România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)
1973-03-23 / nr. 8837
VITRINA CÂRTIIA. E. Baconsky: Panorama poeziei universale contemporane Cred că sînt 18 ani de cînd, în revista Steaua, apăreau, fără titlu radiofonic de mai tîrziu („Meridiane lirice“), portrete ale marilor poeţi ai lumii, exemplificate prin tălmăciri şi purtînd semnătura lui A. E. Baconsky. Timp de 18 ani aşadar, în afara propriilor volume de poezie şi proză, liricul şi eseistul de marcă a studiat, triat, tălmăcit, apoi convocat in această panoramă, 100 de poeţi care aparţin prin biografie, dar mai ales prin poezia lor primei jumătăţi a veacului XX. Căci dacă unii dintre ei au murit înaintea apusului de secol XIX, mesajul lor, aproape ori total ignorat în timpul vieţii, e actual abia în cel, următor (caz evident la Emily Dickinson, ale cărei peste 1 700 poeme au apărut postum şi treptat, stîrnind valuri exegetice abia după primul război mondial). Panorame de poezii au mai apărut în Europa, ba chiar şi un Muzeu al poeziei moderne, alcătuit de Enzensberger, la care au lucrat cîţiva din cei mai buni tălmăcitori germani, şi îu ramele căruia se urmăreau inteligent nişte încrengături de atitudini lirice , un muzeu foarte interesant al pieselor, al exemplificărilor de excepţie, din care absentau, probabil şi din pricina unor traduceri imperfecte, cîţiva poeţi universali de prim rang. Cartea, ori mai bine-zis tomul de 800 de pagini al lui A. E. Baconsky , e o panoramă nu a fragmentelor disparate, ci a poeţilor. Se poate ca, in afara celor perindaţi înaintea ochilor noştri, să mai existe nume ce ar fi putut intra de drept alături de convenţionallimitativă sută, dar cum spune autorul, el are cel puţin consolarea că, dintre cei prezenţi, nici unul n-ar fi putut lipsi, fără ca imaginea de ansamblu să fie afectată. Pentru că toţi sînt intr-un fel ori altul „fii ai secolului“, în locul ordinii cronologice. Baconsky a ales convenţia neutră a intrării lor alfabetice sub reflectoare sau pe ecran. Continuînd comparaţia cinematografică, am spune că, deschizînd cartea, ne e dat să asistăm la un serial, la gala marilor stele de pe firmamentul liric al primii jumătăţi de veac, în care intră cu egală strălucire poeţi scriind în limbi de circulaţie universală (franceză, rusa, germana, engleza, într-un fel şi spaniola, pricepută pe două continente), ca şi marii lirici ai popoarelor mici, cu graiuri de o circulaţie restrînsă (italieni, greci, suedezi, români, polonezi, maghiari, sîrbi, croaţi, cehi, bulgari, finezi, nordici, turci), fără de care firmamentul de care vorbeam mai sus ar fi fost incomparabil mai puţin strălucitor. Portretele înseşi sunt, de o conciziune, un spirit sintetic asemănător unei monturi de pietre preţioase. Pentru a respecta ordinea alfabetică, cităm cîteva exemple edificatoare : Ady e „poetul de emanaţie luciferică pentru care existenţa înseamnă ardere accelerată“. Bacovia, „cel mai modern poet român din prima jumătate a secolului şi unul din precursorii europeni ai celor mai noi tendinţe din literatura universală de azi“ . Brecht , a cărui artă e dominată dre aversiunea împotriva recuzitei, scrie „o poezie simplă, aspră... într-o epocă de eleganţă alexandrină“ . Dino Campana e „un posibil Trakl italic“ , Esenin, poetul care „ar fi rămas un bucolic modern şi agreabil fără dimensiunea revoluţiei“ ce a dat profunzime şi o tensiune poeziei sale. Fireşte exemplele s-ar putea multiplica. De notat că, in mai fiecare portret e concentrat un micro-roman biografic, cu, nu odată, accente patetice. Uneori biografia se citeşte ca un roman palpitant : aşa se intîmplă cu cele trei ipostaze ale lui Fernando Pessoa, care a publicat sub trei nume, convingîndu-şi în timpul vieţii cititorii că ar fi existat trei poeţi distincţi. Cite despre traducerea însăşi ea are o calitate esenţială : poemele par scrise de-a dreptul In româneşte. Tălmăciţi de un singur om, cei 100 de poeţi nu seamănă între ei, îşi păstrează individualitatea proprie, ceea ce reprezintă mai mult decit un tur de forţă. Iar una din marile nepreţuitele calităţi ale echivalentelor e firescul cu care se insinuiază rima. Ca şi în propriile scrieri, A.F. Baconsky nu comite niciodată crime poetice de dragul rimei. Iată cum sună, de exemplu una din cele aproape 600 de poezii pe care le poate găsi în carte iubitorul de versuri, „Cornul de vinătoare“ al lui Apollinaire : „Povestea noastră-i mîndră, întunecată,/Şi tristă ca o mască de tiran —/ Nici întîmplări, nici drame nu se-arată /.../Să trecem daci, căci toate-s trecătoare,/Mă voi întoarce-adeseori în gind./ /O, amintirea-i corn de vînătoare/ Al cărui sunet moare-n vînt“. O carte la care se întoarce in nenumărate rînduri lectorul. Un tom care îmbogăţeşte poezia românească, încetăţenind mici lire universale, dar care concomitent situează pe cei patru uriaşi născuţi pe acest pămînt în cartografia, în cronologia liricii mondiale. Veronica Porumbacu PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „COPILUL SĂLBATIC“ Fapt autentic petrecut in secolul al XVIII-lea, încercarea de recuperare a unui copil sălbăticit 11 interesează acum pe Truffaut, din raţiuni care îmi scapă Privirea aruncată asupra singularului caz se vrea obiectivă şi este chiar, numai că metodele educative din îndepărtatul secol sînt preluate de Truffaut cu o îneîntare ce uimeşte. Amintirile şi notaţiile ştiinţifice, aparţinînd doctorului Itard, transpuse cu aplicaţie, rămîn ceea ce sînt impresii despre un caz, fără ca autorul transpunerii cinematografice să-şi justifice interesul sau să-şi exprime atitudinea Deşi datată precis 1798, întîmplarea este desprinsă de contextul istorie. Înlocuit doar de cîteva imagini rustice şi cîteva crinolina pariziene afectîndu-se puţine minute în jurul fenomenului Această desprindere de lumea înconjurătoare contribuie la senzaţia de experiment izolat, pus în imagini cu sobrietate, dar fără elan. Truffaut, cel care îşi punea neliniştitoare întrebări referitor la educaţie in ,,400 de lovituri", adoptă cu o senină detaşare un sistem, depăşit şi neînteresat Atîta timp cit in situaţia limită, ipotezele rămîn neanalizate soluţia Itard socotită infailibilă, contribuţia scenariştilor se reduce la corecta transcriere în plus. Truffaut ne apare de o modestie desăvârşită. Sobru, corect, fără elanuri inventive. Răbufnirile de sensibilitate, este drept, ne amintesc de un Truffaut de care el însuşi pare a fi uitat. „COWBOY“ Dacă mulţi dintre spectatorii atraşi de titlu, după care s-ar bănui impresionante aventuri cu stupinii preeriilor, se pot declara nemulţumiţi, cei atraşi de adevărata poezie dură a acelor meleaguri vor vedea un film de îndrăgit. Atmosfera aparte, dată de înseşi întâmplările şi eroii filmului, este ca o breşă în tot ce am văzut in ultimele pelicule de gen. Eroii sunt doi bătrini — un fermier şi un bucătar - şi cîţiva copii care vor fi cîndva cowboy De fant, tocmai drumul de la cartea de gramatică la puşca ce pedepseşte crima, va fi urmărit de Mark Rydall Copiii care trec prin muncă, oboseală, primejdie, care văd moartea (ce nu-i ocoleşte nici pe ei) şi răzbună în numele dreptăţii, au devenit bărbaţi în scurtul răstimp cit se parcurg 400 de mile Nu sînt lăsate de o parte nici emoţia, nici umorul, şi nimic din ce face poezia acelor îndepărtate vremuri, dar permanenta măsură în toate, faptul că nu se face abuz de spectaculos, transformă banalele întîmplări într-o caldă naraţiune despre prietenie şi maturitate greu cîştigate. Florica lehim Noi filme documentare Aniversării unui sfert de veac de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie In ţara noastră creatorii de la studioul .Alexandru Sahia“ îi consacră filmul documentar .Răspunderea stăpînilor“ Regizorul Alexandru Boiangiu îşi propune să transpună ne peliculă mărturiile unor participanţi la importantul eveniment din istoria poporului romăn ..Gheorghe Petraşcu“ se intitulează filmul dedicat apreciatului pictor, reprezentant de seamă al artei romăneşti contemporane Filmul a cărui regie este spmnată de Mina Behar oferă un prilej de întîlnire cu opera artistului, evidenţiază contribuţia sa la dezvoltarea plasticii şi culturii naţionale La rîndul său, regizorul Mirel Ilieşu va reda în film momente semnificative din viaţa şi creaţia unui alt mare artist român, sculptorul Dimitrie Paciurea Pe genericul celor două filme în Minim numele operatorului Doru Segal Pentru iubitorii de sport, colectivul aceluiaşi studio a pregătit pelicula „Jubileul Clubului Rapid“ Prezentînd diverse aspecte de la competitiile interne si internationale, regizorul Eugen Popiţă şi Constantin Teodorescu — autorul imaginii omagiază activitatea desfăşurată de clubul bucurestiar de-a lungul celor 50 de ani de existenţă (Agerpres) % UNA PE ZI de MATTY - Nu te supăra, dar am impresia că vinul dumneavoastră se bucură de un ușor surplus hidrologic... Pagina a 2-a — 23 martie 1973 între 28 martie — 3 aprilie Festivalul dramaturgiei româneşti in Uniunea Sovietică Intre 28 martie—3 aprilie, în Uniunea Sovietică va avea loc Festivalul dramaturgiei româneşti. In peste 50 de teatre dintr-o serie de importante centre culturale ale Uniunii Sovietice au fost puse in scenă piese ale scriitorilor noştri clasici şi contemporani. Printre cele 20 de lucrări figurînd în festival se numără ,,Chiriţa in provincie“ de Vasile Alecsandri, „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale, „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, Tache, Ianke şi Cadîr“ de Victor Ion Popa, ,Gaiţele" de Al. Kiriţescu. ..Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu, „Titanic Vals“ de Tudor Muşatescu, „Hanul de la răscruce“ de Horia Lovines... „Opinia publică“ de Aurel Baranga. . Simple coincidenţe“ de Paul Everac. Cu acelaşi prilej în zilele de 4 şi 5 aprilie va fi organizat un simpozion intitulat ,,Tema contemporană în teatrul socialist“, iar la 6 aprilie o dezbatere asupra creaţilor evidenţiate în cadrul acestei ample manifestări artistice şi asupra rezultatelor acesteia. La festival va participa o delegaţie de oameni de artă şi cultură români. O manifestare asemănătoare va avea loc in luna mai în ţara noastră, cînd teatrele româneşti vor găzdui Festivalul dramaturgiei ruse şi sovietice (Agerpres) Poluarea non-stop! Non-stop — şi olfactivă şi sonoră, este poluarea oferită de Autobaza I.T.B. din str. Galaţi. Sub ferestrele apartamentelor situate pe şoseaua Stefan cel Mare, se află atelierul de vopsitorie pentru autocamioane, care lucrează in două schimburi, de la cele 6 la 22 şi de cele mai multe ori, in aer liber. Drept care jeturile de vopsea infestează permanent aerul înconjurător. In plus, autovehiculele sunt curăţate printr-o bătaie Straşnică cu vergelele de fier — „canonada“ atelierului de vopsitorie combinindu-se cu cea a atelierului de tîmplărie şi cu „tunetele“ venite dinspre halele mecanice şi de la cursele de probă Şi dacă e „non-stop“ ziua — la fel e şi noaptea, datorită zecilor de taxiuri care vin şi pleacă, rotindu-şi ameţitor fazele lungi ale farurilor şi claxonînd strident. Acţiunea se petrece in torentele de lumină ale puternicelor surse de iluminat, instalate in diferite puncte ale curţii autobazei. Aşadar, sunt non-Stop încălcate cele mai elementare norme privind protecţia mediului înconjurător ! Şi totuşi o soluţie trebuie să existe — de pildă să i se găsească autobazei un amplasament in afara razei ultrapopulate. (C. PREDA). Vechi ceferist Ion Despina din Prundeni, aflat cu treburi prin zona stafiei Zăvideni, a observat o porţiune de circa 22 cm ruptă din linia ferată principală. S-a uitat la ceas şi, ca un vechi ceferist, şi-a dat seama că in scurt timp trebuie să treacă personalul 2010 Sibiu-Bucureşti. A alergat imediat la acarul Virgil Stanciu, la impiegatul de mişcare St. Zăuleţ şi, cu ajutorul unor cetăţeni care erau intîmplător prin preajma staţiei, au reparat imediat linia. Personalul a trecut, ca şi cină nimic nu s-ar fi intimplat (V. LAZAR — coresp. R.I.). Paznicul păzea Mihoţii La întreprinderea „Victoria" din Timişoara a avut loc un proces public, în care inculpaţii erau foşti salariaţi ai fabricii: Mihai şi loan Rădulescu, Ioan Oprea, Emil Lino Constituiţi în bandă, ei furau noaptea — o dată 30 de perechi de pantofi, altădată 63 bucăţi de piei de viţel (valoare 22 000 lei), a treia oară 430 metri fete mese etc. Cum au reuşit să scoată din fabrică aceste produse ? Simplu — una din porţi era „păzită“ chiar de Valeriu Crişmariu. Cu alte cuvinte, paznicul păzea... hoţii. Pentru această „pază" a primit patru ani şi 6 luni închisoare, iar ceilalţi — in ordinea gravităţii faptelor — pedepse ajungind pină la 6 ani închisoare (I. MEDOIA, coresp. R.l.). De ce se încalcă măsurile ? In judeţul Teleorman a fost o consfătuire judeţeană privind îmbunătăţirea circulaţiei rutiere, urmată de măsuri şi de instituirea unui riguros regim de parcare a autovehiculelor de stat. La citva timp după consfătuire, Serviciul de circulaţie a făcut un control, constatind că 53 autocamioane, 25 tractoare şi un autoturism parcau in alte locuri decit cele stabilite de conducerile unităţilor Cele mai multe aparţin autobuzelor : Videle, Alexandria, Roşiorii de Vede. Schelei de extracţie petrol Videle. Trustului I.A.S Roşiorii de Vede. S.M.A Dobroteşti. S.M.A Ciolăneşti, T.M.B. Alexandria şi cooperativele agricole Sirbeni Nanov, Licurici Plosca şi Ciocăneşti. Deci, din nou se favorizează indisciplina , care, uneori, generează şi abuzuri. Iată numai cîteva exemple : şoferul Preda Marin, de la C.A.P „Octombrie Roşu“ din comuna Bogdana, a fost găsit transporter mobilă şi nisip pentru interese particulare Şoferul Văetuş Ion, de la C.A.P. „Conţeşti", a fost depistat conducind autocamionul in comuna Smirdioasa, pentru a face plinul unei butelii de aragaz. Soare Benedict, conducătorul unui tractor al I.A.S Roşiorii de Vede, făcea curse particulare cu tractorul in comuna Mihăileşti etc. Ce părere au conducătorii întreprinderilor respective, care au participat la acea consfătuire, despre felul in care se aplică practic măsurilor lor . (Lt. col. M. ROŞIORU) Preţul oilor furate ! Talentat cioban ! Intr-o singură noapte şi-a făcut rost de o turmă mare, fără să cheltuiască un sfanţ ! Cum 7 Mai intii a colindat prin mai multe localităţi din ţară, şi a fost in mai multe rânduri la închisoare apoi Dumitru Tartuflea s-a aciuit temporar in Orăştie. A „sondat“ terenul, s-a autodeclarat cioban la „I.A.S“ şi, deşi n-avea „portofoliu“, a luat de la un cetăţean 4 oi ca să le pască împreună cu turma sa. Numai că el, personal, n-avea turmă. Aşa că intr-o noapte, a intrat in grădina lui Ioan Stiro din Orăştie, a luat 46 de oi pe care le-a decretat ale lui, apoi le a minat pină in judeţul Caraş-Severin, unde le-a vindut. Preţul a 6 ani de închisoare. (I. COJOCARU — coresp. R.I.). Un laş şi apărătorii săi Şoferul Constantin Terente era cunoscut la Iaşi ca as al vitezei şi al curselor clandestine. Tocmai de aceea Secţia auto C. F.R. din localitate i-a desfăcut contractul de muncă. Şi el s-a mutat la Competrol Iaşi : curse lungi, în timp record, viteză excesivă şi nici un reproş Si ceea ce rezultă din asta, s-a intimplat, intr-adevăr, C. T a făcut un accident care s-a soldat cu moartea unui om. Laş şi fără omenie, C. T. a părăsit locul accidentului, lăsindu-şi victima în plină noapte, pe șosea, fără nici un ajutor. Că el este un om josnic nu încape nici o îndoială — dar faptul că, odată ajuns la garaj, C. T. a fost ajutat de colegi să înlăture urmele accidentului — apare cu totul straniu ! Straniu că D. Tributen. Gh. Plaga. D Stoica. Gh. Pantiru D. Ababei, intelegînd deformat ideea de colegialitate“, au acceptat să acopere fapta inumană a lui C . Lipsa lor de conştiinţă civică ar trebui să dea de gindit conducerii întreprinderii... (GH. CARAGIU, coresp. R.l.). Rubrică redactată de Pia Rădulescu CIVICA Nostalgicul Braşov Pop Simion Un arhitect inimos lansează patetic fi îndurerat întrebarea : cine nu iubeşte Braşovul ?! Numele lui este Dan Cristescu şi imi place să-l notez in spaţiul rubricii noastre, ca pe un aliat de opinie civică. Pentru ce militează el ? Cere, de un fir de ani încoace, cu argumente clarisime şi gindire lucidă, ceea ce e firesc să ceară orice conştiinţă brafoveană: restaurarea valorilor medievale ale burgului, spre a-l iubi fi mai mult. Iubind Brafovul memorial, iubim propria noastră memorie, temelia pe care edificăm prezentul. Pină una alta, lucrurile stau astfel: ne extaziem pentru extraordinara (nemaipomenita) „faţă“ a Braşovului şi, în consecinţă, o recomandăm prin gest reflex tuturor. Lucru bun şi frumos. Dar actualul „centru medieval“ al Braşovului este o palidă şi foarte îndepărtată copie a a ceea ce — potenţial — este şi trebuie să devină prin minime cheltuieli şi travaliu ştiinţific, de corectare a unor erori. Din păcate toate acestea întîrzie. Fon,dul autentic medieval al Braşovului este pindit de improvizaţie şi sporturi. Restaurare. in adevăratul înţeles al cuvîntului, prin aducerea edificiului la forma iniţială, a avut loc doar in cazul actualului restaurant „Cerbul carpatin“ şi, in prezent, se consolidează fabulosul monument gotic care este Biserica Neagră, unde audiem concerte de orgă. In rest, nu vrea avem cu ce ne lăuda. Rigoarea şi spiritul prevăzător sunt ca şi inexistente. Istoria ne spune că parterele clădirilor din centrul vechi (piaţa 23 August) erau exclusiv in arcadă. Puzderia de magazine instalate acolo in vremea din urmă au distrus arcada, punind în loc banalul dreptunghi al vitrinei. Cartierul Şchei, nucleu fundamental de vechime şi expresie braşoveană, încă nu a devenit ceea ce mi se pare elementar să devină: un Parthenon braşovean lesne accesibil, inclus în circuitul turistic de anvergură. De peste un deceniu se produc fluvii de studii, schiţe, planuri, ipoteze şi consideraţiuni privind valorificarea fondului medieval, printr-o operă — nu prea costisitoare dar de ansamblu şi largă viziune — în care să triumfe autenticul, inteligenţa şi bunul gust. Două sunt liniile paralele ale acestei acţiuni Primo, să redăm pe porţiuni întregi „masca“ veche a oraşului, restaurind frontul edificiilor care grăiesc prin ele insele şi, secunde, să lucram inlăuntrul clădirilor, asanind din unghiul confortului, neconditionind cu uneltele civilizaţiei interioarele, refăcînd astfel climatele de odinioară, care să devină pentru oaspeţi o „marfă“ de turism inestimabilă. Locuinţe de tip romantic s-ar putea amenaja la tot pasul: în patrulaterul bine ştiut al pieţii centrale, jur împrejurul Bisericii Negre, pe artere conservate stilistic (7 Noiembrie, Republicii) etc. Tot astfel, aura glorioaselor bresle braşovene trebuie repusă in drepturi, întru splendoare şi bucuria noastră greu de găsit în alte locuri : armurieri, ţesători, olari, curelari, iconari, pălărieri pot fi reaşezaţi în proverbialele lor ateliere de meşteşugărie, spre a lucra acolo sub privirile trecătorilor, adevărat spectacol pentru ochiul avid să privească in trecutul de faimă al acestui oraş care a fost prin excelenţă, de atracţie şi nepot. Gablonzeria unor secoli apuşi ar putea redeştepta gustul şi pasiunile contemporanilor mei. Toate aceste reamenajări n-ar fi un rap de ţară. Am refece astfel farmecul de altădată şi, paralel, nostalgicul Braşov, încă nu-i vrea tîrziu. Cu un plus de imaginaţie, interes şi osteneală această mică şi mare fericire poate fi servită pe tanc. Nu-i utopie ori alocuţiune de poet in tot ce spun e apel la o reîntoarcere spre izvoare, spre autentic, spre celula genetică, spre măreţia petrelor străbune, pentru a spori astfel măreţia actuală şi cea viitoare. Se poate începe cu mai modest, cu mai puţin, insă cu o limpede viziune a întregului şi, mai ales, cu o perseverenţă netulburată de fluctuaţii si conjuncturi spre a ne reinstala cu toată inima şi definitiv in acest univers nepereche Deocamdată, Braşovul . In alte scrieri vom putea comenta alte vetre şi avuţii ale medievalului românesc, care aşteaptă să fie recâştigate pe orizontală şi verticală, intru fond şi formă, întru autentic şi plenitudine expresivă, intru har inventiv şi durată, trăsături de esenţă ale civilizaţiei româneşti. Evenimente editoriale a 300 de ani lui Dimitrie împlinirea a 300 de ani de la naşterea omului de cultură român, de renume european. Dimitrie Cantemir — eveniment marcat in calendarul UNESCO pe anul 1973 — constituie şi un eveniment editorial, cu prilejul împlinirii de la naşterea Cu acest prilej, in colecţia „Oameni, iluştrii“ a editurii „Albatros“ a apărut o monografie purtînd semnătura lui Constantin Măciucă interesantă prin investigaţia întreprinsă asupra omului şi operei acestui reprezentant al spiritualităţii româneşti. Se află de asemenea în curs de tipărire, la Editura Academiei, primele două volume din seria de „Opere complete ale lui Dimitrie Cantemir, redactate sub îngrijirea lui Virgil Cândea. Glosarul, indicii de termeni, ilustraţiile, stampele de epocă, portretele autorului vor spori valoarea documentară şi ştiinţifică a acestei ediţii. Dintre lucrările scrise de Cantemir în limba latină, „Descriptio Moldaviae“ va apare atît în româneşte, într-un volum separat, tipărit la Editura „Minerva“, cit şi într-o ediţie bilingvă româno-latină, la Editura Academiei, redactată sub egida Societăţii de studii clasice. Introducerea, notele şi glosarul poartă semnătura lui Dionisie Pippidi, iar traducerea aparţine lui Gheorghe Guţu. In seria ,,scriitori români“ a Editurii „Minerva“ se află sub tipal „Viaţa lui Constantin Cantemir“ — scrisă de fiul său — frescă a curţii şi boierimii moldoveneşti din secolul al XVII-lea (Agerpres) Sub egida Consiliului judeţean Buzău al Frontului Unităţii Socialiste Brigii ştiinţifice formate din specialişti in hidroamelioraţii BUZĂU (coresp. R.I. - C. Zlibut) Comisia de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, de pe lingă Consiliul judeţean Buzău al Frontului Unităţii Socialiste, a organizat brigăzi ştiinţifice care se deplasează în comunele judeţului, răspunzînd fie cererii locuitorilor satelor, fie unor situaţii în care sprijinul lor este necesar. Astfel, o brigadă de specialişti in hidroamelioraţii a poposit zilele acestea în cîteva comune ale judeţului, dînd lămuriri în legătură cu acţiunile legate de evacuarea excesului de umiditate creat în urma zăpezii abundente. Explicaţiile au fost însoţite şi de prezentarea unor filme documentare pe aceeaşi temă de agenda de lucru a comisiei judeţene de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, figurează şi alcătuirea de brigăzi ştiinţifice din medici, jurişti, economişti şi ingineri viticoli etc. ,România libera“ Primarii şi controlul obştesc In comunele şi satele judeţului Sibiu au fost organizate aproape 300 echipe de control obştesc , ele însumează peste 1 300 de membri — ţărani cooperatori, gospodine, învăţători, medici, ingineri, etc. — oameni care îşi consacră timpul liber misiunii de a veni, prin controalele efectuate periodic, in sprijinul bunei serviri a cetăţenilor. Am stat de vorbă cu cîţiva primari pentru a vedea cum se preocupă de sprijinirea controlului obştesc in comunele lor. La Sadu, discutăm cu primarul Simion Hăuş. — Cum colaboraţi cu controlul obstesc ? Ce ne putem spune despre controalele efectuate, despre eficienţa lor ? — In comună sunt cinci echipe de control obştesc si sínt supuse controlului 31 unităti : magazine, căminul cultural, biblioteca, cabane turistică, internatul scolii, grădiniţa, oficiul postal etc. O copie a procesului-verbal, cu constatările făcute, se află la consiliul popular, ceea ce permite comitetului executiv şi mie, în calitate de primar, să urmăresc cum conducerile unităţilor vizate îndeplinesc propunerile echipelor de control obştesc. Se fac propuneri utile. Frigiderul cofetăriei a fost găsit, defect iar unitatea fără draperii la geamuri. Acum frigiderul funcţionează, iar draperiile sunt la locul lor S-a sesizat apoi că instalaţia de apă la complexul cooperatist şi la bufet, nu funcţionează. Acum există apă. S-a constatat că brutăria din comună nu produce nume de calitate. S-a revizuit tehnologia şi calitatea aripii s-a îmbunătăţit. La grădiniţă s-a pus un mai mare accent, pe igienă, la nostăne un orar mai amrontat de nevoile oamenilor. În toate domeniile, echinele de control obscese constituie un ajutor real pentru consiliul popular. Pentru a îmbunătăt,’ munca eehmrior de control obştesc. Consiliu] comunal al Fren*ului Unită*,', Socialiste se ocupă cu .regularitate de instruirea lor, cu sn-Binui unor tovarăşi din inspecţiile de specialita*e, Tn fărmaciu vizităm mai întîi unitătite supus“ controlului. La magazinul ..Mobila“, ultimul control datează din 28 august 1972, cînd echipa alcătuită din Anton Kailan și Alexandru Cojocaru, a sesizat umezeala mare din depozit. —. ceea ce periclita calitatea produselor — și a propus ridicarea nivelului pardoselii Dar nimeni n-a luat nici o măsură până acum. Intervenţii eficiente au făcut echipele, anul trecut, la creşa întreprinderii „Firul roşu“, din localitate : s-a rezolvat problema aprovizionării cu apă la etajul II, s-au introdus grătare din lemn în spălătorie etc. Nu am reuşit insă să dăm de nici o urmă a prezenţei controlului obştesc la cofetărie, la dispensarul medical, la cantina-restaurant, în celelalte Unităţi de servire a cetăţenilor din Tălmaciu. Cu aceste constatări de pe teren, intrăm în biroul primarului Stelian Ionescu. — Ce ştiţi despre activitatea echipelor de control obştesc din comuna dv. ? Primarul rămîne surprins ! — Nimeni nu ne-a spus că trebuie să urmărim această activitate, deşi am stat şase zile la instruire la Sibiu. In comuna Racoviţa, primarul loan Bălan, la sesizarea unei echipe privind pîinea veche ce se aducea în satul Sebeș, a luat măsuri să se transporte aici, zilnic. DÎine, în stare proaspătă, cu mașina cooperativei agricole. Dar... acesta a fost singurul contact cu controlul obștesc. Controlul obștesc nu figurează nici pe agenda de lucru a primarilor loan Blezu, din Rîul Sadului, loan Schuster, din Valea Viilor, a primarilor din Răşinari. Selimbări din alte comune ale judetului Sibiu. In aceste, comune, activitatea echipelor control obstesc este sporadică. Lipsa de sprijin din partea primarilor este una din cauze. Nu este nevoie de prea multe explicaţii pentru a se înţelege cit au de folosit consiliile popularee de pe urma unor propuneri cetăţeneşti, a controlului obştesc. Exemplul comunei Sadu este în această privinţă elocvent. Virejil lazăr corespondentul României libere" Iniţiative ale Consiliilor Frontului Unităţii Socialiste EDUCAREA JURIDICĂ A CETĂŢENILOR zează acţiuni diverse pentru popularizarea legilor şi educarea juridică a cetăţenilor. In baza unei Iniţiative a Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, la Deva, Hunedoara, Petroşani şi în alte centre se organizează periodic consultaţii juridice gratuite pentru populaţie. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, filiala judeţeană a Asociaţiei juriştilor organizează expuneri şi discuţii pe marginea unor legi. In trimestrul II, peste 20o de turisti se vor deplasa in instituţii, întreprinderi, la sate, pentru a explica populaţiei conţinutul şi semnificaţia unor legi şi pentru a oferi consultaţii. DEVA (coresp. R.I. — I. Cojocarul. În oraşele şi comunele judeţului Hunedoara se organi SFATUL TINERILOR CĂSĂTORIŢ! IAŞI (coresp. R.I. — Gh. Caragiu). O acţiune de o deosebită importanţă pentru tineret a fost iniţiată de către Consiliul municipal Iaşi al Frontului Unităţii Socialiste, cu sprijinul Comitetului municipal al Femeilor şi al Casei căsătoriilor. Acţiunea intitulată „Sfatul tinerilor căsătoriţi“ are un caracter periodic. Tinerii căsătoriţi saucate se pregătesc să se căsătorească se întilnesc cu cadre didactice, jurişti, medici, cu oameni avind o bogată experienţă l. viaţa de familie etc. Dezbaterile organizate au ca scop educaţia moral-cetăţenească a tinerilor căsătoriţi şi a celor care doresc să întemeieze o familie. / ION VODĂ CEL CUMPLIT : Opera Română (16 48 20), ora 19; DULCEA PASARE A TINEREŢII : Teatrul National „ Caragiale“, sala Comedia (14 71 71), ora 20 şi TRAVESTI : ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; MY FAIR LADY : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 şi ANUNŢ LA MICA PUBLICITATE : ora 20 la sala Studio (12 44 16); BUFFALO BILL $I INDIENII : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nottara", sala Maaheu (15 93 02), ora 19.30 şi BĂRBAŢI FĂRĂ NEVESTE : ora 20 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19,30 ; ...ESCU : Teatrul Giulecfi (18 04 85), ora 19,30; REVISTA ARE CUVÎNTUL : Teatrul ,,C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; FĂRĂ VOIE — premiera : Teatrul ,,Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30 ; BUAN : Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 771, ora 15; FRAȚII LUI FLIPPER : Circul de stat M 01 20), ora 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20 ; MUZICĂ DE CAMERĂ: Conservatorul „Ciprian Porumbescu", sala ,,G. Enescu*, ora 20 ; CELE DOUASPREZECE LUNI ALE ANULUI : Teatrul ,,Ion Creangă” (12 85 56), ora 16 ; VÎNATOAREA DE VRĂJITOARE : Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 5®), ore : MUGUREL DE CÎNTEC ROMÂNESC — premieră : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19,30. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI : Patria (11 86 251, orele 10 - 14,30 — 19,15; COWBOY : Scola (11 03 72), orele 8,30-11 - 13,30 - 16 - 18,30-21 ; București (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; ALFRED CEL MARE , Luceafărul (15 87 671, orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 841, orele 8,30 - 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Favorit (310615), orele 10 — 12,30 - 15,30 - 18 — 20,30 ; Gloria (22 44 011, orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45 ; COPILUL SMBATIC: Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16 15 - 18 ,30 - 20,45 . O ANCHETA DIFICILA : Lumina (162335), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , ADIO, ARME ! : Central (14 12 24), orele 9 — 12,30 — 16 _ 19,30 ; Volcta (11 91 261., orele 9 —12.30 16 19,30; Flamura (2.3 07 40), orele 9 — 12.30 _ 16 - 19,30 , CUPA GLORIEI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20,15 în continuare; CLOVNII: Doina (16 35 38), orele 10,45 - 12,45 - 15,15 - 17,30 - 20 ; la ora 9,30 Program de desene animate pentru copii ; EXPLOZIA : înfrățirea intre popoare (67 14 70), orele 15,30 — 18 _ 20,15; Popular (351517), orele 15,30 — 18 - 20,15 ; ORGANIZAȚIA : Feroviar (16 22 73), orele 8,30 - 10,45 - 13,15 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Excelsior (18 10 881, orele 8,45 — 11 - 13 30 _ 16 - 18,30 - 21 ; Melodia (12 06 881, orele 8 45 — 11 _ 13,20 - 16 - 18,30 - 20.45 , . Modern (23 71 01), orele 8,30 - 11 — 13.30 - 16 - 18,30 - 21 ; FU NU VAD TU NU 'OngEsn rt NU AUDE: Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20.30 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 11.15 - 13.30— 15.45 - 18 - 20.30 ; FATA CARE VINDE FLORI : A^ora (35 04 66), orele 9,30 - 12 - 15.30 - 18 - 20.30 ; Vitan (21 39 82), orele 10 - 15,30 - 18 - 20.30 ; DACII : Munca (21 50 97), orele 15 30 - 18 - 20.15 ; MARIA STUART : Buzesti (15 62 79), orele 14.30 - 17 ; ANDREI RUBLIOV : Buzești, ora 19.30 ; DOMNULUI PROFESOR, CU DRAGOSTE ; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18; Floreasca (332971), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; STRUCTURA CRISTALULUI ; Viitorul, orele 20,15 ; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI » Tomis 121 69 46), orele 9 — 12,30 — 16 , 19,30 ; CUNUNILE CURATE; Ura (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; DRUMUL SPRE VEST ; Arta (21 31 86), orele 15 — 17,45 - 20,30 ; Giulesti (1755 66), orele 15.30 - 18 - 20,30 ; ANONIMUL VENETIAN : Drumul Sării 0128 13) , orele 10 _ 15,30; EGOR BUIÎCIOV Si ALTII | Drumul Sării, orele 18 - 20,15 - DACA E MARTI. ELOGIA : Cotro- Cini (69 48 4SI orele 15.30 — 18 I HALLO DOLLY: Unirea (1710 21), orele 11 _ 16 ; MOARTEA REGELUI NEGRU ; Uniren. crete 19.15 ; T'NFRII ; Cotrocenî, ora 20.15 ; ZESTREA ; Cosmos (35 19 15), orele 15.30. 18 — 20.15 ; Prort'resul 123 9sint. orele 15.30 - 18 - 20.15 ; TRANDAFIRII ROSI PENTRU ANGE- ICA ; Dacia (16 26 101. orele 9 -11 15 - 13 30 . 16 - 18.15 — 20.31 ; URSUI YOGI: Rahova (23 91 00), orele 15.30 _ 18 - E O POVESTE VECHE : Rahova, ora 20 15 , POtlTIA MUIHIMFSTE : Ferentari (27 17 501 orele 15.30 18 - 20.15 ; Cînemntero — sala Union (13 49 14); F'OI DE LA TCICMARK : orele 10— 19 _ 14 ; PRINTet'A : ora 16.30 ; TOPKAPI : orele 18.30 - 20.30. TELEVIZIUNE VINERI 23 MARTIE Programul I 9 î Curs de limba rusă ; 9,30 î O viată pentru o idee. C. I. Padion (II); 10 : telex ; 10,10 « Teatru scurt , „Discurs pentru o floare' de Paul Everac ; 11,10 î Portativ 73 i 11,50 î Selectiuni din Seară pentru tineret ; 12,30 t Taraful „Chirea" din comuna lancu Jianu, judetul Olt / 12,40 : Municipalitatea răspunde bucureşteanului 13 : Telejurnal ; 16 « I^leşcoală Matematică Derivate şi aplicaţiile lor îl). Literatura româna : Imaginea societăţii burgheze in opera lui I L. Caragiale ; 17,30 : Curs de limbă engleză ; 18 : Telex ; 18,15 : Cum vorbim ■; 18,35 : La volan ; 18,50 : Teleconferință de presă ! 19,20 1000 de seri * 19,30 : Telejurnal; 20,10: „Tn cronica tapară"; 20,40: Film artistic: „Marele Scott". Regia Henry King. Cu: Gregory Peck și Deborah Kerr ; 22,20: Imagini din Pakistan ; 22,30: 24 de ore ; 22,40: Teleglob: Irak ; 23,00 Cîntecele pe care leam iubit. Programul 2 18 I Telex 18,05 : Telecinemateca pentru tineret : „Nu fi trist !" ; 19,30 : Telejurnal ; 20,10 : Film documentar „Bach la Leipzig ; 20,30 :Ansambluri folclorice ; 21,00: Revista economică TV ; 21,30 : Omul si muzica lui : Witald Lutoslawski ; 22,20 i Cârti şi idei. SIMBATA 24 MARTIE Programul 1 9 : Curs de limba germană ; 9,30 s Teatrul poveştilor ! 10 : Telex ; 10,10 : Selectiuni din „Cîntare patriei" ; 10,40 : De vorba cu gospodinele .11 : Selectiuni din „Promenada duminicală" ; 12,25 : Cărfi şi idei ; 13 : Telejurnal ; 16 : Telex ; 16,05 i în actualitate — şcoala ; 16,20 : Muzică populară ; 16,30 : Emisiune in limba germană ; 18,15 : Ritm, tinereţe, dans ; 19 : Arc peste timp ! 19,20 t 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntecul saptamînii ! 20,05 : 52 de iniţiative tn 52 de saptamîni ; 20,20 : Teleenciclopedia ; 21 : Mannix ; 21,50 : „întîmplări de sîmbăta spre duminică" de Teodor Mazilu în distribuţie : Octavian Cotescu, Gina Patrichi, Ștefan Bănică, Mariana Mihui, Mihaela Mihai, Sofia Vicoveanca, Dan Tufaru, Ovidiu Schumacher. Regia artistică Tudor Mărăscu ; 22,30 : Telejurnal ; 22,40 : Hochei pe gheată România— Japonia. Programul 2 16 : Agenda ; 16,10 : Muzică din secolul XII XIV pentru voci şi instrumente de suflat ; 16,40 : Azi şi mîine ; 17 : Melodii populare ; 17,20 : Prietenii lui Aşchiulă ; 17,50 : Film artistic : „Balul de sîmbâtâ seara" Scenariul : D. R. Popescu si Geo Saizescu Regia Geo Saizescu Cu : Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ana Szeles, Octetvian Cotescu, Mihai Fotino. HUSE