România Liberă, iulie 1972 (Anul 30, nr. 8611-8637)

1972-07-04 / nr. 8613

Pagina a 2-a — 4 iulie 1972 ŢARA MEA DE GLORII, ŢARA MEA DE DOR Recitalul de poezie Eminescu al Radioteleviziunii române „Credem puternică, determine nici o literatură sănătoasă, capabilă să spiritul unui popor nu poate exista decit determinată ea însăşi, la rîndul ei, de spiritul a­­celui popor, întemeiată adică, pe baia largă a geniului național... Fără îndoială există talente indi­viduale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pămint, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent. Eminescu. Dacă ar trăi acum Eminescu, cred că această frază ar putea figura în programul partidului nostru". NICOLAE CEAUŞESCU. Un recital de poezie Eminescu reclamă un moment de maximă luciditate estetică. îmi permi­t să cred că trăim acum momentul is­toric optim de captare a geniului eminescian. Că această prometei­că descătuşare creatoare de care beneficiază întregul nostru popor în actuala etapă traduce o matu­ritate îndelung pregătită, pe toa­te planurile, şi — consecutiv — şi în domeniul receptării artistice. Acestei înalte exigenţe contem­porane ii corespunde, ca întot­deauna, cel mai bine, şi pentru totdeauna. Eminescu, măsura to­tală a spiritului poporului ro­mân, Eminescu, nevoia noastră permanentă şi sigură, de perfec­ţiune De aceea, un recital Emi­nescu implică nu numai o săr­bătoare intrucîtva familiară, la care mergem să ne regăsim ver­surile şi stările preferate, ci şi un moment de maximă exigen­ţă. Poate că pretenţiile noastre sunt prea mari, dar opera lui Eminescu obligă la o cit de minimă creaţie. Recitalul orga­nizat de Radioteleviziunea ro­mână în regia artistică a lui Paul Stratilat a mizat mult pe ceea ce a fost considerată obiş­nuinţa ascultătorilor. Ca urmare, recitalul a rămas o reintîlnire cu versurile pe care tradiţia le-a impus cu precădere: Ce-ţi do­resc eu ţie, dulce Românie, Epi­gonii, Dorinţa, Lacul, La mijloc de codru Revedere, împărat şi proletar, Scrisoarea a treia, Şi dacă, Somnoroase păsărele. In acest cadru, răspunderea a re­venit în primul rînd actorilor care aveau de luptat cu memo­ria­­ fiecărui spectator în parte, recitator paralel, anticipind sau reluînd versurile atît de cunos­cute. Poate că totuşi, acesta a fost cel mai emoţionant lucru: în sală, şoaptele permanente ale unor oameni care veniseră la un recital Eminescu ca să recite Eminescu. Uneori emoţia acto­rilor reducea memoria la tăcere. Ion Marinescu, al cărui pate­tism îndurerat nu putea fi con­curat (împărat şi proletar), Ion Caramitru cu o melancolie sin­copată, superioară (De ce nu-mi vii), Dan Nasta cu o tragică exasperare existenţială (Rugă­ciunea unui dac), Adela Mărcu­­lescu, un prilej unic de a crede : „Eu te fac s-auzi în taină mer­sul cîrdului de Cerbi“... sau Mi­hail Sadoveanu, memoria însăşi. Sara pe deal însăşi, învăluită în propria-i trecere. Şi totuşi, de ce atîta cuminţe­nie tradiţională cînd e vorba, nici mai mult, nici mai puţin, de Eminescu ? De ce să nu aducem în faţa acestui public — pe care noile ediţii eminesciene şi noile cărţi consacrate poetului l-au făcut desigur să se întrebe dacă-l cunoaşte, oare, pe Emi­nescu — şi versuri pe care nu le ştie, pe care nu Ie-a auzit la ra­dio, acele versuri (De plinge Demiurgos doar el aude plîn­­su­şi.„), care aşteaptă o seară inspirată, ca să coboare din lu­ceafăr, cum spune Arghezi, între spectatorii religioşi de la recita­lurile de poezie. Şi se poate spu­ne desigur spectatori religioşi de vreme ce gîndul aplaudat al lui Geo Bogza a început aşa : „Sara pe deal, buciumul sună cu jale... Atîta doar spun. Aceste simple cuvinte, iar numele celui ce le-a rînduit creşte in jurul meu ca o catedrală“. In diurna noastră catedrală Eminescu e cel mai de sus martor şi trebuie cit­­it şi recitat şi mai sus de „Somnoroase păsărele“ sau „Pe aceeaşi ulicioară“. Tia Şerbănescu În luna august, România va găzdui PRIMUL CONGRES MONDIAL DE STUDII OVIDIENE In ultima decadă a lunii au­gust, se va desfăşura la Cons­tanţa şi la Mamaia primul Con­gres mondial de studii ovidiene, la care şi-au anunţat participa­rea peste 600 de specialişti din diferite ţări ale lumii. Asociaţia Internaţională „Ovi­­dianum“ — cu sediul în Bucu­reşti, prima de acest gen in lume, purtind numele marelui bard al latinităţii. Publius Ovi­dius Naso, a fost constituită în 1970. Conventul Latinităţii, în urma consultării şi adeziunii specialiştilor, a proclamat — solemn, în limba latină — în­fiinţarea Asociaţiei in termenii următori : „Cu ocazia vizitei la monumentul lui Ovidius din Constanţa-Tomis, in ziua de 30 august 1970, s-a adus la cunoş­tinţă că, avînd asentimentul Gu­vernului Republicii Socialiste România,­ se întemeiază Asocia­ţia ştiinţifică internaţională ,,O­­vidianum". Academia latină in­ternaţională aprobă şi sprijină această iniţiativă românească şi urează Asociaţiei succes deplin în activitate”. Scopurile primor­diale ale Asociaţiei sunt : pro­movarea tradiţiilor umanismu­lui, prin strîngerea legăturilor de prietenie si colaborare dintre specialiştii români si străini în consonantă cu aspiraţiile si idea­lurile lumii contemporane : ex­tinderea şi aprofundarea studii­lor ovidiene in lume, în primul rind prin editarea operelor ma­relui poet latin, prin organizarea de reuniuni, simpozioane, con­ferinţe şi alte manifestări ştiin­ţifice şi cultural-artistice ser­vind dezideratelor enunţate mai sus. Prima acţiune de amploare a prestigiosului organism ştiinţifi­­co-umanist, nou înfiinţat, a fost convocarea, pentru zilele de 25- 31 august, la Constanţa-Mamaia, a întâiului Congres mondial de studii ovidiene. Paralel va avea loc un Colocviu arheologic menit să înfăţişeze participanţilor re­zultatele remarcabile obţinute de specialiştii români in inves­tigarea istoriei străvechi a Sciţiei mi­n­or. Vor avea loc şi o serie de manifestări artistice : reprezen­tarea tragediei „Medeea“ de Euripide, în interpretarea Tea­trului de Stat din Constanţa, a unor fragmente din drama „O­­vidiu“ a lui V. Alecsandri — în limba latină, dramatizări ins­pirate din opera poetului latin, montaje muzical-coregrafice, re­citări din poemele lui Ovidiu S.a. Un montaj artistic adecvat, va fi consacrat apoteozei poetu­lui de către băştinaşii geţi şi sarmaţi,­in piaţa care-i poartă numele, după care pelerinajul va urma la statuia lui Eminescu, pe malul mării, unde corurile reu­nite din Constanta vor interpre­ta în limbile latină și română celebra elegie a poetului român — „Mai am un singur dor“ — înfrățindu-i astfel, peste veacuri, sub semnul umanismului, pe cei doi barzi nemuritori. Z. Florea Tabără de sculptură în cartierul Titan Frumosul parc din cartierul Titan găzduieşte cu începere de ieri dimineaţă o tabără de sculp­tură, la care iau parte 17 ar­tişti plastici. Peste trei luni, lucrările par­ticipanţilor, transpuse de ei în­şişi în piatră travertin şi mar­mură, vor rămîne să împodo­bească acest parc. Cuvîntul inaugural a fost ro­stit de Dumitru Joiţa, prim-vice­­preşedinte al Comitetului Execu­tiv al Consiliului Popular al Ca­pitalei. In numele Uniunii Ar­tiştilor Plastici a vorbit Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniu­nii. Vom reveni asupra acestei inițiative, menită să contribuie la înfrumusețarea cu opere de artă plastică a capitalei. Speculanţii caniculei Canicula atrage în jurul chioşcurile de răcoritoare şi al cofetăriilor o afluenţă mare de cumpărători. Firesc ! Dar faptul că din asta prosperă speculanţii caniculei — e mai puţin firesc. Un sondaj întreprins la intim­­plare în citeva unităţi din Ga­laţi a relevat faptul că băutu­rile răcoritoare sunt mult di­luate prin bunăvoinţa gestio­narilor — la cofetăria „Nufă­rul“ constatindu-se că citrona­da pusă în vînzare avea un substanţial plus de apă în defa­voarea sucului de lămîie. De altfel, adausul de Hz O apare excesiv şi­in limonada pe care o oferă chioşcurile din Galaţi, care folosesc un sirop preparat (fără nici o aprobare) in labora­toarele TAPL — deşi pe piaţă se găsesc din abundenţă siro­puri naturale. Nişte controale frecvente şi inopinate ale orga­nelor de control ar fi în măsu­ră să redea răcoritoarelor echi­librul lor calitativ şi să stir­­pească speculanţii caniculei. Şi asta cit mai repede! (V. CHIUR­­TU — coresp. R.I.) Ctitorii Muzeului din Celaru Arheologie, istorie, etnografie — sunt secţiile celei mai tinere instituţii de cultură din jude­ţul Dolj — modest intitulată „Punctul muzeistic din comuna Celaru". Inaugurat zilele tre­cute, el are drept principali cti­tori cuplul de invățători pensie- An cuvîntul cititorii rubricii „VREM SÄ FACEM UN TEST“ Deschidem pentru început, din tolba scrisorilor expediate pe adresa rubricii noastre, un plic pe care ne permitem să-l­ intitulăm : „Dîmboviţa-redivi­­vus !“ Să citim împreună rin­­durile ce urmează : „Subsem­natul Mateescu Nicolae, pensi­onar, in vîrstă de 70 ani, din Bucureşti, Intrarea Apold 10, sect. 3, am citit in „România liberă“ din 31 mai a.c. la ru­brica „Au cuvîntul cititorii ru­bricii „Vrem să facem un test“ că cititorul Teodor Santmarina, din Piaţa Kogălniceanu, Bucu­reşti, vă invită să faceţi o plimbare de-a lungul Dîmbo­viţei intre podul Elefterie şi podul Izvor, pentru a vă con­vinge personal de peisajul ca­re vă va incinta. Malurile cu o vegetaţie luxuriantă vă vor face să credeţi că sînteţi la „IZVOARELE RIULUI“. Şi mai departe îşi punea întrebarea : „de ce în planul de sistemati­zare a Capitalei s-a prevăzut astuparea Dîmboviţei cu plan­­şeu şi nu s-a hotărît epurarea apei (care ar constitui o oază de răcoare pentru locuitori) şi amenajarea malurilor aşa cum sunt ele în porţiunea mai sus amintită. Pe tov. Santmarina l-a interesat doar porţiunea dintre amintitele poduri, adi­că in jurul locuinţei sale, mai departe — la deal sau la vale — n-a fost să vadă că pe tot lungul Dîmboviţei natura a fă­cut, in decurs de 60 de ani, să răsară un adevărat zăvoi cu tot felul de arbori. N-au fost sădiţi de nimeni şi nimeni nu se interesează dacă este fru­mos sau nu, aşa cum arată malurile astăzi. Ceea ce m-a determinat să vă scriu aceste rînduri ţine însă de o altă pro­blemă şi anume : Puţină lume ştie că albia Dîmboviţei este pardosită cu seînduri pe toată lungimea ei iar pereţii ii sunt din blocuri de piatră cimentaţi. Adincimea albiei este de un metru. Pe marginea ei au fost puse lespezi de piatră late de 80 cm, care formau un fel de bordură pe unde se putea plim­ba. Apa era mai jos de a­­ceastă bordură cu 50 cm. Dar după ani şi ani s-a depus pe fundul albiei atîta nisip incit a depăşit cu aproape un me­tru BORDURA în înălţime şi doi metri in lărgime. Dacă nu se iau măsuri pentru curăţarea albiei, apa va ajunge să roadă malurile şi mai mult. Cîndva, e mult de atunci, (vreo 40 de ani), s-a încercat să se facă această operaţie insă cu unel­te rudimentare. Astăzi, însă, s-ar putea da un aspect cores­punzător cu mijloacele de care dispunem. Să nu mai avem impresia că suntem­ la „izvoa­rele rîului“, ci aşa cum sintem­ în capitala frumoasei noastre ţări”. Dialogul dîmboviţean, ca să spunem aşa, dintre dumnea­voastră şi cititorul Teodor San­tmarina relevă nişte amănun­te, extrem de interesante pen­tru noi şi — sperăm — pentru edilii oraşului. Reabilitarea Dîmboviţei, cu peisajul ei ve­getal, în ambianţa oraşului, ar da, fără doar şi poate un far­mec în plus acestor locuri. S-ar putea ca proiectanţii vii­torului arhitectonic al Bucu­­reştiului­ să se inspire din su­gestiile dumneavoastră. Să aş­teptăm deci şi cuvîntul lor. ★ In continuare, o scrisoare pe temă turistică, deci, de sezon, expediată de cititorul MIRCEA MIHAILESCU, str. G-ral Flo­­rescu nr. 2, sectorul 4, Bucu­reşti : „Bucuros de oaspeţi ? Dacă da, atunci daţi-mi voie să fac şi eu în locul dum­neavoastră un test. Duminica trecută am fost la Barajul Ar­geş. Este o realizare grandioa­să in faţa căreia eşti mindru, iar cuvîntul admiraţie nu redă tot ceea ce simţi. Maşini mul­te, lume şi mai multă, în care tinereţea era elementul domi­nant. Tonete, bufete cu bere, dulciuri, răcoritoare etc. Şi to­tuşi ! Păcat că această operă de dimensiuni naţionale, care in acelaşi timp este şi un im­portant obiectiv turistic nu este îngrijită aşa cum trebuie. Toate murdăriile, reziduurile etc. de pe lacul de acumulare sunt împinse de vînt şi de cu­rent şi Îngrămădite chiar lingă peretele barajului unde for­mează o pată pe suprafaţa la­cului, ceea ce constituie un aspect neplăcut pentru sutele de turişti veniţi să admire ba­rajul şi natura înconjurătoare. De ce această lipsă de grijă, lipsă de spirit gospodăresc pen­tru o operă la care s-a lucrat ani mulţi şi la realizarea căreia s-a depus muncă şi suflet? Este aşa de greu ca, la citeva zile, să se cureţe această pată de pe oglinda lacului ? Drumul din jurul lacului nu a fost terminat şi nici finisat. De tea­mă ca hirtoapele, pietrele şi pietroaiele să nu ne deteriore­ze maşina, am renunţat la ideea de a face circuitul lacului. Şi nu numai noi, dar majoritatea turiş­tilor care au avut această in­tenţie. Soclul monumentului e­­lectricităţii, şi drumul de acces la acest monument au rămas neter­minate. Ca să ajungi la monu­ment, de pe platforma căruia ai o splendidă perspectivă a barajului şi a lacului de acu­mulare, trebuie să fii alpinist. Ministerul Turismului sau Con­siliul popular al judeţului Ar­geş nu pot face un efort pen­tru terminarea amenajărilor la această operă de importanţă naţională, care in acelaşi timp este şi un impresionant obiec­tiv turistic .“ Vă mulţumim, stimate citi­tor pentru testul pe care ni l-aţi trimis şi să aşteptăm a­­cum împreună eficienţa lui. In­tr-adevăr, amenajarea acestor noi zone turistice care atrag un mare număr de vizitatori ar trebui să figureze cu mai mul­tă stăruinţă în atenţia celor în drept. Care poate ne vor răs­punde chiar la rubrica de faţă, ce măsuri concrete au luat ca urmare a sesizării dumneavoas­tră. O altă scrisoare trimisă de cititorul care semnează AN­DREI DUMITRU, uzinele „Se­,­mănătoarea“, Splaiul Indepen-­ denţei 319, sectorul 7, Bucu­reşti . „Un grup de muncitori salariaţi la uzina „Semănătoa­rea“ din Bucureşti vă roagă să-i sprijiniţi în rezolvarea u­­nei probleme care ii frămintă. Călătorim pe linia Piteşti-Bucu­­reşti şi odată cu schimbarea mersului trenurilor pe anul 1972—1973 s-au făcut unele modificări la ora de sosire in gara Basarab. Cu toate inter­venţiile noastre, pină acum nu s-a găsit o rezolvare a dolean­ţelor exprimate. De pildă, tre­nul 1 006 de pe linia Piteşti- Bucureşti soseşte în gara Basa­rab la ora 4.48 faţă de ora de începere a programului — 6.30 — este prea devreme, făcin­­du-ne să plecăm de acasă la orele 3 noaptea. Al doilea tren cu nr. 1422 care soseşte în gara Basarab la 6,15 este prea tîrziu faţă de ora de începere a pro­gramului — 6,30 — fapt ce ne determină independent de vo­inţa noastră, să nu ajungem la timp la serviciu, mai ales că trenul vine de multe ori şi cu întirziere­ Rugămintea noastră este ca dumneavoastră în limi­ta posibilităţilor să faceţi o an­chetă sau să interveniţi pe lin­gă resortul respectiv ca unul din trenuri să sosească în gara Basarab în jurul orelor 5.30— 6.00. În aceeaşi situaţie se mai află şi alţi muncitori care lu­crează la diferite întreprinderi bucureştene ca : „Băi şi radia­toare”, „Griviţa Roşie“ etc“. Urmează încă 27 de semnă­turi ale unor salariaţi de la uzinele „Semănătoarea“. Supu­nem celor ce se ocupă de bunul mers al circulaţiei pe căile fe­rate sesizarea dumneavoastră, deşi noul mers al trenurilor a intrat în vigoare de o lună şi ceva. Să sperăm că pe viitor, asemenea cerinţe îndreptăţite vor găsi un ecou mai direct la Departamentul căilor ferate. În limita spaţiului pe care îl a­­vem la dispoziţie — deocamda­tă atit ! Dumitru Tabacu ŞTIINŢA CONDUCERII (Urmare din paci. I) te pe parcurs, sau unor decizii unilaterale. Acestea pot fi re­zolvate printr-o cooperare mai strînsă intre toate sectoarele de activitate. Din acest punct de vedere un rol deosebit îl poate avea ceea ce se numeşte psiho­logia inginerească şi care poate fi socotită ca una din discipli­nele ce vin în tangenţă cu ştiinţa conducerii. Problemele de cola­borare şi cooperare, esenţiale astăzi in dezvoltarea noastră socială şi economică, comportă şi aspecte legate de relaţiile din­tre colectivele de muncă, de o largă înţelegere a colaborării in­­terindustriale şi a unei strînse cooperări intre învăţămint, cer­cetare şi producţie.­­ Cum consideraţi că va influenţa introducerea în cir­cuitul economic a sistemului informaţional naţional asu­pra preciziei şi mobilităţii actului decizional superior ? — Astăzi se pune intr-adevăr problema realizării unui sistem de planificare şi conducere a economiei naţionale bazat pe in­formatică, întotdeauna a existat o strinsă legătură intre informa­ţie şi decizie, intre informaţie şi plan. Această legătură este cu atît mai eficace cu cit informa­ţia este prezentată cu o preci­zie corespunzătoare actului deci­zional şi cu cit informaţia este oferită la momentul potrivit, nici mai devreme, nici mai tîr­­ziu. Timpul şi precizia trebuie să se încadreze între anumite li­mite pentru fiecare act decizio­nal. Proiectarea şi introducerea In producţie a unui sistem infor­maţional modern sunt probleme dificile care presupun, la un ca­păt, cunoaşterea cerinţelor acte­lor decizionale iar la celălalt, cunoaşterea proprietăţilor surse­lor de informaţie primară. In momentul de faţă noi nu putem spune că am reuşit să cunoaş­tem proprietăţile informaţiei e­­conomice exprimate cantitativ. Adică ce cantitate de informaţii se generează în diversele tipuri de procese de muncă, ramuri şi industrii. Fără îndoială proiec­tarea unor asemenea sisteme este mai simplă,in întreprinderi, deşi nu uşoară nici aici, şi foarte di­ficilă la scara naţională pentru motivele expuse. Dezvoltarea tehnicii de calcul in Întreprin­deri, sau înfiinţarea centrelor teritoriale de calcul şi in acelaşi timp dintr-o serie de organisme de sinteză şi ministere (C.S.P., M.F., D.C.S., M.E.E., M.C.I. etc.), permite ca, in etapele ulterioare, ele să fie integrate intr-un sis­tem naţional. Aceste elemente moderne şi eficace asigură o mai mare mo­bilitate şi adaptabilitate la dife­rite situaţii care apar pe parcurs. Se pot aduce corective în cazul unor perturbaţii prin decizii au­tomate, şi, în cazul unor modifi­cări esenţiale, poate fi reprogra­fiat procesul de producţie în di­recţia compatibilă cu întreprin­derea dată sau cu investiţia res­pectivă. In general este mărit mult spaţiul de acţiune. Ciştigînd timpul de acţiune se poate mări spaţiul de m­anificare. Totul în final se traduce printr-o utiliza­re extrem, de riguroasă a fondu­rilor, a resurselor de materiale sau de forţă de muncă. Perspec­tivele, in genere, se modifică, vi­ziunea asupra datelor dezvoltării unor domenii, a corelării lor se precizează. — Cum vedeţi evoluţia cer­cetării economice fundamen­tale, finind seama că acest element se constituie intr-un suport al ştiinţei conducerii ? — In ceea ce priveşte ştiinţa economică, cred că s-a progre­sat in ultimii ani prin aplicarea unor metode matematice şi ci­bernetice în activitatea unor În­treprinderi şi organe de stat. Peste toate acestea există. Insă, unele probleme fundamentale ale economiei legate de modul în care procesul muncii este în ul­timă instanţă apreciat din punct de vedere economic, întreprin­derea ca unitate economică şi socială, ca celulă esenţială a eco­nomiei şi societăţii, ar trebui mai bine studiată din punctul de vedere al macroeconomiei (deşi ea este un sistem microecono­mic). După cum, imperativă este şi studierea agregării unui sis­tem economic care cuprinde în fond aceste celule. Economia in ansamblu este un generator de valori economice printr-un mare consum de energie umană. între­prinderea nu este un simplu ge­neratori deoarece primeşte va­lori anterior create la care adau­gă bineînţeles valori noi. Or, sin­gurul mod de apreciere a unor asemenea amplificări şi gene­rări de valori va fi numai cel actual, prin urmărirea producţiei fizice sau valorice exprimate in bani ? Oare munca se va putea măsura numai prin timpul de muncă ? In uzinele automatizate se incorporează multă muncă an­terioară, de concepţie, de învăţă­mint. In procesul muncii la o maşină modernă cu un înalt grad de automatizare munca fi­zică a muncitorului începe să devină secundară faţă de efor­tul complex intelectual pe care-l realizează în prezenţa acestei maşini. Orice economie ar trebui să plece de la o măsurare ştiin­ţifică, riguroasă a muncii. Orice ştiinţă are la bază un sistem de măsurători a proceselor ei ele­mentare. Dacă acest lucru ar fi posibil cu rigurozitate sau între limite de imprecizie şi ele cu­noscute nu ar fi exclus ca şi­ în ştiinţa economică să apară ter­meni noi. Cred că cercetarea fun­damentală economică are multe căi deschise. Căi ce vor permite noi timpuri de activitate pentru matematica economică, pentru cibernetică. Nefiind o ştiinţă în­chisă, ci avînd largi audienţe, mai ales în momentul de faţă, în masele de oameni ai muncii, ştiinţa economică va avea desi­gur efecte extrem de favorabile asupra creşterii generale a gra­dului de cultură economică atit de necesară omului modern, chemat să construiască conştient, să decidă in cunoştinţă de cauză. COTIDIENE • COTIDIENE nari Marin şi Zenobie Geor­­gescu, care şi-au închinat munca de o piaţă ridicării culturale a satului lor şi progresului so­cial al sătenilor. Tot ei sunt şi autorii unei culegeri de folclor poetic, tipărită cu cîtva timp in urmă de Centrul de îndru­mare al creaţiei populare şi al mişcării artistice de masă. (ION BECHERU, coresp. R.I.) Contul fantomă... ...s-a transformat intr-o şe­dinţă mai puţin obişnuită. A­­dică publică. Locul dezbateri­lor : Ateneul din Focşani. Cap de afiş : Constantin Iancu, fost contabil şef la Consiliul ju­deţean al sindicatelor Vrancea. Rod al unei îndelungate amici­ţii, apariţia alături a subalter­nului său, Nicolae Tomes­cu, nu a mirat pe nimeni. Căci îm­preună au colaborat la menţi­nerea unui cont al unei între­prinderi din Odobeşti. Numai că această întreprindere nu exista — ea fusese desfiinţată cu mulţi ani in urmă ! De pe urma ei, rămăsese însă doar grija celor doi de a alimenta contul cu fonduri provenite de la alte unităţi (pe care ulterior le sustrăgeau), completind C.E.C.-uri in totalitate false. Astfel, s-au adunat vreo 800 000 lei şi, dacă mai era timp, se rotunjea şi milionul. Aşa s-au adunat numai... 25 de ani de închisoare pentru C.l. şi res­pectiv 18 ani pentru N.T. (C. ZLIBUT — coresp. R.l.) O carte scrisă şi ilustrată de elevi O iniţiativă, pe cit de inedită pe atit de fructuoasă sub aspect educativ şi artistic, a avut-o or­ganizaţia U.T.C. de la liceul bu­­cureştean „Mihai Viteazul". In dorinţa de a stimula talentele artistice ale şcolii şi, în acelaşi timp interesul lor pentru fru­museţile şi realizările ţării, a lansat in luna ianuarie un concurs — in cadrul cercului „Cartea Oltului" — de Co­mentarii pe texte şi ilus­traţii pe marginea cărţii lui Geo Bogza. Cei 13 se­lecţionaţi, întovărăşiţi de prof. Paula Litman şi prof. emerit Const. Mărculescu, vor efectua intre 4-11 iulie o de­plasare prin toate ţinuturile de la izvoarele Oltului pină la vărsare, urmărind ca temă „Re­alizările socialismului oglindi­te în unda bătrînului Olt", ur­­mînd să o dezvolte apoi intr-o carte scrisă şi ilustrată de ei înşişi. Daruri nedorite în staţia C­F.R. Baia Sprie, o dată cu vagoanele descărcate, apar mereu „daruri" neaştepta­te : balast, coajă de lemn, căr­buni. Sunt resturile unor trans­porturi efectuate pe teritoriul regionalei feroviare Braşov, resturi care rămin după des­cărcarea vagoanelor si de care, cei in cauză nu se mai ocupă, aşa cum prevăd obligaţiile le­gale. Ca să scape de aceste „daruri", care totalizează în­semnate cantităţi de materiale, colectivul stafiei Baia Sprie este obligat să depună muncă suplimentară, să irosească inu­til timp şi efort, pentru cu­răţarea vagoanelor. Cum orice muncă este concretizată in bani propunem întocmirea notei de plată pe adresa vinovaţilor, aş­­teptînd ca nota să fie semnată şi­ de Direcţia generală a mişcării şi comerciale. (C. PREDA). Ecoul „cotidienelor“ Semnalînd lipsa in oraşul Ga­laţi a unei unităţi de alimen­taţie publică pe profil dietetic, ne intitulam nota publicată la această rubrică in numărul din 19 mai „Promisiuni dietetice“ — notă la care Consiliul popular judeţean Galaţi ne răs­punde cu... alte promisiuni die­tetice. Cităm : „Cele sesizate în articol sunt reale, în sensul că la ora ac­tuală în oraşul Galaţi nu avem nici o unitate profilată pe pre­parate dietetice, în schimb, în cele 9 unităţi cu linii de auto­servire existente în oraşul Ga­laţi, există secţii cu profil dietetic. Menţionăm că aten­ţia organelor locale este în­dreptată spre ideea înfiinţării unui restaurant dietetic în mă­sura în care se va putea asi­gura acestuia rentabilitatea ne­cesară“. Pro-memoria — subliniem că în nota noastră precedentă cri­ticam tocmai faptul că această promisiune a fost făcută şi anul trecut, fără ca cele 360 de zile scurse să-i fi adus ma­terializarea ! După un an aşa­dar, am reuşit să menţinem „ideea“ care va avea şanse de „realizare“ in următorul an, „în măsura în care“ rentabilita­tea... Măcar dacă s-ar fi făcut în acest timp un studiu cit de cit asupra eventualei rentabi­lităţi, cu concluzii pro sau con­tra — tot ne-ar fi creat impre­sia unei oarecari seriozităţi. Dar dacă de cercetat nu cercetăm, in schimb avem dubii, ce putem aş­tepta decit promisiuni de poli­teţe ? Şi cum n-avem ce face cu ele, sugerăm respectivei Di­recţii comerciale judeţene să revadă situaţia rentabilităţii la diversele unităţi de alimentaţie publică care sunt în suferinţă din acest punct de vedere — şi cu siguranţă că va găsi sufici­ente argumente de reprofilare în favoarea unui restaurant die­tetic ! Rubrică redactată de Pia Rădulescu st Románia libera" LOCURILE LA ADMITEREA IN INSTITUTELE DE INVĂŢAMlNT SUPERIOR DIN BUCUREŞTI Publicăm, în continuare, nu- I mărul locurilor — pe facultăţi şi secţii — de la alte două ins­titute de­­ învăţămint superior din Bucureşti, la concursul de admitere La Institutul Politehnic : Fa­cultatea electrotehnică (ingineri), 100 locuri la cursurile de zi iar la subingineri 45 locuri la zi şi 20 la seral . Facultatea de ener­getică (ingineri) : secţia electro­­energetică 80 locuri : termo­­energetică, 60 locuri ; hidroener­getică, 20 locuri ; centrale nu­cleare electrice, 25 locuri ;- la subingineri : electroenergetică, 70 locuri la zi și 20 la seral ; termoenergetica, 70 locuri la zi . Facultatea de electronică (ingi­neri) ; electronică aplicată 105 locuri ; radiotehnică, 50 locuri ; telefonîe­ telegrafie, 25 locuri ; telecomenzi feroviare, 25 locuri ; ingineri fizicetli pentru dispozi­tive electronice, 30 locuri , la subingineri : electronică aplica­tă, 50 locuri la zi si 20 la seral : telefonie-telegrafie, 50 locuri : Facultatea de automatică (ingi­neri): automatizări. 150 locuri : calcul, 50 locuri : Facultatea de mecanica : mașini termice, 30 locuri ; utilaj chimic, 75 locuri ; maşini hidraulice si m­enmatice, 90 locuri ; la subingineri : mon­tarea şi întreţinerea utilajului chimic, 40 locuri la zi. 20 la se­ral : montarea, întreţinerea si exploatarea instalaţiilor din in­dustria materialelor de cons­trucţii. 25 locuri : mecanică ,fină, 25 locuri ; Facultatea de mecanizare a agriculturii : 1­0o locuri la zi ; Facultatea de teh­nologia construcţiilor de maşini (ingineri)­ tehnologia construc­ţiilor de maşini. 115 locuri : maşini-unelte, 85 locuri ; la sub­ingineri : tehnologia prelucrării la rece, 105 locuri la zi şi 30 se­ral . Facultatea de chimie Indus­trială (ingineri) : tehnologia substanţelor anorganice. 35 locuri ; tehnologia substanţelor organice. 35 locuri ; tehnologia silicaţilor şi compuşilor oxizici. 40 locuri ; tehnologia compuşi­lor macromoleculari, 20 locuri ; tehnologia carbo-chimică şi pro­cese pirogene, 10 locuri l­­a subs ingineri : tehnologia silicaţilor şi compuşilor oxizici, 45 locuri ; tehnologie chimie anorganică, 25 locuri la zi, 15 la seral ; tehno­logie chimie organică, 25 locuri la zi, 30 la seral ; chimie macro­­moleculară, 20 la 1 zi ; Faculta­tea de metalurgie (ingineri) : e­­laborarea fontei şi oţelului, 45 locuri ; turnătorie fontă, oţel şi materiale neferoase, 45 locuri ; deformări plastice şi tratamen­tul termic al metalelor, 70 locuri ; metalu­rgie neferoasă, 30­ locuri^; la subingineri : tur­­nătoria :t)^1 âjfijir feroase și apă feroase, 50‘locuri la zi și 20 la‘ seral : deformări plastice şi tra­tamente termice. 20 locuri : Fa­cultatea de transporturi (ingi­neri) : material rulant. 40 locuri : automobile-tractoare — 50 locuri : tehnica transporturi­lor feroviare, 30 locuri , la sub­ingineri : automobile, 30 locuri la zi şi 20 serai ; Facultatea de construcţii aerospaţiale : aero­nave, 45 locuri ; sisteme de pro­pulsie, 45 locuri ; instalaţii de bord, 25 locuri. La institutul de subingineri din Piteşti, pendinte de Institu­tul Politehnic din Bucureşti : secţia tehnologia prelucrării la rece: 130 locuri la zi, 25 la se­ral ; secţia automobile : 70 locuri la zi şi 25 la seral. La Institutul de Construcţii (ingineri) : Facultatea de cons­trucţii civile şi industriale, 130 lncuri ; Facultatea de construc­ţii căi ferate, drumuri şi po­duri, 80 locuri şi la secţia geo­dezie, 40 locuri ; Facultatea hi­drotehnică, 60 locuri ; Faculta­tea de instalaţii pentru cons­trucţii, 120 locuri ; Facultatea de utilaj pentru construcţ­ii, 120 locuri. La subingineri : Faculta­tea de construcţii civile şi in­dustriale : 250 locuri la zi şi 45 la seral . Facultatea de cons­trucţii feroviare, drumuri şi po­duri — secţia construcţii fero­viare, 50 locuri , drumuri şi po­duri, 65 locuri , cadastru funci­ar, 50 locuri ; Facultatea de hi­drotehnică — secţia construcţii hidrotehnice, 40 locuri ; secţia tehnica edilitară, 80 locuri . Fa­cultatea , de instalaţii pentru construcţii, 130 locuri la zi şi 30 la seral ; secţia utilaj pentru construcţii, 80 locuri. MEMENTO TEATRE O SCRISOARE PIERDUTA : Teatrul Lucia Stur­dza Bulandra (14 60 60) ora 20 in sala Comedia a Teatrului­ Na­tional „I. L. Caragiale" ; FATA MOR­GANA : Teatrul de Comedie (16 64 60) ora 20.30 la Parcul Herăstrău ! PE PLAIURILE MIORITET : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 18.30 , CIRCUL MARE DIN MOSCO­VA la Circul București (fi 01 20) ora 19.30 ; BERLIN VARIETÉ, spectacol muzical-distractiv : Sala Palatului ora 20. CINEMATOGRAFE O AFACERE: Patria (11 86 25), o­­rele 10 — 12.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 12 — 14.15 — 16.30 — 18.45 — 21 ; Grădi­nă, ora 20.15­­ JOCUL DE-A MOARTEA : Scala (11 03 72), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16.15 — 18.45— —­ 21.15 ; Grădina Se­lect (14 27 14), ora 20.15 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 —­ 18.15 — 20.30 ; Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 — 20.45. TREI DIN VIRGINIA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 —­ 18.30 — 21 ; Grădina Doina, ora 20.30; București (15 61 54), orele 8.45 — 11 — 13.15 — 16 — 18.30 — 21. MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI RE­­PUBLICII : G r­i­v­i­t­a (17 08 58), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18 — 20.30; Aurora (35 04 66), orele 9.30 - 12 - 15.30 - 18 ; Grădina, ora 20.15. ORA ELEFANŢILOR ALBASTRI: Doina (16 35 38), orele 11.30 — 13.30 — 16 —­ 18 — 20 ; La ora 10 Program pen­tru copii . AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Central (14 12 24), orele 9 — 12 30 — 16 - 19.30; Miorita (14 27 14),­ orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; O FLOARE $1 DOI GRĂDINARI : Festival (15­63 84), orele 9 — 12.15 — 15.45 — 19 ; Grădină, ora 20.15; BATALIONUL INVIZIBIL : Timpuri Noi (156110), orele 9 — 18.30 in continuare ; PROGRAM DE DOCUMENTARE­­ Timpuri Noi, ora 20.15 ; PENTRU CA SE IUBESC : Floreas­­ca (33 29 71), orele 15.30 — 15 — 20.30 ; MAREA SPERANTA ALBA : Ferovia­­(16 22 73), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11 15 — 13130 — 16 - 18.15 - 20.30 ; Volga (11 91 26), orele 9­­- 11.15 - 13.30 - 16 — 18.15 - 20.30 ; ANCHETATORUL: Dacia (16 26 10), orele 9 — 11.15 - 13.30 — 16 -18.15 — 20.30 ; 20 000 DE LEGHE SUB MARI : Ex­celsior (18 1­0 88), orele 9.30 — 12 — 15.30 - 18 — 20.30 ; Tomis (21 49 46), orele 9.30 - 12.15 - 15 - 17.45 ; Grădină, ora 20.30 ; ODISEEA GENERALULUI JOSE : Munca (21 50 97), orele 16— 18 — 20 ; CASA DE SUB ARBORI : Bucegi (17 05 47), orele 15.45 - 18 - 20.30 ; Grădină, ora 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 —11.15 - 13.30 — 16­ 4— 48.30 — 20.45; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15, - 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Grădină ora 21 ; ASTA SEARA DANSAM ÎN FAMI­LIE : Cotroceni (49 48 43), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; Laromet Ibd. Bucu­reștii Noi 166), orele 15 30 — 17.30 — 19.30 ; TUDOR : 15.30 — 19 ; TRENUL : 15.30 - 18 DACII : Cosmos (3519 15) orele 15.30 - 17.45 — 20 ; MARY POPPINS: Unirea (17 10 21), ora 16 ; Gradină, ora 20.30 ; DOAMNA SI VAGABONDUL : Lira (31 71 71) orele 15.30 — 18 ; Grădi­nă, ora 20.30 ; Flacăra (21 35 40) o­­rele 15.30 - 18 — 20.15 ; 19 FETE SI UN MARINAR : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 ; CINCI PENTRU INFERN : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.15 - 20.30 ; ADIO, DOMNULE CHIPS : Drumul Sării (3128 13), orele 15.30 — 19; TRAFIC : 15.30 - 18 Progresul (23 94 10) orele­­ 20.15 ; ROBIN HOOD: Moşilor (12 52 93), orele 15.30 — 18 ; Grădină ora 20.30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; ANCHETA DE LA HOTEL EXCEL­SIOR : Pahova 123 90 00) orele 15.30 —­­18 - 90 15 . ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : Ferentari 123 17 50), orele 15.30 — 17.45 - 20 ; TOAMNA CHEYENILOR : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 19 ; Vitan (21 39 82), ora 16; Grădină, ora 20.30 ; CARTIERUL VESELIEI : Crîngași (49 21 15), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; INIMA E UN VINATOR SINGURA­TIC : Arta (213186), orele 15.30 — 18 ; Grădină, ora 20.15 ; SILVIA: Popula( 135 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Cinemateca sala Union (13 49 04} : OMUL CARE L-A UCIS PE LIBETY VALANCE : orele 9.30 - 11.45 - 14 — 16.30 ; PAT ŞI PATACHON : ora 18.45 ; LACRIMI DE ŢIGANCA : ora 20.30. TELEVIZI Programul I 9 « Telex : 9.05 : Teleşcoală. Filozo­fie şi socialist­ ştiinţific. Partidul mar­­xist-leninist, partid revoluţionar al clasei muncitoare. Prezintă conf. un.v. Mihai Petrescu. Fizică : Lasen. Apli­caţii. Prezintă lector Lidia Panaiotu ; 10 : Curs de limba engleză ; 10.30 : Căminul ; 11.10 : Prim plan ; Ion Gri­­ceag ; 11.30 : Patru tanchişti şi un cline ; 12.25 Selecţiuni din baletul ,,Detaşamentul roşu de temei" inter­pretează Ansamblul de balet ,,China" ; 12.40 : Telejurnal ; 17.30 : Curs de limba franceză ; 18 : Steaua Polară ; 18.25: Reflector; 18.45 : Di­namica societăţii româneşti; 19.20; 1001 de seri; 19.30: Telejurnal; 20 : țara întreagă in întrecere ; 20.20 : Seară de teatru : Moartea guvernato­rului de Leon Kruczkowsky ; Adaptare pentru TV de Dinu Cernescu. Distri­buţia : Co­ado Negreanu Morga An­­ghelescu, Ion Vîlcu, Dorina Lazăr Iu­lian Necşulescu, Ernest Mattei, Valentin Plătureanu Vasile Ichim, Mihai Stan, Jorj Voicu, Paul Ioachim, Ştefan Mi­­hailescu Sergiu Demetriad, Alexandru Azoiţei, Cornel Dumitraş, Simion Ne­­grilă, Mircea Dumitru, Minei Klepper, Petre Laurenţiu, Radu Gheorghe Zaha­­ria, Romulus Dumitrescu, Ion Colomiei. 22 . Vedete ale muzicii uşoare : Lara Saint Paul ; 22.15 : Teleglob : Imagini din S.U.A. ; 22.30 : 24 de ore. Programul 2 20 • Telecinemateca pentru copii : Operaţiunea I ; 21.30 •­ Agenda ; 21.40 : Luminile rampe. Violonistul Vladimir Lacatos; 22.15: Telex tehnico-ştiinţific: Giuleşti (17 55 46), orele Buzeşti (15 62 79), orele : Grădină, ora 20.30 .

Next