România Liberă, martie 1973 (Anul 31, nr. 8818-8844)

1973-03-23 / nr. 8837

VITRINA CÂRTIIA. E. Baconsky: Panorama poeziei universale contemporane Cred că sînt 18 ani de cînd, în revista Steaua, apăreau, fără titlu­ radiofonic de mai tîrziu („Meridiane lirice“), portrete ale marilor poeţi ai lumii, exempli­ficate prin tălmăciri şi purtînd semnătura lui A. E. Baconsky. Timp de 18 ani aşadar, în afara propriilor volume de poezie şi proză, liricul şi eseistul de marcă a studiat, triat, tălmăcit, apoi convocat in această panoramă, 100 de poeţi care aparţin prin biografie, dar mai ales pr­in poezia lor primei jumătăţi a veacului XX. Căci dacă unii dintre ei au murit înaintea apu­sului de secol XIX, mesajul lor, aproape ori total ignorat în timpul vieţii, e actual abia în cel, următor (caz evident la Emily Dickinson, ale cărei peste 1 700 poeme au apărut postum şi treptat, stîrnind valuri exege­tice abia după primul război mondial). Panorame de poezii au mai apărut în Europa, ba chiar şi un Muzeu al poeziei moderne, alcătuit de Enzensber­­ger, la care au lucrat cîţiva din cei mai buni tălmăcitori ger­mani, şi îu ramele căruia se urmăreau inteligent nişte în­crengături de atitudini lirice , un muzeu foarte interesant al pieselor, al exemplificărilor de excepţie, din care absentau, pro­babil şi din pricina unor tradu­ceri imperfecte, cîţiva poeţi uni­versali de prim rang. Cartea, ori mai bine-zis tomul de 800 de pagini al lui A. E. Baconsky , e o panoramă nu a fragmentelor disparate, ci a poeţilor. Se poate ca, in afara celor perindaţi îna­intea ochilor noştri, să mai exis­te nume ce ar fi putut intra de drept alături de convenţional­­limitativă sută, dar cum spune autorul, el are cel puţin conso­larea că, dintre cei prezenţi, nici unul n-ar fi putut lipsi, fără ca imaginea de ansamblu să fie afectată. Pentru că toţi sînt intr-un fel ori altul „fii ai secolului“, în locul ordinii cro­nologice. Baconsky a ales con­venţia neutră a intrării lor al­fabetice sub reflectoare sau pe ecran. Continuînd comparaţia cinematografică, am spune că, deschizînd cartea, ne e dat să asistăm la un serial, la gala marilor stele de pe firmamen­tul liric al primii jumătăţi de veac, în care intră cu egală stră­lucire poeţi scriind în limbi de circulaţie universală (franceză, rusa, germana, engleza, într-un fel şi spaniola, pricepută pe două continente), ca şi marii lirici ai popoarelor mici, cu graiuri de o circulaţie restrînsă (italieni, greci, suedezi, români, polonezi, maghiari, sîrbi, croaţi, cehi, bulgari, finezi, nordici, turci), fără de care firmamentul de care vorbeam mai sus ar fi fost incomparabil mai puţin strălu­citor. Portretele înseşi sunt, de o conciziune, un spirit sintetic asemănător unei monturi de pie­tre preţioase. Pentru a respecta ordinea alfabetică, cităm cîteva exemple edificatoare : Ady e „poetul de emanaţie luciferi­­că pentru care existenţa în­seamnă ardere accelerată“. Ba­­covia, „cel mai modern poet român din prima jumătate a se­colului şi unul din precursorii europeni ai celor mai noi ten­dinţe din literatura universală de azi“ . Brecht , a cărui artă e dominată dre aversiunea împotri­va recuzitei, scrie „o poezie simplă, aspră... într-o epocă de eleganţă alexandrină“ . Dino Campana e „un posibil Trakl italic“ , Esenin, poetul care „ar fi rămas un bucolic modern şi agreabil fără dimensiunea revoluţiei“ ce a dat profunzime şi o tensiune poeziei sale. Fireş­te exemplele s-ar putea multi­plica. De notat că, in mai fie­care portret e concentrat un micro-roman biografic, cu, nu odată, accente patetice. Uneori biografia se citeşte ca un roman palpitant : aşa se intîmplă cu cele trei ipostaze ale lui Fer­nando Pessoa, care a publicat sub trei nume, convingîndu-şi în timpul vieţii cititorii că ar fi existat trei poeţi distincţi. Cit­e despre traducerea însăşi ea are o calitate esenţială : poe­mele par scrise de-a dreptul In româneşte. Tălmăciţi de un sin­gur om, cei 100 de poeţi nu sea­mănă între ei, îşi păstrează in­dividualitatea proprie, ceea ce reprezintă mai mult decit un tur de forţă. Iar una din marile nepreţuitele calităţi ale echiva­lentelor e firescul cu care se in­­sinuiază rima. Ca şi în propriile scrieri, A.F.­ Baconsky nu co­mite niciodată crime poetice de dragul rimei. Iată cum sună, de exemplu una din cele­ aproape 600 de poezii pe care le poate găsi în carte iubitorul de ver­suri, „Cornul de vinătoare“ al lui Apollinaire : „Povestea noastră-i mîndră, întunecată,/Şi tristă ca o mască de tiran —/ Nici întîmplări, nici drame nu se-arată /.../Să trecem daci, căci toate-s trecătoare,/Mă voi în­­toarce-adeseori în gind./ /O, a­­mintirea-i corn de vînătoare/ Al cărui sunet moare-n vînt“. O carte la care se întoarce in nenumărate rînduri lectorul. Un tom care îmbogăţeşte poezia românească, încetăţenind mici lire universale, dar care conco­mitent situează pe cei patru uriaşi născuţi pe acest pămînt în cartografia, în cronologia li­ricii mondiale. Veronica Porumbacu PANORAMIC CINEMATOGRAFIC „COPILUL SĂLBATIC“ Fapt autentic petrecut in se­colul al XVIII-lea, încercarea de recuperare a unui copil sălbăti­cit 11 interesează acum pe Truf­faut, din raţiuni care îmi scapă Privirea aruncată asupra singu­larului caz se vrea obiectivă şi este chiar, numai că metodele educative din îndepărtatul se­col sînt preluate de Truffaut cu o îneîntare ce uimeşte. A­­mintirile şi notaţiile ştiinţifice, aparţinînd doctorului Itard, transpuse cu aplicaţie, rămîn ceea ce sînt­­ impresii despre un caz, fără ca autorul trans­punerii cinematografice să-şi justifice interesul sau să-şi ex­prime atitudinea Deşi datată precis 1798, în­­tîmplarea este desprinsă de contextul istorie. Înlocuit doar de cîteva imagini rustice şi cî­teva crinolina pariziene afec­­tîndu-se puţine minute în jurul fenomenului Această desprin­dere de lumea înconjurătoare contribuie la senzaţia de expe­riment izolat, pus în imagini cu sobrietate, dar fără elan. Truf­faut, cel care îşi punea neli­­niştitoare întrebări referitor la educaţie in ,,400 de lovituri", adoptă cu o senină detaşare un sistem, depăşit şi neînteresa­t Atîta timp cit in situaţia li­mită, ipotezele rămîn neanali­zate soluţia Itard socotită infailibilă, contribuţia scenariş­tilor se reduce la corecta tran­scriere în plus. Truffaut ne apare de o modestie desăvâr­şită. Sobru, corect, fără elanuri inventive. Răbufnirile de sen­sibilitate, este drept, ne amin­tesc de un Truffaut de care el însuşi pare a fi uitat. „COWBOY“ Dacă mulţi dintre spectatorii atraşi de titlu, după care s-ar bănui impresionante aventuri cu stupinii preeriilor, se pot declara nemulţumiţi, cei atraşi de adevărata poezie dură a acelor meleaguri vor vedea un film de îndrăgit. Atmosfera a­­parte, dată de înseşi întâmplă­rile şi eroii filmului, este ca o breşă în tot ce am văzut in ultimele pelicule de gen. Eroii sunt doi bătrini — un fermier şi un bucătar - şi cîţiva copii care vor fi cîndva cowboy De fant, tocmai drumul de la cartea de gramatică la puşca ce pedepseşte crima, va fi ur­mărit de Mark Rydall Copiii care trec prin muncă, oboseală, primejdie, care văd moartea (ce nu-i ocoleşte nici pe ei) şi răzbună în numele dreptăţii, au devenit bărbaţi în scurtul răstimp cit se parcurg 400 de mile Nu sînt lăsate de o parte nici emoţia, nici umorul, şi ni­mic din ce face poezia acelor îndepărtate vremuri, dar per­manenta măsură în toate, fap­tul că nu se face abuz de spec­taculos, transformă banalele întîmplări într-o caldă nara­ţiune despre prietenie şi ma­turitate greu cîştigate. Florica lehim Noi filme documentare Aniversării unui sfert de veac de la naţionalizarea principale­lor mijloace de producţie In ţara noastră creatorii de la stu­dioul .Alexandru Sahia“ îi con­sacră filmul documentar .Răs­punderea stăpînilor“ Regizorul Alexandru Boiangiu îşi propune să transpună ne peliculă mărtu­riile unor participanţi la impor­tantul eveniment din istoria po­porului romăn ..Gheorghe Pet­raşcu“ se intitu­lează filmul dedicat apreciatului pictor, reprezentant de seamă al artei romăneşti contemporane Filmul a cărui regie este spm­nată de Mina Behar oferă un prilej de întîlnire cu opera ar­tistului, evidenţiază contribuţia sa la dezvoltarea plasticii şi culturii naţionale La rîndul său, regizorul Mirel Ilieşu va reda în­ film momente semnificative din viaţa şi creaţia unui alt mare artist român, sculptorul Dimitrie Paciurea Pe genericul celor două filme în Minim numele operatorului Doru Segal Pentru iubitorii de sport, colec­tivul aceluiaşi studio a pregătit pelicula „Jubileul Clubului Ra­pid“ Prezentînd diverse aspecte de la competitiile interne si in­ternationale, regizorul Eugen Popiţă şi Constantin Teodorescu — autorul imaginii omagiază activitatea desfăşurată de clubul bucurestiar de-a lungul celor 50 de ani de existenţă (Agerpres) %­ UNA PE ZI de MATTY - Nu te supăra, dar am impresia că vinul dumneavoastră se bucură de un ușor surplus hidrologic... Pagina a 2-a — 23 martie 1973 între 28 martie — 3 aprilie Festivalu­l dramaturgiei româneşti in Uniunea Sovietică Intre 28 martie—3 aprilie, în Uniunea Sovietică va avea loc Festivalul dramaturgiei româ­neşti. In peste 50 de teatre din­­tr-o serie de importante centre culturale ale Uniunii Sovietice au fost puse in scenă piese ale scriitorilor noştri clasici şi con­temporani. Printre cele 20 de lucrări figurînd în festival se numără ,,Chiriţa in provincie“ de Vasile Alecsandri, „O scri­soare pierdută“ de I. L. Cara­­giale, „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, Tache, Ianke şi Cadîr“ de Victor Ion Popa, ,Gaiţele" de Al. Kiriţescu. ..O­­mul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu, „Titanic Vals“ de Tudor Muşatescu, „Hanul de la răscruce“ de Horia Lovines­­..­. „Opinia publică“ de Aurel Baranga. . Simple coincidenţe“ de Paul Everac. Cu acelaşi prilej în zilele de 4 şi 5 aprilie va fi organizat un simpozion intitulat ,,Tema con­temporană în teatrul socialist“, iar la 6 aprilie o dezbatere asu­pra creaţilor evidenţiate în ca­drul acestei ample manifestări artistice şi asupra rezultatelor acesteia. La festival va participa o de­legaţie de oameni de artă şi cultură români. O manifestare asemănătoare va avea loc in luna mai în ţara noastră, cînd teatrele româneşti vor găzdui Festivalul dramatur­giei ruse şi sovietice (Agerpres) Poluarea non-stop! Non-stop — şi olfactivă şi so­noră, este poluarea oferită de Autobaza I.T.B. din str. Galaţi. Sub ferestrele apartamentelor situate pe şoseaua Stefan cel Mare, se află atelierul de vop­­sitorie pentru autocamioane, care lucrează in două schimburi, de la c­ele 6 la 22 şi­ de cele mai multe ori, in aer liber. Drept care jeturile de vopsea infestea­ză permanent aerul înconjură­tor. In plus, autovehiculele sunt curăţate printr-o bătaie Straş­nică cu vergelele de fier — „ca­nonada“ atelierului de vopsito­­rie combinindu-se cu cea a ate­lierului de tîmplărie şi cu „tu­netele“ venite dinspre halele mecanice şi de la cursele de probă Şi dacă e „non-stop“ ziua — la fel e şi noaptea, datorită zecilor de taxiuri care vin şi plea­că, rotindu-şi ameţitor fazele lungi ale farurilor şi claxonînd strident. Acţiunea se petrece in torentele de lumină ale puternice­lor surse de iluminat, instalate in diferite puncte ale curţii au­­tobazei. Aşadar, sunt non-Stop încălcate cele mai elementare norme privind protecţia mediu­lui înconjurător ! Şi totuşi o so­luţie trebuie să­ existe — de pil­dă să i se găsească autobazei un amplasament in afara razei ul­­trapopulate. (C. PREDA). Vechi ceferist Ion Despina din Prundeni, a­­flat cu treburi prin zona stafiei Zăvideni, a observat o porţiune de circa 22 cm ruptă din linia ferată principală. S-a uitat la ceas şi, ca un vechi ceferist, şi-a dat seama că in scurt timp tre­buie să treacă personalul 2010 Sibiu-Bucureşti. A alergat ime­diat la acarul Virgil Stanciu, la impiegatul de mişcare St. Zău­­leţ şi, cu ajutorul unor cetăţeni care erau intîmplător prin preaj­ma staţiei, au reparat imediat linia. Personalul a trecut, ca şi cină nimic nu s-ar fi intimplat (V. LAZAR — coresp. R.I.). Paznicul păzea Mi­hoţii La întreprinderea „Victoria" din Timişoara a avut loc un pro­ces public, în care inculpaţii erau foşti salariaţi ai fabricii: Mihai şi loan Rădulescu, Ioan Oprea, Emil Lino Constituiţi în bandă, ei furau noaptea — o dată 30 de perechi de pantofi, altădată 63 bucăţi de piei de vi­ţel (valoare 22 000 lei), a treia oa­ră 430 metri fete mese etc. Cum au reuşit să scoată din fabrică aceste produse ? Simplu — una din porţi era „păzită“ chiar de Valeriu Crişmariu. Cu alte cu­vinte, paznicul păzea... hoţii. Pentru această „pază" a­ prim­it patru ani şi 6 luni închisoare, iar ceilalţi — in ordinea gravi­tăţii faptelor — pedepse ajun­­gind pină la 6 ani închisoare (I. MEDOIA, coresp. R.l.). De ce se încalcă măsurile ? In judeţul Teleorman a fost o consfătuire judeţeană privind îmbunătăţirea circulaţiei rutiere, urmată de măsuri şi de institui­rea unui riguros regim de par­care a autovehiculelor de stat. La citva timp după consfătuire, Serviciul de circulaţie a făcut un control, constatind că 53 au­tocamioane, 25 tractoare şi un autoturism parcau in alte locuri decit cele stabilite de conduce­rile unităţilor Cele mai multe aparţin autobuzelor : Videle, A­­lexandr­ia, Roşiorii de Vede. Schelei de extracţie petrol Vi­dele. Trustului I.A.S Roşiorii de Vede. S.M.A Dobroteşti. S.M.A Ciolăneşti, T.M.B. Alexandria şi cooperativele agricole Sirbeni Nanov, Licurici Plosca şi Ciocă­neşti. Deci, din nou se favorizea­ză indisciplina , care, uneori, generează şi abuzuri. Iată numai cîteva exemple : şoferul Preda Marin, de la C.A.P „Octombrie Roşu“ din comuna Bogdana, a fost găsit transporter mobilă şi nisip pentru interese particulare Şoferul Văetuş Ion, de la C.A.P. „Conţeşti", a fost depistat condu­­cind autocamionul in comuna Smirdioasa, pentru a face plinul unei butelii de aragaz. Soare Be­nedict, conducătorul unui tractor al I.A.S Roşiorii de Vede, fă­cea curse particulare cu tracto­rul in comuna Mihăileşti etc. Ce părere au conducătorii între­prinderilor respective, care au participat la acea consfătuire, despre felul in care se aplică practic măsurilor lor . (Lt. col. M. ROŞIORU) Preţul oilor furate ! Talentat cioban ! Intr-o sin­gură noapte şi-a făcut rost de o turmă mare, fără să cheltu­iască un sfanţ ! Cum 7 Mai intii a colindat prin mai multe loca­lităţi din ţară, şi a fost in mai multe rânduri la închisoare apoi Dumitru Tartuflea s-a aciuit temporar in Orăştie. A „sondat“ terenul, s-a autodeclarat cioban la „I.A.S“ şi, deşi n-avea „por­tofoliu“, a luat de la un cetăţean 4 oi ca să le pască împreună cu turma sa. Numai că el, personal, n-avea turmă. Aşa că intr-o noapte, a intrat in grădina lui Ioan Stiro din Orăştie, a luat 46 de oi pe care le-a decretat ale lui, apoi le a minat pină in ju­deţul Caraş-Severin, unde le-a vindut. Preţul a 6 ani de închi­soare. (I. COJOCARU — coresp. R.I.). Un laş şi apărătorii săi Şoferul Constantin Terente era cunoscut la Iaşi ca as al vi­tezei şi al curselor clandestine. Tocmai de aceea Secţia auto C. F.R. din localitate i-a desfăcut contractul de muncă. Şi el s-a mutat la Competrol Iaşi : curse lungi, în timp record, viteză excesivă şi nici un reproş Si ceea ce rezultă din asta, s-a in­­timplat, intr-adevăr, C. T a făcut un accident care s-a soldat cu moartea unui om. Laş şi fără omenie, C. T. a părăsit locul accidentului, lăsindu-şi victima în plină noapte, pe șosea, fără nici un ajutor. Că el este un om josnic nu încape nici o îndoială — dar faptul că, odată aju­ns la garaj, C. T. a fost ajutat de co­legi să înlăture urmele acciden­tului — apare cu totul straniu ! Straniu că D. Tributen. Gh. Plaga. D Stoica. Gh. Pantiru D. Ababei, intelegînd deformat ideea de­­ colegialitate“, au acceptat să acopere fapta inu­mană a lui C . Lipsa lor de conştiinţă civică ar trebui să dea de gindit conducerii între­prinderii... (GH. CARAGIU, co­resp. R.l.). Rubrică redactată de Pia Rădulescu CIVICA Nostalgicul Braşov Pop Simion Un arhitect inimos lansea­ză patetic fi îndurerat între­barea : cine nu iubeşte Bra­şovul ?! Numele lui este Dan Cristescu şi imi place să-l notez in spaţiul rubricii noastre, ca pe un aliat de opinie civică. Pentru ce mi­litează el ? Cere, de un fir de ani încoace, cu argumen­te clarisime şi gindire luci­dă, ceea ce e firesc să ceară orice conştiinţă brafoveană: restaurarea valorilor medie­vale ale burgului, spre a-l iubi fi mai mult. Iubind Brafovul memorial, iubim propria noastră memorie, te­melia pe care edificăm pre­zentul. Pină una alta, lucrurile stau astfel: ne extaziem pentru extraordinara (nemai­pomenita) „faţă“ a Braşovu­lui şi, în consecinţă, o reco­mandăm prin gest reflex tu­turor. Lucru bun şi frumos. Dar actualul „centru medie­val“ al Braşovului este o pa­lidă şi foarte îndepărtată co­pie a a ceea ce — potenţial — este şi trebuie să devi­nă prin minime cheltuieli şi travaliu ştiinţific, de corec­tare a unor erori. Din păcate toate acestea întîrzie. Fon­,­dul autentic medieval al­ Braşovului este pindit de im­provizaţie şi sporturi. Res­taurare. in adevăratul înţe­les al cuvîntului, prin adu­cerea edificiului la forma ini­ţială, a avut loc doar in cazul actualului restaurant „Cerbul ca­rpat­in“ şi, in pre­zent, se consolidează fabulo­sul monument gotic care este Biserica Neagră, unde au­diem concerte de orgă. In rest, nu vrea avem cu ce ne lăuda. Rigoarea şi spiritul prevăzător sunt ca şi inexis­tente. Istoria ne spune că parterele clădirilor din cen­trul vechi (piaţa 23 August) erau exclusiv in arcadă. Puzderia de magazine insta­late acolo in vremea din ur­mă au distrus arcada, punind în loc banalul dreptunghi al vitrinei. Cartierul Şchei, nu­cleu fundamental de vechime şi expresie braşoveană, încă nu a devenit ceea ce mi se pare elementar să devină: un Parthenon braşovean lesne accesibil, inclus în circuitul turistic de anvergură. De peste un deceniu se produc fluvii de studii, schiţe, pla­nuri, ipoteze şi considera­­ţiuni privind valorificarea fondului medieval, printr-o operă — nu prea costisitoare dar de ansamblu şi largă vi­ziune — în care să triumfe autenticul, inteligenţa şi bu­nul gust. Două sunt liniile paralele ale acestei acţiuni Primo, să redăm pe porţiuni întregi „masca“ veche a ora­şului, restaurind frontul edi­ficiilor care grăiesc prin ele insele şi, secunde, să lucram inlăuntrul clădirilor, asanind din unghiul confortului, ne­­conditionind cu uneltele ci­vilizaţiei interioarele, refă­­cînd astfel climatele de odi­nioară, care să devină pen­tru oaspeţi o „marfă“ de tu­rism inestimabilă. Locuinţe de tip romantic s-ar putea amenaja la tot pasul: în pa­trulaterul bine ştiut al pieţii centrale, jur împrejurul Bise­ricii Negre, pe artere conser­vate stilistic (7 Noiembrie, Republicii) etc. Tot astfel, aura glorioaselor bresle bra­şovene trebuie repusă in drepturi, întru splendoare şi bucuria noastră greu de găsit în alte locuri : armu­rieri, ţesători, olari, curelari, iconari, pălărieri pot fi rea­şezaţi în proverbialele lor a­­teliere de meşteşugărie, spre a lucra acolo sub privirile trecătorilor, adevărat specta­col pentru ochiul avid să pri­vească in trecutul de faimă al acestui oraş care a fost prin excelenţă, de atracţie şi nepot. Gablonzeria unor se­­coli apuşi ar putea redeştepta gustul şi pasiunile contempo­ranilor mei. Toate aceste re­­amenajări n-ar fi un rap de ţară. Am refece astfel farm­e­­cul de altădată şi, paralel, nostalgicul Braşov, încă nu-i vrea tîrziu. Cu un plus de imaginaţie, interes şi oste­neală această mică şi mare fericire poate fi servită pe tanc. Nu-i utopie ori alocuţiune de poet in tot ce spun­ e apel la o reîntoarcere spre izvoare, spre autentic, spre celula genetică, spre măreţia petrelor străbune, pentru a spori astfel măreţia actuală şi cea viitoare. Se poate în­cepe cu mai modest, cu mai puţin, insă cu o limpede vi­ziune a întregului şi, mai ales, cu o perseverenţă ne­tulburată de fluctuaţii si con­juncturi spre a ne reinstala cu toată inima şi definitiv in acest univers nepereche Deocamdată, Braşovul . In alte scrieri vom putea co­menta alte vetre şi avuţii ale medievalului românesc, care aşteaptă să fie recâşti­gate pe orizontală şi vertica­lă, intru fond şi formă, întru autentic şi plenitudine ex­presivă, intru har inventiv şi durată, trăsături de esenţă ale civilizaţiei româneşti. Evenimente editoriale a 300 de ani lui Dimitrie împlinirea a 300 de ani de la naşterea omului de cultură ro­mân, de renume european. Di­mitrie Cantemir — eveniment marcat in calendarul UNESCO pe anul 1973 — constituie şi un eveniment editorial, cu prilejul împlinirii de la naşterea Cu acest prilej, in colecţia „Oameni, iluştrii“ a editurii „Albatros“ a apărut o monogra­fie purtînd semnătura lui Con­stantin Măciucă interesantă prin investigaţia întreprinsă asupra omului şi operei acestui repre­zentant al spiritualităţii româ­neşti. Se află de asemenea în curs de tipărire, la Editura Academi­ei, primele două volume din se­ria de „Opere complete ale lui Dimitrie Cantemir, redactate sub îngrijirea lui Virgil Cândea. Glosarul, indicii de termeni, i­­lustraţiile, stampele de epocă, portretele autorului vor spori valoarea documentară şi ştiinţi­fică a acestei ediţii. Dintre lucrările scrise de Cantemir în limba latină, „Des­­criptio Moldaviae“ va apare atît în româneşte, într-un volum separat, tipărit la Editura „Mi­nerva“, cit şi într-o ediţie bi­lingvă româno-latină, la Editu­ra Academiei, redactată sub e­­gida Societăţii de studii clasice. Introducerea, notele şi glosarul poartă semnătura lui Dionisie Pippidi, iar traducerea aparţine lui Gheorghe Guţu. In seria ,,scriitori români“ a Editurii „Minerva“ se află sub tipal „Viaţa lui Constantin Can­temir“ — scrisă de fiul său — frescă a curţii şi boierimii mol­doveneşti din secolul al XVII-lea (Agerpres) Sub egida Consiliului judeţean Buzău al Frontului Unităţii Socialiste Brigii ştiinţifice formate din specialişti in hidroamelioraţii BUZĂU (coresp. R.I. - C. Zli­­but) Comisia de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, de pe lingă Consiliul judeţean Buzău al Frontului Unităţii Socialiste, a organizat brigăzi ştiinţifice care se deplasează în comunele judeţului, răspunzînd fie cererii locuitorilor satelor, fie unor si­tuaţii în care sprijinul lor este necesar. Astfel, o brigadă de specialişti in hidroamelioraţii a poposit zi­lele acestea în cîteva comune ale judeţului, dînd lămuriri în le­gătură cu acţiunile legate de evacuarea excesului de umidita­te creat în urma zăpezii abun­dente. Explicaţiile au fost înso­ţite şi de prezentarea unor filme documentare pe aceeaşi temă de agenda de lucru a comisiei judeţene de răspîndire a cunoş­tinţelor cultural-ştiinţifice, figu­rează şi alcătuirea de brigăzi ştiinţifice din medici, jurişti, economişti şi ingineri viticoli etc. ,Români­a libera“ Primarii şi controlul obştesc In comunele şi satele judeţu­lui Sibiu au fost organizate a­­proape 300 echipe de control ob­ştesc , ele însumează peste 1 300 de membri — ţărani cooperatori, gospodine, învăţători, medici, in­gineri, etc. — oameni care îşi consacră timpul liber misiunii de a veni, prin controalele efec­tuate periodic, in sprijinul bunei serviri a cetăţenilor. Am stat de vorbă cu cîţiva primari pentru a vedea cum se preocupă de sprijinirea contro­lului obştesc in comunele lor. La Sadu, discutăm cu primarul Simion Hăuş. — Cum colaboraţi cu controlul obstesc ? Ce ne putem spune despre controalele efectuate, des­pre eficienţa lor ? — In comună sunt cinci echipe de control obştesc si sínt supu­se controlului 31 unităti : magazine, căminul cultural, biblioteca, ca­bane turistică, internatul scolii, grădiniţa, oficiul postal etc. O copie a procesului-verbal, cu constatările făcute, se află la consiliul popular, ceea ce per­mite comitetului executiv şi mie, în calitate de primar, să urmă­resc cum conducerile unităţilor vizate îndeplinesc propunerile echipelor de control obştesc. Se fac propuneri utile. Frigiderul cofetăriei a fost găsit, defect iar unitatea fără draperii la gea­muri. Acum frigiderul funcţio­nează, iar draperiile sunt la lo­cul lor S-a sesizat apoi că in­stalaţia de apă la complexul cooperatist şi la bufet, nu func­ţionează. Acum există apă. S-a constatat că brutăria din comu­nă nu produce num­e de calitate. S-a revizuit tehnologia şi calita­tea aripii s-a îmbunătăţit. La grădiniţă s-a pus un mai mare accent, pe igienă, la nostă­ne un orar mai amrontat de nevoile oamenilor. În toate domeniile, echinele de control obscese con­stituie un ajutor real pentru consiliul popular. Pentru a îm­­bunătăt,’ munca eehmrior de con­trol obştesc. Consiliu] comunal al Fren*ului Unită*,', Socialiste se ocupă cu .regularitate de instruirea lor, cu sn-Binui unor tovarăşi din inspecţiile de spe­­ci­ali­ta*e, Tn fărmaciu vizităm mai întîi unităt­ite supus­“ controlului. La magazinul ..Mobila“, ultimul control datează din 28 august 1972, cînd echipa alcătuită din Anton Kailan și Alexandru Co­­jocaru, a sesizat umezeala mare din depozit. —. ceea ce periclita calitatea produselor — și a pro­pus ridicarea nivelului pardose­lii Dar nimeni n-a luat nici o măsură până acum. Intervenţii eficiente au făcut echipele, anul trecut, la creşa întreprinderii „Firul roşu“, din localitate : s-a rezolvat pro­blema aprovizionării cu apă la etajul II, s-au introdus grătare din lemn în spălătorie etc. Nu am reuşit insă să dăm de nici o urmă a prezenţei controlului obştesc la cofetărie, la dispen­sarul medical, la cantina-restau­­rant, în celelalte Unităţi de ser­vire a cetăţenilor din Tălmaciu. Cu aceste constatări de pe te­ren, intrăm în biroul primarului Stelian Ionescu. — Ce ştiţi despre activitatea echipelor de control obştesc din comuna dv. ? Primarul rămîne surprins ! — Nimeni nu ne-a spus că trebuie să urmărim această ac­tivitate, deşi am stat şase zile la instruire la Sibiu. In comuna Racoviţa, primarul loan Bălan, la sesizarea unei echipe privind pîinea veche ce se aducea în satul Sebeș, a luat măsuri să se transporte aici, zil­nic. DÎine, în stare proaspătă, cu mașina cooperativei agricole. Dar... acesta a fost singurul contact cu controlul obștesc. Controlul obștesc nu figurează nici pe agenda de lucru a pri­marilor loan Blezu, din Rîul Sa­dului, loan Schuster, din Valea Viilor, a primarilor din Răşi­nari. Selimbăr­­i din alte comu­ne ale judetului Sibiu. In aceste, comune,­ activitatea echipelor control obstesc este sporadică. Lipsa de sprijin din partea pri­marilor este una din cauze. Nu este nevoie de prea multe explicaţii pentru a se înţelege cit au de folosit consiliile popu­laree de pe urma unor propuneri cetăţeneşti, a controlului ob­ştesc. Exemplul comunei Sadu este în această privinţă elocvent. Virejil lazăr corespondentul României libere" Iniţiative ale Consiliilor Frontului Unităţii Socialiste EDUCAREA JURIDICĂ A CETĂŢENILOR zează acţiuni diverse pentru popularizarea legilor şi educa­rea juridică a cetăţenilor. In baza unei Iniţiative a Consiliu­lui judeţean al Frontului Uni­tăţii Socialiste, la Deva, Hu­nedoara, Petroşani şi în alte centre se organizează periodic consultaţii juridice gratuite pentru populaţie. Sub egida consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, filiala judeţeană a Asociaţiei juriştilor organizează expuneri şi discuţii pe marginea unor legi. In trimestrul II, peste 20o de turisti se vor deplasa in instituţii, întreprinderi, la sate, pentru a explica populaţiei conţinutul şi semnificaţia unor legi şi pentru a oferi consultaţii. DEVA (coresp. R.I. — I. Co­jocarul. În oraşele şi comunele judeţului Hunedoara se organi­ SFATUL TINERILOR CĂSĂTORIŢ! IAŞI (coresp. R.I. — Gh. Ca­­ragiu). O acţiune de o deosebită importanţă pentru tineret a fost iniţiată de către Consiliul mu­nicipal Iaşi al Frontului Unită­ţii Socialiste, cu sprijinul Co­mitetului municipal al Femeilor şi al Casei căsătoriilor. Ac­ţiunea intitulată „Sfatul tineri­lor căsătoriţi“ are un caracter periodic. Tinerii căsătoriţi sau­­cate se pregătesc să se că­sătorească se întilnesc cu ca­dre didactice, jurişti, medici, cu oameni avind o bogată expe­rienţă l­. viaţa de familie etc. Dezbaterile organizate au ca scop educaţia moral-cetăţeneas­­că a tinerilor căsătoriţi şi a ce­lor care doresc să întemeieze o familie. / ION VODĂ CEL CUMPLIT : Opera Română (16 48 20), ora 19; DULCEA PASARE A TINEREŢII : Teatrul Na­tional „ Caragiale“, sala Come­dia (14 71 71), ora 20 şi TRAVESTI : ora 20 la sala Studio (15 15 53) ; MY FAIR LADY : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20 şi ANUNŢ LA MICA PUBLI­CITATE : ora 20 la sala Studio (12 44 16); BUFFALO BILL $I INDIE­NII : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nottara", sala Maahe­u (15 93 02), ora 19.30 şi BĂRBAŢI FĂRĂ NEVESTE : ora 20 la sala Studio ; DUPĂ CĂDERE : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19,30 ; ...ESCU : Teatrul Giulecfi (18 04 85), ora 19,30; REVISTA ARE CUVÎNTUL : Teatrul ,,C. Tanase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; FĂRĂ VOIE — premiera : Teatrul ,,Ion Va­­silescu" (12 27 45), ora 19,30 ; BU­AN­ : Teatrul „Țăndărică", sala Victoria (15 23 771, ora 15; FRAȚII LUI FLIP­PER : Circul de stat M 01 20), ora 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20 ; MUZICĂ DE CAMERĂ: Conservatorul „Ciprian Porumbescu", sala ,,G. Enescu*, ora 20 ; CELE DOUASPREZECE LUNI ALE ANULUI : Teatrul ,,Ion Creangă” (12 85 56), ora 16 ; VÎNATOAREA DE VRĂJITOARE : Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 5®), ore : MUGUREL DE CÎNTEC RO­­MÂNESC — premieră : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 19,30. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI : Patria (11 86 251, orele 10 - 14,30 — 19,15; COWBOY : Scol­a (11 03 72), orele 8,30-11 - 13,30 - 16 - 18,30-21 ; București (15 61 54), orele 8,30 — 11 — 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; ALFRED CEL MARE , Luceafărul (15 87 671, orele 8,30 - 11 - 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Festival (15 63 841, orele 8,30 - 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 21 ; Favorit (310615), orele 10 — 12,30 - 15,30 - 18 — 20,30 ; Gloria (22 44 011, orele 8,45 — 11 — 13,30 — 16 - 18,30 - 20,45 ; COPILUL SMBATIC: Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 11,45 — 14 — 16 1­5 - 18 ,30 - 20,45 . O ANCHETA DIFICILA : Lumina (162335), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , ADIO, ARME ! : Central (14 12 24), orele 9 — 12,30 — 16 _ 19,30 ; Volcta (11 91 261., orele 9 —12.30 16 19,30; Flamura (2.3 07 40), orele 9 — 12.30 _ 16 - 19,30 ,­ CUPA GLORIEI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—20,15 în continuare; CLOVNII: Doina (16 35 38), orele 10,45 - 12,45 - 15,15 - 17,30 - 20 ; la ora 9,30 Program de desene ani­mate pentru copii ; EXPLOZIA : înfrățirea intre popoare (67 14 70), orele 15,30 — 18 _ 20,15; Popular (351517), orele 15,30 — 18 - 20,15 ; ORGANIZAȚIA : Feroviar (16 22 73), orele 8,30 - 10,45 - 13,15 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Excelsior (18 10 881, orele 8,45 — 11 - 13 30 _ 16 - 18,30 - 21 ; Melodia (12 06 881, orele 8 45 — 11 _ 13,20 - 16 - 18,30 - 20.45 , . Modern (23 71 01), orele 8,30 - 11 —­ 13.30 - 16 - 18,30 - 21 ; FU NU VAD TU NU 'OngEsn rt NU AUDE: Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20.30 ; Miorița (14 27 14), orele 9 — 11.15 - 13.30— 15.45 - 18 - 20.30 ; FATA CARE VINDE FLORI : A^ora (35 04 66), orele 9,30 - 12 - 15.30 - 18 - 20.30 ; Vitan (21 39 82), orele 10 - 15,30 - 18 - 20.30 ; DACII : Munca (21 50 97), orele 15 30 - 18 - 20.15 ; MARIA STUART : Buzesti (15 62 79), orele 14.30 - 17 ; ANDREI RUBLIOV : Buzești, ora 19.30 ; DOMNULUI PROFESOR, CU DRA­­GOSTE ; Viitorul (11 48 03), orele 15.30 - 18; Floreasca (332971), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; STRUCTURA CRISTALULUI ; Viitorul, orele 20,15 ; O FLOARE ȘI DOI GRĂDINARI » Tomis 121 69 46), orele 9 — 12,30 — 16­­ , 19,30 ; CU­NUNILE CURATE; Ura (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; DRUMUL SPRE VEST ; Arta (21 31 86), orele 15 — 17,45 - 20,30 ; Giulesti (17­55 66), orele 15.30 - 18 - 20,30 ; ANONIMUL VENETIAN : Drumul Sării 0128 13) , orele 10 _ 15,30; EGOR BUIÎCIOV Si ALTII | Drumul Sării, orele 18 - 20,15 - DACA E MARTI. E­LO­GIA : Cotro- Cini (69 48 4SI orele 15.30 — 18 I HALLO DOLLY: Unirea (1710 21), orele 11 _ 16 ; MOARTEA REGELUI NEGRU ; Uni­­ren. crete 19.15 ; T'NFRII ; Cotrocenî, ora 20.15 ; ZESTREA ; Cosmos (35 19 15), orele 15.30­­. 18 — 20.15 ; Prort'resul 123 9sint. orele 15.30 - 18 - 20.15 ; TRANDAFIRII ROS­I PENTRU ANGE-­­ ICA ; Dacia (16 26 101. orele 9 -11 15 - 13 30 . 16 - 18.15 — 20.31 ; URSUI YOGI: Rahova (23 91 00), orele 15.30 _ 18 - E O POVESTE VECHE : Rahova, ora 20 15 , POtlTIA MUIHIMFSTE : Ferentari (27 17 501 orele 15.30 18 - 20.15 ; Cînemntero — sala Union (13 49 14); F'OI­ DE LA TCICMARK : orele 10— 19 _ 14 ; PRINTet'A : ora 16.30 ; TOPKAPI : orele 18.30 - 20.30. TELEVIZIUNE VINERI 23 MARTIE Programul I 9 î Curs de limba rusă ; 9,30 î O viată pentru o idee. C. I. Padion (II); 10 : telex ; 10,10 « Teatru scurt , „Dis­curs pentru o floare'­ de Paul Everac ; 11,10 î Portativ 73 i 11,50 î Selectiuni din Seară pentru tineret ; 12,30 t Taraful „Chirea" din comuna lancu Jianu, judetul Olt / 12,40 : Municipa­litatea răspunde bucureşteanului­­ 13 : Telejurnal ; 16 « I^leşcoală Matemati­că Derivate şi aplicaţiile lor îl). Lite­ratura româna : Imaginea societăţii burgheze in opera lui I L. Caragiale ; 17,30 : Curs de limbă engleză ; 18 : Telex ; 18,15 : Cum vorbim ■; 18,35 : La volan ; 18,50 : Teleconferință de presă ! 19,20 1000 de seri * 19,30 : Telejurnal; 20,10: „Tn cronica tapa­ră"; 20,40: Film artistic: „Marele Scott". Regia Henry King. Cu: Grego­ry Peck și Deborah Kerr ; 22,20: Ima­gini din Pakistan ; 22,30: 24 de ore ; 22,40: Teleglob: Irak ; 23,00 Cîntecele pe care leam­ iubit. Programul 2 18 I Telex­­ 18,05 : Telecinemateca pentru tineret : „Nu fi trist !" ; 19,30 : Telejurnal ; 20,10 : Film docu­mentar „Bach la Leipzig ; 20,30 :An­­sambluri folclorice ; 21,00: Revista e­­conomică TV ; 21,30 : Omul si muzi­ca lui : Witald Lutoslawski ; 22,20 i Cârti şi idei. SIMBATA 24 MARTIE Programul 1 9 : Curs de limba germană ; 9,30 s Teatrul poveştilor ! 10 : Telex ; 10,10 : Selectiuni din „Cîntare patriei" ; 10,40 : De vorba cu gospodinele­­ .11 : Selectiuni din „Promenada dumini­­cală" ; 12,25 : Cărfi şi idei ; 13 : Te­lejurnal ; 16 : Telex ; 16,05 i în ac­tualitate — şcoala ; 16,20 : Muzică populară ; 16,30 : Emisiune in limba germană ; 18,15 : Ritm, tinereţe, dans ; 19 : Arc peste timp ! 19,20 t 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntecul saptamînii ! 20,05 : 52 de iniţiative tn 52 de saptamîni ; 20,20 : Teleenciclopedia ; 21 : Mannix ; 21,50 : „întîmplări de sîmbăta spre duminică" de Teodor Mazilu în distribuţie : Oc­­tavian Cotescu, Gina Patrichi, Ștefan Bănică, Mariana Mihui, Mihaela Mihai, Sofia Vicoveanca, Dan Tufaru, Ovidiu Schumacher. Regia artistică Tudor Mărăscu ; 22,30 : Telejurnal ; 22,40 : Hochei pe gheată România— Japonia. Programul 2 16 : Agenda ; 16,10 : Muzică din secolul XII XIV pentru voci şi instrumente de suflat ; 16,40 : Azi şi mîine ; 17 : Melodii populare ; 17,20 : Prietenii lui Aş­­chiulă ; 17,50 : Film artistic : „Balul de sîmbâtâ seara" Scenariul : D. R. Popescu si Geo Saizescu Regia Geo Saizescu Cu : Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ana Szeles, Octet­­vian Cotescu, Mihai Fotino. HUSE

Next