România Liberă, octombrie 1972 (Anul 30, nr. 8690-8715)

1972-10-07 / nr. 8695

Proletari din toate tarile uniti-vă) COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Recolta a fost salvată de apă PLOIEŞTI Corespondentul nostru Mihai Alexandru ne relatea­ză că s-a întîmplat la Ologeni in comuna Poenarii Bur­­chi. Aici, baraca din grădina care adăpostea provizoriu 15 tone ardei, 10 tone de ceapă şi 5 tone verzituri era în pericol. Din cauza apei, Preşedintele cooperativei agricole Dumitru Chivu, a mobilizat în cel mai scurt timp peste 200 de oameni, care echipaţi cu cisme, pe­lerine de ploaie, au plecat imediat ca să-şi salveze avu­tul. Vreme de câteva ceasuri lăzile cu legume au trecut din mină în mină la locuri unde puteau fi încărcate în maşini. In şiroaiele neîntrerupte ale ploii, legumele au fost transportate şi depozitate la căminul cultural, la sediul cooperativei şi acolo unde a mai fost loc. Au fost salvate astfel 30 tone de legume. La Poenarii Rali, 2 tone de ardei gras au fost salva­te in acelaşi chip. Alţi 50 de cooperatori au fost la datorie. La Voila cartofii au fost recoltaţi în ultimele zile manual, cu furcile. Toţi cei care sunt apţi pentru mun­că au ieşit la cîmp. In fiecare zi se lucrează din noap­te pînă-n noapte. Transportul se face cu toate mijloa­cele posibile dar mai ales cu căruţele şi animalele. Rezultatul a fost pe măsura strădaniei: s-a terminat recoltarea cartofilor pe întreaga suprafaţă. Pe supra­feţele eliberate, tractoriştii au şi lucrat din prima noapte la pregătirea terenului pentru însămînţările de toamnă. La Moacşa, judeţul Covasna, cooperatorii aduc cu braţele şi cu spinarea sacii cu cartofi, pînă la margi­nea tarlalei. De aici se transportă apoi cu camioanele spre centrele de preluare. Pe ansamblul judeţului Braşov s-au luat şi alte măsuri eficace. La Crih­alma, Feldioara, Bod, pe locu­rile cu exces de umiditate se execută canale de scur­­■ gere. Cartofii aflaţi grămezi pe cîmp se transportă în şuri, în saivane şi în alte locuri adăpostite Oamenii acţionează cu inventivitate şi dăruire pe orice vreme. Se acţionează cu inventivitate şi dăruire pe orice vreme! BRAŞOV Iată ce ne relatează corespondentul nostru Ion­­icu : In aceste zile decisive pentru soarta producţiei agri­cole, cooperatorii din judeţele Braşov şi Covasna vă­desc iniţiativă în aplicarea celor mai eficace măsuri punerea la adăpost a producţiei obţinute. Cooperatorii din Recea şi Berivoi şi-au făcut glu­gi din sacii din polietilenă şi lucrează tot timpul, chiar dacă plouă, la strinsul şi transportul cartofilor. Ve­cin cu vecin au adus laolaltă vaci, bivoliţe şi alte a­­nimale de muncă, formînd perechi de tracţiune pen­tru toate cele 150 de atelaje existente în comi­nă. S-a reuşit astfel ca de la 18 hectare să se ajungă la 25 hectare cartofi recoltate zilnic. 24 de ore din 24 BUZĂU: Un grafic orar trepidant pe care ni-l înfăţişează corespondentul nostru judeţean C. Zlibuţ: Ora 4 dimineaţa. La cooperativa agricolă „Drumul păcii“ din comuna Padina, judeţul Buzău, s-a făcut primul transport cu porumb şi sfeclă de zahăr. Două tractoare la o remorcă. Peste o oră, căruţele împinse de oameni au şi ajuns la căile de acces unde autovehi­culele preluau recolta. Inginera Victoria Năstase la 5 dimineaţa, îmbrăcată in cisme se trudea să pornească un tractor împotmolit. Era încă întuneric şi ploaia se ascundea — disimulată in broboanele de sudoare ale oamenilor. La fermele Tişiţa, Lăstăriş şi Poligon, aparţinînd de I.A.S. Pufeşti, judeţul Vrancea, agregatele au fost a­­duse, pe punţi de lemn, la locul unde trebuia pregă­tit terenul pentru însămînţarea culturilor de toamnă. Astfel ieri s-a reuşit terminarea insămînţatului cu orz a peste 200 hectare. Tv.+p~s3a«.11o îlfixrare» d­i ale or»nr-»dr*ntivoi MS­neşti, judeţul Vrancea, zeci de hectare de pămint su­prasaturat cu apă. In două puncte „Huruoaia“ şi „Că­prioara“ porumbul părea compromis. Greul muncii de 24 de ore din 24 aici a început. Echipele conduse de Ionică Negoiţă şi Barbuş Tanţa au transportat porum­bul cules în coşuri din mînă în mină pînă la atelajele care aşteptau la marginea tarlalei. 40 de oameni au scos în 72 de ore la lumina becurilor de 75 de waţi recolta a 70 de hectare cultivate cu porumb. Pi- SCRISORI Mihnea Gheorghiu Una dintre îndatoririle elementare ale omului cu oarecare educaţie este de a răspunde cuviincios când i se pune o întrebare, oral sau in scris. Pe mulţi dintre colegii şi contemporanii noştri lumea poate să-i „plictisească“ cu cereri şi întrebări de tot fe­lul, dintre care unele să zi­cem că „îi depăşesc“ , ori sunt greşit adresate, sau sunt prea „delicate“ pentru micul şi anevoiosul lor scaun. Cite „cazuri“ nu sunt ? Dar nu toate sunt irezolubile. Şi oricum ar fi, este inadmisi­bil ca omul care cere sau întreabă ceva, orice, să nu primească răspunsul exact pe care celălalt i-l poate o­­feri in cunoştinţă de cauză şi cu politeţea necesară. Sunt multe instituţii şi persoane ce-mi sunt cunos­cute, care primesc scrisori, din ţară sau din străinătate, şi nu le răspund, din como­ditate şi din năravul, moş­tenit, al birocraţiei noastre cea de toate zilele, al lui „vino miine“ şi ai lui „lă­saţi, tovarăşe, că ştim noi..." Cititorul încadrat în „sec­toarele de resort“ are să-mi răspundă că există birouri speciale care se ocupă de aceste „probleme“ şi că ce­rerile şi sesizările, precum şi unele „sugestii şi propu­neri“ fac obiectul copios al unor registre prevăzute şi cu o schemă de personal care funcţionează conform legii. Noi credem însă că ele, cele mai multe, nu func­ţionează conform legii, iar responsabilul sectoarelor de resort nu ne mai poate con­vinge de autenticitatea bu­nelor sale oficii. Pentru că cetăţeanul a ajuns la con­vingerea că ele s-au de­prins să stea şi să fie puse in mişcare doar intermitent, la un bobîrnac, sau un ghiont, date din afară, ca pendulele cu cuc dezafec­tate. De exemplu, unii dintre noi scriem, mai demult, şi revenim cu neostenită asi­duitate asupra chestiunii mediului de viaţă ambiant, adică asupra protecţiei mun­cii şi vieţii omului in socie­(Continuare in pag. a 5-al ­ Deci, BĂTĂLIA RECOLTEI CONTINUĂ! • REZULTATE DE ULTIMA ORA : CULESUL STRUGURILOR A FOST TERMINAT ÎN JUDEŢELE DOLJ, TELEORMAN, DÎMBOVIŢA ŞI ILFOV • ÎN COOPERATIVELE AGRICOLE DIN JUDEŢELE ARAD, SATU MARE, BIHOR ŞI CONSTAN­ŢA RECOLTATUL CARTOFILOR A LUAT SFÎRŞIT • ÎN JUDEŢELE SATU MARE, ARAD, BIHOR ŞI TULCEA S-A ÎNCHEIAT SEMĂNATUL ORZULUI • MAI SÎNT ÎNSĂ RECOLTE DE STRÎNS IAR PĂMÎNTUL AŞTEAPTĂ SĂMÎNŢA DE GRÎU, ÎN CIUDA INTEMPERIILOR Am criticat, cind am intilnit, unele dovezi de delăsare. Dar, considerăm de datoria noastră să consemnăm şi asemenea fapte care merită din plin elogiul nostru, lată ce transmit corespondenţii României libere Noapte, dar tractoarele sunt pe cîmp TIMIŞOARA Sună telefonul. Transmite corespondentul judeţean I. Medoia. Să transcriem ce ne relatează . Cooperatorii din Lenauheim, români, germani, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi, sunt vestiţi pentru hăr­nicia lor în întreaga ţară. In ciuda timpului ploios din aceste zile ei nu au întrerupt lucrul. Ieri, de pildă, pe hotarele comunei erau peste 500 de oameni, în frunte cu președintele lor — Viorel Uibaru, Erou al Muncii Socialiste, și Ilie Gherdan, primarul comunei. Scurt dialog pe tarla. — La noi a plouat două zile aproape continuu. Dar, cu toate acestea nu am întrerupt lucrul. Avem pro­ducţii bune. Nu-i păcat să fie irosite acum. Ia urmă ? — Cum aţi procedat pentru aceasta ? — In primul rind că toate fermele lucrează din plin. La transporturi, bunăoară, unde nu pot intra tractoa­rele cu remorci sau camioanele, ne-am folosit de că­ruţe. Peste 50 la număr. Dar nici acestea nu pot pă­trunde pînă la grămezile de porumb. Atunci am luat coşurile. Zeci, sute de coşuri cu care transportăm pînă la drum. Oamenii au încălţat cizme de cauciuc. Se lucrează în zi-lumină cu o scurtă pauză de masă, şi aceasta aici, ia cim­p. La Lovrin, jumătate din tractoare lucrează în schim­buri prelungite în timpul nopţii. Toată „suflarea co­munei“ — cum s-a exprimat primarul — este acum angajată direct în bătălia pentru stringerea recoltei. Undeva, stratul de zăpadă este de 15 cm. Oamenii însă lucrează! BACAU : In judeţul Bacău — ne transmite corespondentul nos­tru judeţean C. Azoiţii — de patru zile plouă într-una. Cu toate acestea oamenii au ieşit la lucru pentru a stringe recolta de pe cîmp. La cooperativa din comuna Nicolae Bălcescu, la vie, 60­ de cooperatori lucrau cu sacul pe cap la recoltatul strugurilor. Pină scara (Continuare in pag. a 2-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU însărcinatul cu afaceri a. i. al U. R. S. S. Vineri, 6 octombrie a.c. tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit vineri du­­pă-amiază o delegaţie de mi­neri din Zambia. Delegaţia, din care fac parte R.V.C. Burls, director miner la divizia Chingola. I.D. Mac­Do­nald, superintendent metalurg la divizia Chingola, Paul Chi­­bulu, superintendent al perso­nalului la divizia Chibuluma,­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit pe V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri a.i. al Uniunii Sovietice Edward Simbeye, şef de schimb la divizia Rokana, se afla în ţara noastră la invitaţia adre­sată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei făcute în Zambia în primăvara acestui an. La primire a fost de faţă Bu­jor Almăşan, ministrul minelor, petrolului şi geologiei. Preşedintele Consiliului de Stat s-a întreţinut cordial cu membrii delegaţiei de mineri la Bucureşti, la cererea aces­tuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească, zambieni. Oaspeţii au exprimat calde mulţumiri pentru invita­ţia de a vizita România. In timpul convorbirii s-a eviden­ţiat utilitatea contactelor şi schimburilor de experienţă din­tre colective de mineri din cele două ţări, ca o contribuţie la mai buna cunoaştere reciprocă, la întărirea prieteniei româno­­zambiene, a cooperării interna­ţionale. O delegaţie de mineri din Zambia Directorul Centrului de informare al O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, în după-amiaza zilei de 6 octombrie, pe Sayed Abbas Chedid, directorul Cen­trului de informare al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite la Bucu­rești, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, desfășurată intr-o atmosferă cordială. 15-24 octombrie 1972. TÎRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI LA A DOUA EDIŢIE R­OMÂNIA-participare de prestigiu La 15 octombrie 1972, se des­chide Tîrgul internaţional­ Bu­­cureşti. Actuala ediţie a aces­tei importante manifestări se înscrie in acţiunile întreprinse de ţara noastră pentru dezvol­tarea relaţiilor comerciale cu toate ţările lumii, pe baza principiilor de colaborare şi cooperare promovate cu consec­venţă de România socialistă, principii ce călăuzesc perma­nent politica externă a partidu­lui şi statului nostru. Atenţia deosebită pe care o acordă industria noastră con­structoare de maşini acestei importante manifestări, rezultă în primul rind din multilatera­la şi masiva sa participare. Pe o suprafaţă de circa 30. 000 m­ p. din care 8 000 m.p. în pavilioane acoperite, vor fi prezentate mai mult de 1.200 exponate. In pa­vilionul central al complexului expoziţional de la Piaţa Scân­teii vor fi expuse maşini-unelte, maşini-agregat, subansamble şi piese de instalaţii complexe, maşini electrice, calculatoare electronice, precum şi nume­roase exponate ale radioteh­niciî şi ale moranirii fîr»p 'Pp platforme exterioare vor fi pre­zentate noile realizări ale in­dustriei de mijloace de tran­sport, de utilaj petrolier, uti­laj chimic, de construcţii şi echipamente agricole. Multe dintre exponatele prezentate constituie noutăţi tehnice rea­lizate pentru prima oară în ţară. Agregate cu operaţii com­plexe vor fi în funcţiune şi vor Ing. Gh. Boldur adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini demonstra capacitatea tehnică modernă a uzinelor construc­toare de maşini din România. Vizitatorii vor avea, astfel, prilejul să cunoască îndea­proape progresul realizat de uzinele noastre în aceşti doi ani care au trecut de la ediţia precedentă a Tirgului interna­­ţional­ Bucureşti, a posibilităţi­lor crescinde pentru îmbogăţirea nomenclatorului de export cu Produse „care se cer“. Prezen­ţa în standurile tirgului a „engineeringului românesc“ oferă de asemenea posibilităţi de export pentru licenţe, docu­mentaţii, proiecte şi alte acti­vităţi ale creaţiei inginereşti din România. Este cunoscută, în acest sens, creşterea ponderii exportului de maşini şi utilaje, în cadrul volumului total de export al ţării noastre. In 1975, de pildă, exportul de maşini şi utilaje va atinge 29 la sută din totalul ex­portului românesc. Această mu­taţie în structura exportului nostru este pe deplin posibilă, şi Tîrgul internaţional — Bucu­reşti constituie un bun prilej pentru ca numeroşii parteneri de peste hotare care şi-au anunţat prezenţa, să cunoască mai bine oferta industriei con­structoare de maşini din Româ­nia şi să fie astfel încheiate tranzacţii importante, reciproc avantajoase, nu numai pentru anul 1973, dar şi pentru perioa­da următoare, întreprinderile de comerţ exterior din ministerul nostru au pregătit toate condiţiile pen­tru tratativele ce vor avea loc. In incinta tirgului se vor afla în toată perioada desfăşurării sale cadre din conducerea aces­tor întreprinderi, însoţite de un aparat comercial competent, care vor sta la dispoziţia parte­nerilor noştri de peste hotare pentru a facilita convorbirile şi a face ca aceste contacte să fie cit mai fructuoase. Cu aceste ginduri aşteptăm cu încredere deschiderea ma­rei competiţii tehnice a anului 1979 T­HK­TTT TVTCDV A­TT­ONAL-BUCURESTI. In pag. a 3-a, reportajul „EX­PONATELE ROMANESTI IN AVANPREMIERA“. în dezbaterea deputaţilor Marii Adunări Naţionale CUM SE APLICĂ LEGEA CANTINELOR-RESTAURANT Ieri, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale a avut loc şedin­ţa Comisiei permanente pentru consiliile populare şi adminis­traţia de stat a M.A.N. A fost analizat modul în care se aplică legea cantincior-restaurant, a­­doptată de M Marea Adunare Na­ţională în cursul anului trecut. Dezbaterile s-au desfăşurat pe marginea unei ample documen­taţii, realizate prin acţiunea de control a deputaţilor Marii A­­dunări Naţionale, organizată în 22 de judeţe, cu participarea u­­nor specialişti, precum şi cu sprijinul larg a sute de cetăţeni — deputaţi judeţeni, munici­pali şi orăşeneşti, salariaţi din întreprinderi şi instituţii. Una dintre concluziile princi­pale ale acestui control — au a­­rătat deputaţii în timpul discuţi­ilor — este faptul că, deşi a trecut mai bine de un an de la votarea Legii cantinelor-restau­­rant, există încă numeroase im­perfecţiuni în felul cum se apli­că. Este adevărat — s-a subli­niat în dezbateri — că, după a­­plicarea legii, salariaţi ai unor unităţi socialiste, cum sunt Uzina de fire sintetice de la Iaşi, sau I.A.S. Nazarcea pentru a da numai două exemple, au putut profita de îmbu­nătăţirea simţitoare a ser­virii în cantinele-restaurant. To­tuşi, la multe dintre cantinele­­restaurant controlate,­ pentru masa de prînz este folo­sită mai puţin de jumătate din capacitatea de servire a unită­ţilor respective. Cauza interesu­lui scăzut al salariaţilor, oglin­dit în această statistică, rezidă în principal in faptul că respec­tivele unităţi de alimentaţie n-au reuşit încă să se impună ca nişte forme rapide şi moder­ne de satisfacere a cerinţelor cetăţenilor, asigurîndu-le toate avantajele preconizate de noua lege. Argumentînd, deputaţii au prezentat situaţii cum sunt acestea : la Fabrica de ci­ment din Fieni există serioa­se lipsuri privind diversificarea mîncărurilor şi asigurarea unor meniuri dietetice ; la Fabrica de ciment din Medgidia, ca şi în alte părţi unde lucrează mulţi tineri nefamilişti, nu se face sim­ţită preocuparea pentru asigura­rea de cel puţin trei mese zil­nic ; la uzina de anvelope „Victoria“ şi în alte unităţi se produc aglomeraţii la mesele de prînz, întrucît n-au fost fixate programe corespunză­toare schimbului; la Combinatul chimic Făgăraş sau la Fabrica de parchet Homorod starea de igienă a bucătăriilor, sălilor de mese, spaţiilor de depozitare este precară ; în zona industria­lă Palas, cantinele nu sunt situ­ate în apropierea locului de muncă al salariaţilor, astfel că aceştia renunţă să le frecvente­ze ; la Şantierul naval Galaţi, precum şi în alte unităţi, nu se vînd produse tip „gospodina“ ; în multe locuri, grija pentru în­fiinţarea de secţii anexe a can­­tinelor-restaurant, în vederea aprovizionării cu carne, lapte, zarzavaturi este destul de re­dusă. Există deficienţe şi mai criti­cabile. Una din ele ar fi, bunăoară, lipsa de preocupare pentru înfiinţarea de cantine — cum e situaţia inadmisibilă de la Combinatul siderurgic Galaţi. O alta este chiar deformarea sensului legii, constatată, de pil­dă, la unităţi industriale cum sunt „Steaua Roşie“ din Sibiu sau Uzina mecanică de material rulant din Paşcani, unde se pretind consumatorilor preţuri aproximativ mai mari decât va­loarea alimentelor folosite, cu toate că legea stipulează limpe­de că în activitatea cantinelor­­restaurant nu se planifică bene­ficii, toate sumele ce se adună aici servind exclusiv pentru îm­bunătăţirea mesei salariaţilor. Faţă de aceste constatări, depu­taţii şi-au exprimat părerea că multe comitete executive ale consiliilor populare locale, pre­cum şi unele organe sindicale nu au respectat prevederile le­gii, care le fixează sarcini pre­cise privind buna organizare a cantinelor-restaurant. privind Graziela Vântu (Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşului ERICH HONECKER Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania Tovarăşului WALTER ULBRICHT Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane Tovarăşului WILLI­STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane BERLIN Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socia­liste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adre­săm dumneavoastră. Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, precum şi tuturor cetăţenilor Republicii Democrate Germane, cele mai cordiale felicitări şi un salut frăţesc cu ocazia celei de-a XXIII-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane. Poporul român se bucură sincer de succesele importante obţi­nute de oamenii muncri din Republica Democrată Germană, sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania, în îndeplinirea sarcinilor stabilite de Congresul al VllI-lea al P.S.U.G., în vederea făuririi societăţii socialiste dezvoltate. Partidul Comunist Român, guvernul ţării noastre se pronunţă cu toată hotărîrea pentru participarea nestingherită a R.D. Ger­mane la viaţa internaţională, pentru recunoaşterea ei de către toate statele, pentru admiterea ei în O.N.U. şi în celelalte orga­nisme internaţionale. Constatînd cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi solidaritate frăţească statornicite între P.C.R. şi P.S.U.G.d intre Republica So­cialistă România şi Republica Democrată Germană, cunosc o evo­luţie ascendentă, ne exprimăm convingerea că raporturile tovără­şeşti de colaborare multilaterală dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta şi adinei continuu, pe baza Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat anul acesta la Bucureşti. P.C.R. şi guvernul Republicii Socialiste România vor acţiona şi în viitor pentru întărirea prieteniei şi alianţei dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comu­niste internaţionale, al cauzei păcii în Europa şi în lume. Cu ocazia sărbătorii naţionale, vă urăm dumneavoastră, stimaţi tovarăşi, tuturor oamenilor muncii din Republica Democrată Ger­mană, noi succese in opera de construire a socialismului, de în­florire multilaterală a patriei. Nicolae Ceauşescu Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next