România Liberă, iulie 1972 (Anul 30, nr. 8611-8637)
1972-07-04 / nr. 8613
Pagina a 2-a — 4 iulie 1972 ŢARA MEA DE GLORII, ŢARA MEA DE DOR Recitalul de poezie Eminescu al Radioteleviziunii române „Credem puternică, determine nici o literatură sănătoasă, capabilă să spiritul unui popor nu poate exista decit determinată ea însăşi, la rîndul ei, de spiritul acelui popor, întemeiată adică, pe baia largă a geniului național... Fără îndoială există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pămint, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent. Eminescu. Dacă ar trăi acum Eminescu, cred că această frază ar putea figura în programul partidului nostru". NICOLAE CEAUŞESCU. Un recital de poezie Eminescu reclamă un moment de maximă luciditate estetică. îmi permit să cred că trăim acum momentul istoric optim de captare a geniului eminescian. Că această prometeică descătuşare creatoare de care beneficiază întregul nostru popor în actuala etapă traduce o maturitate îndelung pregătită, pe toate planurile, şi — consecutiv — şi în domeniul receptării artistice. Acestei înalte exigenţe contemporane ii corespunde, ca întotdeauna, cel mai bine, şi pentru totdeauna. Eminescu, măsura totală a spiritului poporului român, Eminescu, nevoia noastră permanentă şi sigură, de perfecţiune De aceea, un recital Eminescu implică nu numai o sărbătoare intrucîtva familiară, la care mergem să ne regăsim versurile şi stările preferate, ci şi un moment de maximă exigenţă. Poate că pretenţiile noastre sunt prea mari, dar opera lui Eminescu obligă la o cit de minimă creaţie. Recitalul organizat de Radioteleviziunea română în regia artistică a lui Paul Stratilat a mizat mult pe ceea ce a fost considerată obişnuinţa ascultătorilor. Ca urmare, recitalul a rămas o reintîlnire cu versurile pe care tradiţia le-a impus cu precădere: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Epigonii, Dorinţa, Lacul, La mijloc de codru Revedere, împărat şi proletar, Scrisoarea a treia, Şi dacă, Somnoroase păsărele. In acest cadru, răspunderea a revenit în primul rînd actorilor care aveau de luptat cu memoria fiecărui spectator în parte, recitator paralel, anticipind sau reluînd versurile atît de cunoscute. Poate că totuşi, acesta a fost cel mai emoţionant lucru: în sală, şoaptele permanente ale unor oameni care veniseră la un recital Eminescu ca să recite Eminescu. Uneori emoţia actorilor reducea memoria la tăcere. Ion Marinescu, al cărui patetism îndurerat nu putea fi concurat (împărat şi proletar), Ion Caramitru cu o melancolie sincopată, superioară (De ce nu-mi vii), Dan Nasta cu o tragică exasperare existenţială (Rugăciunea unui dac), Adela Mărculescu, un prilej unic de a crede : „Eu te fac s-auzi în taină mersul cîrdului de Cerbi“... sau Mihail Sadoveanu, memoria însăşi. Sara pe deal însăşi, învăluită în propria-i trecere. Şi totuşi, de ce atîta cuminţenie tradiţională cînd e vorba, nici mai mult, nici mai puţin, de Eminescu ? De ce să nu aducem în faţa acestui public — pe care noile ediţii eminesciene şi noile cărţi consacrate poetului l-au făcut desigur să se întrebe dacă-l cunoaşte, oare, pe Eminescu — şi versuri pe care nu le ştie, pe care nu Ie-a auzit la radio, acele versuri (De plinge Demiurgos doar el aude plînsuşi.„), care aşteaptă o seară inspirată, ca să coboare din luceafăr, cum spune Arghezi, între spectatorii religioşi de la recitalurile de poezie. Şi se poate spune desigur spectatori religioşi de vreme ce gîndul aplaudat al lui Geo Bogza a început aşa : „Sara pe deal, buciumul sună cu jale... Atîta doar spun. Aceste simple cuvinte, iar numele celui ce le-a rînduit creşte in jurul meu ca o catedrală“. In diurna noastră catedrală Eminescu e cel mai de sus martor şi trebuie citit şi recitat şi mai sus de „Somnoroase păsărele“ sau „Pe aceeaşi ulicioară“. Tia Şerbănescu În luna august, România va găzdui PRIMUL CONGRES MONDIAL DE STUDII OVIDIENE In ultima decadă a lunii august, se va desfăşura la Constanţa şi la Mamaia primul Congres mondial de studii ovidiene, la care şi-au anunţat participarea peste 600 de specialişti din diferite ţări ale lumii. Asociaţia Internaţională „Ovidianum“ — cu sediul în Bucureşti, prima de acest gen in lume, purtind numele marelui bard al latinităţii. Publius Ovidius Naso, a fost constituită în 1970. Conventul Latinităţii, în urma consultării şi adeziunii specialiştilor, a proclamat — solemn, în limba latină — înfiinţarea Asociaţiei in termenii următori : „Cu ocazia vizitei la monumentul lui Ovidius din Constanţa-Tomis, in ziua de 30 august 1970, s-a adus la cunoştinţă că, avînd asentimentul Guvernului Republicii Socialiste România, se întemeiază Asociaţia ştiinţifică internaţională ,,Ovidianum". Academia latină internaţională aprobă şi sprijină această iniţiativă românească şi urează Asociaţiei succes deplin în activitate”. Scopurile primordiale ale Asociaţiei sunt : promovarea tradiţiilor umanismului, prin strîngerea legăturilor de prietenie si colaborare dintre specialiştii români si străini în consonantă cu aspiraţiile si idealurile lumii contemporane : extinderea şi aprofundarea studiilor ovidiene in lume, în primul rind prin editarea operelor marelui poet latin, prin organizarea de reuniuni, simpozioane, conferinţe şi alte manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice servind dezideratelor enunţate mai sus. Prima acţiune de amploare a prestigiosului organism ştiinţifico-umanist, nou înfiinţat, a fost convocarea, pentru zilele de 25- 31 august, la Constanţa-Mamaia, a întâiului Congres mondial de studii ovidiene. Paralel va avea loc un Colocviu arheologic menit să înfăţişeze participanţilor rezultatele remarcabile obţinute de specialiştii români in investigarea istoriei străvechi a Sciţiei minor. Vor avea loc şi o serie de manifestări artistice : reprezentarea tragediei „Medeea“ de Euripide, în interpretarea Teatrului de Stat din Constanţa, a unor fragmente din drama „Ovidiu“ a lui V. Alecsandri — în limba latină, dramatizări inspirate din opera poetului latin, montaje muzical-coregrafice, recitări din poemele lui Ovidiu S.a. Un montaj artistic adecvat, va fi consacrat apoteozei poetului de către băştinaşii geţi şi sarmaţi,in piaţa care-i poartă numele, după care pelerinajul va urma la statuia lui Eminescu, pe malul mării, unde corurile reunite din Constanta vor interpreta în limbile latină și română celebra elegie a poetului român — „Mai am un singur dor“ — înfrățindu-i astfel, peste veacuri, sub semnul umanismului, pe cei doi barzi nemuritori. Z. Florea Tabără de sculptură în cartierul Titan Frumosul parc din cartierul Titan găzduieşte cu începere de ieri dimineaţă o tabără de sculptură, la care iau parte 17 artişti plastici. Peste trei luni, lucrările participanţilor, transpuse de ei înşişi în piatră travertin şi marmură, vor rămîne să împodobească acest parc. Cuvîntul inaugural a fost rostit de Dumitru Joiţa, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Capitalei. In numele Uniunii Artiştilor Plastici a vorbit Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii. Vom reveni asupra acestei inițiative, menită să contribuie la înfrumusețarea cu opere de artă plastică a capitalei. Speculanţii caniculei Canicula atrage în jurul chioşcurile de răcoritoare şi al cofetăriilor o afluenţă mare de cumpărători. Firesc ! Dar faptul că din asta prosperă speculanţii caniculei — e mai puţin firesc. Un sondaj întreprins la intimplare în citeva unităţi din Galaţi a relevat faptul că băuturile răcoritoare sunt mult diluate prin bunăvoinţa gestionarilor — la cofetăria „Nufărul“ constatindu-se că citronada pusă în vînzare avea un substanţial plus de apă în defavoarea sucului de lămîie. De altfel, adausul de Hz O apare excesiv şiin limonada pe care o oferă chioşcurile din Galaţi, care folosesc un sirop preparat (fără nici o aprobare) in laboratoarele TAPL — deşi pe piaţă se găsesc din abundenţă siropuri naturale. Nişte controale frecvente şi inopinate ale organelor de control ar fi în măsură să redea răcoritoarelor echilibrul lor calitativ şi să stirpească speculanţii caniculei. Şi asta cit mai repede! (V. CHIURTU — coresp. R.I.) Ctitorii Muzeului din Celaru Arheologie, istorie, etnografie — sunt secţiile celei mai tinere instituţii de cultură din judeţul Dolj — modest intitulată „Punctul muzeistic din comuna Celaru". Inaugurat zilele trecute, el are drept principali ctitori cuplul de invățători pensie- An cuvîntul cititorii rubricii „VREM SÄ FACEM UN TEST“ Deschidem pentru început, din tolba scrisorilor expediate pe adresa rubricii noastre, un plic pe care ne permitem să-l intitulăm : „Dîmboviţa-redivivus !“ Să citim împreună rindurile ce urmează : „Subsemnatul Mateescu Nicolae, pensionar, in vîrstă de 70 ani, din Bucureşti, Intrarea Apold 10, sect. 3, am citit in „România liberă“ din 31 mai a.c. la rubrica „Au cuvîntul cititorii rubricii „Vrem să facem un test“ că cititorul Teodor Santmarina, din Piaţa Kogălniceanu, Bucureşti, vă invită să faceţi o plimbare de-a lungul Dîmboviţei intre podul Elefterie şi podul Izvor, pentru a vă convinge personal de peisajul care vă va incinta. Malurile cu o vegetaţie luxuriantă vă vor face să credeţi că sînteţi la „IZVOARELE RIULUI“. Şi mai departe îşi punea întrebarea : „de ce în planul de sistematizare a Capitalei s-a prevăzut astuparea Dîmboviţei cu planşeu şi nu s-a hotărît epurarea apei (care ar constitui o oază de răcoare pentru locuitori) şi amenajarea malurilor aşa cum sunt ele în porţiunea mai sus amintită. Pe tov. Santmarina l-a interesat doar porţiunea dintre amintitele poduri, adică in jurul locuinţei sale, mai departe — la deal sau la vale — n-a fost să vadă că pe tot lungul Dîmboviţei natura a făcut, in decurs de 60 de ani, să răsară un adevărat zăvoi cu tot felul de arbori. N-au fost sădiţi de nimeni şi nimeni nu se interesează dacă este frumos sau nu, aşa cum arată malurile astăzi. Ceea ce m-a determinat să vă scriu aceste rînduri ţine însă de o altă problemă şi anume : Puţină lume ştie că albia Dîmboviţei este pardosită cu seînduri pe toată lungimea ei iar pereţii ii sunt din blocuri de piatră cimentaţi. Adincimea albiei este de un metru. Pe marginea ei au fost puse lespezi de piatră late de 80 cm, care formau un fel de bordură pe unde se putea plimba. Apa era mai jos de această bordură cu 50 cm. Dar după ani şi ani s-a depus pe fundul albiei atîta nisip incit a depăşit cu aproape un metru BORDURA în înălţime şi doi metri in lărgime. Dacă nu se iau măsuri pentru curăţarea albiei, apa va ajunge să roadă malurile şi mai mult. Cîndva, e mult de atunci, (vreo 40 de ani), s-a încercat să se facă această operaţie insă cu unelte rudimentare. Astăzi, însă, s-ar putea da un aspect corespunzător cu mijloacele de care dispunem. Să nu mai avem impresia că suntem la „izvoarele rîului“, ci aşa cum sintem în capitala frumoasei noastre ţări”. Dialogul dîmboviţean, ca să spunem aşa, dintre dumneavoastră şi cititorul Teodor Santmarina relevă nişte amănunte, extrem de interesante pentru noi şi — sperăm — pentru edilii oraşului. Reabilitarea Dîmboviţei, cu peisajul ei vegetal, în ambianţa oraşului, ar da, fără doar şi poate un farmec în plus acestor locuri. S-ar putea ca proiectanţii viitorului arhitectonic al Bucureştiului să se inspire din sugestiile dumneavoastră. Să aşteptăm deci şi cuvîntul lor. ★ In continuare, o scrisoare pe temă turistică, deci, de sezon, expediată de cititorul MIRCEA MIHAILESCU, str. G-ral Florescu nr. 2, sectorul 4, Bucureşti : „Bucuros de oaspeţi ? Dacă da, atunci daţi-mi voie să fac şi eu în locul dumneavoastră un test. Duminica trecută am fost la Barajul Argeş. Este o realizare grandioasă in faţa căreia eşti mindru, iar cuvîntul admiraţie nu redă tot ceea ce simţi. Maşini multe, lume şi mai multă, în care tinereţea era elementul dominant. Tonete, bufete cu bere, dulciuri, răcoritoare etc. Şi totuşi ! Păcat că această operă de dimensiuni naţionale, care in acelaşi timp este şi un important obiectiv turistic nu este îngrijită aşa cum trebuie. Toate murdăriile, reziduurile etc. de pe lacul de acumulare sunt împinse de vînt şi de curent şi Îngrămădite chiar lingă peretele barajului unde formează o pată pe suprafaţa lacului, ceea ce constituie un aspect neplăcut pentru sutele de turişti veniţi să admire barajul şi natura înconjurătoare. De ce această lipsă de grijă, lipsă de spirit gospodăresc pentru o operă la care s-a lucrat ani mulţi şi la realizarea căreia s-a depus muncă şi suflet? Este aşa de greu ca, la citeva zile, să se cureţe această pată de pe oglinda lacului ? Drumul din jurul lacului nu a fost terminat şi nici finisat. De teamă ca hirtoapele, pietrele şi pietroaiele să nu ne deterioreze maşina, am renunţat la ideea de a face circuitul lacului. Şi nu numai noi, dar majoritatea turiştilor care au avut această intenţie. Soclul monumentului electricităţii, şi drumul de acces la acest monument au rămas neterminate. Ca să ajungi la monument, de pe platforma căruia ai o splendidă perspectivă a barajului şi a lacului de acumulare, trebuie să fii alpinist. Ministerul Turismului sau Consiliul popular al judeţului Argeş nu pot face un efort pentru terminarea amenajărilor la această operă de importanţă naţională, care in acelaşi timp este şi un impresionant obiectiv turistic .“ Vă mulţumim, stimate cititor pentru testul pe care ni l-aţi trimis şi să aşteptăm acum împreună eficienţa lui. Intr-adevăr, amenajarea acestor noi zone turistice care atrag un mare număr de vizitatori ar trebui să figureze cu mai multă stăruinţă în atenţia celor în drept. Care poate ne vor răspunde chiar la rubrica de faţă, ce măsuri concrete au luat ca urmare a sesizării dumneavoastră. O altă scrisoare trimisă de cititorul care semnează ANDREI DUMITRU, uzinele „Se,mănătoarea“, Splaiul Indepen- denţei 319, sectorul 7, Bucureşti . „Un grup de muncitori salariaţi la uzina „Semănătoarea“ din Bucureşti vă roagă să-i sprijiniţi în rezolvarea unei probleme care ii frămintă. Călătorim pe linia Piteşti-Bucureşti şi odată cu schimbarea mersului trenurilor pe anul 1972—1973 s-au făcut unele modificări la ora de sosire in gara Basarab. Cu toate intervenţiile noastre, pină acum nu s-a găsit o rezolvare a doleanţelor exprimate. De pildă, trenul 1 006 de pe linia Piteşti- Bucureşti soseşte în gara Basarab la ora 4.48 faţă de ora de începere a programului — 6.30 — este prea devreme, făcindu-ne să plecăm de acasă la orele 3 noaptea. Al doilea tren cu nr. 1422 care soseşte în gara Basarab la 6,15 este prea tîrziu faţă de ora de începere a programului — 6,30 — fapt ce ne determină independent de voinţa noastră, să nu ajungem la timp la serviciu, mai ales că trenul vine de multe ori şi cu întirziere Rugămintea noastră este ca dumneavoastră în limita posibilităţilor să faceţi o anchetă sau să interveniţi pe lingă resortul respectiv ca unul din trenuri să sosească în gara Basarab în jurul orelor 5.30— 6.00. În aceeaşi situaţie se mai află şi alţi muncitori care lucrează la diferite întreprinderi bucureştene ca : „Băi şi radiatoare”, „Griviţa Roşie“ etc“. Urmează încă 27 de semnături ale unor salariaţi de la uzinele „Semănătoarea“. Supunem celor ce se ocupă de bunul mers al circulaţiei pe căile ferate sesizarea dumneavoastră, deşi noul mers al trenurilor a intrat în vigoare de o lună şi ceva. Să sperăm că pe viitor, asemenea cerinţe îndreptăţite vor găsi un ecou mai direct la Departamentul căilor ferate. În limita spaţiului pe care îl avem la dispoziţie — deocamdată atit ! Dumitru Tabacu ŞTIINŢA CONDUCERII (Urmare din paci. I) te pe parcurs, sau unor decizii unilaterale. Acestea pot fi rezolvate printr-o cooperare mai strînsă intre toate sectoarele de activitate. Din acest punct de vedere un rol deosebit îl poate avea ceea ce se numeşte psihologia inginerească şi care poate fi socotită ca una din disciplinele ce vin în tangenţă cu ştiinţa conducerii. Problemele de colaborare şi cooperare, esenţiale astăzi in dezvoltarea noastră socială şi economică, comportă şi aspecte legate de relaţiile dintre colectivele de muncă, de o largă înţelegere a colaborării interindustriale şi a unei strînse cooperări intre învăţămint, cercetare şi producţie. Cum consideraţi că va influenţa introducerea în circuitul economic a sistemului informaţional naţional asupra preciziei şi mobilităţii actului decizional superior ? — Astăzi se pune intr-adevăr problema realizării unui sistem de planificare şi conducere a economiei naţionale bazat pe informatică, întotdeauna a existat o strinsă legătură intre informaţie şi decizie, intre informaţie şi plan. Această legătură este cu atît mai eficace cu cit informaţia este prezentată cu o precizie corespunzătoare actului decizional şi cu cit informaţia este oferită la momentul potrivit, nici mai devreme, nici mai tîrziu. Timpul şi precizia trebuie să se încadreze între anumite limite pentru fiecare act decizional. Proiectarea şi introducerea In producţie a unui sistem informaţional modern sunt probleme dificile care presupun, la un capăt, cunoaşterea cerinţelor actelor decizionale iar la celălalt, cunoaşterea proprietăţilor surselor de informaţie primară. In momentul de faţă noi nu putem spune că am reuşit să cunoaştem proprietăţile informaţiei economice exprimate cantitativ. Adică ce cantitate de informaţii se generează în diversele tipuri de procese de muncă, ramuri şi industrii. Fără îndoială proiectarea unor asemenea sisteme este mai simplă,in întreprinderi, deşi nu uşoară nici aici, şi foarte dificilă la scara naţională pentru motivele expuse. Dezvoltarea tehnicii de calcul in Întreprinderi, sau înfiinţarea centrelor teritoriale de calcul şi in acelaşi timp dintr-o serie de organisme de sinteză şi ministere (C.S.P., M.F., D.C.S., M.E.E., M.C.I. etc.), permite ca, in etapele ulterioare, ele să fie integrate intr-un sistem naţional. Aceste elemente moderne şi eficace asigură o mai mare mobilitate şi adaptabilitate la diferite situaţii care apar pe parcurs. Se pot aduce corective în cazul unor perturbaţii prin decizii automate, şi, în cazul unor modificări esenţiale, poate fi reprografiat procesul de producţie în direcţia compatibilă cu întreprinderea dată sau cu investiţia respectivă. In general este mărit mult spaţiul de acţiune. Ciştigînd timpul de acţiune se poate mări spaţiul de manificare. Totul în final se traduce printr-o utilizare extrem, de riguroasă a fondurilor, a resurselor de materiale sau de forţă de muncă. Perspectivele, in genere, se modifică, viziunea asupra datelor dezvoltării unor domenii, a corelării lor se precizează. — Cum vedeţi evoluţia cercetării economice fundamentale, finind seama că acest element se constituie intr-un suport al ştiinţei conducerii ? — In ceea ce priveşte ştiinţa economică, cred că s-a progresat in ultimii ani prin aplicarea unor metode matematice şi cibernetice în activitatea unor Întreprinderi şi organe de stat. Peste toate acestea există. Insă, unele probleme fundamentale ale economiei legate de modul în care procesul muncii este în ultimă instanţă apreciat din punct de vedere economic, întreprinderea ca unitate economică şi socială, ca celulă esenţială a economiei şi societăţii, ar trebui mai bine studiată din punctul de vedere al macroeconomiei (deşi ea este un sistem microeconomic). După cum, imperativă este şi studierea agregării unui sistem economic care cuprinde în fond aceste celule. Economia in ansamblu este un generator de valori economice printr-un mare consum de energie umană. întreprinderea nu este un simplu generatori deoarece primeşte valori anterior create la care adaugă bineînţeles valori noi. Or, singurul mod de apreciere a unor asemenea amplificări şi generări de valori va fi numai cel actual, prin urmărirea producţiei fizice sau valorice exprimate in bani ? Oare munca se va putea măsura numai prin timpul de muncă ? In uzinele automatizate se incorporează multă muncă anterioară, de concepţie, de învăţămint. In procesul muncii la o maşină modernă cu un înalt grad de automatizare munca fizică a muncitorului începe să devină secundară faţă de efortul complex intelectual pe care-l realizează în prezenţa acestei maşini. Orice economie ar trebui să plece de la o măsurare ştiinţifică, riguroasă a muncii. Orice ştiinţă are la bază un sistem de măsurători a proceselor ei elementare. Dacă acest lucru ar fi posibil cu rigurozitate sau între limite de imprecizie şi ele cunoscute nu ar fi exclus ca şi în ştiinţa economică să apară termeni noi. Cred că cercetarea fundamentală economică are multe căi deschise. Căi ce vor permite noi timpuri de activitate pentru matematica economică, pentru cibernetică. Nefiind o ştiinţă închisă, ci avînd largi audienţe, mai ales în momentul de faţă, în masele de oameni ai muncii, ştiinţa economică va avea desigur efecte extrem de favorabile asupra creşterii generale a gradului de cultură economică atit de necesară omului modern, chemat să construiască conştient, să decidă in cunoştinţă de cauză. COTIDIENE • COTIDIENE nari Marin şi Zenobie Georgescu, care şi-au închinat munca de o piaţă ridicării culturale a satului lor şi progresului social al sătenilor. Tot ei sunt şi autorii unei culegeri de folclor poetic, tipărită cu cîtva timp in urmă de Centrul de îndrumare al creaţiei populare şi al mişcării artistice de masă. (ION BECHERU, coresp. R.I.) Contul fantomă... ...s-a transformat intr-o şedinţă mai puţin obişnuită. Adică publică. Locul dezbaterilor : Ateneul din Focşani. Cap de afiş : Constantin Iancu, fost contabil şef la Consiliul judeţean al sindicatelor Vrancea. Rod al unei îndelungate amiciţii, apariţia alături a subalternului său, Nicolae Tomescu, nu a mirat pe nimeni. Căci împreună au colaborat la menţinerea unui cont al unei întreprinderi din Odobeşti. Numai că această întreprindere nu exista — ea fusese desfiinţată cu mulţi ani in urmă ! De pe urma ei, rămăsese însă doar grija celor doi de a alimenta contul cu fonduri provenite de la alte unităţi (pe care ulterior le sustrăgeau), completind C.E.C.-uri in totalitate false. Astfel, s-au adunat vreo 800 000 lei şi, dacă mai era timp, se rotunjea şi milionul. Aşa s-au adunat numai... 25 de ani de închisoare pentru C.l. şi respectiv 18 ani pentru N.T. (C. ZLIBUT — coresp. R.l.) O carte scrisă şi ilustrată de elevi O iniţiativă, pe cit de inedită pe atit de fructuoasă sub aspect educativ şi artistic, a avut-o organizaţia U.T.C. de la liceul bucureştean „Mihai Viteazul". In dorinţa de a stimula talentele artistice ale şcolii şi, în acelaşi timp interesul lor pentru frumuseţile şi realizările ţării, a lansat in luna ianuarie un concurs — in cadrul cercului „Cartea Oltului" — de Comentarii pe texte şi ilustraţii pe marginea cărţii lui Geo Bogza. Cei 13 selecţionaţi, întovărăşiţi de prof. Paula Litman şi prof. emerit Const. Mărculescu, vor efectua intre 4-11 iulie o deplasare prin toate ţinuturile de la izvoarele Oltului pină la vărsare, urmărind ca temă „Realizările socialismului oglindite în unda bătrînului Olt", urmînd să o dezvolte apoi intr-o carte scrisă şi ilustrată de ei înşişi. Daruri nedorite în staţia CF.R. Baia Sprie, o dată cu vagoanele descărcate, apar mereu „daruri" neaşteptate : balast, coajă de lemn, cărbuni. Sunt resturile unor transporturi efectuate pe teritoriul regionalei feroviare Braşov, resturi care rămin după descărcarea vagoanelor si de care, cei in cauză nu se mai ocupă, aşa cum prevăd obligaţiile legale. Ca să scape de aceste „daruri", care totalizează însemnate cantităţi de materiale, colectivul stafiei Baia Sprie este obligat să depună muncă suplimentară, să irosească inutil timp şi efort, pentru curăţarea vagoanelor. Cum orice muncă este concretizată in bani propunem întocmirea notei de plată pe adresa vinovaţilor, aşteptînd ca nota să fie semnată şi de Direcţia generală a mişcării şi comerciale. (C. PREDA). Ecoul „cotidienelor“ Semnalînd lipsa in oraşul Galaţi a unei unităţi de alimentaţie publică pe profil dietetic, ne intitulam nota publicată la această rubrică in numărul din 19 mai „Promisiuni dietetice“ — notă la care Consiliul popular judeţean Galaţi ne răspunde cu... alte promisiuni dietetice. Cităm : „Cele sesizate în articol sunt reale, în sensul că la ora actuală în oraşul Galaţi nu avem nici o unitate profilată pe preparate dietetice, în schimb, în cele 9 unităţi cu linii de autoservire existente în oraşul Galaţi, există secţii cu profil dietetic. Menţionăm că atenţia organelor locale este îndreptată spre ideea înfiinţării unui restaurant dietetic în măsura în care se va putea asigura acestuia rentabilitatea necesară“. Pro-memoria — subliniem că în nota noastră precedentă criticam tocmai faptul că această promisiune a fost făcută şi anul trecut, fără ca cele 360 de zile scurse să-i fi adus materializarea ! După un an aşadar, am reuşit să menţinem „ideea“ care va avea şanse de „realizare“ in următorul an, „în măsura în care“ rentabilitatea... Măcar dacă s-ar fi făcut în acest timp un studiu cit de cit asupra eventualei rentabilităţi, cu concluzii pro sau contra — tot ne-ar fi creat impresia unei oarecari seriozităţi. Dar dacă de cercetat nu cercetăm, in schimb avem dubii, ce putem aştepta decit promisiuni de politeţe ? Şi cum n-avem ce face cu ele, sugerăm respectivei Direcţii comerciale judeţene să revadă situaţia rentabilităţii la diversele unităţi de alimentaţie publică care sunt în suferinţă din acest punct de vedere — şi cu siguranţă că va găsi suficiente argumente de reprofilare în favoarea unui restaurant dietetic ! Rubrică redactată de Pia Rădulescu st Románia libera" LOCURILE LA ADMITEREA IN INSTITUTELE DE INVĂŢAMlNT SUPERIOR DIN BUCUREŞTI Publicăm, în continuare, nu- I mărul locurilor — pe facultăţi şi secţii — de la alte două institute de învăţămint superior din Bucureşti, la concursul de admitere La Institutul Politehnic : Facultatea electrotehnică (ingineri), 100 locuri la cursurile de zi iar la subingineri 45 locuri la zi şi 20 la seral . Facultatea de energetică (ingineri) : secţia electroenergetică 80 locuri : termoenergetică, 60 locuri ; hidroenergetică, 20 locuri ; centrale nucleare electrice, 25 locuri ;- la subingineri : electroenergetică, 70 locuri la zi și 20 la seral ; termoenergetica, 70 locuri la zi . Facultatea de electronică (ingineri) ; electronică aplicată 105 locuri ; radiotehnică, 50 locuri ; telefonîe telegrafie, 25 locuri ; telecomenzi feroviare, 25 locuri ; ingineri fizicetli pentru dispozitive electronice, 30 locuri , la subingineri : electronică aplicată, 50 locuri la zi si 20 la seral : telefonie-telegrafie, 50 locuri : Facultatea de automatică (ingineri): automatizări. 150 locuri : calcul, 50 locuri : Facultatea de mecanica : mașini termice, 30 locuri ; utilaj chimic, 75 locuri ; maşini hidraulice si menmatice, 90 locuri ; la subingineri : montarea şi întreţinerea utilajului chimic, 40 locuri la zi. 20 la seral : montarea, întreţinerea si exploatarea instalaţiilor din industria materialelor de construcţii. 25 locuri : mecanică ,fină, 25 locuri ; Facultatea de mecanizare a agriculturii : 10o locuri la zi ; Facultatea de tehnologia construcţiilor de maşini (ingineri) tehnologia construcţiilor de maşini. 115 locuri : maşini-unelte, 85 locuri ; la subingineri : tehnologia prelucrării la rece, 105 locuri la zi şi 30 seral . Facultatea de chimie Industrială (ingineri) : tehnologia substanţelor anorganice. 35 locuri ; tehnologia substanţelor organice. 35 locuri ; tehnologia silicaţilor şi compuşilor oxizici. 40 locuri ; tehnologia compuşilor macromoleculari, 20 locuri ; tehnologia carbo-chimică şi procese pirogene, 10 locuri la subs ingineri : tehnologia silicaţilor şi compuşilor oxizici, 45 locuri ; tehnologie chimie anorganică, 25 locuri la zi, 15 la seral ; tehnologie chimie organică, 25 locuri la zi, 30 la seral ; chimie macromoleculară, 20 la 1 zi ; Facultatea de metalurgie (ingineri) : elaborarea fontei şi oţelului, 45 locuri ; turnătorie fontă, oţel şi materiale neferoase, 45 locuri ; deformări plastice şi tratamentul termic al metalelor, 70 locuri ; metalurgie neferoasă, 30 locuri^; la subingineri : turnătoria :t)^1 âjfijir feroase și apă feroase, 50‘locuri la zi și 20 la‘ seral : deformări plastice şi tratamente termice. 20 locuri : Facultatea de transporturi (ingineri) : material rulant. 40 locuri : automobile-tractoare — 50 locuri : tehnica transporturilor feroviare, 30 locuri , la subingineri : automobile, 30 locuri la zi şi 20 serai ; Facultatea de construcţii aerospaţiale : aeronave, 45 locuri ; sisteme de propulsie, 45 locuri ; instalaţii de bord, 25 locuri. La institutul de subingineri din Piteşti, pendinte de Institutul Politehnic din Bucureşti : secţia tehnologia prelucrării la rece: 130 locuri la zi, 25 la seral ; secţia automobile : 70 locuri la zi şi 25 la seral. La Institutul de Construcţii (ingineri) : Facultatea de construcţii civile şi industriale, 130 lncuri ; Facultatea de construcţii căi ferate, drumuri şi poduri, 80 locuri şi la secţia geodezie, 40 locuri ; Facultatea hidrotehnică, 60 locuri ; Facultatea de instalaţii pentru construcţii, 120 locuri ; Facultatea de utilaj pentru construcţii, 120 locuri. La subingineri : Facultatea de construcţii civile şi industriale : 250 locuri la zi şi 45 la seral . Facultatea de construcţii feroviare, drumuri şi poduri — secţia construcţii feroviare, 50 locuri , drumuri şi poduri, 65 locuri , cadastru funciar, 50 locuri ; Facultatea de hidrotehnică — secţia construcţii hidrotehnice, 40 locuri ; secţia tehnica edilitară, 80 locuri . Facultatea , de instalaţii pentru construcţii, 130 locuri la zi şi 30 la seral ; secţia utilaj pentru construcţii, 80 locuri. MEMENTO TEATRE O SCRISOARE PIERDUTA : Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (14 60 60) ora 20 in sala Comedia a Teatrului National „I. L. Caragiale" ; FATA MORGANA : Teatrul de Comedie (16 64 60) ora 20.30 la Parcul Herăstrău ! PE PLAIURILE MIORITET : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00) ora 18.30 , CIRCUL MARE DIN MOSCOVA la Circul București (fi 01 20) ora 19.30 ; BERLIN VARIETÉ, spectacol muzical-distractiv : Sala Palatului ora 20. CINEMATOGRAFE O AFACERE: Patria (11 86 25), orele 10 — 12.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Capitol (16 29 17), orele 9.30 - 12 — 14.15 — 16.30 — 18.45 — 21 ; Grădină, ora 20.15 JOCUL DE-A MOARTEA : Scala (11 03 72), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16.15 — 18.45— — 21.15 ; Grădina Select (14 27 14), ora 20.15 ; Favorit (3106 15), orele 9.15 — 11.30 — 13.45 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Victoria (16 28 79), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 - 18.30 — 20.45. TREI DIN VIRGINIA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 16 — 18.30 — 21 ; Grădina Doina, ora 20.30; București (15 61 54), orele 8.45 — 11 — 13.15 — 16 — 18.30 — 21. MĂRTURISIRILE UNUI COMISAR DE POLIȚIE FĂCUTE PROCURORULUI REPUBLICII : G rivita (17 08 58), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18 — 20.30; Aurora (35 04 66), orele 9.30 - 12 - 15.30 - 18 ; Grădina, ora 20.15. ORA ELEFANŢILOR ALBASTRI: Doina (16 35 38), orele 11.30 — 13.30 — 16 — 18 — 20 ; La ora 10 Program pentru copii . AVENTURI LA MAREA NEAGRA : Central (14 12 24), orele 9 — 12 30 — 16 - 19.30; Miorita (14 27 14), orele 9 - 12.30 - 16 - 19.30 ; O FLOARE $1 DOI GRĂDINARI : Festival (1563 84), orele 9 — 12.15 — 15.45 — 19 ; Grădină, ora 20.15; BATALIONUL INVIZIBIL : Timpuri Noi (156110), orele 9 — 18.30 in continuare ; PROGRAM DE DOCUMENTARE Timpuri Noi, ora 20.15 ; PENTRU CA SE IUBESC : Floreasca (33 29 71), orele 15.30 — 15 — 20.30 ; MAREA SPERANTA ALBA : Ferovia(16 22 73), orele 9 — 11.15 — 13.30 — 15.45 — 18.15 — 20.30 ; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11 15 — 13130 — 16 - 18.15 - 20.30 ; Volga (11 91 26), orele 9- 11.15 - 13.30 - 16 — 18.15 - 20.30 ; ANCHETATORUL: Dacia (16 26 10), orele 9 — 11.15 - 13.30 — 16 -18.15 — 20.30 ; 20 000 DE LEGHE SUB MARI : Excelsior (18 10 88), orele 9.30 — 12 — 15.30 - 18 — 20.30 ; Tomis (21 49 46), orele 9.30 - 12.15 - 15 - 17.45 ; Grădină, ora 20.30 ; ODISEEA GENERALULUI JOSE : Munca (21 50 97), orele 16— 18 — 20 ; CASA DE SUB ARBORI : Bucegi (17 05 47), orele 15.45 - 18 - 20.30 ; Grădină, ora 20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 —11.15 - 13.30 — 16 4— 48.30 — 20.45; Modern (23 71 01), orele 9 - 11.15, - 13.30 — 16 — 18.15 — 20.30 ; Grădină ora 21 ; ASTA SEARA DANSAM ÎN FAMILIE : Cotroceni (49 48 43), orele 15.30 — 18 — 20.15 ; Laromet Ibd. Bucureștii Noi 166), orele 15 30 — 17.30 — 19.30 ; TUDOR : 15.30 — 19 ; TRENUL : 15.30 - 18 DACII : Cosmos (3519 15) orele 15.30 - 17.45 — 20 ; MARY POPPINS: Unirea (17 10 21), ora 16 ; Gradină, ora 20.30 ; DOAMNA SI VAGABONDUL : Lira (31 71 71) orele 15.30 — 18 ; Grădină, ora 20.30 ; Flacăra (21 35 40) orele 15.30 - 18 — 20.15 ; 19 FETE SI UN MARINAR : Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 — 20 ; CINCI PENTRU INFERN : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11.15 — 13.30 — 16 - 18.15 - 20.30 ; ADIO, DOMNULE CHIPS : Drumul Sării (3128 13), orele 15.30 — 19; TRAFIC : 15.30 - 18 Progresul (23 94 10) orele 20.15 ; ROBIN HOOD: Moşilor (12 52 93), orele 15.30 — 18 ; Grădină ora 20.30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11.15 - 13.30 - 16 - 18.15 - 20.30 ; ANCHETA DE LA HOTEL EXCELSIOR : Pahova 123 90 00) orele 15.30 —18 - 90 15 . ULTIMUL DOMICILIU CUNOSCUT : Ferentari 123 17 50), orele 15.30 — 17.45 - 20 ; TOAMNA CHEYENILOR : Pocea (31 32 52), orele 15.45 - 19 ; Vitan (21 39 82), ora 16; Grădină, ora 20.30 ; CARTIERUL VESELIEI : Crîngași (49 21 15), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; INIMA E UN VINATOR SINGURATIC : Arta (213186), orele 15.30 — 18 ; Grădină, ora 20.15 ; SILVIA: Popula( 135 15 17), orele 15.30 - 18 - 20.15 ; Cinemateca sala Union (13 49 04} : OMUL CARE L-A UCIS PE LIBETY VALANCE : orele 9.30 - 11.45 - 14 — 16.30 ; PAT ŞI PATACHON : ora 18.45 ; LACRIMI DE ŢIGANCA : ora 20.30. TELEVIZI Programul I 9 « Telex : 9.05 : Teleşcoală. Filozofie şi socialist ştiinţific. Partidul marxist-leninist, partid revoluţionar al clasei muncitoare. Prezintă conf. un.v. Mihai Petrescu. Fizică : Lasen. Aplicaţii. Prezintă lector Lidia Panaiotu ; 10 : Curs de limba engleză ; 10.30 : Căminul ; 11.10 : Prim plan ; Ion Griceag ; 11.30 : Patru tanchişti şi un cline ; 12.25 Selecţiuni din baletul ,,Detaşamentul roşu de temei" interpretează Ansamblul de balet ,,China" ; 12.40 : Telejurnal ; 17.30 : Curs de limba franceză ; 18 : Steaua Polară ; 18.25: Reflector; 18.45 : Dinamica societăţii româneşti; 19.20; 1001 de seri; 19.30: Telejurnal; 20 : țara întreagă in întrecere ; 20.20 : Seară de teatru : Moartea guvernatorului de Leon Kruczkowsky ; Adaptare pentru TV de Dinu Cernescu. Distribuţia : Coado Negreanu Morga Anghelescu, Ion Vîlcu, Dorina Lazăr Iulian Necşulescu, Ernest Mattei, Valentin Plătureanu Vasile Ichim, Mihai Stan, Jorj Voicu, Paul Ioachim, Ştefan Mihailescu Sergiu Demetriad, Alexandru Azoiţei, Cornel Dumitraş, Simion Negrilă, Mircea Dumitru, Minei Klepper, Petre Laurenţiu, Radu Gheorghe Zaharia, Romulus Dumitrescu, Ion Colomiei. 22 . Vedete ale muzicii uşoare : Lara Saint Paul ; 22.15 : Teleglob : Imagini din S.U.A. ; 22.30 : 24 de ore. Programul 2 20 • Telecinemateca pentru copii : Operaţiunea I ; 21.30 • Agenda ; 21.40 : Luminile rampe. Violonistul Vladimir Lacatos; 22.15: Telex tehnico-ştiinţific: Giuleşti (17 55 46), orele Buzeşti (15 62 79), orele : Grădină, ora 20.30 .