România Liberă, octombrie 1971 (Anul 29, nr. 8379-8405)
1971-10-14 / nr. 8390
•Pagina a 2-a—14 octombrie 797? Teatrul „Vladimir Maiakovski“ ImmEREA“ după Aleksandr Fadeev Sosirea Teatrului „Vladimir Maiakovski“ în ţara noastră dă semnalul de începere al activităţii internaţionale a actualei stagiuni teatrale, activitate pe care o dorim cît mai bogată, şi cit mai credincioasă semnuluiînalt cuprins în numele marelui poet al revoluţiei, şi în întreaga activitate a acestui teatru, creat în plinul războiului civil, simbol al naşterii şi afirmăriiprimei culturi şi alte socialiste ale lumii. Alcătuindu-şi repertoriul de turneu internaţional, colectivul teatrului Maiakovski îşi reafirmă şiîşi confirmă spiritul originar şi misiunea culturală, sub semnul unei dramatizări poematice a celebrului roman Infrîngerea, de Aleksandr Fadeev, una dintre primele mari şi durabile evocări ale războiului civil, ea însăşi aproape de aceeaşi vîrstă semi-centenară cu teatrul care i-a dat o nouă viaţă cea scenică. Excelentă pagină a unui scriitor care promitea mult, dar care n-a dat tot ce promitea, regăsindu-şi inspiraţia fierbinte, revoluţionară, abia după vreo două decenii de la această primă operă, cînd va scrie romanul Tînăra Gardă, document patetic al celeilalte mari încercări istorice, războiul împotriva invadatorilor fascişti. Nu încape vorbă că ceva din marea imagine a revoluţiei şi războiului civil, pe care lumea întreagă şi-a făurit-o şi o va transmite, de-a lungul timpurilor, se datoreşte lui Fadeev şi Infringed, şi acesta e un merit pe care nimic nu-l poate răpi scriitorului mort în condiţiuni de atita tristeţe, pentru literatură, pentru cititorii săi, şi pentru el însuşi. Romanul Infrîngerea a fost mult şi bine citit de publicul nostru, care ştie astfel că titlul său este o antifrază, ce pune în lumină inversă, în înţelesul perspectivei istorice, nu „în pringerea“ detaşamentului condus de neuitatul Levinson, ci victoria revoluţiei. Împotriva tuturor aparenţelor înşelătoare şi a tuturor speranţelor nesăbuite şi caduce,ale duşmanilor săi. Scriitorii şi artiştii acelei epoci, cu evenimentele ei unice, au creat opere care sunt, — dacă ni se îngăduie nu o parafrazare, ci chiar o modificare a unei definiţii celebre — fie omul văzut prin revoluţie, — fie revoluţia văzută prin om , prea rari sunt cei ce au izbutit să împletească ambele unghiuri de vedere, — aceasta fiind o sarcină imensă pe care n-o realizează decit alăturarea tuturor operelor la un loc, colaborarea lor în perspectiva evenimentului,și completarea lor, unele prin altele. Opera lui Fadeev este din cea de a doua categorie, cu galeria ei umană atit de frustă, de derutantă, de brutală, atit de descurajatoare chiar, o galerie în care nimeni nu e măgulit pentru albumul istoric de festivităţi, în care nimănui nu i se uneşte o a doua conştiinţă, de după fapt şi viaţă. Cheia operei trebuie căutată, — şi nu e, de altfel, greu de găsit — în discuţia lui Levinson cu Mecik, asupra discrepanţei dintre comportarea brutală a luptătorilor, şi măreţia idealului pentru care luptă. Levinson însuşi e un erou, dar un erou ştie cu tristeţe că perspectiva Radu Popescu imediată a acţiunii sale este o certitudine mult acoperită de ceaţa aparenţelor. Tocmai de aci rezultă frumuseţea sa, de aci autenticitatea sa de revoluţionar al acelei epoci, care ştia că revoluţia nu este o idilă, şi că omul nu poate juca roluri idilice, la momentul adevăratului său destin. Cunoaşterea romanului a ajutat publicul nostru să înţeleagă desfăşurarea dramatizării, operă a dramaturgului I. Prut şi a regizorului spectacolului M. Zaharov, şi să distingă, poate, tot ceea ce în intenţiile acesteia, păstrează spiritul romanului, tot ceea ce fără vrere, îl trădează, şi, mai ales, tot ceea ce tinde sâ-1 prelungească, într-un spirit nou, şi, voi adăuga imediat, fericit. Acesta urmăreşte — ni s-a părut nouă — să traducă tot ceea ce spiritul omenesc e înclinat să producă, în trecerea neîncetată a timpului, cu privire la marile acte ale istoriei şi omului : trecerea lor in legendă, împodobirea şi în acelaşi timp, fixarea lor, în aura eie irealitate şi veşnicie, a visului, aproape a mitului. In ciuda preciziei, a documentului istoric, a amintirii încă apropiate, necesitatea noastră interioară simte nevoia unei consacrări a acestei măreţii, a acestei frumuseţi, dincolo de dimensiunea noastră obişnuită, şi, in acelaşi timp parcă a unei asigurări a acestor valori istorice, în ceea ce ne este comun, şi in ceea ce este etern : legenda, visul. Aceasta, cel puţin, poate explica trecerea atmosferei brutale şi aspre a romanului, în lumina poemului şi dansului, a muzicii, a neîncetatului accent coral şi plastic al spectacolului. Neîncetat accent, dar nu egal, ceea ce dă o zigzagare tot atit de neîncetată, a stilului de joc, a intenţiei interpretative, a intonaţiei, a gestului, — de la naturalismul brutal pînă la suavul cel mai irizat. Frumos — e mereu contradictoriu — nu rareori. în amintire, spectacolul rămîne frumos, aerisit, poetic, colorat, transparent, şi, in acelaşi timp, cu o prezenţă umană vie şi solidă. Prezenţă umană care se datorează unui ansamblu de actori, dăruiţi, am impresia, cu o remarcabilă capacitate de participare, cu acea vitalitate inimitabilă, cu acea seriozitate profesională care se face simţită, fără a se recomanda ţipînd. •—■ in total, buna lecţie a teatrului sovietic, pe care am reţinut-o cu plăcere de la toate ansamblurile venite din ţara prietenă. In aceste limite, — dar fără a le lărgi, şi, de asemeni, fără a le îngusta, am apreciat cu satisfacţie creaţia lui A. Djigarhanian. în frumosul şi dificilul rol al lui Levinson : interpretul a mers cel mai mult, pe o linie a sa, aparte, evitînd, parcă, cu tenace voinţă, orice posibilitate de a se face simpatic şi seducător în vreun fel oarecare, dar căutind, şi izbutind, de cele mai multe ori, să releve o esenţă sufletească, pe care ne-a propus-o, dezinteresat şi obiectiv, spre înţelegere şi admiraţie. Ne-au plăcut mult I. Chlupin, nu zăpăcitul, pitorescul, dar nu incapabilul de sensibilitate profundă, Morozko , şi E. Lazarev, ip. bravul Meteîliţa, viril şi visător. V. Samoilov, în rolul lui Moş Pika- a jucat plăcut, de tot,dar pe o linie care prea seamănă cu aceea a vagabondului moral de tip gorkian , dar ce știm noi, nu definitiv, dacă pînă la cristalizarea omului sovietic, acest vagabond rural a! Rusiei nu a fost un prototip ? Cele două interprete feminine : S. Mizeri, în Varna, care a purtat cu multă simplitate naivă, simbolul de pasivitate tristă a feminităţii Unei alte lumi ; şi S. Nemoleaeva, în rolul păzitoarei de cai, al celui mai poetic tablou al spectacolului , au fost — să ne cîntărim bine cuvintele — pur şi simplu îneintătoare. Foarte în nota intenţiilor scriitoriceşti şi regizorale, tot restul interpreţilor, pe care îi aplaudăm încă .O dată, cu regretul de a nu-i putea cită, Find pe rând, şi nominal pe toţi. Moment din spectacol ,Pontica — dialog cultural cu viaţa" ...este denumirea simbolică ce înmănunchează suita de acţiuni ştiinţifice şi cultural-artistice care, in această toamnă, inaugurează in judeţul Constanţa o manifestare anuală reprezentativă şi de amploare. Iniţiată de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Constanţa, ea are ca scop, după cum declară tov. Viaţuimir Robu, preşedintele comitetului , „să constituie un, moment important şi definitoriu pentru adincirea procesului de pătrundere in conştiinţa şi viaţa maselor , prin intermediul oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă , a politicii marxist-leniniste a partidului şi să contribuie substanţial la înfăptuirea măsurilor privind creşterea rolului şi a funcţionalităţii formativ-educative a activităţii ştiinţifice şi culturalartistice". Pentru aceasta „Pontica“ va reuni cele mai reprezentative forţe ştiinţifice şi culturale din judeţ, ca şi membri ai uniunilor de creaţie din Bucureşti. Manifestările, care se vor desfăşura intre 17—24 octombrie, cuprind un program foarte vast şi divers, din care spicuim : premiera spectacolului . „Ovidius“, sesiunea ştiinţifică a Muzeului de arheologie, constituirea Centrului de studii ovidiene, primul simpozion al ceramiştilor — Medgidia 1871, vernisajul expoziţiei „Dobrogea in arta plastică românească", concerte de muzică uşoară românească, intilniri ale studenţilor cu scriitori din Bucureşti şi Constanţa, vernisajul expoziţiei de carte, recitaluri literar-muzical-caragrafice, dialoguri culturale între creatori şi muncitorii şi cooperatorii din judeţ, matinee literare şi intilniri ale scriitorilor cu cititorii, reuniuni ale artiştilor plastici cu arhitecţi, constructori şi lucrători din organizaţiile de turism, vizite de documentare ale creatorilor in unităţile economice, spectacole de artişti amatori, serbări populare etc. Demn de menţionat este faptul că ,, Pontica" cuprinde in raza ei de acţiune toată aria geografică a judeţului — manifestările ei desfăşurindu-se la Constanţa, Medgidia, Cernavodă, Hirşova, Mangalia, Adamclisi, Cobadin, Negru Vodă, Tepraisar, Cogealac, Viişoara, Techirghiol, Castelu, Murfatlar, Poarta Albă etc. Comersant în stil mare Nicolae Mirea era itit fel de mecanic de pompe In sectorul din Orlat (judeţul Sibiul al Intreprinderii de industrializare a lemnului. Dar in el bătea o #a doua inimă: de comersant. Şi nu de comersant oarecare, ci din aceia in stil mare. Aşadar, stilul il avea — mai prost stătea cu marfa. Bineînţeles că şi-ar fi dorit şi marfă de... stil, dar, in lipsă de altceva mai bun, s-a mulţumit şi cu deşeuri. Deşeurile de lemn care, de drept, luau calea depozitului întreprinderii Combustibilului din localitate. Dar el s-a învârtit să facă rost de numeroase bonuri, pe baza cărora putea cumpăra deşeuri de la depozit. Le-a luat, le-a plătit la preţ oficial, şi, apoi, fericit a pornit să „comerseze“ prin satele învecinate. Vinzindu-le la preţ de speculă. Aşa azi, aşa miine, palmaresul şi buzunarul lui s-au rotunjit continuu. Comersant in stil mare, dânsul lucra numai cu vagoanele — cind a fost prins comercializase la suprapreţ 10 470 kg deşeuri. Va avea insă prilejul acum si vadă şi cit valorează un vagon de deşeuri echivălat In pedeapsă judiciari. Special rezervată pentru comersanţi speculanţi. (V. LAZAR — coresp. R.I.). O chemare şi primul ecou In urmă cu citeva zile, evidenţiam la această rubrică iniţiativa meritorie a fiilor satului argeşan Lunca-Corbului de a crea un muzeu comunal. In scrisoarea adresată ziarului, preşedintele asociaţiei fiilor satului făcea apel la toţi actualii şi foştii linceni, de a pune la dispoziţia tinărului lăcaş de culturi orice document capabil să ilustreze istoria meleagurilor lor natale. La numai două zile după lansarea lui, acest călduros apel a trezit un entuziast ecou: ,,Intr-adevăr o iniţiativă originală — ne scrie tovarăşul Ionel Tenne de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti. Fiind şi eu un ex-lumean, făgăduiesc iniţiatorilor tot concursul meu ,iar in curind le voi expedia un număr de reviste şi ziare in care am publicat fotografii şi xerocopii, precum şi unele documente inedite despre căluşarii din Pădureţi, mesagerii artei româneşti peste hotare in anii 1934 şi 1936. Şi le doresc succes!" Ne alăturăm urărilor cititorului nostul, dorind fiilor satului achiziţionarea unor obiecte muzeistice valoroase, care să le permită realizarea monografiei propuse. Omagiul senectuţii La căminul cultural din comuna Leordeni — Argeş a avut loc decurind o emoţionantă reuniune, la sărbătorirea bătrinilor satului. Pe lingă prinosul de respect şi omagiu adus senectuţii, întâlnirea a purtat amprenta ţinut puternic caracter instictiveducativ pentru cei care reprezintă tinereţea satului. Ei au ascultat-o vorbind pe bătrîna Zoe Harpate, membră cooperatoare, care, la cei 80 de ani ai săi, lucrează la cot cu tinerii, şi pe învăţătorul octogenar Alexandru Ciucă, prin mina căruia au trecut zeci de generaţii de fii ai satului. Potrivit părerii lor, factorul, determinant al longevităţii l-a constituit tocmai munca, pe care au depus-o nepregetat de-a lungul întregii lor vieţi. Cuvintele lor, cu sfătoşenia şi înţelepciunea caracteristică vârstei, au fost îndemn viu şi convingător adresat tinerilor, care au răspuns, promiţând, să le urmeze exemplul. Şi au adresat, din inimă, urări de bine şi sănătate, tuturor bătrinilor satului. (D. BUJDOm — coresp. R.I.). • POSTA REDACŢIEI » VERONICA VLADIILESCU, comuna Merişani, jud. Argeş, ar vrea să ştie dacă suplinitorii din invăţămint beneficiază de concediu de odihnă la fel cu profesorii titulari. Potrivit instrucţiunilor Ministerului Invăţămintului, suplinitorii Încadraţi pe catedre vacante sau rezervate au. dreptul la cite cinci zile lucrătoare de concediu pentru fiecare lună calendaristică integral servită, cu condiţia fi funcţionat pînă la 30 iunie. MARIA BIVOLARU, Bucureşti, doreşte să afle cim se calculează cheltuielile pentru apă la apartamentele care nu au aparate de înregistrare. In această privinţă, instrucţiunile Comitetului de stat pentru economia şi administraţia locală spun : „Cheltuielile pentru apă la apartamentele care nu au aparate de înregistrare, precum şi cheltuielile pentru canal se repartizează după numărul de persoane, indiferent de numărul Zilelor din cursul unei luni in care aceste persoane au fost prezente la domiciliu". MAI MULŢI CITITORI din Bucureşti ne-au cerut să revenim cu precizări in legătură cu salarizarea muncitorilor de la centralele termice ale blocurilor. "Cheltuielile de încălzire, in care sunt incluse şi salariile muncitorilor ce servesc centralele termice, se repartizează după suprafaţa locativă deţinută de fiecare locatar principal in parte. Cheltuielile efectuam cu plata personalului administraţiei, de întreţinere şi de serviciu, se repartizează după numărul persoanelor. în cadrul legislaţiei in vigoare nu sunt înscrise alte prevederi in legătură cu aceasta problemă. GH. BARBUCEANU din comuna Brabova-Dolj, pensionar C.A.P., se interesează dacă are dreptul la asistenţă medicală gratuită. Pensionarii C.A.P. beneficiază de tratament ambulatoriu gratuit si beneficiază de gratuitate şi in caz de spitalizare, dacă medicul apreciaza necesitatea internării in spital. ANIŢA PETRUC, comuna Riu de Mori, judeţul Hunedoara, ne roagă sa-i comunicăm in ce localităţi funcţionează in acest an şcolar institute pedagogice de învăţători şi de educatoare. Institute pedagogice de învăţători — cursuri de zi — funcţionează la Botoşani, Focşani şi Ploieşti. Institute pedagogice de educatoare — cuguri de zi -• funcţionează la Bistriţa, Giurgiu, Ploieşti şi Slatina, iar invăţămint fără frecventa este organizat in localităţile Giurgiu, Ploieşti, Slobozia. La aceste institute se pot înscrie absolvenţii liceelor de culturi generală cu diplomă de bacalaureat care domiciliază în judeţul in care funcţionează aceste institute sau în județele apropiate. " 1 MENESTRELUL (Urmare din pag. 1) nu se vor lăsa niciodată jumuliţi in faţa benzii de magnetofon pentru că văd indrăcarea modernă un spion şi un nelegiuit. Aşadar ce este superb la acest tinar înzestraţi ideea de a colinda satele şi de a culege ceea ce poate pierde iremediabil intr-un secol grăbit şi prnind spre orăşenizare, spre urbanism. Tudor Gheorghe cântă pe versuri de Ion Barbu şi Ivănescu, la şedinţa de deschidere a cenaclului a trecut de la baladele lui Ion Ghica Vodă (auziţi nume de lăutar!) la subtilele stanţe ale lui Vulpescu. O ghitară şi mai ales vocea aceea ca o catifea, sclipitoare, superbă... Atit... Intr-o emisiune particulară am putut auzi de la acest menestrel varianta cea mai cutremurătoare a ,,Mioriţei“ şi nişte cintece haiduceşti cum nu mai aflasem, regretând că regizorul serialului cu Şapte cai le ignora, cum ignori el cam multe, pentru că bine i-ar fi stat pe generic vocea lui Tudor Gheorghe venind parcă din codrii nepătrunşi ai legendelor noastre sfinte... Am vrut şi aştern aici, rind sub rind cele mai frumoase versuri auzite, dar nu am reuşit. Tudor Gheorghe din modestie sau de frica de a-i fura la rindul meu viersul acela fără egal al poporului a dispărut fără să-mi aducă textele promise, fiu e nici o supărare. Destul că actorul nostru, cu o generozitate fără egal, aşează un picior pe un colţ de scaun, scoţind ca dintr-o teacă ghitara şi te lasă să asculţi cele mai mari invenţiuni de limbă ce mi-au fost date să aud. Intr-un cintec există un plural al întunericului, întunerici care m-a cutremurat şi m-a făcut să gindesc că ţăranul este mai meşter chiar decit, orice avangardă literară. Trebuie să-l auziţi mereu pe Tudor Gheorghe, nu înţeleg, sau poate ..Electrecordul" a făcut,ori eu nu ştiu, de ce nu există discuri cu Baladele acestui mare artist, de ce posturile de televiziune nu-l dau mai des pe micul ecran, aşa cum face de la o vreme cu un alt mare artist al cintecului popular , Zamfir ? Ar pierde cineva ceva ? Si, in general, de ce Tudor Gheorghe este lăsat să practice un fel de festival continuu amatoristic prin săli mici şi necunoscute cină ar trebui ca reflectorul să stea totdeauna pe chipul său ? Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică in ce priveşte comorile noastre folclorice ca acest tânăr şi neîntrecut actor din Craiova. AZI, transmite nostru din LACURI PENTRU IRIGAŢII ŞI PISCICULTURA în judeţ au început lucrări pentru realizarea unor acumulări de apă, construirea de baraje pentru extinderea irigaţiilor şi dezvoltarea pisciculturii. Astfel, in cadrul planului cincinal, numărul acumulărilor de apă va spori de la 23 vite vor exista în sfârşitul acestui an, la 63 in 1975. Realizarea acumulărilor de apă se va obţine, in primul rind, prin extinderea barajelor cu înălţimi relativ mici. Ca urmare a programului de măsuri alcătuit, in anul 1975 suprafaţa luciului de apă din judeţ va atinge 1250 hectare, cu un volum de 20 milioane m.c. de apă. SATU MARE — VIITOARE STAŢIUNE BALNEARĂ Descoperirea de ape termale a determinat construirea unui bazin cu o suprafaţă de 1 600 m.p. Pentru apreciatele sale efecte curative, apa a cărei corespondentul Satu Mare temperatură variază intre 65°—75* a atras pină acum la tratament cetăţeni din toată ţara. In viitor, municipalitatea preconizează construirea unui bazin acoperit, precum şi a unui pavilion cu cabine pentru bolnavi. HOTELUL „AURORA“ In curind, turiştii care pot vizita judeţul Satu Mare vor putea poposi la noul hotel „Aurora“, aşezat in centrul municipiului. Hotelul, la care in prezent se execută lucrările de finisaj are o capacitate de cazare de 200 de locuri, un restaurant, bar, terasă, grădină. La parterul hotelului se va afla şi sediul oficiului judeţean de turism. UN NOU AUTOSERVICE In municipiul Sărit Mare, pe şoseaua care leagă Baia Mare de Oradea, a fost dată in funcţiune o modernă staţie autoservice. Dotată cu aparatură şi utilaje adecvate, staţia poate să asigure, in cel mai scurt timp, reparaţii, gresaj, spălări etc. KAPU PICIU CIND SPUNEM PROFESOR, SPUNEM EDUCATOR Citeva sute de cadre didactice din Giurgiu, ocupind întreaga sală a Casei de cultură a oraşului, au participat de curind, — după discuţii în cercurile pedagogice — la o amplă dezbatere privind modalităţile de transformare a fiecărei lecţii intr-un mijloc de educare comunistă a elevilor, a fiecărui profesor într-un adevărat educator. La tribună au urcat mulţi vorbitori, profesori tineri cu amintiri încă vii de pe băncile facultăţilor şi cadre cu vechi stagiu, unii în pragul pensionării. Cuvintul fiecăruia căuta să răspundă indicaţiei secretarului general al partidului nostru care arată că „toţi profesorii, toţi învăţătorii trebuie să fie şi specialişti şi educatori“. Cum să se facă această educaţie ? In ce măsură lecţiile de matematică, de fizică, chimie, alături de activităţile practice, pot căpăta un mai mare dozaj educativ ? Cum să se realizeze acel front comun al profesorilor, fără deosebire de specialitate, în realizarea procesului unic de educare ? Cum să se facă, in prima şi ultima instanţă, acea imperioasă educare a înşişi educatorilor în spiritul recentelor documente de partid privind îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative a maselor ? Iată întrebări care se adresau fiecăruia din cadrele didactice din Giurgiu în acea după amiază consacrată căutării unor căi cit mai directe spre inima şi conştiinţa elevilor lor. Adresîndu-se colegilor lui, profesorul V. Profeanu de la liceul nr. 2 arăta că „pentru a se face o cit mai bună educare a educatorilor este nevoie de organizarea unui temeinic invăţămint ideologic in care aceştia să fie cuprinşi. Invăţămintul ideologic este pentru noi o necesitate iar documentele de partid un mijloc de mare eficacitate în întreaga activitate didactică". Continuând această ideie, prof. Romulus Petrovici directorul liceului „Ioan Maiorescu“ preciza că „activitatea educatorului de astăzi nu are numai un scop didactic, ei sete prin excelenţă partinică- Educaţia tinerei generaţii crescută cu dragoste faţă de muncă, trebuie făcută de expoziţiile înaintate ale partidului, în concepţia materialist dialectică". Desigur, nu se poate spune că in şcolile din Giurgiu, ca in întreaga ţară, resortului educativ i-a fost acordat un loc periferic in complexul proces didacticoeducativ. Dar nici nu se poate spune că, in această privinţă, s-a făcut totul. „Trebuie să recunoaştem, spunea prof R. Petrovici, că in liceul nostru am avut şi re-Marginalii la o întrunire a cadrelor didactice din municipiul Giurgiu buturi. Sunt încă tineri care au trecut prin şcolile oraşului sau chiar le frecventează care, in viaţa publică, au dovedit că nu au fost, pătrunşi de educaţia făcută de dascălii lor. In cuvintul său, prof. C. Manea, secretarul organizaţiei de partid de la liceul nr. 2, sublinia pe bună dreptate faptul că sunt încă tineri ce socotesc societatea în care trăiesc permanent datoare faţă de ei, în schimb ei se socot absolviţi de orice îndatorire faţă de colectivitate. Cum se reflectă in asemenea cazuri roadele educaţiei ? Ce eficienţă au avut orele de ştiinţe sociale la care s-au predat lecţii despre echitatea socială, despre datoria individului de a se integra mersului înainte al societăţii noastre ? Prof. Anişoara Dimitriu de la şcoala generală nr. 7 spunea că uneori geografia, ştiinţa cunoaşterii planetei noastre, se predă, pe alocuri, atit de îngust, ruptă de realităţi, incit nu depăşeşte limitele clasei „Oraşul nostru se află pe malul Dunării, a spus ea, dar oare putem fi mulţumiţi de felul in care predăm lecţiile despre acest fluviu ? Dunărea este astăzi martora unor mari prefaceri in vara noastră. Manualele încă nu» au reuşit să le consemneze. Ele sunt expresia politicii economice a partidului". A le preda desprinse de politică, a vorbi despre Raşiţa, fără a arăta contribuţia ei uriaşă la înfăptuirea programului vast al electrificărţ vicini, a continuat vorbitoarea, este nu numai o greşeală pedagogică, ci o gravă nesocotire a eforturilor pe care poporul nostru, condus de partid, le face pentru a ridica România pe treptele civilizaţiei comuniste. Actul de predare exercitat de profesor, trebuie să fie, cum sublinia pe bună dreptate, prof. Cezare Vişoiu de la liceul nr. 2 „un transfer de idei şi de convingeri de la profesor la elev“. Conceperea fizicii ca o disciplină,pur de catedră. Închisă sub obrocul manualului şi laboratorului, fără implicaţii educaţionale, apare ca o artificialitate. „Fizica ajuta la formarea şi consolidarea concepţiei materialist dialectice despre iunie" a spus prof. Manda, de la liceul nr. 1. Demonstraţia lui a arătat cum poate fi combătut misticismul, nu cu vorbe goale, neconvingatoare, ci cu experienţe de laborator, cu explicarea tainelor atomului, a extraordinarelor folosiri a laserilor. „(ie bine ar fi dacă in cercurile de fizică ale elevilor am vorbi mai mult despre marii inventatori, despre oamenii de ştiinţă români, exemplu de dăruire pentru gloria ştiinţei romaneşti. Dacă editurile nu prea fac multe in acest domeniu, cel puţin autorii de manuale să fie ceva mai atenţi". A preda lecţii de istorie la Giurgiu este deosebit de plăcut, fiindcă evenimentele istorice n-au ocolit aceste locuri. Aceasta a ţinut să arate prof. Virgil Georgescu. In adevăr, cind aproape se află Călugârenii, ce frumos şi bine se poate preda despre Mihai Viteazul, despre idealul sau de unitate a tuturor românilor ! Dar Însuşi oraşul a fost teatrul atitor frâmintâri sociale, al luptei clasei muncitoare pentru dreptate socială şi naţională. Nu departe s-a auzit, in 1907, bubuitul tunurilor care trăgeau asupra satelor de răsculaţi. Aici, istoria nu se poate mărgini la a da elevilor să citească de la pagina X pînă la pagina Y. Schimbări fundamentale se impun şi in organizarea dirigenţiei, unde accentul să cadă nu pe insipida dădăceală, pe lecturi pretins moralizatoare. Prof. Florica Antonescu a prezentat un program care făcea apel la toate forţele didactice din şcoală, fiindcă educaţia elevilor nu cade numai in seama dirigintelui, fapt subliniat şi de un vechi şi respectat slujitor al catedrei, învăţătorul Ion Ancu de la şcoala generală nr. 3. Documentele de partid aflate in atenţia întregului nostru popor impun cadrelor didactice sa se perfecţioneze şi sub aspectul pregătirii lor ca educatori, să înţeleagă mai profund şi mai responsabil faptul că ei trebuie să constituie modele de viaţă pentru cei pe care ii educă, faptul că intr-o epocă de făurire a unui om nou, omul societăţii comuniste, nimic din activitatea lor nu mai poate fi lăsat la voia intimplări, la latitudinea gradului mai mare sau mic de intelegere a fiecăruia a sarcinilor pontice ce stau in faţa societăţii noastre. în cele citeva sâptămîni de la deschiderea cursurilor şcolare, la Giurgiu se simte acest climat nou in rindul profesorilor şi elevilor. Dar încă nu se poate spune că este momentul a trage o linie spre a se începe adunarea realizărilor. Sintem încă la început de drum, iar problema împletirii activităţii , instructive cu cea educativă, a activităţii şcolare cu cea politică, trebuie mereu menţinută pe ordinea de zi a oricărei intrutiri şcolare. CONST. SIRBU Cînd noaptea devine... un sfetnic rău! Se zice că noaptea este un sfetnic bun. lată insă că o cugetare veche de cînd lumea, a fost infirmată de curind de Constantin Făcăoanu şi Gh. Rogoza, salariaţi la I.M.T.T. din oraciul Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi de Costică Chelaru, şofer la Ocolul silvic Căiuţi (judeţul Bacău). Pentru ei, noaptea aceea a fost sfetnic rău — noaptea aceea cinci, după mulţi litri de vin băuţi le restaurantul din Căiuţi, cei trei au desluşit din şoaptele nopţii invitaţia de a face o... escapadă, prin tarlalele de porumb ale cooperativei agricole din Cotofânesti. Cum n-au putut rezista tentaţiei nocturne, s-au aruncat in camioneta T.V. 2LRC- 126 proprietate a Ocolului silvic Căiuţiu cu Costică Chelaru la volan şi s-au îndreptat spre tarlaua Podul Alb. După ce au oprit maşina şi au stins farurile, s-au apucat de furat. In misterul nopţii fi tarlaua de porumb. Nici una nici alta insă nu erau atit de solitare pe cît păreau, pentru că, la scurtă vreme, cei trei s-au pomenit faţă in faţă cu organele de miliţie şi paznicii cooperativei. Şi escapada s-a încheiat, urmările ei rezolvindu-le viitorul apropiat. (C. AZOIŢII — coresp. R.I.). Rubrică redactată de PIA RADUIESCU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ,România liberă" CUI I-E FRICA DE VIRGINIA WOLF?: Teatrul Naţional „I.L. Caragioiu", sola Studio (15 15 53), ora 20; MY FAIR LADY : Teatrul de Operă, ora17,30; NNCNIC : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA, Teatrul Giureşti (’60* 85), ora 19,30; PINOCCHIO : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56), ora 16 ; VOX BOEMA! Teatrul ,,, Tănase", sale Savoy (15 54 78), ora 19,30; FLOARE DE CACTUS : Teatrul ,,l. Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; O POVESTE CU CÂNTEC : Teatrul Ţăndărică, soia Victoria (15 23 77), ora 17 și CARTEA. CU APOLODOR !, soia Academiei (16 14 92), ora 17 ; ŢARA BOGATA ÎN FRUMUSEȚI : Ansamblul „Rapsodia Rovnână" in sala Clubului Uzinelor ,,23 August", ora 16. MARELE PREMIU Patria (11 86 25), orele 9,30 - 13 - 16,30 - 20. TIMPUL BERZELOR: Scala (103 72), orele 10 — 13 — 16,15 — 13,30 — 21-N-AM CVITAT NICIODATĂ PENTRU TATA : Capitol (16 29 '7), orele 9 - 11 - 13 _ 15 - 17 - 19 - 21. RITMURI SPANIOLE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 — 18,30 — 21. Festival (15 63 84), orele 8,30 - 10,30 - 12,45 - 14 45 -17 - 19,15 - 21,30. STEAUA DE TINICHEAL București (15 61 54), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 — 16,45 — 19 - 21 . Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; FRAȚII , Central (14 12 24), orele 9 15 - 11,30 - 13,45 - 16- 9,8,15 - 20,30; Pacea (31 32 52), orele 15,45 — 18 - 20. BRIGADA diverse in alerta. Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20 45; Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15. ARTICOLUL 420 ; Lumina (16 03 35), orele 9-49,15 în continuare. PARADA CIRCULUI Timpuri Noi (15 61 10) orele 9,30 - 20,15 in continuare. CROMWILL J Griviţa (17 08 18), orele 9 - 12 - 16,15 - 19,30; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 12,15 - 15,45 *- 19,15; Ftormjrg (23 07 40), orele 9 *- 12.30 - 14 - 19,30. AEROPORTUL : Feroviar (16 22 73), orele 8,30 - 11,30 - 14,30 - 17 30 - 20,30; Excelsior (18 10 88), orele 9 -1- 12,15 - 16 15 - 19,30; Glorio (22 44 01), orele 9 r- 12,30 - 16 - 19,30; Modem (23 71 01), orele 8.30 - 11.30 - 14,30 - 17.30 - 20,30. ROMANTICII : Volgo (11 91 26), orele 9,15 11,30 «• 13,45 - 16 - 18,15 - 20. TICK, TICK, TICK : înfrățirea între popoare (17 31 64) orele 15,30 «• 17,45 - 20. ȘANSA : Popular (35 15 17)( orele 15,30 - 1 8- 20,15. DUPĂ VULPE : Aurore (35 04 66), orele 9,15 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. Tomi* (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30. AŞTEPTAREA : Lgromet (Bd Bucureşti Noi nr. 166), orele 16—19. SIMON BOLIVAR: Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 - 20 15. ASEDIUL : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 18 - 20.30. START LA MOŞTENIRE : Drumul Sarii (31 28 13), orele 15,30 - 17 45 20. Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 11 - 20,30. HELO, DOLLY Bucegi (17 05 47), orele 9,30 - 16 - 19,15. Melodia (12 16 83), orele 9 - 12,15 - 16 - 19,30. TERMEN : Moșilor (12 52 93) orele 16 - 18 - 20,15. OMUL ORCHESTRA : Lire (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,15. Progresul (23 94 10), orele 15,30 - 18 - 20 15. CORTUL ROŞU : Buzești (15 62 79), orele 16 - 19,30; Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 19. ULTIMUL SAMURAI: Doina (16 35 38) orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30; La ora 10 program de desene animate CELE ŞAPTE LOGODNICE ALE CAPORALULUI ZBRUEV : Arte (*1 31 86), orele 15,30 - 18 - 20.15. FLOAREA SOARELUI : Ferentari (23 17 50), orele 15,30 - 17,45 - 30. Cringasi (17 38 81), orele 15,30 - 18 - 20,15. BOXERUL : Giuresti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20.15. TABLA VISELOR : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20.15. ZESTREA DOMNITEI RALU; SAPTAMINA NEBUNILOR: Vitan (21 39 82), orele 15,30 - 19. O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI: Munca (21 50 97), orele 10 - 15,30 - 19. JOI 14 OCTOMBRIE Programul I 17,30 : Emisiune în limba maghiara ; 18,30 : La volan ; 18,50 : Timp si anotimp In agricultura ; 19,10 : Pentru sănătatea dv. Regimul d© viaţă al bolnavilor cardiaci ; 19,20 - 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Reflector ; 20,15 : Interpretul săptăminii : Anca Agemolu ; 20,30 : Pagini de umor: Stan şi Bran delicvenţi ; 21,20 : Cadran internaţional ; 22,10 : Serenade, canţonete, arii din operete cu Teodora Lucaciu, Marina Mirea, Cornel Fînăţeanu, Vasile Moldoveanu ; 22,45 : Telejurnalul. Programul II 20 : Transmisiunea concertului orchestrei simfonice a Radioteleviziunii Dirijor Iosif Conta. Festival Igor Stravinski, în program ,,balete celebre" : ,,Pasarea de foc", ,,Petruşca" ; 21 : Buletin de ştiri ; 21,05 | Viaţa economică a Capitalei ; 21/23 Film serial : Planeta giganţilor.