România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)

1972-04-08 / nr. 8540

Anul XXX Nr. 8 540­­ 6 pagini 30 bani „ACUM, CÎND NE-AM ÎNTORS ACASĂ­, FĂCÎND BILANŢUL ACESTOR VIZITE­, PUTEM SPUNE CA ELE AU FOST DEOSEBIT DE RODNICE, CA REZULTATELE SÎNT MAI MULT DECÎT BU­NI­, CA ELE AU AŞEZAT RELA­ŢIILE ROMÂNIEI CU ACESTE ŢARI PE BAZE NOI, CONSTITUIND, AŞA CUM S-A RELEVAT APROAPE ÎN FIE­CARE DECLARAŢIE, O NOUĂ ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ÎNTRE TARILE ŞI POPOARELE NOASTRE“. (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, rostită la­ mitingul de pe aeroportul Băneasa) O STRĂLUCITĂ MANIFEST­ARE A POLITICII EXTERNE ROMÂNEŞTI Este, desigur, o încercare temerară să sintetizezi rezultatele bogate şi semnificaţiile multiple ale unei manifestări a politicii externe româneşti de impor­tanţa, amploarea şi complexitatea vizitei întreprin­se de tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care i-au inso­ţit, pe continentul Africii. Chiar dacă ar fi să subliniem doar momentele cele mai grăitoare ale fiecăreia din cele opt etape ale Iti­­nerariului prieteniei româno-africane, am risca să ne rezumăm la o simplă înşiruire, a unor fapte şi rea­lităţi, cărora pulsul viu al evenimentelor le-a con­ferit sensuri atît de profunde. De altfel, desfăşura­rea călătoriei a fost urmărită cu cel mai adine in­teres de întregul nostru popor. Datele esenţiale ale vizitei în cele opt tinere state africane sunt binecunos­cute fiecăruia dintre noi. Imaginile primirii entuzias­te, pline de vibrantă căldură, făcută oaspeţilor, româ­ni pe îndepărtatele meleaguri africane, continuă să stăruie în faţa ochilor noştri ca o expresie din cele mai elocvente a sentimentelor de prietenie faţă de po­porul român, faţă de România socialistă, a înaltei stime şi preţuiri acordate conducătorului partidului şi statului nostru. Cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de şefii statelor vizitate, aspectele majore ale contactelor cordiale şi ale convorbirilor oficiale prilejuite de vizită, rezultatele lor practice reflectate în declaraţiile comune şi in alte documente semnate, sunt de asemenea cunoscute de întreaga, noastră opinie publică, la fel ca şi largul eirou al evenimentelor in presa mondială. Nu ne propunem să facem în rindurile de faltă, bi­lanţul acestui periplu politic de o anvergură e­xcep­ţională. El a­­.fost infăţişat in mod ‘­trălucit întregului nostru popor, prin cuvintarea ro­stită de tovarăşul Nicolae Cea­uşescu indată ce a r­evenit pe pămintul patriei, sub forma unei analize profunde şi ştiinţi­fice, de inalt­a principialitate, a unor realităţi a, lumii contemporane, în care sunt ancorate solid relaţiile de prietenie şi solidaritate, legăturile de colabor­are pe multiple planuri d­intre Român­ia socialistă şi, cele opt ţări africanei vizitate.­­ Vizita pe­­continentul african reprezinte o ex­presie a relaț­­iilor de prietenie ce leagă poporul român de cele opt­­state, de to­ate statele ca­re au scu­turat jugul asupririi imperialiste­­şi colonia­liste şi au păşit pe, calea făuririi, unei vieţi independente­, libere. Ea constituie în acelaşi timp o manifesta­re a solidarităţii poporului român cu a­­ceste popoare, cu ’popoarele Africii Wire luptă pen­tru deplina, lor independenţă naţională, pentru a-şi făuri o ec­onomie de sine stătătoare şi a-şi hotărî soarta pot­rivit propriei lor voinţe­­şi interese, fără nici un amestec străin. Preocuparea comună a tu­turor ţări­lor vizitate de a-şi asigura'^ o deplină inde­pendenţă naţională, de a lichida­­ cit mai grabnic subdezvol­tarea moştenită din treciftul lor colonialist, de a-şi asigura o dezvoltare economică, socială şi culturale­, constituie unul din factorii importanţi ai solidarităţii dintre România şi aceste ţări, a dorin­ţei de a­ colabora pentru a păşi cu hotărîre pe dru­mul progresul­ui multilateral şi­­al bunăstării. O deosebită importanţă se cuvine a fi atribuită faptului că schimburile de vei­deri asupra probleme­lor internaţionale au dus la concluzii comune în ce priveşte ev­oluţia vieţii pe plan mondial şi a necesi­tăţii de a acţiona in comun pentru întărirea păcii in lume. S-a vădit cu pregnanţă că în centrul preo­cupărilor popoarelor noastre se află lupta împotri­va imperialismului, colonialismului şi neocolonialism­­ului. Aceasta a constituit, de altfel, factorul comun al tuturor înţelegerilor realizate în cursul vizitei. A fost exprimată hotărirea ţărilor noastre de a face totul, şi în viitor, pentru a contribui cu succes la li­chidarea politicii imperialiste, a practicilor legate de ea. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele opt state africane a constituit, in ansamblul ei, un mo­ment de cea mai mare importanţă în politica exter­nă a României socialiste, o manifestare fără prece­dent a politicii internaţionale a ţării noastre de so­lidaritate cu statele care au scuturat jugul imperia­list, cu mişcările de eliberare naţională, cu cei ce luptă pentru independenţă, pentru progres, bună­stare şi pace. Conducătorul partidului şi statului nostru subli­nia, pe bună dreptate, în cuvîntarea rostită pe aero­portul Băneasa : „Această vizită a constituit încă o confirmare — şi aş putea spune o confirmare de­plină — a justeţii politicii externe a României. Acea­sta ne-a întărit convingerea că drumul pe care mer­gem — atît în construcţia socialismului cit şi în rela­ţiile internaţionale — este un drum just şi trebuie să facem totul pentru a continua cu fermitate a­­ceastă politică, aceasta corespunzînd intereselor tu­turor popoarelor care se dezvoltă pe o cale indepen­dentă, cauzei păcii și colaborării între toate popoa­rele lumii". A. Stanciu WMVWSAAAAAA* A AAAVW Sentimente de profunda stima şi recunoştinţă exprimate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la întoarcerea in patrie după vizita in ţările africane Urmărită in toate secvenţele ci memorabilei în ambianţa sărbă­torească, generoasă a păcii, prieteniei şi cooperării, vizita condu­cătorului partidului şi statului nostru in c­ele 4 opt ţări de pe conti­nentul african a trezit un amplu ecou in­­cuprinsul României socialiste. Dind glas emoţiei şi bucuriei nemărginite­ pe care le trăieşte astăzi întregul nostru popor, in semn de unanimă satisfacţie, de respect şi mindrie patriotică faţă de activitatea internaţională, des­făşurată cu consecvenţă şi clarviziune de­ partidul şi guvernul nostru, din toate colţurile ţării sunt adresatei telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român- tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, in care este mărturisită recunoştinţa faţă de activitatea rodnică a înaltei solii a ţării noastre, hotărirea oamenilor muncii din patria noastră de a-­şi dărui int­reaga energie creatoare înfăptuirii programului partidului nostru de­ înflorire multilaterală a României socialiste. Intr-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Coma­ndan­­tul Suprem al Forţelor Armate, se arată : „Colegiul Ministerului Forţelor Armate, exprimînd sentimentele şi gîndurile tutu­ror ostaşilor ţării, dă o înaltă apreciere încheierii cu­­deplin succes a vizitei prieteneşti fă­cută în cele opt ţări ale conti­nentului african de către Dum­neavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, stră­lucit me­sager al idealurilor de pace şi colaborare ale poporului român. Preţuind succesul deosebit cu care s-a­ încheiat vizita de prietenie, colegiul Ministerului Forţelor Armate, făcîndu-se e­­coul tuturor fiilor patriei îm­brăcaţi în haină militară, îşi exprimă şi cu acest prilej sti­ma şi dragostea profundă faţă de Dumne­avoastră, tovarăşe Nicolae C­eauşescu, fiu credin­cios al po­porului, exemplu de militant comunist, patriot şi in­ternaţionalist, promotor neobo­sit al intereselor ţării şi, tot­odată, al­­unităţii şi colaborării tuturor popoarelor, în lupta pentru progres şi pace — ţeluri nobile în a căror împlinire în­vestiţi nesecată energie şi pa­siune revoluţionară". „Oamenii muncii de pe me­leagurile Ufovene --se arată in telegrama Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. — »alături de în­tregul nostru popor au urmărit ■cu interes şi mîndrie vizita pe­­care dumnevoastrji, iubite tova­răşe Nicolae Ceaurşescu, aţi fă­cut-o in cele opt ţări africane. Activitatea laborioasă desfăşu­rată de delegaţia­ de partid şi gu­vernamentală şi din mod deosebit aportul excepţional pe care dum­neavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratati­velor constituie o strălucită ex­presie a dorinţei fierbinţi a po­porului ronmân de a contribui la­­întărirea păcii şi înţelegerii între popoare,­­pe baza respectării principiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, a neames-­­ tecului in treburile interne ale altor ţări, a­­avantajului reciproc“. Făcîndu-­se interpretul celor mai calde sentiimente ce animă co­muniştii şi toţi locuitorii judeţu­lui Gorj, Comitetul judeţean de partid scrie : „Dorim să expri­măm din adincul inimii, dum­neavoastră, iubite, tovarăşe Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu,­ membrilor delegaţiei de partid şi de stat pe care aţi condus-o,adînca noastră bucurie, satisfacţiie şi recunoştinţă pentru inestimabila contribuţie la lăr­girea şi dezvoltarea, pe un plan superior, a relaţiilor de priete­nie şi colaborare intre partidul şi poporul nostru şi partidele şi popoarele din ţările vizitate, spre binele comun şi in interesul u­­nităţii tuturor forţelor antiimpe­­rialiste, pentru progres şi pros­peritate in lume". Din telegrama sosită din partea Comitetului de partid de pe platforma Combinatului ter­moelectric Rovinari . „Mult sti­mate tovarăşe Ceauşescu, vă trimitem aceste citeva rinduri in care noi muncitorii, inginerii şi tehnicienii ce lucrăm la rea­lizarea marelui obiectiv e­­nergetic am strins întregul pri­nos al dragostei ce v-o purtăm dumneavoastră, cel mai preţuit fiu al poporului şi iubit condu­cător al României socialiste. In­­ timpul vizitei delegaţiei, zi de­­ zi, ceas de ceas, am aşteptat­­ veşti, iar inimile noastre au vin­­­brat de satisfacţie bucurîndu-ne de preţuirea şi stima deosebită cu care a fost intîmpinată dele­­gaţia noastră, dumneavoastră personal ca un eminent luptă­­­­tor şi om politic, pe tot acest i­­tinerar istoric, de munca neo­­­­bosită pe care aţi depus-o pen­­tru continua întărire şi comso­l,­­lidare a relaţiilor dintre state,­­ pentru unitatea tuturor ţărilor şi popoarelor împotriva impe­­­­rialismului, a colonialismului, a politicii de forţă şi dictat“. LA TEATRU Mihnea Gheorghiu Cu un deceniu în u­rmă, pe cind continuam să asigur cronica teatrală la u­u săptă­­mînal de cultură şi artă, după cîţiva ani de experien­ţe dulci-amare începusem să mă blazez în constatarea că un teatru nu e posibilă o politică culturală autenti­că, din trei motive. Unul arăta să fie semidoc­­tismul celor care se conside­rau puşi să hotărască despre orice şi oriunde şi oricînd. Lansînd, odată, pe atunci, vorba clasică şi contempora­nă : „omul potrivit, la locul potrivit", rîndul a fost cu promptitudine scos din şpalt de factorul de „răspundere“ al gazetei. Acel „corectiv“ era deseori, totuşi, inope­rant, deoarece oamenii de bună credinţă au izbutit în­totdeauna să facă loc adevă­rului ; acel „stil“ de lucru a părăsit scena pînă la ur­mă, deşi nu fără a lăsa prin culisele abandonate boarea parfumului său lesne de re­cunoscut. La acest din urmă para­graf vreau să adaug un fel de anecdotă cu tîlc._ Evo­­cîndu-l pe prietenul său Bert Brecht, marele actor și­re­(Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL FRONTULUI UNHATII SOCIALISTE Raport­­ată la populaţia Reşiţei care, con­form ultimelor statis­tici, nurimără 69 000 de locuitori, cifra 7 00 m­ are, fără îndoială, e­­locvenţă. Răspunsurile fiecărui al zecele­a cetăţean de aici re­unite într­-o anchetă sociologică determinantă pentru schiţa de sistematizare a oraşului — iată, într-adevă­r, un punct de vedere interesant despre viitorul unui oraş ! — Cum apreciază cetăţenii ve­ritabila si sibioză intre elemen­tele urbane şi industriale din priveliştile oraşului dumneavoas­tră ? — îl întreb pe inginerul ION GEANĂ, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean Caraş- Severin, „depozitarul“ întregii documentaţii care prefigurează viitorul Reşiţei, pînă departe, către anul 2­000. — Ca fiind principala proble­mă a sistematizării, lăsată nouă aici moştenire de istorie. Cei care au făcut, cîndva, urbaniza­re la Reşiţa, au fost pe de-a-n­­tregul subjugaţi necesităţilor in­dustriei capitaliste. Pentru ea e­­rau şi apa, şi pădurile, şi bo­găţiile miniere. Şi, evident, oa­menii. Casele lor, drumurile lor, precum şi alte utilităţi, au fost construite în preajma industriei. Exceptînd casa de oaspeţi, epoca capitalistă n-a lăsat în Reşiţa nici o dotare neindustrială. Nici măcar o primărie! — Şi cum cer cetăţenii să so­luţionaţi această ■problemă ? — Să scoatem Reşiţa de sub­ influenţa copleşitoare a indus-t­ triei ! Să aşezăm un paravan, în-­­ tre viaţa citadină şi cea indus-t­­trială. Şi aşa prevăd şi liniile­ directoare ale schiţei noastre de sistematizare. Privim, în holul elegantei clă-,‘­diri a Consiliului popular jude-­ ţean, macheta reflectînd prezent­­ul şi viitorul oraşului. E limpe-­­de. Deocamdată, apa Birzaveti leagă azi la Reşiţa două grupări­ citadine distincte. In dreapta —­ casele bătrîneşti aliniate de-al lungul unor străzi fără etaje, în­ spatele cărora gîfiie fantasticei siluete de furnal. In stingă — o­­raşul nou, cu volumele de beton, ale arhitecturii moderne, numă­­rind circa 4 000 de apartamente, cu şcoli, cu parcuri şi locuri de joacă pentru copii... Mîine? — Ce înseamnă paralelipipe­dele cu­ unghia existente deo­camdată doar pe machetă ? — Sint, în primul rind, noile centre ale oraşului, — spune in­ginerul. Intîi la Reşiţa s-au con­struit masiv locuinţe pentru a rezolva prima necesitate a ur­banizării socialiste. Dar oamenii ne-au atras atenţia : în alte oraşe există un „Corso“, o „Stradă Mare“, în fine, o zonă centrală, care să polarizeze in­teresul cetăţenesc. La noi astfel de centre n-au fost. V-am ex­plicat de ce. Dar noua Reşiţă va avea, nu un „Corso“, ci două : unul, iată-l acolo sus, în inima luncii Bîrzavei. Teatru, hotel, casă de cultură, liceu, maga­zine, unităţi sportive .D­in fine, o mulţime de dotări, ce vor sa­tisface cerinţele acestui cartier numărînd, la definitivarea lui, circa 15 000 de apartamente. Ce­lălalt, cu hotel, cu supermaga­­zin, cu casă de mode, cu gră­dini, cu un teleferic ce va urca către un restaurant aşezat sus pe deal, va fi amplasat chiar aici, la marginea zonei indus­triale, in piaţa „Coman" unde ne aflăm... — Ce denumiri ciudate aveţi : cartierul Mo­ciur, lunca Pomos­­ţului, piaţa Doman... Înseamnă ceva anume­­! — Nu cred. Cetăţenii chiar ne-au propus să le schimbăm. Pieţei Doman o să-i spunem, poate, Argidăva... — Cum să înţeleg interesul cetăţenesc deosebit pentru or­ganizarea unor centre ale ora­şului ? — Vedeţi, centrul unui oraş slujeşte enorm oricărui proces de integrare urbană. Cunoaş­teţi, din statistici, cifra popu­laţiei reşiţene. Dar ea e relati­vă. Căci în mod practic i se a­­daugă cele citeva mii de nave­tişti care vin zilnic la marile unităţi industriale, plus cei 25 000 de flotanţi, angajaţi mai cu seamă in construcţii. Noi trebuie să întărim ataşamentul faţă de oraş al acestor zeci de mii de oameni care in viitor vor face ca populaţia stabilă a Reşiţei să atingă 150 000 de lo­cuitori ! Or, intr-un centru ai cum să te întîlneşti cu priete­nii, mergi la un cinema, bei o cafea, intr-un cuvint, se cre­ează nişte legături afective... Unde să se creeze ele ? In car­tiere „dormitor“ ? — Mă intreb dacă printre re­zultatele anchetei sociologice nu există şi o comparaţie între în­casările actuale ale unităţilor comerciale si cele aparţinind a­­limentaţiei publice. Probabil că ea ar fi, acum, favorabilă celor din urmă... — încrederea în posibilităţile oraşului nu e consolidată incă la toată lumea. Mai merg unii să-şi cumpere pantofi la Timi­şoara, deşi exact acelaşi model se găseşte şi aici... — Vreţi să spuneţi că oamenii s-au arătat mulţumiţi de dotă­rile actuale ? — Nu, şi în orice caz nu în totalitate. Ceea ce v-am spus şi pînă acum şi vreau să vă spun în continuare este numai faptul că punerea în operă a schiţei noastre de sistematizare merge mină în mină cu opera, infinit mai subtilă, a sporirii indicelui de afecţiune a locuitorilor faţă de oraş... — ...Ştiu că aveţi colaboratori de prestigiu la aceasta : arhi­tectul Octav Doicescu, bunioa- Graziela Vântu (Continuare In. pag. a. 2 al Viitorul unui oraş REŞIŢA : O anchetă sociologică cu TOO de răspunsuri ijijik­i WT Porumbul este cultura care deţine ca suprafaţă şi producţie cea mai mare pon­dere din plantele agricole care se seamănă primăvara. In acest an condiţiile agro­­meteorologice au permis ca în mai multe judeţe semă­natul porumbului să încea­pă ceva mai devreme. In judeţul Buzău bunăoară, au fost semănate pînă acum peste 17 000 hectare. Printre cooperativele agricole care au declanşat din plin aceas­tă lucrare se numără și uni­tatea din Boldu de pe ogoa­rele căreia vă prezentăm a­­ceastă imagine. Foto : MIHAI POPESCU ?ISREA VFEMI­i Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag.­­ 5-6 Experienţe noi in folosirea tractoarelor pe timp • Ce arată rezultatele de la Voiteni-Ti­­miş şi lanca­ Brăila • Cum pot fi evitate de­plasările în gol ale tractoarelor • Schim­burile prelungite şi organizarea muncii în două schimburi • Eficienţa aplicării faziale a îngrăşămintelor chimice, o dată cu semă­natul porumbului. • Mijloace pentru creş­terea capacităţii de lucru a tractoarelor. Intre elementele decisive pen­tru executarea lucrărilor agri­cole de primăvară în perioadele optime și intr-un număr mai restrins de zile decit de obicei (dat fiind necesitatea păstrării rezervelor de apă existente în sol). FOLOSIREA RAŢIONA­LA A MIJLOACELOR MECA­NICE OCUPA UN LOC DE PRIMA IMPORTANTA. In prezent, in întreaga ţară se apropie de sfirşit semănatul culturilor din prima epocă, in­clusiv al florii-soarelui. începe o nouă etapă a lucrărilor agri­cole, cu un volum mult mai mare in comparaţie cu cel exe­cutat pînă acum (numai cu po­rumb boabe s-a prevăzut o su­prafaţă de aproape 2,5 milioane hectare) în care tractoarele şi maşinile agricole trebuie folo­site cu un randament sporit. O discuţie organizată de ziarul nostru, la care au participat spe­cialişti de pe teren şi din cer­cetare, axată pe problemele le­gate de organizarea mai bună a muncii mecanizate, oferă — după părerea noastră — cîteva soluţii demne de reţinut. Dezbaterea a pornit de la experienţa întreprinderilor a­­gricole de stat VOITENI-Timiş şi S.M.A. IANCA-Brăila, ex­pusă... chiar de reprezentanţii celor două unităţi. — In această primăvară — a spus inginerul Constantin Pă­­truică de la Voiteni — ne-am propus să scurtăm la maximum perioadele de execuţie a dife­ritelor lucrări agricole. Semă­natul florii soarelui a fost ter­minat în trei zile şi cel al sfeclei de zahăr în numai două zile, intervale ce reprezintă jumă­tate din cele înregistrate în 1971. Intenţionăm să încheiem semănatul soiei în două zile şi cel al porumbului in şase zile bune de lucru. Acest lu­cru l-am putut realiza avînd utilajul bine reparat şi asigu­­rîndu-i o funcţionare perfectă pe toată durata zilei-lumină. Măsurile luate pentru aprovi­zionarea cu carburanţi şi lu­­brifianţi, cu seminţe şi cu min­­care caldă pentru mecanizatori au condus la evitarea staţionă­rilor în gol, la creşterea pro­ductivităţii muncii. Am organi­zat pe un număr de tractorişti, schimbul doi, în special pentru pregătirea terenului. — Fiindcă veni vorba de cel de-al doilea schimb — a inter­venit în discuţie dr. ing. Ioan Mihăţoiu de la Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii (I.C.M.A.) aş vrea să spun că la Voiteni s-a pro­cedat bine. Se întăreşte con­cluzia noastră că, acestui schimb, trebuie să i se reparti­zeze, ict special, lucrările­­de pregătire a terenului. Pe baza observaţiilor de pe teren, apre­ciez că este necesar ca mecani­zatorii să aibă în dotare trac­toare in­ bună stare de func­ţionare (deoarece asemenea lucrări solicită puterea maxi­mă a motorului) cu pneuri a­cuzate. Aş mai adăuga nece­sitatea ca în cadrul schimbului doi să facă parte tractorişti cu experienţă, bine instruiţi in ceea ce priveşte respectarea re­gulilor de protecţia muncii.­ Referindu-mă, în general, la toate schimburile consider nece­sar ca, in repartizarea pe teren a tractoriştilor să li se asigure de lucru cel puţin pentru o zi, două, pentru ca să se evite de­plasările inutile. Intre concen­trarea excesivă a unui număr mare de mecanizatori pe o tarla şi intre dispersarea lor la dis­tanţe prea mari, opinez pentru lucru in grupe, pe parcele alătu­rate, astfel ca să nu se încurce şi să poată la nevoie să se ajute Intre ei. In orice caz, parcelele să fie individualizate pe mecani­zator pentru a exista posibilita­tea unui control al calităţii lu­crărilor, executate. Ca lu­crări o­­bligatorii, sunt după părerea mea: parcelarea din vreme pen­tru pregătirea terenului şi semă­nat, alimentarea cu combustibil în cimp (şi nu la secţie), execu­tarea întreţinerilor la tractoare pe timp nefavorabil sau intre schimburi. La lucrări auxiliare să se folosească tractoare mai uşoare cu stare tehnică mai uzată, dar fără defecţiuni la sis­temul d­e frină sau direcţie. — Aşa cum este şi firesc —­­ Ing. Th. Marcarov 320 000 de hectare însămînţate­­ cu porumb Deşi condiţiile meteorologice din săptămina ce se încheie nu au fost peste tot favorabile intensificării lucrărilor agri­cole, s-a trecut, totuşi, la semănatul culturilor din cea de-a doua etapă şi, in primul rind, a porumbului. Din informa­ţiile primite, ieri, de la ministerul de resort, rreiese că tri întreaga ţară s-a însămînţat cu această cultură o suprafa­ţă de aproape 320 000 de hectare. De menţionat faptul că, pînă acum, semănatul porumbului s-a declanşat în 22 de judeţe din 38 de judeţe cultivatoare. Cele mai mari supra­feţe — intre 30-38 la sută din prevederi — s-au realizat in­ cooperativele agricole de producţie din judeţele BRAILA, MEHEDINŢI, DOLJ şi ILFOV. NITROCALCARUL — un nou îngrăşămînt românesc O scrisoare primită, recent, de la o firmă de peste hotare vine să confirme succesul ob­ţinut de Combinatul de îngră­şăminte azotoase Piatra Neamţ în fabricarea unui nou pro­dus : nitrocalcar. Este vorba de un îngrăşămînt cu proprie­tăţi deosebite (azot plus amen­damente, pentru solurile acide) solicitat pe piaţa mondială. Complexul proces de fabrica­ţie al acestui nou produs ca şi instalaţiile necesare au fost concepute şi proiectate intr-un timp record de un colectiv al combinatului în frunte cu di­rectorul general, ing. Mihai Vicol. Eficienţa noului produs care are asigurată o­ piaţă lar­gă de desfacere este notabilă, ei aducînd economiei naţionale un plus de multe milioane lei valută anual. (Continuare b­i­nno o 5-o) în pag. a 3-a . „LOVER STORY“ Sau 5 secvențe dintr-o ALTFEL de „Poveste de Dragoste“ ACTUALITATEA INTERNAŢIONALA VIETNAMUL DE SUD OFENSIVA PATRIOŢILOR CONTINUĂ CU SUCCES Vineri, forţele de eliberare naţională sud-vietnameze au deschis cel de al patrulea front in Delta Mekongului. In acest fel, ofensiva patrioţilor s-a generalizat asupra întregului te­ritoriu sud-vietnamez. Declanşarea atacurilor din deltă a coincis cu intensificarea ofensivei in jurul Saigonului. Patrio­ţii şi-au manifestat prezenţa, vineri, practic in toate provin­ciile din jurul Saigonului. După o încleştare deosebit de pu­ternică, mergînd pînă la lupte corp la corp, oraşul Loc Ninh (circa o sută de km nord de Saigon) a fost cucerit de patrioţi. Trei obiective militare situate in provincia Bing Doung, aflate la numai 40 km de Saigon, au fost atacate cu rachete şi mor­­tiere. La 50 km nord de Saigon, o coloană de blindate ale armatei saigoneze a fost interceptată de forţele de eliberare naţională. Au fost cucerite mai multe puncte întărite inamice, situate la sud de Tay Ninh (80 km de Saigon). Pe frontul Platourilor înalte, forţele patriotice au continuat presiunea asupra bazelor militare de la Konlum şi Phuong Hoang, in perimetrele bazelor aeriene de la Cu Ilanh şi Buu Song au explodat 8 rachete. Aviaţia americană a violat din nou spaţiul aerian al R.D. Vietnam, efectuînd raiduri masive asupra provinciei Quang Binh şi a zonei Vinh Linh. După ce cu o zi înainte unităţile de apărare a spaţiului aerian al R.D. Vietnam doborîseră un e­icopter gigant ..HH-S3". vineri au scos din luptă trei avioa­ne americane, între care un ..Phantom". (Amănunte in pag . 6-a). :

Next