România Liberă, noiembrie 1971 (Anul 29, nr. 8406-8430)
1971-11-25 / nr. 8426
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE ROMÂNO - IUGOSLAVE Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R. S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului l'U.C.I., Mirkolepavat, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului Preşedintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Miloş Milovski, consilier al Preşedintelui Republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc in viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. în cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările Balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii şi a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere şi încredere reciprocă. Vizitarea unor unităţi industriale In cursul după-amiezii de miercuri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, au vizitat Uzina Electromotor şi întreprinderea industria linii — importante unităţi industriale timişorene. în vizita prin aceste unităţi industriale cei doi preşedinţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarăşii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, Duşan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. timişorene Timişoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al ştiinţei, tehnicii şi culturii româneşti, a cunoscut în anii construcţiei socialiste, alături de multe alte localităţi din ţară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine şi întreprinderi noi, care de la un an la altul şi-au cîştigat prin produsele lor prestigiul atît în ţară cit şi peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. în unităţile industriale timişorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de maşini şi utilaje, produse electrice şi electrotehnice, mobilă. (Continuare în pag. a 3-a) în pag. a 3-a. Toasturile rostite de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito i încheierea vizitei în ţara noastră A PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, IOSIP BROZ TITO DINEU OFERIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ONOAREA TOVARĂŞULUI IOSIP BROZ TITO Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarăşii Ion, Gheorghe Maurer, Paul Nicules-cu-Mizil, Ilie Verdeţ, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile' Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarăşii Gemal,, Biedici, Dragoslav Markovici," Stane Dolanţ, Mirko Tepavaţ, , Duşan Gligorievici, Iso Njego Ivan, ambasadorul Iugoslaviei ,la Bucureşti, şi alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Timişoara, ziarişti români şi iugoslavi, corespondenţi ai presei străine acreditaţi în ţara noastră, numeroşi trimişi speciali ai presei şi radioteleviziunii din diferite ţări. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito au rostit toasturi. In vizită la uzina ,,Electromotor". Cei doi preşedinți, înaintea plecării, pe peronul gării din Timişoara. Plecarea din Timişoara Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia;, ^preşedintele Uniunii Comunişti-'' lor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întîmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, în gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia Mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării, conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcută in ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu — Tito“ „Ceauşescu — P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări, în aplauzele mulţimii trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptindu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de (Continuare în pag. a 3-a) CIFRE ŞI OPŢIUNI ALE ACTUALULUI CINCINAL COMENTATE PENTRU CITITORII NOŞTRI IALOMIŢA INDUSTRIALĂ Convorbire cu tovarăşul Vasîie Marin prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean . Ne aflăm către sfîrşitul primului an al cincinalului. Ialomiţa este judeţul care trebuie să mărească paşii săi industriali. Planul cincinal recent aprobat de Marea Adunare Naţională îi creează această posibilitate. Care vor fi aceşti paşi ? Cit de mari se arată a fi ei ? — Pasul, sau paşii industriali ai judeţului nostru ce vor fi făcuţi în acest cincinal sunt destul de importanţi înscriindu-se în mersul general al ţării către o economie avansată, modernă. Primul a şi fost făcut. Mă refer la rezultatele bune, peste 100 la sută, ce le avem pe zece luni şi care asigură realizarea integrală a planului anual. Trei din obiectivele cincinalului se află în plină construcţie : Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Slobozia, care aduce industria chimică şi în această parte a Bărăganului şi care adaugă 30 la sută potenţialului industrial actual al Ialomiţei, Fabrica de produse din beton celular autoclavizat de la Călăraşi şi moderna balastieră din sudul judeţului. Dacă e vorba să calculăm dimensiunea paşilor, apoi numai aceste trei obiective vor dubla producţia industrială a judeţului Ialomiţa în acest cincinal. La ele se vor adăuga însă altele. O uzină de pompe, o fabrică de înlocuitori de piele, o fabrică de tricotaje, o uzină de armături industriale, o fabrică de conserve, o fabrică de zahăr, una de ulei. După cum se vede, obiectivele a căror construcţie începe în acest cincinal sunt în strînsă legătură cu economia judeţului, actuală sau viitoare. Un important spor de producţie industrială se va asigura şi prin dezvoltările unor obiective mai noi sau mai vechi. Combinatului de celuloză şi hîrtie din Călăraşi i se va adăuga o fabrică de cartoane, portului Călăraşi încă două dane. La Ţăndărei, Lehliu-gară vor fi construite noi secţii de producerea pastei de tomate. — Cum gîndiţi, tovarăşe prim-secretar să valorificaţi mai intens resursele naturale de care dispune sau va dispune judeţul Ialomiţa, pentru a completa nevoile pieţii cu produsele solicitate ? — Industria noastră locală a pornit, la întemeierea judeţului, de la 55 milioane producţie globală. A ajuns în 1971 la 158 milioane, deci a crescut de aproape trei ori, iar la sfîrşitul cincinalului va însuma 185 milioane. Avem astăzi 5 unităţi, în 1972 vor fi 6 şi aşa mai departe... Producţia industriei locale cuprinde 5 ramuri (mobilă, metalurgie, alimentară, morărit şi panificaţie) care se vor dezvolta în acest cincinal. Cea mai mare dezvoltare o va avea producţia de mobilă — se va trece la mobila furniruită — de la 14 milioane volum în 1970, la 22 milioane în 1975. Avem în judeţ 4 magazine care expun şi desfac produse ale industriei locale. în prezent sortimentul de articole la fondul pieţei este completat de industria locală cu lustre, piese de schimb auto, articole de feronerie şi nenumărate obiecte de uz casnic. Anul acesta şi-a început producţia o secţie de covoare pentru export, cu capacitatea de 2 000 m.p. covoare, urmind ca, pină la sfirşitul cincinalului să producem 4 000 mp. covoare. Din investiţii se vor mai construi in cincinal o fabrică de gheaţă la Călăraşi, hale moderne la unităţile din Lehliu şi Slobozia, două staţii autoservice (la Călăraşi şi Slobozia) pentru deservirea turismului auto. Comitetul judeţean de partid şi Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean se preocupă de creşterea punerii în valoare a resurselor naturale, de extinderea valorificării subproduselor din industria republicană. Se înscriu în aceste preocupări folosirea argilei în producţia de cărămidă, intensificarea producţiei de împletituri din răchită, materie de care dispunem, în aşa fel ca să ieşim şi la export cu astfel de produse etc. Din industria republicană vor fi întrebuinţate reziduurile fabricilor de ulei la producţia de săpunuri, deşeurile de sirmă de la întreprinderea de prefabricate, la construirea panourilor din plasă de sirmă pentru împrejmuiri, ciocălăii de porumb la producerea de făină etc. Ţin să subliniez că folosirea rezervelor naturale şi a resurselor existente sau care vor apărea, nu este o treabă desezon de campanie. Ea cere preocupare permanentă, gindire creatoare şi mai ales stăruinţă, perseverenţă în a se realiza ceea ce se gîndeşte. Specialiştii noştri, cadrele din economia locală şi de la Consiliul popular judeţean trebuie să înscrie aceste preocupări în agenda permanentă a activităţii lor. Spun acest lucru pentru că în judeţul nostru s-au mai pornit asemenea acţiuni bune şi pe parcurs au fost — în parte sau total — abandonate. Greutăţi au fost destule şi eu nu cred că nu vor mai fi. Rostul nostru, al celor puşi la conducerea judeţului, este să facem totul ca să le depăşim. Deducem din cele de mai sus că industria va lua o mare dezvoltare în acest colţ de Bărăgan. Cifrele reprezentînd producţia globală industrială pot fi interpretate ca anticipind o adevărată explozie industrială în judeţul Ialomiţa. Cititorii noştri sunt îndreptăţiţi să se întrebe ce se va AL. MIHAI (Continuare în pag. a 3-a) SPORT Incepînd de ieri ECHIPA DE FOTBAL A ROMÂNIEI PRINTRE PRIMELE OPT DIN EUROPA ★ U. T. A. - Vittoria Setubal 3 — 0 în prima manșă (Amănunte în pag. a 5-a) LUCRURI MĂRUNTE Eugen Barbu Mi se pare nefiresc, de pildă să chem lucrătorii unei întreprinderi să repare ceea ce era de reparat în redacţia revistei pe care o conduc (I.A.L.-Cotroceni), aceştia să vină, să măsoare, să promită că totul se va face bine şi conştiincios şi să asist de cinci săptămîni cum se batjocoresc (acesta este cuvîntul) materialele, timpul şi respectul pentru muncă. Dau acest exemplu aflat la îndemină pentru a ataca un „stil" de lucru de care şi alţii se mai lovesc, desigur, cînd e vorba de I.A.L. Ciţiva inşi, conduşi de un şef de echipă care vin aproximativ la ore fixe, se apucă intii să mănînce (ca şi cum in cele opt ore de muncă luarea mesei de trei, patru ori ar fi implicată), după care se dă drumul la radio (mă rog !) şi pe muzica de dimineaţă se dau primele semne ale unei activităţi. Faceţi şi dv. socoteala : în cinci săptămîni au fost spoite cinci camere şi un hol (ele nu sunt gata nici acum pentru că comanditarul nu a fost mulţumit de lucrul efectuat şi totul a fost reluat de la capăt). Din nou s-au murdărit parchetele, mobila cită era, din nou trebuie spălate geamurile şi raşchetată podeaua. Veselii băieţi care seara (cînd se mai găsesc prin nenorocita noastră de redacţie) dau drumul şi la televizor (care nu mai arată ca un televizor normal pentru că s-a (Continuare în pag. a 2-a)