România Liberă, decembrie 1971 (Anul 29, nr. 8431-8457)

1971-12-08 / nr. 8437

Anul XXIX Nr. 8437 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cum se realizează PLANUL în industria locală * în fiecare 24 de ore, produse în valoare de 87 milioane lei • în 1971, o zi-producţie valorează cu 9 milioane mai mult decît în 1970 . Acum, cind răsfoim ultimele file ale calendarului, veşti îmbucurătoare sosesc din toate colţurile ţării, rezumînd rezultatele muncii active depuse din acest prim an al noului cincinal. Fapt remarcabil, multe din veştile primite se referă la economia locală, care îşi demonstrează capacitatea de a valorifica superior filoanele unor resurse pină acum numai în parte explorate şi care scoase la lumină , sunt transformate in bunuri de larg consum. După cum am aflat recent, I.I.L. „Bobîlna“ din Dej şi-a îndeplinit planul de stat pe anul în curs cu o lună mai devreme. O altă informaţie, venită din Suceava comunică îndeplinirea sarcinii anuale de export. Se ştie că produsele industriei locale sucevene — mobilă şi alte articole din lemn, împletituri, confecţii metalice — sunt livrate în 14 ţări ale lumii, printre care U.R.S.S. şi S.U.A., iar sortimentul de mobilă „Felicia“, pe care l-am admirat şi la cel de-al V-lea Pavilion de mostre, va reprezenta ţara noastră, intre alte exponate, la tirgul de specialitate de la Köln. La rîndul său, industria locală a judeţului Vîlcea înscrie în bilanţul acestui an un succes deosebit : îndeplinirea planului anual la toţi indicatorii, cu o lună mai devreme şi depăşirea acestuia, numai pină la 1 decembrie, cu o producţie marfă vîndută şi încasată de 5 milioane lei. O cifră globală se impune atenţiei : se estimează că industria locală va da, in ansamblul său, în anul 1971 o producţie suplimentară de peste un miliard Iei, faţă de un miliard şi jumătate plusuri de producţie realizate peste plan în cei cinci ani anteriori. Statisticile arată că în numai 24 de ore acest sector produce în prezent bunuri în sumă de cca. 87 milioane lei. Iar o zi din 1971 valorează, din punct de vedere productiv, cu 9 milioane lei mai mult decît o zi a anului 1970 ! Sunt dovezi elocvente ale ritmului puternic de dezvoltare al industriei locale. In ele se reflectă eforturile făcute în acest an pentru mai buna valorificare a rezervelor de materii prime şi materiale existente în judeţe, ca şi pentru investirea unei cantităţi sporite de inteligenţă în fiecare produs. Avind premisele de mai sus industria locală atinge, — şi vom sublinia acest lucru — nivelul de producţie prevăzut în planul cincinal pentru anul viitor. Şi nu este lipsit de interes să arătăm că reexaminarea posibilităţilor de care dispune sectorul a condus la concluzia că industrialocală poate furniza un plus de produse şi servicii — peste prevederile de plan iniţiale pe anul 1972 — echivalent cu 300 milioane lei. O, „corectură“ substanţială, care va face ca pe piaţa internă şi externă să ajungă un volum mai mare de mărfuri decit s-a scontat. Atinge industria locală odată cu aceasta limita maximă a posibilităţilor sale actuale ? Răspunsul este : categoric nu, însăşi dialectica dezvoltării, succesivele creşteri pe care le-a înregistrat, dovedesc că, ori de cite ori au fost investigate cu perseverenţă resursele locale, ori de cite ori a fost analizată cu competenţă şi spirit critic interdependenţa factorilor care determină producţia au fost găsite şi modalităţi de mai bună valorificare a lor. De altfel, chiar bilanţul, ce se face acum, la sfirşit de an, relevă că rezultatele obţinute ar fi putut fi şi mai bune. Dacă, spre exemplu, pentru unele întreprinderi din industria locală a unor judeţe anul nou a şi fost — cum s-ar spune — sărbătorit incepind să se lucreze în contul lui, iar în cea mai mare parte a unităţilor se va putea toasta în cinstea sa cu satisfacţia datoriei împlinite, pentru alţii anul ar fi trebuit să aibă 13—14 luni pentru a-şi îndeplini sarcinile de producţie... In timp ce direcţia de industrie locală a C.S.E.A.L. prelimină că, pe totalul sectorului, se vor înregistra depăşiri la livrările pentru fondul pieţei, industria locală a judeţelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Caraş-Severin, Tulcea va încheia, se pare anul cu restanţe de zeci de milioane de lei. Asemenea rămâneri în urmă s-au soldat cu neonorarea unor contracte, cu întârzierea livrării pe piaţă a unor produse de care economia naţională şi populaţia au nevoie. Industria locală a judeţelor Bistriţa-Năsăud, Buzău şi Iaşi prezintă, de pildă, nerealizări la capitolul mobilă. Să notăm că, in multe judeţe, realizările medii lunare depăşesc cu un număr important de procente cifrele de plan : Brăila — 6,9 procente, Braşov — 7,1, Cluj — 7,5, Suceava — 8, Argeş — 9,4, Vilcea — 11,1, Teleorman — 11,4, etc. Distonanţe între judeţe sunt de consemnat şi în ceea ce priveşte îndeplinirea planului la export, cu deosebirea că nerealizările trag aici mai greu în balanţă. CORNELIA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) Răspunderea colectivităţii Petre Salcudeanu De curind preşedintele Cooperativei agricole de producţie din comuna Prejmer a fost revocat din funcţie de Adunarea generală a cooperatorilor pentru fapte incompatibile cu etica noastră socialistă. Un dosar, alcătuit de miliţie, începe să se îngroaşe cu hirtii a căror valoare acuzatoare nu poate fi pusă la îndoială, hirtii care intr-o bună zi vor face poate din fostul preşedinte un simplu inculpat. Cum s-a ajuns aici ? L-am cunoscut pe fostul preşedinte şi înainte de a ţivea această funcţie, aşa cum am cunoscut mulţi ţărani din Cooperativa amintită. L-am ştiut un om de nădejde şi, dacă îmi amintesc bine, am şi scris despre el, în ziarul local din Braşov. Mi-am pus întrebarea, aşa cum şi-ar putea-o pune oricine : ce a stat la baza degradării sale morale ? Probabil faptul că funcţia este înţeleasă de unii ca un drept suveran intangibil, in numele ei şi in spatele ei, cel ales văzindu-şi doar de propriul lui interes, neglijind interesele colectivităţii din care face parte şi care l-a investit cu încredere şi cinstire. , Intimplarea a făcut Să mă intilnesc cu un cooperator din Lunca Calnicului, ales odinioară ca prototip pentru unul din romanele mele Bine, am întrebat eu, l-am ştiut om cinstit, aşa l-aţi ştiut şi voi, altfel nu Văd de ce l-aţi fi ales. Da, este adevărat, dar pe parcurs s-a schimbat, a început să conducă ca fin boier. Ştiam că aici va ajunge şi uite că a ajuns, mi-a mărturisit omul nu fără o oarecare mîndrie că previziunile lui s-au îndeplinit. în clipa aceea mi-a părut rău că odinioară am scris despre acest om aşa cum am scris. Bine, dar dacă aţi ştiut că va ajunge aici, de ce n-aţi intervenit, de ce nu l-aţi ajutat, de ce n-aţi luat măsuri, era de datoria voastră ? Nu-mi vine să cred că l-aţi ales numai pentru a-i urmări apoi evoluţia spre banca acuzaţilor ? Pe la noi, prin Lunca Calnicului n-a venit, intr-un an decit o singură dată. De ce nu v-aţi dus voi la el cind aţi văzut că treaba merge din ce în ce mai Continuare in pag. a 2-a) Generalizarea programului de lucru de 6 ore pentru minerii din Valea Jiului PETROȘANI (coresp. R.I. — I. Cojocaru). — La toate exploatările miniere din Valea Jiului a început luni să se lucreze pe schimburi de 6 ore la locurile de muncă din subteran. Generalizarea zilei de muncă de 6 ore s-a făcut după ce sistemul respectiv a fost experimentat la cîteva exploatări miniere. In Valea Jiului s-a tradus astfel în viaţă una dintre importantele măsuri pe care le-a luat conducerea partidului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale minerilor. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, A PRIMIT PE AMBASADORUL REPUBLICII ALGERIENE DEMOCRATICE ŞI POPULARE Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază, în vizită protocolară de prezentare, pe Larabi Demaghiatious, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Algeriene Democratice şi Populare în ţara noastră. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres) Dialog pe o scară de primărie — V-am ales, tovarăşe Luca Dragnea, de pe lista celor mai buni primari din Dîmboviţa, întocmită de Consiliul popular judeţean. — Aş fi preferat o clasificare a comunelor decit una a primarilor. — Şi comuna dv. se află cotată printre cele mai bune. Dar sînteţi cam tăios. Ce nemulţumiri aveţi ? — Că nu pot să amenajez centrul civic al comunei, fiindcă mi s-a spus să stau pe loc pină se asfaltează şoseaua, lucrare care a început pe alte tronsoane şi la noi nu. — Dacă aţi fi fost în locul oamenilor de acolo, cum aţi fi procedat ? — Ştiu că o şosea nu se poate construi intr-o singură zi pe toată lungimea ei. Iar dumnealor, dacă ar fi fost în locul meu, ar fi făcut la fel ca mine, fiindcă, socot eu, nu există primar care să nu se lupte pentru prosperitatea cit mai grabnică a comunei lui și să nu se mihnească pentru orice amînare. — De cind lucraţi la consiliul popular ? — De 22 de ani şi jumătate. — Unde v-aţi început activitatea ? — Unde decit aici ? Fără îndoială că se poate munci oriunde cu tragere de inimă şi cu răspundere. Dar parcă in nici o parte cu atîta dragoste ca un sat la tine. — Sint îndatoriri în plus ? Faţă de cine ? — Faţă de bătrini , în faţa cărora nu apuc Întotdeauna să-mi scot pălăria înainte de a-şi fi descoperit ei părul nins. De copiii care se aşează cuminţi pe marginea şoselei cind trec eu şi mă salută. De nevestele şi de fetele care îmi fac loc cu respect. In fiecare asemenea gest simt o recunoaştere a muncii mele, o aprobare a ei. Cind primarul nu este iubit, se trîntesc porţile, se sloboade ciinele din lanţ, oamenii işi fac de lucru cu faţa spre fundul grădinii, iar copiii umblă cu băţul prin gard. — Care credeţi că a fost clipa cea mai emoţionantă din viaţa dv. ? -- Cind am pus mina pe telefon să anunţ că ultima familie de ţărani a intrat in sectorul cooperatist al agriculturii. Trebuie să ştii că Ulieştii a fost prima comună complet cooperativizată din fostul raion Găieşti şi printre primele din ţară. — Aşa aţi ciştigat ,ciţiva ani faţă de comunele vecine... — In care timp a trebuit să învăţăm totul pe pielea noastră. Vecinii au mai învăţat pe urmă şi de pe la noi. — Cooperativele agricole din Ulieşti înregistrează an de an rezultate frumoase. Aveţi pămint bun şi oameni harnici. Ce credeţi că i-ar mai trebui agriculturii din comuna dv. ? — Să se facă majoritatea lucrărilor mecanizat și să ajungă rentabilă fiecare palmă de pămint. Deocamdată noi am face cu mult mai mult dacă am a-avea niște^ utilaje ceva mai bune. Dar lucrăm cu tractoare vechi cu combine C. 1, care s-au uzat, rămîn în brazdă și în lan. Noi sintem ca o rudă săracă a I.M.A., primim ce au purtat alţii. Este adevărat că ne aflăm tocmai la hotarul judeţului, dar nu sîntem chiar atit de departe ca tractoarele şi maşinile să intre în repaus cind ajung aici. — Faceţi o agricultură diferenţiată, in funcţie de condiţiile de teren ? — Hei, asta facem de mult... Ai văzut „podgoria“ noastră ? Era un deal sărac, nisipos, dar bătut de soare. Pe vremuri cultivam aci sorg, planta cea mai puţin preţioasă, dar tot nu ne MARIN IONIŢA (Continuare în pag. a 3-a) !"—Iff DOSAR REŢEAUA COMERCIALĂ Cît timp este... „închis pentru inventar“? S-a construit mult, s-a renovat şi modernizat mult, dar creşterea demografică şi, mai ales, exigenţele de consum, ale populaţiei au luat-o înaintea dezvoltării reţelei de magazine, în oraşe — şi in Bucureşti in mod deosebit , aglomeraţia din unităţile de desfacere este încă excesivă, îndeosebi între anumite ore grevind timpul populaţiei. In Capitală, aşa cum ne declara GH. TEODORAŞCU, director general adjunct al Direcţiei generale comerciale a municipiului Bucureşti, calculele au demonstrat un deficit al spaţiilor comerciale de circa 180 000 metri pătraţi. Pe de altă parte, conform unei, statistici întocmite de Institutul de studii comerciale, circa 50 la sută din cumpărăturile ce se efectuează in Capitală au loc în condiţii de aglomeraţie (de la şapte cumpărători în plus faţă de capacitatea normală de desfacere). Durata mare a cumpărăturilor (calculată în medie de 2—3 ore de persoană săptămînal) are implicaţii atit de ordin economic cit şi social. Căci orele pierdute în faţa tejghelelor sau caselor de marcat se scad din timpul de odihna, de instruire şi uneori chiar din cel productiv. Aşadar să vedem ce căi se prefigurează pentru a se asigura îmbunătăţirea reţelei comerciale? Prima şi cea mai comodă pentru organizaţiile comerciale (dar nu şi pentru economia naţională) este construirea unor magazine noi. Actualul cincinal prevede, după cum se ştie, fonduri importante de ■investiţii menite să îmbunătăţească situaţia reţelei comerciale. In mai toate marile oraşe ale ţării, inclusiv in Bucureşti, a început sau va începe construcţia unor magazine universale moderne. Alte complexe comerciale se ridică în mai toate cartierele noi. S-au redat sau se vor reda în circuitul comercial, prin importante lucrări de modernizare, vechi vaduri comerciale, cum s-a întîmplat, de exemplu, cu zona Curţii Vechi din Bucureşti. Nu ar fi însă nici just, nici economic, ca îmbunătăţirea situaţiei reţelei comerciale, la nivelul necesităţilor şi cerinţelor populaţiei, să se facă exclusiv prin cheltuirea unor fonduri de investiţii. Şi aceasta, intrucît, aşa cum vom incerca să demonstrăm cu ajutorul unor specialişti, in actuala reţea comercială există încă mari rezerve neglijate sau insuficient folosite pentru îmbunătăţirea procesului de desfacere, fie pe cale extensivă — prin prelungirea perioadelor de funcţionare efectivă a unităţilor comerciale — fie pe cale intensivă — prin reducerea duratei de vînzare, folosindu-se mai larg formele moderne de servire. Despre aceste rezerve ne propunem să vorbim în cele ce urmează. Un trimestru pe an cu uşile închise ! Ne izbim adesea, în faţa uşilor unor magazine, de afişul „închis pentru inventar“. Reacţionăm uneori cu nervozitate: „iar inventar, îmi pierd PAUL MARIAN MIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 2-a) Afluenţă de cumpărători şi magazinele de desfacere şi Preţuri reduse la alte tipuri de aparate In săptămîna c,c a trecut de la data reducerii substanţiale a preţurilor de desfacere la televizoare şi aparate de radio magazinele de specialitate cunosc o mare afluenţă de cumpărători. După cum ne informează conducerea organizaţiei comerciale „Tehnometal“, faţă de o desfacere medie zilnică înregistrată în decembrie 1970 în magazinele bucureştene de 120 televizoare şi 85 aparate de radio, în primele şase zile din această lună s-au vindut zilnic cite 170 televizoare şi 110 aparate de radio. Se scontează că, odată cu apropierea Anului nou, această vînzare medie să fie cu mult depăşită. In legătură cu noile preţuri ale aparatelor de radio şi televizoarelor COMPLETĂM LISTA PUBLICATĂ INTR-UN NUMĂR ANTERIOR AL ZIARULUI CU PREŢURILE ALTOR TIPURI DE APARATE. Costul televizorului „Clasic“ a (Continuare în pag. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul al Vl-lea al P. M. U. P. Stimaţi tovarăşi, Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez şi să vă adresăm dumneavoastră, participanţilor la Congres, comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie şi solidaritate internaţionalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniştilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniştilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez sporeşte şi mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificaţia unui bilanţ atit al luptei pentru instaurarea puterii populare, cît şi al activităţii desfăşurate în anii construcţiei socialiste. Raportul Comitetului Central şi raportul prezentat Congresului de tovarăşul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului din construcţia societăţii socialiste, precum şi a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniştii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluţionarea problemelor complexe ale edificării noii societăţi, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii, creşterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului şi întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare şi masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieţii politico-sociale a întregii ţări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăşi, că partidul dumneavoastră a reuşit, sub conducerea tovarăşului Gierek, să învingă greutăţile de anul trecut şi să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic şi social — şi vă dorim succese cît mai mari pe acest drum. Tovarăşi, Intre poporul român şi poporul polonez există vechi relaţii, cu bogate tradiţii făurite in lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate şi independenţă naţională, împotriva imperialismului şi fascismului, a exploatării şi asupririi ; aceste relaţii au dobîndit un conţinut nou în anii socialismului, avind drept fundament trainic noua orinduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspiraţiile şi ţelurile comune în lupta pentru triumful socialismului şi păcii. Consemnăm cu satisfacţie că între România şi Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică şi multilaterală, iar progresele obţinute de ţările noastre în construcţia socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuţie însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegaţii, de informaţii, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna cunoaştere reciprocă a experienţei şi rezultatelor obţinute în construcţia socialistă, intensificarea colaborării pe multiple planuri. Partidul Comunist Român şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona cu consecvenţă şi un viitor pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-polone, cu convingerea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, serveşte unităţii ţărilor socialiste, întăririi forţelor socialismului, cauzei progresului şi păcii. Tovarăşi, In prezent, întregul nostru popor înfăptuieşte neabătut programul adoptat de Congresul al X-Iea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea in ritm susţinut a industrializării socialiste, modernizarea structurii întregii economii în vederea creşterii avuţiei naţionale, a apropierii de ţările dez- voltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971— 1975, prevede creşterea producţiei industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a ştiinţei şi tehnicii înaintate, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Avind ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul prevede creşterea însemnată a salariilor şi a veniturilor oamenilor muncii, în primul rînd a salariilor mici, precum şi sporirea cheltuielilor social-culturale ale statului. Rezultatele obţinute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar, în multe domenii, chiar depăşite , demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor român acţionează pentru transpunerea lui in viaţă. Dezvoltăm economia naţională în strînsă colaborare cu ţările socialiste, acordăm o atenţie deosebită promovării formelor noi de cooperare în producţie şi în alte domenii de activitate. In acest sens, apreciem importanţa Programului complex al adincirii şi perfecţionării în continuare a colaborării şi dezvoltării integrării economice socialiste adoptat in vara acestui an la Bucureşti. Intensificăm, totodată, relaţiile noastre cu toate ţările participind activ la diviziunea internaţională a muncă, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru a luat un şir de măsuri pentru perfecţionarea conducerii economiei şi a întregii vieţi sociale, a relaţiilor de producţie, a creat, în toate întreprinderile şi unităţile economico-sociale, organe de conducere colectivă din care fac parte şi oameni ai muncii care lucrează nemijlocit în producţie ; asigurăm, astfel, cadrul pentru participarea tot mai intensă a maselor populare la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe, dezvoltăm în forme noi democraţia socialistă. Acordînd o atenţie deosebită ridicării conştiinţei socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătăţire a activităţii ideologice şi de educaţie socialistă, de aşezare a relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. In acelaşi timp, asigurăm condiţii pentru dezvoltarea mai rapidă a învăţământului, ştiinţei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid şi multilateral al societăţii noastre socialiste. Acţionind pentru desfăşura- rea cu succes a întregii opere de construcţie socialistă, partidul nostru îşi îndeplineşte atit înaltele sale îndatoriri faţă, de propriul popor, cît şi datoria internaţionalistă, de răspundere faţă de clasa muncitoare de pretutindeni, faţă de cauza socialismului. In cadrul politicii sale externe, România situează pe primul plan prietenia, alianţa şi colaborarea cu toate ţările socialiste. Relaţiile de tip nou, internaţionaliste dintre ţările socialiste trebuie să contribuie la înflorirea şi progresul fiecărei naţiuni socialiste, a tuturor ţărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cauza unităţii şi coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relaţiile interstatale, că trebuie acţionat pentru înlăturarea divergenţelor şi găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce uneşte ţările socia- liste, să se dezvolte între ele re-laţii strînse de colaborare întemeiate pe stimă şi încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la soluţionarea problemelor care preocupă omenirea, România desfăşoară o politică activă de extindere a relaţiilor cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială, îşi aduce contribuţia la promovarea înţelegerii şi apropierii intre popoare. La baza relaţiilor cu toate statele situăm principiile respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc , pe care viaţa le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor raporturi normale între ţări şi popoare. Ţara noastră se preocupă consecvent de înfăptuirea securităţii pe continentul european, de instaurarea unor relaţii care să excludă folosirea forţei sau ameninţarea cu forţa, în raporturile interstatale, să asigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor ţărilor. Considerăm că ratificarea cit mai neîntirziată a tratatelor între U.R.S.S. şi Republica Federală a Germaniei dintre Republica Populară Polonă şi Republica Federală a Germaniei acordul la care s-a ajuns în problema Berlinului occidental ca şi desfăşurarea şi încheierea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, precum şi dintre Republica Federală a Germaniei şi Republica Socialistă Cehoslovacă sunt menite să favorizeze noi paşi înainte pe calea securităţii europene. Apreciind condiţiile favorabile existente, credem că este necesar să se acţioneze pentru trecerea la pregătirea multilaterală a conferinţei consacrate securităţii europene, astfel incit ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunţăm, totodată, pentru dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate in Balcani, pentru transformarea acestora intr-o zonă demuclearizată, intr-o regiune a colaborării, înţelegerii şi păcii. Condamnind cu fermitate politica cercurilor imperialiste, reacţionare, de dominaţie şi agresiune, de dictat şi amestec in treburile interne ale altor popoare, partidul şi guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte popoare din peninsula indochineză, se pronunţă pentru încetarea actelor de război şi retragerea tuturor trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor lor din această zonă. De asemenea, ne pronunţăm pentru soluţionarea, în spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mijlociu. In actualele condiţii internaţionale trebuie acţionat ca problemele litigioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative paşnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte şi încordare existente şi a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în primejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenţie luptei pentru înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoarelor lumii pentru a impune măsuri concrete în această direcţie. Republica Socialistă România sprijină activ lupta de eliberare naţională a popoarelor de sub dominaţia străină, dezvoltă colaborarea cu ţările care au scuturat jugul colonial şi care luptă pentru dezvoltarea lor independentă pe calea progresului şi păcii, considerind că aceasta face parte integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acţionează cu consecvenţă pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi solidaritate frăţească, cu toate partidele frăţeşti, pentru depăşirea dificultăţilor existente şi restabilirea pe o bază nouă, principială, a unităţii şi colaborării dintre partidele comuniste şi muncitoreşti. In acelaşi timp, partidul nostru dezvoltă relaţii cu celelalte forţe revoluţionare, cu partidele socialiste şi socialdemocrate, cu mişcările de eliberare naţională şi cu alte mişcări democratice şi progresiste, hotărit să-şi aducă întreaga sa contribuţie la întărirea forţelor antiimperialiste din lumea întreagă. Stimuli tovarăşi. In încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre vor cunoaşte o continuă dezvoltare spre binele ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Doresc să urez partidului dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi oamenilor muncii succes deplin in înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Congres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieţi sociale, pentru bunăstarea şi fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia şi colaborarea frăţească dintre popoarele român şi polonez, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Unit Polonez! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste! Trăiască socialismul! Trăiască pacea! Cuvîntarea a fost subliniată in repetate rinduri cu vii şi puternice aplauze.