România Liberă, mai 1972 (Anul 30, nr. 8560-8584)

1972-05-14 / nr. 8570

4 Prima expoziţie de estetică industrială BRAŞOV (coresp. R.I. - I. Piticu). La Palatul Culturii din oraşul de la poalele Tîmpei, s-a deschis o interesantă expoziţie de estetică industrială care aduce cu sine două elemente de premieră : este prima expoziţie de acest fel din ţară şi oglindeşte o parte din preocupările şi realizările studenţilor primului curs de estetică industrială existent. Expoziţia oferă vizitatorilor peste o sută de exponate realizate de ingineri, proiectanţi, arhitecţi şi tehnicieni — studenţi ai acestei universităţi — care lucrează, obişnuit, in producţie, în uzinele şi fabricile braşovene. n Románia liberó" HOTARIRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pag. 1) „Decada cărţii româneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor amatori, consacrate acestui eveniment : festivaluri, concursuri, treceri în revistă, microstagiuni, expoziţii de artă populară şi de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări revoluţionare, pentru propăşirea economică şi socialculturală a ţării“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România. Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române , în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg. Mureş, Craiova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importante succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte organizaţii din componenta Frontului Unităţii Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate categoriilor respective : concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregătire politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului istoric al instaurării republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republicii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului, însemnate acţiuni sunt prevăzute în hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru Se vor edita in limbi străine lucrări de prezentare a transformărilor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România în viaţa economică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezenta realizările obţinute în industrie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţionale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei socialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi externe, va iniţia şi sprijini apariţia, în presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţene, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii“. Se va emite o serie de timbre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste îşi exprimă convingerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a intimpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporindu-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Între 19 şi 21 mai va avea loc, la Bucureşti, Conferinţa naţională a inginerilor şi tehnicienilor UN FORUM AL INTELECTUALITĂŢII TEHNICE ROMÂNEŞTI — Proiectul de statut care se supune dezbaterii şi aprobării Conferinţei ce va avea loc săptămîna viitoare stabileşte ca principală sarcină a Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor organizarea activităţii obşteşti a intelectualităţii tehnice. Vă rugăm să ne precizaţi prin ce diferă aceasta de sarcinile, de îndatoririle curente ale cadrelor tehnice.. — îndatoririle curente ale inginerului şi tehnicianului consistă în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor profesionale de activitate de concepţie şi execuţie de la locul său de muncă. In felul acesta el contribuie la traducerea în viaţă a sarcinilor trasate producţiei materiale din punctele de vedere ale cantităţii, calităţii şi sortimentelor. După cum se ştie, orînduirea socialistă a trecut mijloacele de reducţie în proprietatea înegului popor, a celor ce muncesc. Această înlăturare a înstrăinării omului de produsul muncii sale trebuie să se manifeste, însă, şi printr-o nouă atitudine faţă de muncă. Omul societăţii socialiste are asigurate condiţiile deplinei sale afirmări şi ale realizării sale nemijlocite în însăşi munca din profesiunea sa : adevărata lui viaţă trebuie să înceapă la începutul şi nu după sfîrşitul zilei de lucru. Aceasta este noua atitudine — înaintată — faţă de muncă, pe care înţelege să o întărească şi să o promoveze Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor la întreaga noastră intelectualitate tehnică. Aceasta se traduce prin dezvoltarea activităţii obşteşti desfăşurată de această intelectualitate, integrarea sa tot mai puternică în viaţa întreprinderii. Dar activitate obştească nu înseamnă limitarea la îndeplinirea sau la o anumită depăşire a sarcinilor locului de muncă. Ea înseamnă activitate de specialitate şi în afara locului de muncă, pretutindeni unde poate fi promovat progresul tehnic unde pot fi valorificate mai bine resursele umane şi materiale în slujba întregii noastre societăţi. — Care ar fi cîteva activităţi de acest fel ? — Ridicarea în muncă a muncitorilor ca şi a celorlalţi ingineri şi tehnicieni, este una dintre aceste activităţi. Sprijinirea lor în pregătire şi perfecţionarea profesională, în munca de creaţie ştiinţifică, tehnică şi de producţie. Popularizarea invenţiilor şi inovaţiilor a soluţiilor noi, originale, difuzarea tuturor cuceririlor tehnico-ştiinţifice existente pe plan mondial sunt unele din mijloacele care pot fi folosite în acest scop. — Cum trebuie acţionat după părerea dv. spre a ţine pasul cu progresul rapid pe care-l cunoaşte astăzi ştiinţa şi tehnica ? — Aş face, totuşi, o deosebire între sarcinile pe care le pune societăţii noastre progresul ştiinţei şi cele pe care i le pune progresul tehnic. O cucerire ştiinţifică rămîne valabilă pentru mult timp în măsura în care a fost confirmată experimental, pe cînd o cucerire tehnică, oricît de ingenioasă ar fi, se poate perima foarte repede prin alte cuceriri, de exemplu prin alte invenţii, surprinzătoare, care permit realizarea unei producţii mai avantajoase sau a unor produse ameliorate sau chiar noi. De aceea informaţia promptă a intelectualităţii noastre tehnice despre progresele în plină expansiune din domeniul tehnic are o importanţă capitală pentru o industrie care trebuie să ţină pasul cu progresele din acest domeniu, spre a putea da o producţie competitivă. Or, se ştie că ţările cu industrie dezvoltată ţin stocată informaţia esenţială pentru nivelul şi progresul tehnic şi deci şi al producţiei şi permit accesul la ea numai în schimbul unor mari valori economice. Singura cale spre a evita cedarea acestor valori o constituie, constituirea şi folosirea unui „capital“ de informaţie naţional, pentru care este esenţială munca obştească neîntreruptă a cadrelor noastre tehnice. — Consideraţi că există o vocaţie a ingineriei ? — Munca inginerului se desfăşoară, în principal, în fazele de pregătire şi de iniţiere a producţiei, cum sunt cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea experimentală de procese tehnologice şi de produse noi sau ameliorate, de proiectare şi de organizare raţională a producţiei nemijlocite şi a muncii. In aceste munci sunt esenţiale capacităţile de sinteză ale tehnicianului, spre deosebire de numeroase alte profesiuni, în care sunt esenţiale, în principal, capacităţile de analiză ale specialistului. In acest sens, există o vocaţie a ingineriei. — Se poate vorbi de o delimitare precisă între preocupările tehnice şi cele economice ? — Spre a se ajunge la rezolvarea unei probleme de tehnică majoră se impune, de obicei, să se rezolve, în prealabil, în condiţii de optimizare, de obicei economică, o problemă de ştiinţele naturii ; elementul economic este, deci, prezent în soluţia problemelor tehnice majore, dar cum observaţi, aceasta depăşeşte domeniul economic. Cum economicul este însă tot atît de esenţial ca şi elementele de ştiinţele naturii, intelectualitatea tehnică s-ar bucura dacă ar vedea pe economişti alături de ea. — In economia noastră lucrează peste 110 000 de ingineri şi peste 150 000 de tehnicieni. Consideraţi că acest raport este satisfăcător ? Iar dacă nu, ce măsuri se impun ? — Sunt de părere că raportul este cu totul nesatisfăcător şi că sunt necesare măsuri pentru ca ponderea tehnicienilor să fie sporită (aproximativ la dublul valorii ei de azi). Altfel, trebuie ca inginerul să efectueze munca tehnicianului — şi ideea că economia ţării ar avea în muncă inginerească peste 100 000 de ingineri este greşită. — Ce aduce nou proiectul de statut în privinţa conţinutului şi a formelor de activitate ? — Nou este, în primul rind, însuşi faptul că Vom avea, pentru prima oară, un statut care priveşte atît C.N.I.T.-ul cît şi comisiile inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi şi instituţii. Orientarea mai fermă a muncii cadrelor tehnice spre nevoile actuale şi de perspectivă ale producţiei în cadrul trasat de Sindicate ocupă un loc de frunte în prevederile proiectului. Posibilitatea ca şi comisiile de la judeţe ale inginerilor şi tehnicienilor să-şi constituie secţii de specialitate este o prevedere nouă, care va sprijini această orientare. Prevederea organizării de conferinţe periodice va fi un mijloc puternic de asigurare a permanenţei acestei orientări. După cum şi accentuarea nevoii unui înalt nivel ideologic şi politic al intelectualităţii tehnice şi prevederea mijloacelor de asigurare şi menţinere a lui potrivit cu cerinţele mereu sporite ale contemporaneităţii este una din prevederile de mare importanţă a proiectului. — Proiectul de statut propune constituirea unui Colegiu pentru problemele eticii profesionale. Ce reprezintă, după părerea dumneavoastră, elaborarea unor norme de comportare profesională ? — Consider că organismul specializat al C.N.I.T.-ului pe care-l propunem sub numirea de Colegiu — spre a se ocupa de dezvoltarea profesiunilor tehnice şi a exercitării lor potrivit cu nevoile sociale, cu cerinţele construirii unei societăţi socialiste multilateral dezvoltate sub raportul material şi spiritual, — nevoi şi cerinţe care , constituie baza normelor etice ale profesiunilor tehnice, ale modului în care trebuie ca ele să fie exercitate — va fi esenţial nu numai pentru analiza condiţiilor care permit abateri de la aceste norme, ci şi pentru o mai justă orientare a cadrelor tehnice în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. — Ce părere aveţi despre instituirea unor grade tehnice de atestare a valorii şi capacităţii profesionale a inginerilor şi tehnicienilor şi despre instituirea titlurilor de inginer emerit şi tehnician emerit ? — Sunt de părere că instituirea acestor grade şi titluri este de mare importanţă ca un mijloc cert de stimulare a activităţii obşteşti a cadrelor noastre tehnice, activitate care va interveni, astfel, pentru prima oară, ca element distinct în acordarea lor. In încheierea convorbirii, interlocutorul nostru a subliniat faptul că apropiata conferinţă, un veritabil forum al intelectualităţii tehnice româneşti, va permite prin caracterul său pronunţat de lucru, sintetizarea propunerilor făcute în cele peste 1 700 de adunări generale şi conferinţe ale inginerilor şi tehnicienilor din întreprinderi şi pe judeţe, contribuind astfel la sporirea aportului inginerilor şi tehnicienilor noştri la progresul multilateral al României socialiste. Ing. M. Dumitrescu Convorbire cu acad. Remus Răduleţ membru în biroul Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor Odată cu sosirea noului sezon turistic, articolele pentru sport şi turism au devenit tot mai solicitate. Prilej de a ne informa pe concret, asupra noutăţilor, la întreprinderea de difuzarea articolelor sportive din Ministerul Comerţului Interior. Interlocutor : directorul întreprinderii, ing. Aurel Brebenel. — Tovarăşe director, cred că sînteţi de acord cu noi că asistăm la o manifestare tot mai pronunţată a tendinţei populaţiei urbane de a-şi petrece week-end-ul sau concediul de odihnă cît mai aproape de mediul natural, in numeroasele şi frumoasele zone turistice ale ţării... — E o tendinţă firească. Şi eu ca atîţia alţi locuitori ai oraşelor, resimt o reală plăcere atunci cînd am posibilitatea să-mi petrec sfirşitul de săptămînă la munte, la iarbă verde... — Sinteţi unul dintre cei care răspund din partea comerţului de aprovizionare cu articole de sport şi turism. Altfel spus, depinde şi de dv. — ca întreprindere, bineînţeles — dacă ne vom simţi bine sau nu în excursie sau în concediu. Deci, cum îşi îndeplineşte I.D.M.S. obligaţiile ce-i revin pe această linie ? — Aş vrea să subliniez că organele comerciale de resort s-au preocupat să asigure sporirea şi diversificarea articolelor de sport şi turism influenţind industria în direcţia înnoirii continue a gamei sortimentale Rezultatele acestor preocupări se reflectă concret în modul cum s-a realizat aprovizionarea unităţilor de desfacere pentru noul sezon turistic. Trebuie să vă informez că întreprinderea noastră a aproviizionat magazinele şi raioanele de specialitate din ţară cu circa 20 de tipuri de corturi simple şi izoterme pentru 2, 3, 4 şi 6 persoane, cu corturi familiale cu 1,2 dormitoare, verandă şi copertină etc., cu cîte 5—6 sortimente de mese, scaune, paturi şi saltele pliante. In curînd vom livra magazinelor noul tip de cort familial „Snagov“, un model de saltea pliantă și un sac de dormit din melană, — toate realizate de întreprinderea de industrie locală Urziceni. De asemenea, de la I.I.L. Medgidia vom primi un tip nou de masă pliantă, un pat pliant şi două sortimente noi de scaune pliante. Să nu uităm nici articolele necesare pregătirii mesei în timpul drumeţiei. S-a asigurat astfel — prin I.D.M.S. — aprovizionarea magazinelor cu truse cu vase pentru gătit, grătare pentru foc deschis, patru tipuri de spirtiere, urmînd ca, în cursul acestei luni, să primim de la I.I.L.Gorj noul tip de aragaz pentru camping. — Cum se prezintă gama sortimentală a articolelor pentru destinderea turiștilor ? — A fost lărgită printr-o varietate de produse : bărci pneumatice, articole pentru înot sub apă, arcuri de tir, jocuri de şah şi table, mingi de volei, handbal etc. S-a pus, recent, în vînzare un sortiment nou de minge de fotbal, realizat la fabricile „Flacăra Roşie“ — Bucureşti şi „Căprioara" — Sebeş- Alba. De asemenea, în trimestrul III din acest an vom primi de la Combinatul de industrializare a lemnului din Reghin un tip nou de rachetă de tenis. Iar pentru pescari am pregătit un bogat sortiment de cîrlige simple, duble şi triple, vergele şi lansete, momeli artificiale, linguri, plutitoare, fir de pescuit de 0,10 — 1 mm etc. O surpriză plăcută va fi oferită de „INOX“ — Bucureşti care va livra pentru prima dată pe piaţă o patină cu rotile universală, în patru variante : trei variante cu patru, trei şi două role pentru anotimpurile calde, iar a patra variantă, in patină, cu lame, pentru patinaj artistic pe gheaţă . Lucrurile pe care le enumeraţi sînt, desigur, îmbucurătoare. Cum vă explicaţi însă existenta unor cazuri cînd aprovizionarea unor magazine lasă de dorit sau cînd pentru procurarea unui anumit articol de sport pierzi o grămadă de timp . “ Noi, ca Întreprindere de comerţ cu ridicata, ne preocupăm de asigurarea şi de dirijarea pe reţea a fondului de marfă. Fără îndoială că şi în activitatea noastră pot apărea anumite „fisuri“, după cum se înregistrează o serie de lipsuri şi în dirijarea unor produse pe plan local, în unităţile pendinte de organizaţiile comerciale locale. Desigur că asemenea aspecte negative sunt neplăcute, trebuind a fi înlăturate din practica comercială. Buna aprovizionare a magazinelor este împiedicată insă, într-o serie de cazuri, de furnizorii care nu înţeleg să-şi respecte la timp şi în condiţiile prevăzute obligaţiile contractuale. Unii dintre aceştia au uitat de obligaţiile asumate chiar imediat după semnarea contractelor. Este cazul, bunăoară, al I.I.L Sf. Gheorghe, care nu ne-a livrat încă nici un tip din corturile contractate. Lucrul ne miră, întrucît în anul precedent — pentru aceeași ,,practică“ în livrări — întreprinderea locală respectivă a suportat numai față de I.D.M.S. penalizări în valoare de circa 45 000 lei. Regretabil este faptul că nici cooperativa „Agrocoop“Cluj nu-şi onorează contractele la articolele la care s-a angajat (două tipuri noi de cutii de şah) In ce ne priveşte, vom depune noi insistenţe pe lingă aceşti furnizori — şi alţii ca ei — care sunt restanţieri, astfel incit să nu scadă gama sortimentală contractată. Totodată, pentru lărgirea şi înnoirea continuă a acestei game, vom stimula în rîndurile producătorilor realizarea de noi articole pentru sport şi turism. De asemenea, pentru informarea publicului asupra noutăţilor existente in acest domeniu, I.D.M.S. va organiza la sfîrşitul acestei luni în Parcul Herăstrău din Capitală o expoziţie-tabără cu vînzare, cu articole de sport şi turism . In Bucureşti s-a dispus recent accesul — pe majoritatea arterelor de circulaţie — a bicicletelor, motoretelor şi motocicletelor. Comerţul dispune de un sortiment suficient de astfel de vehicule ? — Desigur, Gama bicicletelor s-a diversificat simţitor în ultimii ani, realizîndu-se tipuri noi, moderne, ca „Tohan 28“, „Junior 26“, „Pionier“. Recent s-a pus în vînzare în magazine noul tip de bicicletă „Pegas Camping“, care — pliată —, poate fi dusă în mină, în portbagaj, poate intra in liftul blocurilor etc. Fiind prevăzută cu ghidon și cea reglabilă, această bicicletă este destinată tuturor vîrstelor. In cursul trimestrelor II și III vor mai apărea alte două noi tipuri de biciclete „Pegas“, de 1/2 (pentru copii) și de 3/4 (pentru adolescenţi). In scopul asigurării unei expuneri complete a sortimentelor, în localul din str. Doamnei nr. 18 din Capitală s-a deschis un magazin specializat, in care bicicletele sunt expuse in mod ingenios pe verticală. In fine mai menţionez că unităţile de specialitate dispun şi de motoretele „Mobra“, cu cea dublă iar in prezent, la uzinele „6 Martie“ — Zărneşti se pregăteşte producţia pentru noul tip de motoretă „Mobra-Super“, care a fost expusă în toamnă la cel de-al 5-lea Pavilion de mostre. Mircea Scripcă Noutăţi pentru amatorii de sport şi turism * îmbogăţirea gamei sortimentale de corturi simple şi izoterme, mese, scaune şi paturi pliante, truse cu vase pentru gătit în timpul drumeţiei etc * Corturi familiare cu 1—2 dormitoare, verandă şi copertină * Saci de dormit realizaţi din melană • Primul aragaz pentru camping • Pentru destindere: noi ambarcaţiuni şi articole pentru pescuit, un tip nou de rachetă de tenis, prima bicicletă pliantă, patine cu rotile universale, etc. • O expoziţie-tabără cu articole de sport şi turism în Parcul Herăstrău din Capitală • Despre „Pegas“, „Mobra și alte tipuri de biciclete și motorete. Pagina a 3-a — 14 mai 7972 PORŢILOR DE FIER La Porţile de Fier suntem acum, ca să reluăm o expresie consacrată de victoria omului asupra cosmosului, în plină „numărătoare inversă“. Mai sînt puţine ore pînă cînd, o dată cu inaugurarea oficială a Sistemului Hidroenegetic şi de Navigaţie, — eveniment marcant pentru cele două popoare vecine şi prietene ce au realizat construcţia — se va scrie ultima filă a celui mai spectaculos capitol de pînă acum din cronica luminii pe aceste plaiuri. Apoi vom vorbi despre Porţile de Fier la prezent. Aşa cum vorbim despre tot ceea ce intră în obişnuit. Dar în clipa aceea, va fi cu siguranţă o asemenea clipă, amplitudinea bătăilor de inimi a peste douăzeci de milioane de cetăţeni ai României socialiste va fi egală cu aceea ce se va citi pe cadranele complicatelor aparate din sala de comandă, metaforic vorbind o veritabilă inimă a centralei. Pentru că, poate dincolo de dimensiuni şi performanţe tehnice, dincolo de efortul miilor de oameni în mîinile cărora, cu minţile cărora, s-a înălţat lucrarea, timp de 7 ani, 8 luni şi 9 zile ritmul construcţiei a avut în spate, splendid suport material şi moral, „răsuflarea“ fierbinte a întregii ţări. Argumentele ? Le prezintă harta de mai sus. Numele lor ? Turbinele Reşiţei, transformatoarele Craiovei, cimentul Braşovului, oţelul Galaţiului, prefabricatele Călăraşilor. Şi atîtea altele care atestă din plin că hidrocentrala de pe Dunăre este o impresionantă operă colectivă. Credem că nu greşim afirmînd că aproape că n-a existat oraş al României din care să nu plece măcar ceva, cît de mic pentru Porţile de Fier, fie direct, fie încorporat în utilajele, echipamentele şi aparatura livrate de către alţii. Şi astfel, Porţile de Fier au devenit un loc de confluenţă a nenumărate energii, constituind însăşi imaginea puterii industriale, a inteligenţei creatoare a unei ţări întregi. Dar Porţile de Fier au înţeles să nu rămînă „datoare“. Pe superbe artere de forţă ele vor dărui ţării — au şi început s-o facă — energia celor 3 miliarde kWh furnizaţi anual. Şi poate că, în lumina ce se aprinde în casa oţelarului din Galaţi, în forţa ce animă aparatul sudorului din Reşiţa, ca şi sub atîtea şi atîtea alte forme se regăseşte lumina, energia Porţilor de Fier. Aici, în această sublimă şi anonimă „întoarcere“ — sublimă prin frumuseţea actului şi anonimă, pentru că sistemul energetic naţional nu-ţi permite să cunoşti sursa, tu simplu cetăţean, astă, îndrăznim să spunem, însăşi valoarea de simbol al Porţilor de Fier.