România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)
1971-11-26 / nr. 8427
■* Vremea se răceşte continuu. Lucrările agricole trebuie grabnic terminate! In ultimele două zile în întreaga ţară au fost recoltate 3 200 ha cu porumb, 1 000 ha cu sfeclă de zahăr, iar arăturile au fost executate pe 136 000 ha. Compararea acestei viteze de lucru cu volumul de lucrări rămase a se executa ne îndreptăţeşte să afirmăm că in patru zile se va încheia recoltarea porumbului şi a sfeclei şi în circa zece zile, pe întreaga suprafaţă, vor fi executate arăturile de toamnă. Dar — după părerea noastra — recuperarea restanţelor poate şi trebuie să se facă iNTR-UN TERMEN MAI SCURT. Media realizată pe ţară se compune din mediile judeţelor, între care există diferenţe foarte mari. In cooperativele agricole de producţie din judeţele ILFOV şi BRAŞOV, în cele două zile, nu s-a recoltat nici un hectar de porumb, iar în întreprinderile agricole de stat din judeţele OLT, TULCEA, BACĂU — in aceeaşi perioadă — s-au cules mai puţin de 100 ha. Acelaşi lucru se petrece şi în cazul sfeclei de zahăr. In PRAHOVA şi GALAŢI, de exemplu, sfecla a fost scoasă din pămînt de pe suprafaţa de... 5 ha. Cu asemenea viteze de lucru se naşte firesc întrebarea : cînd va fi terminată lucrarea de recoltare ? Nu există riscul ca o parte din terenuri să rămînă nerecoltate ? Dacă acum, cînd zăpada şi îngheţul nu s-au instalat încă definitiv, strîngerea recoltei decurge greoi, ce se va întîmpla mai tîrziu ? Iată cîteva întrebări care trebuie să-i determine pe specialiştii din judeţele amintite să acţioneze hotărît pentru ca pînă la sfîrşitul acestei săptămîni recoltatul şi transportul produselor să fie încheiate. In acelaşi timp, atenţia trebuie îndreptată şi spre accelerarea ritmului arăturilor. Cele înregistrate în prezent sunt cu mult sub posibilităţile de care dispun judeţele. In TELEORMAN, ILFOV şi IALOMIŢA, unde suprafeţele rămase de arat sint de ordinul zecilor de mii de hectare, se ară zilnic între 1500—2 200 ha., în loc de 9 000— 10 000 ha cît este prevăzut. Care sint cauzele ? In primul rînd, este vorba de folosirea unui număr mult mai mic de tractoare faţă de cel existent în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii. In judeţul TELEORMAN, bunăoară, s-au folosit numai 21 la sută din acestea, în DOLJ — 40 la sută, în PRAHOVA — 41 la sută. In al doilea rînd, asupra vitezei zilnice la arat influenţează şi normele mici realizatee tractorişti într-o zi de lucru. In judeţul DÎMBOVIŢA, media de suprafaţă arată care revine pe un tractor este de 0,31 ha, în ARGEŞ 0,41 ha, iar in ILFOV de 0,67 ha, faţă de 2,5 ha cit este normal. Bineînţeles, realizarea unor astfel de medii se datorează lipsei de preocupare a conducerii staţiunilor pentru organizarea muncii mecanizatorilor, modului defectuos în care acţionează cooperatorii la eliberarea terenului de resturile vegetale. Ce măsuri s-au luat în judeţul Ialomiţa, pentru grăbirea ritmului de lucru, ne-a informat directorul general al Direcţiei agriculturii, ing. ION CRISTEA. „ Pentru că in cooperativele agricole de producţie mai sunt de atat peste 48 000 ha, am stabilit ca mecanicii din ateliere să lucreze acum pe tractoare. Se organizează schimburi prelungite de lucru, asigurindu-se ca aprovizionarea cu carburanţi să se facă la capătul parcelelor. Paralel, pentru a crea front de lucru, se lucrează masiv la eliberarea terenului de coceni. Sperăm ca să recuperăm restanţele la arături in cîteva zile. Aceste măsuri se impun a fi luate în toate judeţele unde au rămas suprafeţe de arat. Pe zi ce trece, condiţiile atmosferice devin tot mai neprielnice. De aceea, acum cînd se mai poate lucra, TOATE FORŢELE MECANICE ŞI MANUALE TREBUIE ÎNDREPTATE SPRE ÎNCHEIEREA RAPIDA A TUTUROR LUCRĂRILOR AGRICOLE. ,Románia libera" INTERVIUL ACORDAT DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUSESCU In mijlocul studenţilor şi cadrelor didactice din Timisoara (Urmare din pag. 1) ÎNTREBARE : Cum vedeţi dumneavoastră orientarea bisericii catolice spre necesităţile sociale ale ţărilor din lumea a treia ? Cum pot fi apreciate acţiunile preoţilor catolici tineri care adoptă tot mai mult o serie de poziţii în conformitate cu gîndirea socialistă ? Credeţi că socialiştii şi catolicii pot colabora în mod armonios pentru realizarea de transformări sociale şi politice, inclusiv socialiste, în America Latină ? RĂSPUNS : Nu cunosc prea bine problemele bisericii catolice pentru a mă putea referi la orientările sociale ale acesteia. Totuşi, este un fapt că se observă o preocupare tot mai susţinută — mai cu seamă din partea preoţilor catolici tineri — pentru problemele progresului social şi cred că această preocupare este determinată şi de schimbările generale care au loc in lume şi care nu pot să lase indiferent nici un cult — deci nici biserica catolică — dacă nu vrea să rămînă izolat. Problemele transformării sociale, ale ridicării bunăstării popoarelor, ale independenţei şi suveranităţii lor se pun astăzi cu o asemenea acuitate, incit nimeni — nici biserica, fie ea catolică, ortodoxă sau de altă natură — nu poate să le nesocotească. După cite cunosc, în ţările din America Latină şi în alte state există chiar grupe destul de puternice de preoţi catolici — şi de alte credinţe — care se preocupă tot mai intens de problemele sociale, se pronunţă pentru colaborare cu forţele progresiste din aceste ţări. De aceea, cred că este posibil să se realizeze o colaborare între forţele catolice şi ale altor culte, care se pronunţă pentru progres social şi independenţă naţională, şi socialişti, comunişti, alte forţe revoluţionare, pentru înfăptuirea unor schimbări profunde în ţările respective. Aş putea spune că realizarea unei asemenea colaborări va uşura mult soluţionarea unor probleme care se pun astăzi în ţările Americii Latine — inclusiv trecerea la organizarea societăţii pe baze noi, socialiste. Dacă m-aş referi la experienţa României aş putea spune că la noi cultele religioase — ortodox, catolic, protestant, reformat, mozaic, toate cele 17 culte recunoscute în ţara noastră , au o poziţie constructivă faţă de eforturile pentru dezvoltarea progresistă a ţării şi îşi aduc contribuţia la marile realizări ale poporului, pe calea edificării socialismului. ÎNTREBARE: Aţi subliniat de mai multe ori că este necesar ca principiile socialiste să se adapteze condiţiilor naţionale din fiecare ţară pentru ca sistemul socialist internaţional să se dezvolte cu succes. Nu implică aceasta pericolul ca principiile socialiste să sufere denaturări ? RĂSPUNS : Construcţia orînduirii noi, socialiste, se realizează în condiţii economice, sociale şi istorice deosebite de la o ţară la alta. Pentru a se obţine rezultate cît mai bune în construcţia socialistă trebuie să se ţină întotdeauna seama de aceste condiţii, deoarece numai pornind de la realităţile din fiecare ţară, din fiecare epocă se pot găsi căile cele mai corespunzătoare pentru a progresa pe drumul socialismului. Desigur, sunt principii generale, legi generale, dar ele nu se pot aplica în abstract, ci corespunzător condiţiilor concrete date. Dacă încerci să aplici aceste legi intr-un mod general, ca pe nişte şabloane — ca să spun aşa — se pot ivi multe greutăţi. Tocmai adaptarea la condiţiile naţionale garantează înfăptuirea cu succes a principiilor socialiste ; de aceea, nu se poate spune că aplicarea creatoare a legilor generale comportă pericolul denaturării acestora. ÎNTREBARE: Asistăm în ultimul timp la o readaptare a relaţiilor dintre marile puteri. Care credeţi că este rolul Chinei populare în acest proces ? Care este rolul unor ţări ca România şi Mexic în evoluţia relaţiilor internaţionale contemporane ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, suntem martorii unor mari schimbări in viaţa internaţională, care se referă în general la o reaşezare a relaţiilor dintre state în conformitate cu noile realităţi din lume. Desigur, în acest context, ţările mari au răspunderi şi îndatoriri deosebite. Cred că prezenţa activă a Republicii Populare Chineze la viaţa internaţională, participarea sa la activitatea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a celorlalte organisme internaţionale vor contribui la promovarea în relaţiile interstatale a principiilor egalităţii şi respectului, la soluţionarea marilor probleme care frămîntă omenirea, în conformitate cu năzuinţele de pace şi progres ale popoarelor, însuşi faptul că în Organizaţia Naţiunilor Unite vor acţiona mai multe ţări socialiste este, după părerea mea, un lucru pozitiv. Desigur, problemele internaţionale nu pot fi soluţionate decit cu participarea tuturor statelor lumii — fie ele mari sau mici. Este datoria fiecărei ţări să acţioneze pentru a se pune capăt vechii politici imperialiste, colonialiste, neocolonialiste, pentru a se stabili relaţii de respect reciproc între toate naţiunile, pentru a se respecta dreptul fiecărui popor de a-şi organiza viaţa aşa cum doreşte. în acest context, cred că ţări ca România şi Mexic — deci ţările mici şi mijlocii — au un cuvînt important de spus. Sper că aceste ţări vor aduce o contribuţie tot mai importantă la dezvoltarea relaţiilor de colaborare între toate naţiunile lumii, la cauza păcii. ÎNTREBARE: Politica externă şi activitatea diplomatică a statului român apără şi promovează principiile moralităţii şi legalităţii internaţionale. Aplicarea acestor principii ar putea conduce la ceea ce se numeşte „normalizarea situaţiei europene“ sau la „adoptarea unor atitudini lucide“ în legătură cu realităţile istorice de după război ? In legătură cu aceasta, care este poziţia statului român faţă de actuala situaţie în problema securităţii europene ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România militează activ pentru promovarea în relaţiile internaţionale a principiilor dreptului şi legalităţii internaţionale ; considerăm că numai aşezînd raporturile dintre state pe baza egalităţii depline în drepturi, a respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, pe baza respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî viitorul corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, se poate instaura o eră de colaborare fructuoasă şi pace trainică pe planeta noastră. Aplicarea în viaţă a acestor principii va duce fără îndoială la normalizarea situaţiei din Europa, de pe alte continente, din întreaga lume. In ce priveşte Europa trebuie să menţionez că în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe calea promovării unei politici mai realiste, a recunoaşterii realităţilor statornicite pe continent , după al doilea război mondial şi care presupun respectarea actualelor frontiere, a existenţei independente a tuturor statelor, inclusiv recunoaşterea existenţei celor două state germane — Republica Democrată Germană şi Republica Federală a Germaniei. Tratatul încheiat între Uniunea Sovietică şi Republica Federală a Germaniei, Tratatul dintre Polonia şi Germania Federală, ca şi acordul intervenit în problema Berlinului Occidental constituie paşi însemnaţi pe calea acestei politici realiste, a consolidării păcii pe continent. Desigur, mai trebuie ca aceste acorduri să fie şi ratificate şi sperăm că aceasta se va realiza cît mai curînd. Apreciez că au fost create premisele pentru a se trece la pregătirea concretă a unei conferinţe general-europene, la care să participe toate ţările de pe continent, precum şi alte state interesate. O astfel de conferinţă trebuie să ducă la aşezarea relaţiilor dintre statele europene pe principii de egalitate şi respect, să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa în raporturile dintre ele, să deschidă calea unei largi colaborări economice, ştiinţifice, culturale. Conferinţa va crea astfel condiţii pentru soluţionarea în continuare şi a altor probleme importante în suspensie din viaţa politică a continentului. Considerăm că o asemenea reglementare a relaţiilor în Europa, înfăptuirea securităţii europene vor exercita o influenţă puternică asupra întregii vieţi internaţionale. Sper că vom ajunge la realizarea conferinţei europene. ÎNTREBARE : Dumneavoastră aţi subliniat în repetate rinduri necesitatea unor relaţii de bună vecinătate între state. Aceasta îmi inspiră următoarea întrebare : care sunt relaţiile României cu ţările vecine, in special cu U.R.S.S. ? RĂSPUNS : România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate între state şi, în acest spirit, dezvoltă raporturi de largă colaborare cu vecinii săi. Relaţiile României cu Uniunea Sovietică pornesc de la faptul că ţările noastre construiesc orînduirea nouă, socialistă şi comunistă — şi, deci, se bazează pe o profundă comunitate de interese, cît şi pe principiile generale ale raporturilor între state, principii despre care am vorbit mai înainte. Cred că este semnificativ pentru amploarea colaborării economice româno-sovietice faptul că peste 25 la sută din volumul total al comerţului exterior al ţării noastre îl reprezintă schimburile cu U.R.S.S. Colaborarea dintre ţările noastre nu se reduce însă numai la schimburile comerciale ; ea se dezvoltă şi pe planul cooperării în producţie, al relaţiilor în domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii şi artei şi în alte domenii. Relaţiile noastre cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria — de asemenea ţări vecine care construiesc socialismul — sunt bune şi cunosc o continuă dezvoltare. Apreciez că există perspective favorabile pentru dezvoltarea in continuare a acestor relaţii — şi România va acţiona consecvent în această direcţie. Considerăm că fiecare stat, preocupîndu-se de dezvoltarea relaţiilor generale, trebuie să pornească de la necesitatea instaurării unor raporturi bune cu vecinii săi. ÎNTREBARE : In ţările occidentale se vorbeşte foarte mult, în acest moment, de o „nouă politică culturală“ care se aplică în ţara dumneavoastră. Cum definiţi, domnule preşedinte, mijloacele şi scopurile unei asemenea politici ? RĂSPUNS : După cum am mai spus în cîteva împrejurări, se pare că în unele ţări occidentale nu se cunoaşte bine situaţia din România. Adevărul este că în ţara noastră nu se poate vorbi de „o nouă politică culturală“, deoarece politica nouă de dezvoltare a ştiinţei şi culturii, de ridicare a nivelului de cunoaştere al poporului a fost inaugurată o dată cu instaurarea puterii oamenilor muncii. Ce se poate spune este că această politică — care a adus României succese deosebite in dezvoltarea învăţămîntului, ştiinţei şi culturii — intră acum într-o fază superioară. Dacă pina în prezent am avut mari rezultate, ca să spun aşa, îndeosebi cantitative, acum ne propunem să obţinem realizări superioare şi din punct de vedere calitativ, în ţara noastră s-a realizat cuprinderea întregului tineret in şcoli, învăţămîntul obligatoriu gratuit de zece ani, ridicarea numărului studenţilor la mia de locuitori la nivelul celor mai dezvoltate ţări din lume. In România s-a asigurat o uriaşă dezvoltare a ştiinţei, care ocupă un loc de prim plan în întreaga viaţă socială,s-a obţinut o puternică înflorire a creaţiei literarartistice. Acum este necesar să acordăm o deosebită atenţie calităţii, conţinutului învăţămintului, ştiinţei şi culturii, să obţinem rezultate mai bune în aprofundarea cunoştinţelor oamenilor muncii în toate domeniile de activitate. Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune însuşirea a tot ceea ce a creat mai bun ştiinţa şi cultura universală, desigur, inclusiv ştiinţa şi cultura noastră, formarea unui om cu un vast orizont de cunoaştere multilaterală. După părerea noastră nu se poate concepe construcţia socialistă pe o bază democratică — care presupune participarea maselor largi populare la conducerea societăţii — fără oameni capabili să înţeleagă întregul complex de probleme care le ridică astăzi viaţa socială. Numai aşa oamenii muncii vor putea participa efectiv la conducerea societăţii, deci şi democraţia va fi mai reală, iar succesele în edificarea noii orînduiri, mai mari. Măsurile adoptate în ultimul timp se referă tocmai la realizarea acestor deziderate. Ne propunem, de asemenea, să desfăşurăm o intensă activitate educativă care să asigure ca principiile de viaţă socialiste să devină bun al întregului popor, al fiecărui cetăţean, să se materializeze în întreaga viaţă a societăţii noastre. Dorim să folosim în acest scop toate mijloacele de care dispunem, începînd cu şcoala care constituie principalul factor de educaţie. In ţara noastră tineretul se află in şcoală timp de 10—18 ani, şi de aceea punem un mare accent pe dezvoltarea şi perfecţionarea invăţămîntului, pe legarea sa de viaţă, de producţie, pe creşterea rolului său educativ, pentru a asigura astfel ca fiecare tînăr să devină un om temeinic pregătit, cu o conştiinţă socialistă, înaintată, participant activ la edificarea orânduirii socialiste şi comuniste. Noi acordăm, de asemenea, o importanţă deosebită creşterii forţei educative a literaturii, teatrului, muzicii, radioului şi televiziunii, presei, pe care le considerăm mijloace deosebit de eficiente în lărgirea orizontului de cunoştinţe şi în elevarea morală a omului, în promovarea ideilor şi principiilor noastre despre lume şi viaţă în masele largi populare. ÎNTREBARE : In legătură cu relaţiile mexicano-romăne, care credeţi că sunt paşii ce trebuie făcuţi preliminar pentru ca cele două guverne să hotărască stabilirea de relaţii diplomatice ? RĂSPUNS : în ultimii ani au avut loc un şir de contacte între ţările noastre. Un vicepreşedinte al guvernului român şi ministrul de externe român au vizitat Mexicul ; au început să se dezvolte relaţiile economice deşi ele se află încă într-o fază incipientă. După părerea mea, nu există nici un motiv care să împiedice dezvoltarea relaţiilor economice şi stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Mexic. Dacă pornim de la principiile de care am vorbit, de la dorinţa de a contribui la promovarea lor, a înţelegerii şi păcii în lume, atunci cred că guvernele noastre pot colabora, statele noastre pot întreţine relaţii fructuoase. Şi aş putea spune că din aceasta ambele popoare nu ar avea decit de ciştigat. De altfel, între România şi Mexic au existat relaţii diplomatice stabilite încă în 1935 ; ele au fost întrerupte în timpul celui de-al doilea război mondial. Sper că într-un viitor nu prea îndepărtat se va ajunge la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre ţările noastre. România doreşte să dezvolte o colaborare multilaterală cu Mexicul, atît pe plan diplomatic, cît şi pe plan economic, ştiinţific, cultural — şi vom acţiona în această direcţie. In încheiere, aş dori să vă rog să transmiteţi poporului mexican un salut cordial, cele mai calde urări de succes pe calea progresului economic şi social, precum şi urări pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare dintre România şi Mexic. (Urmare din pag. 1) Ion, rectorul Institutului, de cadre didactice şi un mare număr de studenţi. De pretutindeni răsună ovaţii şi urale., ce scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Studente îmbrăcate în costume naţionale oferă buchete de flori. Gazdele îşi exprimă astfel bucuria de a avea în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului. Această şcoală politehnică românească a împlinit recent 50 de ani de existenţă, acum o jumătate de veac, tînăra şcoală de ingineri din Timişoara a făcut primii paşi cu numai 89 de studenţi, 15 cadre didactice şi două secţii de specializare. Institutul de astăzi are cinci facultăţi — mecanică, electrotehnică, construcţii, chimie industrială, mecanică agricolă — cu 23 de secţii, şi cu un număr de aproape 6 000 de studenţi şi 530 cadre didactice. .Este semnificativ de arătat că, pină in anul 1944, vechea şcoală politehnică timişoreană a fost absolvită de 876 de ingineri, număr egal cu al absolvenţilor actualului institut intr-un singur an. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat, că, in ultimii ani, au luat fiinţă noi secţii de mare importanţă pentru economia naţională : calculatoare, căi ferate, drumuri şi poduri, îmbunătăţiri funciare, electrotehnică aplicată şi arhitectură. Vizita începe în noul pavilion al Facultăţii de mecanică, ridicat de curind. Aici a fost organizată o expoziţie de lucrări ştiinţifice — realizată de cadre didactice şi studenţi in colaborare cu diferite întreprinderi industriale, din ţară — intitulată „Cercetarea ştiinţifică în slujba producţiei“. Se exemplifică unele colaborări pe bază de contracte şi convenţii cu Uzinele constructoare de maşini din Reşiţa, Uzinele mecanice din Timişoara, Uzinele de strunguri din Arad, Complexulhidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, Uzinele chimice de la Săvineşti, în urma cărora, cadrele didactice, studenţii şi specialiştii din producţie şi-au adus o contribuţie comună ,la rezolvarea unor probleme curente ale unităţilor productive, la promovarea noului în producţie, la ridicarea nivelului tehnic de dotare a întreprinderilor. Se arată că, în Institut au fost încheiate peste 150 de contracte cu diferite unităţi productive in vederea realizării unor noi maşini şi utilaje cu performanţe, unificate, acordării de asistenţă tehnică pentru îmbunătăţirea unor produse, a creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. Numai cadrele didactice ale Facultăţii de mecanică au încheiat anul , acesta 41 de asemenea contracte cu întreprinderi aparţinînd Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerului Energiei Electrice şi din alte ramuri de producţie, în urma cărora se prevede o eficienţă economică de aproximativ 3,3 milioane Iei. Se evidenţiază contribuţia cadrelor didactice şi a studenţilor timişoreni la construcţia unor importante obiective industriale, la fabricarea unor utilaje hidraulice şi energetice, pentru sudura automată şi de tăiere cu jet de plasmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat să ia contact direct cu activităţile de cercetare din laboratoarele didactice şi ştiinţifice ale Facultăţii de mecanică. In laboratorul de maşini hidraulice îşi desfăşurau activitatea la acea oră studenţii anilor IV şi V de la secţia de maşini hidraulice, în discuţiile cu studentul Nicolae Prihoi din anul V al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de tematica cercetării la care lucrează, de rezultatele obţinute şi îl felicită pe el şi pe colegii lui pentru rezultatele obţinute. In laboratorul de suctură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu asistă la lucrările practice ale unor studenţi din anul V, care utilizează cu pricepere un procedeu modern de sudură cu arc electric. Secretarul general al partidului recomandă conducerii Institutului să ia măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de dotare şi de amenajare a acestui laborator, corespunzător cerinţelor tehnicii înaintate. Vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în alte laboratoare ale catedrei de tehnologia construcţiilor de maşini prilejuieşte un dialog viu între secretarul general al partidului şi gazde. Este evidenţiată şi aici buna colaborare în rezolvarea unor probleme curente ale procesului tehnologic din unele întreprinderi de specialitate dinTimişoara, Arad, Reşiţa, Bucureşti. In discuţiile purtate cu cadrele didactice, secretarul general al partidului arată că este necesar ca Politehnica timişoreană să realizeze după proiecte proprii şi cu mijloace proprii, prin munca profesorilor şi studenţilor, prototipuri de maşini şi utilaje pe care să le producă apoi în serie în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Profesorul dr. Eugen Dodon îşi exprimă satisfacţia de a avea ca oaspete pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi subliniază hotărirea cadrelor didactice, a studenţilor din colectivul pe care îl conduce de a transpune în viaţă recomandările făcute de secretarul general al partidului. In laboratorul de prelucrări neconvenţionale, dotat în întregime cu aparate şi utilaje proiectate de cadrele didactice şi studenţi, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă un procedeu tehnologic nou, care se experimentează aici cu succes. Este vorba de prelucrarea metalelor dure din oţeluri superioare. Prof. dr. Aurel Nanu, aflat în mijlocul studenţilor secţiei de tehnologia construcţiei de maşini, înfăţişează secretarului general al partidului rezultatele obţinute în cercetarea ştiinţifică efectuată în colaborare cu specialişti ai Uzinelor „Oţelul Roşu“. Apreciind rezultatele obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă intensificarea activităţii de cercetare prin adîncirea şi diversificarea continuă a relaţiilor cu producţia, participarea directă a studenţilor la realizarea unor teme ştiinţifice din cele mai apropiate de nevoile economiei naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază necesitatea conlucrării cadrelor didactice cu specialiştii din întreprinderile productive pentru asimilarea în ţara noastră a unor utilaje noi necesare procesului de fabricaţie ale unor întreprinderi. De asemenea, în vederea realizării unor oteluri cu caracteristici tehnice superioare se recomandă intensificarea colaborării cu unele întreprinderi mai mici, care dispun de cuptoare speciale, profilate in fabricarea oţelurilor bogat aliate. Aceste cîteva laboratoare didactice şi de cercetare vizitate fac o impresie bună tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Secretarul general al partidului este informat că in Institutul politehnic timişorean funcţionează 94 asemenea laboratoare, modern utilate, în carese desfăşoară o intensă activitate de pregătire a viitorilor ingineri, un centru de calcul şi un centru de învăţămînt programat, echipate cu calculatoare şi aparate de concepţie şi construcţie proprii. Se arată că, recent, a început construcţia unui mare „atelier-şcoală“ pentru studenţi, proiectat de cadrele didactice ale Institutului, urmînd a fi realizat prin munca entuziastă a miilor de studenţi timişoreni şi cadre didactice. După vizitarea unor amfiteatre şi săli de cursuri ale noului pavilion de învăţămmt al Facultăţii de mecanică, tovarăşul Nicolae Ceauşescu participă la o consfătuire de lucru cu colectivele de conducere ale celor patru institute de învăţămînt superior din Timişoara, cu secretarii comitetelor de partid din aceste institute, membrii Consiliului profesoral al Facultăţii de mecanică, membrii Senatului universitar al Institutului politehnic, reprezentanţi ai Asociaţiilor studenţeşti din facultăţile timişorene. Participă, de asemenea, tovarăşul Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului învăţămintului, în numele cadrelor didactice universitare şi al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton, rectorul Institutului politehnic, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu mulţumiri pentru cinstea de a le fi oaspete, pentru indicaţiile şi recomandările date şi cu acest prilej, în vederea îmbunătăţirii activităţii generale în învăţămîntul superior timişorean ; el a exprimat, totodată, conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, recunoştinţă pentru grija ce o acordă condiţiilor de viaţă, de cercetare şi învăţămînt ale cadrelor didactice şi studenţilor. Aceleaşi sentimente de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi , statului nostru exprimă, în numele cadrelor didactice şi studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Pius Brinzeu, rectorul Institutului de medicină, prof. dr. Eugen Pop, secretarul Comitetului de partid al Centrului Universitar — Timişoara, prof. dr. Iulian Drăcea, rectorul Institutului agronomic, prof. univ. Petre Stanciu, rectorul Universităţii timişorene, şi studentul Liviu Catarga din anul III al Facultăţii de chimie industrială. Ei îl informează pe secretarul general despre preocupările colectivelor de conducere ale institutelor pe care le reprezintă, în vederea unei mai bune organizări a învăţămîntului timişorean, pe baza hotărîrilor C.C. al P.C.R. şi a Legii învăţămîntului, îmbunătăţirii continue a procesului instructiv-educativ din facultăţi, pentru legarea strînsă a învăţămîntului de cercetare, de practică, pentru formarea viitoarelor detaşamente de specialişti cu o temeinică pregătire profesională şi o înaltă conştiinţă politică, cetăţenească. Vorbitorii au arătat că actualul an de învăţămînt marchează noi paşi pe calea perfecţionării activităţii didactice şi ştiinţifice, a procesului de educaţie a studenţimii in spirit revoluţionar, comunist, al înaltei responsabilităţi pentru progresul României socialiste. Se arată că, sub îndrumarea permanentă a organizaţiilor de partid, cadrele didactice, studenţii au în centrul preocupărilor lor înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce le revin pentru traducerea in viaţă a programului de măsuri iniţiat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea continuă a muncii politico-ideologice şi cultural-, educative, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Sunt evidenţiate, totodată, şi unele neajunsuri din activitatea procesului instructiv-educativ din facultăţi, făcindu-se propuneri concrete pentru înlăturarea lor. Vorbitorii exprimă hotărîrea cadrelor didactice, ale studenţilor timişoreni — români, maghiari, germani, sirbi şi de alte naţionalităţi — de a face totul pentru ca Timişoara universitară să se afirme cu şi mai multă vigoare ca important centru de pregătire a cadrelor necesare economiei şi culturii patriei noastre. La sfîrşitul consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. (Cuvintul ii publicăm in pagina I). Cuvintele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aprecierile făcute la adresa învăţămîntului superior timişorean, preţioasele indicaţii date au fost primite de cei prezenţi cu deosebită satisfacţie, participanţii la întilnirea de lucru făcînd o călduroasă manifestare de preţuire şi stimă secretarului general al partidului nostru. In numele corpului didactic, al studenţilor timişoreni, prof. dr. docent Ion Anton adresează din nou tovarăşului Ceauşescu calde mulţumiri pentru vizita făcută, pentru sprijinul permanent pe care îl acordă învăţămîntului superior, slujitorilor lui. In încheierea vizitei, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU semnează in cartea de onoare a institutului : „Am rămas plăcut impresionat de atmosfera de muncă din Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. Expoziţia şi laboratoarele vizitate reflectă existenţa unei bune orientări a activităţii didactice şi a cercetării ştiinţifice spre nevoile majore ale economiei. Urez conducerii Institutului Politehnic, organizaţiei de partid şi Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti, întregului corp didactic şi studenţilor, noi şi noi succese în misiunea nobilă de formare şi educare a noilor generaţii de ingineri cu înaltă calificare, cetăţeni devotaţi patriei socialiste, profund ataşaţi politicii Partidului Comunist Român“. Gazdele oferă apoi tovarăşului Nicolae Ceauşescu un album cuprinzînd imagini ale dezvoltării învăţămîntului tehnic timişorean. La despărţire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este înconjurat cu acelaşi entuziasm de cadrele didactice, de studenţi, care ovaţionează pentru partid, pentru conducerea sa, pentru pa ,tria noastră — Republica Soicialistă România. Reportaj realizat de : ION MARGINEANU VICTOR MUREŞAN Foto : ANGHEL PASAT , şi ION DUMITRU iiiiiiiiiiiliiiilc» Pagina a 3-a — 26 noiembrie 1971