadele educaţiei ? Ce eficienţă au avut orele de ştiinţe sociale la care s-au predat lecţii despre echita­tea socială, despre datoria indi­vidului de a se integra mersului înainte al societăţii noastre ? Prof. Anişoara Dimitriu de la şcoala generală nr. 7 spunea că uneori geografia, ştiinţa cunoaş­terii planetei noastre, se predă, pe alocuri, atit de îngust, ruptă de realităţi, incit nu depăşeşte li­mitele clasei „Oraşul nostru se află pe malul Dunării, a spus ea, dar oare putem fi mulţumiţi de felul in care predăm lecţiile des­pre acest fluviu ? Dunărea este astăzi martora unor mari prefa­­ceri in vara noastră. Manualele încă nu» au reuşit să le consemneze. Ele sunt ex­presia politicii economice a partidului". A le preda des­prinse de politică, a vorbi des­pre Raşiţa, fără a arăta contribu­ţia ei uriaşă la înfăptuirea pro­gramului vast al electrifi­cărţ vici­­ni, a continuat vorbitoarea, este nu numai o greşeală pedagogică, ci o gravă nesocotire a eforturi­lor pe care poporul nostru, con­dus de partid, le face pentru a ridica România pe treptele civi­lizaţiei comuniste. Actul de pre­dare exercitat de profesor, tre­buie să fie, cum sublinia pe bună dreptate, prof. Cezare Vi­­şoiu de la liceul nr. 2 „un tran­sfer de idei şi de convingeri de la profesor la elev“. Conceperea fizicii ca o discipli­nă,pur de catedră. Închisă sub obrocul manualului şi laborato­rului, fără implicaţii educaţiona­le, apare ca o artificialitate. „Fi­zica ajuta la formarea şi consoli­darea concepţiei materialist dia­lectice despre iunie" a spus prof. Manda, de la liceul nr. 1. De­monstraţia lui a arătat cum poa­te fi combătut misticismul, nu cu vorbe goale, neconvingatoare, ci cu experienţe de laborator, cu explicarea tainelor atomului, a extraordinarelor folosiri a lase­­rilor. „(ie bine ar fi dacă in cercurile de fizică ale elevilor am vorbi mai mult despre marii inventatori, despre oamenii de ştiinţă români, exem­plu de dă­ruire pentru gloria ştiinţei ro­maneşti. Dacă editurile nu prea fac multe in acest domeniu, cel puţin autorii de manuale să fie ceva mai atenţi". A preda lecţii de istorie la Giurgiu este deosebit de plăcut, fiindcă evenimentele istorice n-au ocolit aceste locuri. Acea­sta a ţinut să arate prof. Virgil Georgescu. In adevăr, cind a­­proape se află Călugârenii, ce frumos şi bine se poate preda despre Mihai Viteazul, despre idealul sau de unitate a tuturor românilor ! Dar Însuşi oraşul a fost teatrul atitor frâmintâri so­ciale, al luptei clasei muncitoare pentru dreptate socială şi naţio­nală. Nu departe s-a auzit, in 1907, bubuitul tunurilor care tră­geau asupra satelor de răsculaţi. Aici, istoria nu se poate mărgini la a da elevilor să citească de la pagina X pînă la pagina Y. Schimbări fundamentale se im­pun şi in organizarea dirigenţiei, unde accentul să cadă nu pe insi­pida dădăceală, pe lecturi pretins moralizatoare. Prof. Florica An­­tonescu a prezentat un program care făcea apel la toate forţele didactice din şcoală, fiindcă e­­ducaţia elevilor nu cade numai in seama dirigintelui, fapt sub­liniat şi de un vechi şi respectat slujitor al catedrei, învăţătorul Ion Ancu de la şcoala generală nr. 3. Documentele de partid aflate in atenţia întregului nostru popor impun cadrelor didactice sa se perfecţioneze şi sub aspectul pregătirii lor ca educatori, să înţeleagă mai profund şi mai res­ponsabil faptul că ei trebuie să constituie modele de viaţă pen­tru cei pe care ii educă, faptul că intr-o epocă de făurire a unui om nou, omul societăţii comu­niste, nimic din activitatea lor nu mai poate fi lăsat la voia in­­timplări, la latitudinea gradului mai mare sau mic de intelegere a fiecăruia a sarcinilor pontice ce stau in faţa societăţii noastre. în cele citeva sâptămîni de la deschiderea cursurilor şcolare, la Giurgiu se simte acest climat nou in rindul profesorilor şi ele­vilor. Dar încă nu se poate spu­ne că este momentul a trage o linie spre a se începe adunarea realizărilor. Sintem­ încă la în­ceput de drum, iar problema împletirii activităţii , instructive cu cea educativă, a activităţii şcolare cu cea politică, trebuie mereu menţinută pe ordinea de zi a oricărei intrut­iri şcolare. CONST. SIRBU Cînd noaptea devine... un sfetnic rău! Se zice că noaptea este un sfetnic bun. lată insă că o cuge­tare veche de cînd lumea, a fost infirmată de curind de Constan­tin Făcăoanu şi Gh. Rogoza, sa­lariaţi la I.M.T.T. din o­raciul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi de Costică Chelaru, şofer la Ocolul silvic Căiuţi (judeţul Bacău). Pentru ei, noaptea aceea a fost sfetnic rău — noaptea aceea cinci, după mulţi litri de vin băuţi le restaurantul din Căiuţi, cei trei au desluşit din şoaptele nopţii invitaţia de a face o... escapadă, prin tarlalele de po­rumb ale cooperativei agricole din Cotofânesti. Cum n-au putut rezista tentaţiei nocturne, s-au a­­runcat in camioneta T.V. 2LRC- 126 proprietate a Ocolului sil­vic Căiuţi­u cu Costică Chelaru la volan şi s-au îndreptat spre tarlaua­ Podul Alb. După ce au oprit maşina şi au stins farurile, s-au apucat de furat. In miste­rul nopţii fi tarlaua de porumb. Nici una nici alta insă nu erau atit de­ solitare pe cît păreau, pentru că, la scurtă vreme, cei trei s-au pomenit faţă in faţă cu organele de miliţie şi paznicii cooperativei. Şi escapada s-a în­cheiat, urmările ei rezolvindu-le viitorul apropiat. (C. AZOIŢII — coresp. R.I.). Rubrică redactată de PIA RADUIESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ,România liberă" CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOLF?: Teatrul Naţional „I.L. Ca­­ragioiu", sola Studio (15 15 53), ora 20; MY FAIR LADY : Teatrul de O­­peră, ora­­17,30; NNCNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, Teatrul Giureşti (’6­0* 85), ora 19,30; PINO­CCHIO : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; VOX BOEMA! Teatrul ,,, Tănase", sale Savoy (15 54 78), ora 19,30; FLOARE DE CACTUS : Teatrul ,,l. Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; O POVESTE CU CÂNTEC : Teatrul Ţăndărică, soia Vic­toria (15 23 77), ora 17 și CARTEA. CU APOLODOR !, soia Academiei (16 14 92), ora 17 ; ŢARA BOGATA ÎN FRUMUSEȚI : Ansamblul „Rapsodia Rovnână" in sala Clubului Uzinelor ,,23 August", ora 16. MARELE PREMIU Patria (11 86 25), orele 9,30 - 13 - 16,30 - 20. TIMPUL BERZELOR: Scala (1­03 72), orele 10 — 13 — 16,15 — 13,30 — 21-N-AM CVITAT NICIODATĂ PENTRU TATA : Capitol (16 29 '7), orele 9 - 11 - 13 _ 15 - 17 - 19 - 21. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,30 — 21. Festival (15 63 84), orele 8,30 - 10,30 - 12,45 - 14 45 -17 - 19,15 - 21,30. STEAUA DE TINICHEA­L București (15 61 54), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 — 16,45 — 19 - 21 . Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 -­ 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; FRAȚII , Central (14 12 24), orele 9 15 - 11,30 - 13,45 - 16­­- 9,8,15 - 20,30; Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 - 20. BRIGADA diverse in alerta. Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20 45; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15. ARTICOLUL 420 ; Lumina (16 03 35), orele 9-49,15 în continuare. PARA­DA CIRCULUI­­ Timpuri Noi (15 61 10) orele 9,30 - 20,15 in con­­tinuare. CROMWILL J Griviţa (17 08 18), o­­rele 9 - 12 - 16,15 - 19,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 12,15 - 15,45 *- 19,15; Ftormjrg (23 07 40), orele 9 *- 12.30 - 14 - 19,30. AEROPORTUL : Feroviar (16 22 73), orele 8,30 - 11,30 - 14,30 - 17 30 - 20,30; Excelsior (18 10 88), orele 9 -1- 12,15 - 16 15 - 19,30; Glorio (22 44 01), orele 9 r- 12,30 - 16 - 19,30; Modem (23 71 01), orele 8.30 - 11.30 - 14,30 - 17.30 - 20,30. ROMANTICII : Volgo (11 91 26), o­­rele 9,15 11,30 «• 13,45 - 16 - 18,15 - 20. TICK, TICK, TICK : înfrățirea între popoare (17 31 64) orele 15,30 «• 17,45 - 20. ȘANSA : Popular (35 15 17)( orele 15,30 - 1 8­­- 20,15. DUPĂ VULPE : Aurore (35 04 66), orele 9,15 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Tomi* (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30. AŞTEPTAREA : Lgromet (Bd Bucu­reşti Noi nr. 166), orele 16—19. SIMON BOLIVAR: Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 - 20 15. ASEDIUL : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 18 - 20.30. START LA MOŞTENIRE : Drumul Sarii (31 28 13), orele 15,30 - 17 45 20. Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 11­ - 20,30. HELO, DOLLY­­ Bucegi (17 05 47), orele 9,30 - 16 - 19,15. Melodia (12 16 83), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,30. TERMEN : Moșilor (12 52 93) orele 16 - 18 - 20,15. OMUL ORCHESTRA : Lire (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,15. Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20 15. CORTUL ROŞU : Buzești (15 62 79), orele 16 - 19,30; Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 19. ULTIMUL SAMURAI: Doina (16 35 38) orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30; La ora 10 program de desene animate CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CA­PORALULUI ZBRUEV : Arte (*1 31 86), orele 15,30 - 18 - 20.15. FLOAREA SOARELUI : Ferentari (23 1­7 50), orele 15,30 - 17,45 - 30. Cringasi (17 38 81), orele 15,30 - 18 - 20,15. BOXERUL : Giuresti (17 55 46), ore­­le 15,30 - 18 - 20.15. TABLA VISELOR : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20.15. ZESTREA DOMNITEI RALU; SAP­­TAMINA NEBUNILOR: Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 19. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI: Munca (21 50 97), orele 10 - 15,30 - 19. ­ JOI 14 OCTOMBRIE Programul I 17,30 : Emisiune în limba maghia­ra ; 18,30 : La volan ; 18,50 : Timp si anotimp In agricultura ; 19,10 : Pentru sănătatea dv. Regimul d© viaţă al bolnavilor cardiaci ; 19,20 - 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Reflector ; 20,15 : Interpretul săptăminii : Anca Agemolu ; 20,30 : Pagini de umor: Stan şi Bran delic­venţi ; 21,20 : Cadran internaţional ; 22,10 : Serenade, canţonete, arii din operete cu Teodora Lucaciu, Marina Mirea, Cornel Fînăţeanu, Vasile Mol­­doveanu ; 22,45 : Telejurnalul. Programul II 20 : Transmisiunea concertului or­chestrei simfonice a Radioteleviziu­­nii Dirijor Iosif Conta. Festival Igor Stravinski, în program ,,balete cele­bre" : ,,Pasarea de foc", ,,Petruş­ca" ; 21 : Buletin de ştiri ; 21,05 | Viaţa economică a Capitalei ; 21/23 Film serial : Planeta giganţilor.

Next