România Liberă, iulie 1973 (Anul 31, nr. 8923-8948)

1973-07-01 / nr. 8923

) Pagina a 2-a ___ 7 iulie 1973 h în ajun de premieră Despre filmul „Dincolo de nisipuri“ v V\ ■r' • ■* 1 CU SCRIITORUL PANUȘ NEAGU.. — A treia intilnire cu cinema­tografia , primele două, îndrăz­nesc eu a crede, nefericite. Care este opinia despre a treia, deci despre ce a făcut Radu Gabrea din scenariul si cartea dumnea­voastră „Îngerul a strigat“ ? — A treia intilnire e mult mai fericită, intr-adevăr. Şi Radu Gabrea a făcut tot ceea ce se putea face din acest scena­,­riu, dar, evident din motive obiective, nu şi ceea ce se pu­tea face din substanţa cărţii. — Care sin­t­ aceste motive obiective şi de ce ordin sunt ele ? — Cartea tratind o perioadă enorm de lungă din viața Ro­mâniei nu putea fi cuprinsă, cu întreaga ei problematică, cu uni­versul ei aparte, într-un singur film. Există oricînd, după opi­nia mea, ţărmuri din carte care pot forma subiectul unuia sau altor filme. Gabrea şi operato­rul Dinu Tănase au avut ambi­ţia, dusă foarte bine pînă aproa­pe de capăt, de a aduce în lu­mină o lume a Brăilei necu­noscute, o lume aparţinînd unei epoci tulburate de ameţeala morţii şi a naşterii. — Ce s-a pierdut efectiv din substanţa cărţii spre regretul autorului ei ? — Mirosul pelinului. Regina pelinului dansînd peste fantas­mele Dunării. Şi nebunia lui Che Andrei (nebunie frumoasă), cel mai apropiat personaj de inima mea. — Ce aţi fost nevoit să înlă­turaţi din carte, in calitate de scenarist, in virtutea necesită­ţilor filmice ? — Episoadele care ţin de un pitoresc straniu al bălţilor Brăi­lei. Dispărind balta Brăilei, poate nimeni n-ar mai fi înţeles legendele şi vraja legate de ţi­nutul acela alunecos, în care dumnezeu fluieră în fiecare tres­tie. — De ce acest titlu care apar­ţine unei nuvele neintegrată în film ? — Titlul, în intenţia mea, îm­pinge gindirea spectatorului spre o vreme care nu-şi are viaţa in film, spre lumea care s-a năs­cut dincolo de înşelăciunea nisi­purilor. — Intr-o­ discuţie, regizorul propunea o lectură a filmului in afara cărţii. Acceptaţi ideea ? — Da. Şi nu mă surprinde propunerea ; oricînd o carte, fie chiar şi pentru aceea că pelicula se degradează fizic cu trecerea anilor, rămîne mult mai cuprin­zătoare decît filmele realizate in marginea ei. — Ce calităţi majore si ce de­fecte majore găsiţi filmului din punct de vedere cinematografic ? —• Filmul păstrează atmosfera scrisului meu, multe din tainele de adincime ale cărţii, luminea­ză în culori stranii peisajul Brăilei şi ţine încordată atenţia spectatorului. Ca defect, cu care­­nu mă voi împăca, trec la loc­­ de frunte, comentariul care­­n­­i­soţeşte imaginea. —­ Această intilnire mai feri­­­­cită nu aduce cu sine si ° pro­­s misiune de viitoare colaborare I cu cinematografia 7 — Da, dar mult mai tîrziu. : Acum sint ocupat să scriu proză și teatru. \ : f | W­\ ...ŞI REGIZORUL RADU GABREA — Aţi evitat, pină acum, în ajun de premieră, să faceţi de­claraţii in legătură cu filmul. Cauza 7 — Pentru că despre lucrurile la care lucrăm şi ne sunt tot­odată foarte dragi nu ne place să vorbim. — Dar acum ce aveţi de spus intru susţinerea sau recomanda­rea filmului . — Odată ce l-am terminat, nu-mi mai aparţine. — E o lepădare ca... de sa­tana ! Eu vă rog totuşi să-l re­comandaţi, sau mai exact, să-l prezentaţi, cit de cit. — De cind am descoperit car­tea scriitorului Fănuş Neagu, cu lumea ei fabuloasă, cu persona­jele ei uluitoare, am fost tentat să-i găsesc un echivalent cine­matografic. Poate de aceea fil­mul, nu este o simplă ecranizare ci o re-creăre cinematografică a unui univers,­ pornind de la lumea romanului şi de la perso­najele lui. — V-aş cere o explicaţie mai amplă. — Personajele le-am tratat In film ca şi cum nu ar fi venit dintr-o lume literară, ci ca şi cum ar fi fost ele însele o rea­litate. De obicei, în ecranizări, se regăsesc personajele romane­lor in situaţiile, în raporturile şi in devenirile din opera inspi­ratoare. In scenariul lui Fănuş Neagu, şi deci şi in filmul nos­tru, acele personaje, pe care pre­supunem că le-am înţeles şi le cunoaştem, sînt puse să acţio­neze de multe ori în alte situaţii decît cele din roman. — Utilizarea unor noi situaţii, poate justificată, n-a schimbat sau alterat din trimiterile ro­manului . — Nu cred. Am încercat să facem un film în spiritul cărţii, chiar dacă in mod conştient, scenariul s-a abătut de la litera ei. Dificultatea cea mare a fost că regulile dramaturgiei de film sunt poate prea riguroase pen­tru elanul de povestitor al lui Fănuş Neagu. — Cum aţi rezolvat totuşi fre­nezia de narator a lui Fănuş Neagu . Scenariul v-a oferit formula 7 — Eu personal nu fac această dihotomie dintre scenariu şi film. E o rămăşiţă a concepţiei literare despre cinematograf. — Dar care fiinţează şi e greu să fie înlăturată, atita timp cit există doi creatori deosebiţi şi diferiţi in realizarea scenariului şi apoi a filmului. — In cazul filmului nostru, formula s-a redus la compune­rea acestuia din patru părţi şi un epilog, în fiecare dintre ele acţionîmd personajul principal, existenţa lui fiind determinată de o realitate trecută pe care o descoperă. Eu arăt povestirea acestei realităţi trecute şi­ apoi trec in prezent şi povestim in­fluenţa pe care acest trecut o are asupra destinului eroilor. — Aţi încercat pentru a putea cuprinde cit mai multe din ele­mentele romanului o concentrare rezumativă sau aţi desprins ci­­teva din datele esenţiale ale na­raţiunii 7 — Scenariul a necesitat fără îndoială foarte multe operaţiuni care au ţinut şi de concentrare şi de extindere, şi de reducere pe care filmul le-a urmat. Exis­tă, de pildă, personaje care n-au apărut în roman, cum ar fi de pildă prinţul Ipsilanti. In punc­tele principale însă, filmul atin­ge romanul, fără discuţie. — N-aţi fost totuşi incomodat de amploarea dar şi precizia li­terară de la care aţi pornit . — Nu. Pentru că incercind să evoc lumea romanului, nu am încercat totodată să traduc ci­nematografic magia lingvistică a lui Fănuş Neagu. Pentru că filmul trebuie să poată fi vă­zut, socotesc eu, în afara roma­nului, independent de el. Florica Iehim Asist şi asistăm cu toţii, de mai multă vreme, la prolife­rarea accepţiilor pe care ad­jectivul uşor, la feminin, le capătă cu o insistenţă sur­prinzătoare in domeniul lite­rat­urii, şi artei. S-a încetăţe­nit foarte bine şi foarte fru­mos genul muzicii uşoare, tinde­­să se încetăţenească la fel­ de bine şi de solid genul literaturii uşoare, consecinţa nevoii unei lecturi. Uşoare, un teatru apare tot mai des ex­presia spectacol uşor, adică pe un text literar. Uşor, după o piesă uşoară, in cinemato­grafie se produce destul de comercial filmul uşor, pentru că se doreşte să se vadă o poveste mai uşoară, în sfîrşit, chiar şi la operă, sau in spa­ţiul muzicii şi spectacolului de operă, a apărut formula operă uşoară. De aici, apoi, prin derivaţie de sens, frec­venţa adjectivului digestiv, transpus cu sensurile lui ana­tomice şi creatoare din orga­nismul animal in perimetrul artistic. O carte devine pen­tru cite un critic digestivă, şi accepţia pejorativă a dispă­rut, cititorului i se recoman­dă un roman digestiv, un film digestiv, ba se vorbeşte şi despre pictură, atunci cind înţelesurile metaforei ei nu sunt prea incifrate că este, totuşi, digestivă. Dacă aduc în discuţie a­­ceastă chestiune este pentru că semnificaţia adjectivelor pomenite derivă şi ea dintr-o semnificativă expresie a scă­derii nivelului conştiinţei culturale. Toată lumea vorbeşte as­tăzi ca despre un fenomen nat­ural, firesc intr-o epocă de mari solicitări nervoase, rezultat al activizării vieţii sociale, al ritmurilor inten­sive pe care dezvoltarea so­cietăţii, sub impulsul rapidei dezvoltări şi răspîndiri a Note şi contranote UŞOARE Dinu Săraru ştiinţei şi tehnicii, le deter­mină şi le impune, toată lu­mea vorbeşte despre nevoia unei recreaţii nervoase, inte­­lectuale, capabile să deconec­teze, deci să refacă echilibrul şi potenţialul nervos al indi­vidului. Aşa a şi apărut ter­menul de loisir, insemnînd o odihnă recreatoare­ activ a condiţiei psihofizice. Curios este că, din aproape in aproape, dintr-un rău în­ţeles aproape, intr-un­ui mai rău înţeles, aproape, s-a ajuns la proliferarea adjecti­velor „uşor“ şi „digestiv“ care încep să desemneze o stare joasă, subestetică satt, in cel mai fericit caz, la ni­velul de plutire minim al unor exigenţe estetice mo­derne, a lucrărilor care, in­corporate diverselor domenii artistice tind să le coboare şi pe acestea. Altfel nu se explică proli­ferarea, chiar şi la noi, a unei literaturi poliţiste sub­mediocre, pernicioase nu prin idei, ci prin compromi­terea acestor idei de către o subliteratură, aşa se ex­plică goana unor teatre după piese de cea mai tristă fac­tură bulevardieră, traduse in spectacole „de turneu" 17 etc........ etc. ... Pledoaria mea este pentru aducerea in discuţie a ter­minologiei care începe nu numai să acopere, dar şi să gireze 0 semi-maculatură ar­tistică şi să acrediteze ideia că in tren, ori in vacanţă ori în timpul liber poţi să zicem citi orice, cind vrei să te odihneşti. Punerea in discuţie a pro­blemei, intr-o discuţie de se­veră exigenţă, ar putea im­plica in mod constructiv fac­tori numeroşi, obligaţi, dar şi determinanţi, in procesul complex al educaţiei sociale. UNA PE ZI de MATTY — Fiţi atenţi cu căsuţa voastră, că pe urmă vine I.C.R.A.I.-ul şi nu v-o mai repară niciodată ! ▲ uk Gesturi omeneşti Intre şoferii transportului oră­şenesc si cei trei micuţi s-a in­staurat o înţelegere tacită şi foar­te trainică. In fiecare dimineaţă, in jurul orei 8, pe o stradă a Ploieştiului care duce de la Gara de vest spre centru, şoferii ii caută din ochi, la locul ştiut, pe cei trei copii, iar aceştia fac semnele obişnuite. Autobuzul o­­preşte, îşi deschide uşile din faţă şi cei trei micuţi urcă lin­gă şofer. Sunt fraţi — părinţii lor sunt­ amindoi la serviciu, la ora aceea — şi ei merg la gră­diniţă conduşi de sora mai mare, care a trecut acum in clasa a V-a. Iar pe drumul cotidian la grădiniţă locul părinţilor il ţin şoferii, care au prins mare drag de cei trei copii. (AL. MIHAI — coresp. R.I.). împrumuturi şi... „împrumuturi“ Mai cere unul şi altul bani cu împrumut şi ii dai cu plăcere, dacă ai­­ţi cereau şi lui Aurel Neiconu­, gestionar la magazinul de confecţii din Haţeg. Şi le dădea — nu cu plăcere, ci cu profit, şi avea bani întotdeauna ori tot nu erau ai lui ! Erau ai statului. Cum făcea ? Fiecare solicitant de credite încheia un contract pentru cumpărare de mărfuri In rate­­l. cu acest act, gestionarul încerca să abată a­­teutia celorlalţi salariaţi si să inducă in eroare organele de control. Cumpărătorii de mărfuri in rate primeau bani lichizi pe care gestionarul ii lua din înca­sările zilnice ale magazinului , avînd grija să-şi asigure un profit de 500,­­ 000 lei sau chiar mai mult la fiecare contract. $i ca să-și camufleze urmele, ges­tionarul distrugea o serie de bonuri, care reprezentau valoare primită In contul mărfurilor vin­­dute in rate. Era un fel de ca­mătă cu banii statului, comple­tată cu furt curat — pentru care Aurel Neiconu­ a primit 3 ani și 0 luni de închisoare.­­I. COJO­CARII — coresp. H 1.1. Obstacolul a fost înlăturat In timp ce tşi continua cursa obişnuită spre cariera Tălagiu (judeţul Arad), şoferul loan Hărdăit privind la un moment dat spre linia ferată, a văzut o stîncă masivă, dislocată proba­bil de ploi si prăvălită peste li­nii. Ştia că peste puţin timp tre­buia să treacă pe-acolo trenul personal 3124. A tras imediat maşina pe dreapta, a sărit de la volan şi a alergat la locul cu pricina, cu gind să înlăture ob­stacolul Dar cu toate încercări­le şi eforturile lui, piatra n-a putut fi urnită din loc. Și-a dat seama că singur nu poate să facă nimic, decît să prevină — aşa că a luat-o la fugă pe linia fe­rată in intimpinarea trenului. Din fericire, atent, mecanicul de locomotivă i-a recepţionat sem­nalele şi a reuşit să oprească trenul. La numai cîţiva zeci de metri de locul periculos, acci­dentul a fost evitat. Apoi, cu ajutorul oamenilor obstacolul, a fost înlăturat. (I. MEDOIA — coresp. R.I.). Patru medici — patru pilde Ciţi au luat cuvintul 7 Mulţi ! Şi doctor Ion Nicodin şi doctor G. Telen şi doctor Radu Ispas şi alţi colegi mai tineri ai celor sărbătoriţi cu prilejul pensionă­rii. Intr-adevăr patru medici si­­bieni — trei chirurgi : doctor Ti­tus Sfătaru, Vaier Guţea si Bar­tolomeu Grigoriu şi un anato­mopatolog dr Edmund Licht — se pensionau lăsînd in acea zi in urma lor decenii de muncă neobosită in folosul sănătăţii oa­menilor, de dăruire şi pasiune pentru profesie. Spaţiul modest al rubricii nu ne permite să vorbim, despre realizările fiecă­ruia, dar un exemplu tot vom da pentru a ilustra bogăţia bi­lanţului. Medicul Titus Sfătaru — doctor in ştiinţe medicale — înainte de a ieşi la pensie , a efectuat cea de-a 25 001 operaţie din viaţa sa, acelaşi om fiind un pasionat cercetător, — peste 400 de lucrări ştiinţifice publicate şi susţinute la diferite congrese şi­­reuniuni de specialitate — şi autor al unor aparate de tehni­că medicală de concepţie pro­prie — de pildă „aparatul de perfuzie automat", „aparatul de narcoză cu circuit închis“ etc. Patru oameni, patru simboluri a ceea ce înseamnă cu aldevărat profesie de medic. Şi patru pilde de viaţă pentru tineret. (V. LA­ZĂR — coresp. R.I.). Cişmele de cauciuc Pe şantierul Fabricii de­pline din Sinnicolatul Mare trebuia, la un moment dat, mutată o bandă transportoare dintr-un loc in al­tul. Opt muncitori au pus repe­de umărul şi au urnit-o din loc, dar utilajul a atins o sirmă pe care nimeni nu o observase sau nu îi dăduse atenţie. Nici chiar conducătorul punctului de lucru Ion Ignat, care avea obligaţia să o facă... Sirma in contact cu metalul a produs electrocutare , dar, din fericire, şapte din cei opt muncitori erau echipaţi cu cisme de cauciuc şi au scăpat teferi. Doar cel care nu purta cisme de cauciuc, pe nume Da­niel Hij, a fost accidentat mor­tal. O dovadă in plus că regu­lile protecţiei muncii trebuie res­pectate riguros şi fără excepţie in orice împrejurare. (I. ME­DOIA — coresp. R.I.). Ecoul cotidienelor „FORTUNA SE DEZMINTE“ remarcam într-o notă la această rubrică şi iată că Centrala pen­tru legume şi fructe din M.A.I.A.A. ne confirmă obser­vaţia. Sub semnătura director­u­­lui, ing. Gh. Niţă, ni se răspun­de că : „Aspectele relevate privind aprovizionarea nesatisfăcătoare a magazinului „Fortuna“ cu pro­duse de sezon, au făcut obiec­tul unei analize atente cu toţi factorii de răspundere din par­tea I.L.F. Municipiul Bucureşti, luîndu-se cu acest prilej şi mă­surile corespunzătoare de reme­diere a deficienţelor. Ca urmare acestor măsuri, magazinul este în prezent aprovizionat cu un bogat sortiment de legume şi fructe proaspete de sezon, pre­­ambalate şi prezentate la nive­lul exigenţelor comerţului mo­dern“. Ne place să credem că aceasta va fi şi în viitor starea de fapt normală şi că, de data aceasta, nu mai este nevoie de nici o excepţie care să confirme re­gula... Rubrică redactată de Pia Radulescu Şcoala noastră în cifre şi date Acum, de „Ziua învăţătorului“, la încheierea unui an de muncă, să facem un mic bilanţ pen­tru a ilustra, cu cifre şi date, anul şcolar care şi-a închis porţile. Dintru început trebuie subli­niat că în anul şcolar 1972/1971­, în învăţământul de toate gradele au frecventat aproape 4 342 000 de elevi şi studenţi. Cu alte cuvinte, 21 la sută din populaţia ţării a fost încadrată intr-una din formele învăţămîntului nostru de stat. Repartizaţi pe categorii, în unităţile şcolare s-au aflat : 591 670 copii in învăţămintul preşco­lar (13,6 la sută din totalul populaţiei şcolare), 2 729 029 elevi în şcolile generale (62,9 la sută din total), 355 328 elevi la liceele de cultură generală (8,2 la sută), 149 895 la liceele de specialitate şi şcoli tehnice (3,4 la sută), 371 751 la învăţămin­­tul profesional şi postliceal inclusiv Institutul pedagogic de 2 ani (8,6 la sută), în anul care s-a încheiat s-a dezvoltat baza materială a învăţămîntului, ajungindu-se la un număr sporit de unităţi. Iată cum se prezintă situaţia : copiii sub vîrsta şcolară au avut la dispoziţie 11 542 grădiniţe, iar cei care urmează cursurile elementare, 14 899 şcoli generale. Numă­rul liceelor de specialitate a crescut la 361, a celor profesionale la 435 iar şcolile de maiştri la 141. In învăţămintul de toate gradele au funcţionat 219 749 cadre didactice din care: 23 224 educa­toare; 51 283 învăţători; 86 173 profesori la învă­­ţămîntul general, 16 721 la învăţămintul profe­sional şi şcolile tehnice. Iată cîteva cifre care schiţează dimensiunile actuale ale învăţămîntului nostru, care, după măsurile luate de recenta Plenară a C.C. al F.C.R. va cunoaşte o mai mare dezvoltare, o mai accentuată perfecționare. Vreţi să stiţi cum arată şcoala ? ‹ ‹ .. .› Cunoaşteti-i dascălii Am auzit uneori directori de şcoli generale spunînd ca o scu­ză pentru rezultatele lor mo­deste : „Dacă am avea noi con­diţiile cutărui liceu ! Am fi de­parte !“ In adevăr, condiţiile di­feră, dar aceasta nu înseamnă că şcolile mici sint sortite să se mulţumească cu mai puţin, mul­­tiplicînd aceeaşi scuză la infinit. Infirmarea acestui punct de ve­dere ne-a oferit-o vizita la şcoala generală nr. 171 „Petre Ispirescu“, din Capitală, situată in cartierul Griviţa. Primul pas făcut în şcoală este edificator. Chiar de la in­trare te intîmpină vitralii fru­mos executate, inspirate din poveştile scriitorului al cărui nume îl poartă şcoala. Ele sunt opera pictoriţei Maria Frincu­­lescu, profesoară de desen. Al doilea pas, în holul mare, în­seamnă pătrunderea într-un a­­devărat muzeu al literaturii ro­mâne. Un venerabil profesor, acum pensionar — Dumitru Hli­­hor — a pictat, pe colonade, chipurile celor mai reprezenta­tivi scriitori ai noştri. La par­ter şi la etaj, tablouri ale ab­solvenţilor cu legămintul : „La revedere în Fotografii din excursii făcute în Bu­­cegi, Făgăraş, pe Ceahlău. Ziare de perete scrise de pene ascuţite. Chemări la concursuri. Cert lucru : fiecare colţ de şcoală este folosit în scopuri educative. îl întrebăm pe prof. C. Po­­pescu, directorul şcolii, cum în­ţelege activitatea educativă în­­tr-o şcoală de proporţiile celei pe care o conduce . — In orice şcoală prin lecţii interesante, prin dirigenţie, prin diverse alte activităţi se poate realiza o mare operă educativă, ne spune el. Cu o condiţie : să se facă din tot sufletul, iar ca­drele didactice, să-i urmărească toate aspectele, uneori nu lipsi­te de dificultăţi. Cine a zis „proces educativ“ a zis bine. E proces cu drept cuvint. — Jinduiţi cumva condiţiile vreunui liceu ? — De ce ? Scuzaţi-mi lipsa de • Cind educaţia începe chiar de la intrarea in şcoală • Nici un principiu educativ nu e viabil dacă nu există cunoaştere direct­­ă a elevilor • Activitatea prac­tică fără contactul cu fabrica este astăzi de neconceput • Un motto permanent : „Avem o mare răspundere faţă de gene­raţiile viitoare“, modestie. Poate că sunt licee care jinduiesc condiţiile noastre, aşa modeste cum sunt. Activita­tea educativă ţine in primul rînd de calitatea învăţătorului şi profesorului. Vreţi să ştiţi cum este o şcoală ? Cunoaşteţi-i dascălii ! Ei sunt măsura operei lor educative. Pentru că dascălii, cu personalitatea lor, le insuflă elevilor un întreg complex de comportamente, de sentimente. N-aţi observat că unii elevi îm­prumută din felul de a se ex­prima al profesorului ? Uneori ei împrumută şi mersul, între­baţi pe oricine a trecut prin şcoli despre dascălii ce i-a avut, despre autenticii dascăli şi vă va vorbi cu dragoste de ei. Dar pentru a-i educa pe elevi, tre­buie să-i cunoaştem. — Care credeţi că este cel mai bun mijloc ? — Printre cele mai eficiente consider a fi excursia şcolară. Atunci îl vezi pe elev ce şi cum gindeşte, cum se comportă. Ii cunoşti pe generoşi şi pe egoişti, pe cei cu iniţiativă şi pe cei fricoşi. Las deoparte caracterul instructiv al excursiei. — Nu mă îndoiesc că punînd un asemenea accent pe munca educativă, aveţi ce spune şi în domeniul activităţii practice. Dar, fiindcă suntem­ în această ambianţă estetică, v-am ruga să ne spuneţi cum concepeţi edu­caţia estetică a elevilor ? Răspunsul la această întrebare a fost invitat să-i dea profeso­rul de muzică N. Hintes. — Chiar din prima dasă îi invităm pe elevi să îndrăgească artele. In fiecare an participăm la fazele cele mai avansate ale concursurilor școlare, iar de cinci ani dăm concerte la Ate­neu. N-am mai solicitat amănunte fiindcă concertul la Ateneu este un argument care nu mai im­pune alte comentarii. Merită a fi subliniat că încă din prima clasă copiii încep a cunoaşte no­tele după o metodă interesantă şi originală. In baza ei copiii cu foarte rare excepţii, capătă de­prinderi muzicale temeinice. Educaţia estetică este împle­tită strins cu cea practică. Şcoa­la are ateliere de tîmplărie şi mecanică. Elevii claselor a IX-a şi a X-a lucrează cu contract pentru întreprinderea de fabri­cat şi montat ascensoare. S-au angajat pentru livrarea a patru categorii de piese şi acum au ajuns la 9, destul de complicate. — Deşi avem rezultate bune, ne spune directorul şcolii, nu sîntem totuşi mulţumiţi. La pri­ma vedere totul e in ordine : contracte-producţie şcolară — deprinderi practice. Ce ne mai lipseşte ? Ne lipseşte legătura permanentă cu viaţa de între­prindere. Pentru că nu numai producţia interesează ci şi cu­noaşterea mediului productiv. Integrare nu înseamnă numai înscriere în circuitul productiv ci şi în viaţa de întreprindere. Or, aici, lucrurile merg mai greu. Fabrica comandă, noi li­vrăm. Desigur, se vor găsi modali­tăţile necesare pentru ca aceas­tă osmoză să se creeze. Elevii o doresc, fiind pregătiţi în clase, pentru producţie, după cum ne declarau şi profesorii Teodora Lazăr şi Ştefania Teodorescu. Ceea ce am vrea însă să subli­niem este faptul că acolo unde există grijă pentru formarea generaţiilor viitoare, în spiritul muncii şi al înaltelor idealuri comuniste, există şi realizări cu care orice şcoală se poate consi­dera satisfăcută, întocmai ca la Şcoala generală nr. 171 din car­tierul Griviţei. Const. Sîrbu Noi filme documentare Fie eveniment omagial, ani­versar sau la zi, regizorii şi ope­ratorii studioului de filme do­cumentare au permanent promp­titudinea reporterului de ac­tualitate. Astfel, tînârul regizor Constantin Vaeni a realizat un emoţionant portret „Nicolae Băl­­cescu", în timp ce Mirel Ilieşu a omagiat : „Madrigalul la 10 ani.“ Sub titlul „Zilele şi nopţile unui bărbat“, Eugenia Guţu a conturat portretul cinematogra­fic al eroului muncii socialiste, prim-topitorul Alexandru Stoica de la Combinatul siderurgic de la Galaţi, portret obţinut atît prin înregistrarea faptelor erou­lui cit şi culegînd impresiile şi mărturiile celor din jurul său. „Pentru o cauză dreaptă“, regi­zat de Dumitru Done şi Pom­­piliu Gilmeanu, va fi un docu­ment despre protestul hotărît al poporului nostru împotriva fas­cismului în anii 1933-1934. Con­stituit din mărturii ale parti­cipanţilor la aceste lupte, con­duse de Partidul Comunist Ro­mân, filmul va cuprinde şi do­cumente ale vremii, fotografii, precum şi un bogat material de arhivă. Regizorul Octav Ioniţă lucrează la documentarul „Răs­punderea stăpînilor", urmărind prin imagini elocvente transpu­nerea în viaţă a politicii parti­dului de industrializare socia­listă. „Cartea de vizită“ şi-a in­titulat Florica Helban filmul pe care îl turnează în prezent şi care demonstrează că, în socie­tatea noastră, cea mai nobilă „carte de vizită“ este aceea de producător nemijlocit de bunuri materiale. In „Recaşul şi oamenii săi", prin exemplul locuitorilor din această înfloritoare comună, regizorul Ion Moscu (imaginea : Kiamil Kiamil) vorbeşte despre convieţuirea armonioasă a oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. „Porumbeii şi fanfara", regizat de Jean Petro­­vici (imaginea : Jean Michel), se ocupă de timpul liber al co­piilor şi modalităţile de a-i uti­liza în mod instructiv, pornind de la exemplul fanfarei pionie­rilor din Iaşi. Schiţe de sistematizare pentru toate comunele din judeţul Hunedoara DEVA (coresp. R. I.­­ I. Co­­jocaru). In judeţul Hunedoara, s-a încheiat, cu şase luni mai devreme, acţiuneai de elaborare a schiţelor de sistematizare pentru toate comunele. Ţinînd seama de sarcinile stabilite la Conferinţa Naţională a partidu­lui din anul 1972, consiliile populare şi specialiştii au revi­zuit limitele construibile din fiecare comună şi au redus a­­ceste limite cu aproape 1 000 de hectare faţă de calculele pre­cedente, asigurînd o folosire mai raţională a pămîntului. ,Románia liberó“ SPECTACOLELE SAPTAMINII VIITOARE TrATIRU — Teatrul Evreiesc de stat : HERSELE DUBROVNER de Ja­cob Gordin ; regia : Adrian Lupu ; muzica : Cornel Cezar ; scenografia : Diana Ioan­ Po­­pov ; distribuţia : Mana Rippel, Seidy Glück, Abram Naimark, Beatrice Abramovici, Mihaela Kreutzer, Bebe Bercovici, Bea­trice Steinmetz, Irina Dali, Sam­y Godrich şi Rudy Rosen­­feld. — Teatrul dramatic Baia Mare : MIZERIE $1 NOBLEŢE de Eduardo Scarpetta ; regia : Marius Popescu ; scenografia : T. Th. Ciupe ; distribuţia : Beny Petrescu, Ecaterina Sandu, Olga Sirbul, Apriliana Dimitriu, Teo­­fil Turturică, Mircea Graur, Cornel Dimitriu, Vasile Prisăca­­ru, Ruxandra Petru, Dan Antoci. — Teatrul de Stat Oradea : O FATA IMPOSIBILĂ de Virgil Stoenescu ; regia : Szombati Gille Otto ; scenografia : Maria Haţeganu-Birea ; distribuţia : Dorel Urlăreanu, Jan Săndules­­cu, Alia Tăutu, Nicolae Tom­a, Marcel Segărceanu, Eugen Tu­­gulea, George Pintilescu, Grig Cristaru. — Teatrul de Stat Arad : FI­ZICIENII de Fr. Dürrenmatt ; regia : Mihai Raicu ; scenogra­fia : Paul­ Salzberger ; distribu­ţia : Elena Drăgoi, Constantin Adamovici, Gehl Bogdan Ivaş­­cu, Traian Pirlog. • DINCOLO DE NISIFURI — Casa de filme unu, realizat în Studioul Centrului de produc­ţie cinematografică ,.Bucureşti“ scenariul : Fănuş Neagu după romanul „îngerul a strigat“ ; regia : Radu Gabrea ; imaginea : Dinu Tănase ; muzica : Tiberiu Olah ; decoruri : Helmuth Stür­mer ;. costume : Doina Levinţa ; cu : Dan Nuţu, George Constan­tin, Mircea Albulescu, Emil Botta, Gina Patrichi, Violeta Andrei, Vasile Niţulescu, Gheor­­ghe Dinică, Ernest Maltei, Con­stantin Rauţki, St. Mihăilescu- Brăila, Ştefan Radof, Alexandru Herescu. • JANDARMUL LA PLIM­BARE — producţie a studiouri­lor franceze, color, cinemascop ; scenariul : Jacques Vilfrid ; re­gia : Jean Girault; imaginea: Pierre Montazel ; muzica : Ray­mond Lefebvre ; cu Louis de Funés, Michel Calabru, Jean Lefebvre, Christian Karin, Guy Grosso. O nouă comedie din se­ria aventurilor brigăzii din Saint Tropez. • UN OM IN SĂLBĂTICIE — producţie a studiourilor ameri­cane. cinemascop ; scenariul 1 Jack Dewitt ; regia : Richard C. Sarafian ; imaginea : Gerry Fi­scher : muzica : Johny Harris ţ cu : Richard Harris, John Hus­ton, John Bindon, Prunella Ran­­some. o COARNELE DE AUR — producţie a studiourilor sovieti­ce ; cinemascop, color : scena­riul : Lev Potemkin, Aleksandr Ron ; regia : Aleksandr Ron ; imaginea : Iuri Diakonov, Vla­dimir Okunov ; muzica : Arkadi Filippenko ; cu : Raiza Riszano­­va, Volodia Belov, Ira Gigrino­­va, Lena Cigrinova. Film pen­tru copii. Ecranizare pe moti­vele unui basm din folclorul rus. , — Galeria Amfora — Florian Calafeteanu — desen-sculptură. — Sala de expoziţii a Ateneu­lui Român — Dragoş Morărescu, — Holul Bibliotecii Centrala Universitare — Nicolae Milord, — pictură. M­EMENTO LOHENGRIN , Opera Română (13 18 57), ora 19,30; TREI FRAŢI GE­MENI VENEŢIENI, ora 10,30 şi DONA DIANA, ora 20 ; Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 7171), PRIZONIERUL DIN MANHA­TTAN, ora 10,30 şi DESPRE UNELE LIP­SURI, NEAJUNSURI SI DEFICIENTE IN DOMENIUL DRAGOSTEI, ora 20 la sala Studio (50 63 20) ; CONTELE DE LUXEMBURG : Teatrul de Opereta, ora 19,30 ; JOC DE PISICI : Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra”, sala din B-dul Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20; HOTELUL ASTENICILOR : Teatrul „No­­ttara", ora 20; HERSELE DU­BROWNER : Teatrul Evreiesc de Stat (21 36 71), ora 19,30 ; ME­LEAGURI FERMECATE ; Ansamblul Rap­sodia Română (1313 00), ora 18,30; CONCERT ESTIVAL : Teatrul de vară Herăstrău, ora 20 ; ARENA ’73 (spec­­tacol international) : Circul „Globus", orele 16 și 19,30. CINEMATOGRAFE MONTE CARLO: Patria (11 86 25), orele *10 — 12,30 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Luceafărul (15 87 67), orele­­ 8,30 - 11 - 13,30 - 16 — 18,30 — 21 ; Grădina, ora 20,15. ANTONIU ȘI CLEOPATRA ; Scala (11 03 72), orele­­ 9,30 - 13 — 16,15 - 19,30 ; Festival (15 63 84), orele : 9 - 12,30 — 16 — 19,30 ; Grădină, ora 20,30 ; Stadionul Dinamo (11 03 72), ora 20,30. LUMEA SE DISTREAZĂ : Capitol (16 29 17), orele: 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — 19 — 21 ; Grădină, ora 20,15; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ULTIMUL CARTUȘ : Central (14 12 24), orele : 9,15 - 11,30 — 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Grivița (17 08 58), ore­le 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Aurora (35­04 66), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Grădină, ora 20,30 ; Tomis (21­49 46), orele: 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Grădină, ora 20,15. SALCÎMUL LILIACHIU , Lumina (1623 35), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. SIMON TEMPLAR INTERVINE : Bucu­­rești (15 61 54), orele: 9 — 11,15 — 13,30 - 16,15 — 13,45 — 21 ; Grădi­nă, ora 20,15; Excelsior (18 10 88), o­­rele : 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele: 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Grădină, ora 20,30. O ZI MAI LUNGA DECÎT UN AN : Dacia (16 26 10), orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. FLUTURII SINT LIBERI : Favorit (31 06 15), orele : 8,45 - 11 — 13,15 - 15,30 - 18 _ 20,30 ; Buzeșli (156279), orele : 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Grădină ora 20,15. CIPRIAN PORUMBESCU : Viitorul (11 48 03), orele. 15,30 — 19; Arta (21 31 86), orele . 15,30 — 19 ; Grădi­nă, ora 20,15 VERONICA: Unirea (1710 21), ore­­le: 16 — 18 — 20; Grădină, ora 20,15. CE SE TNTIMPLA, DOCTORE : Doina (16 35 38), orele: 11 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Program de desene a­­nimale pentru copii ora 9,45 — 11 — 12.15. AVENTURILE LUI BABUŞCA­­ Lira (31 71 71), orele : 16 — 18 — 20 ; Gră­dină, ora 20,15. COPIII CĂPITANULUI GRANT­­ Bu­cegi (17 05 47), orele: 15,30 — 17,45 — 20 ; Grădină, ora 20,30 ; Gîulesli (17 55 46), orele : 10 - 15,30 — 18 — 20.30. AICI ZORILE SUNT DIN NOU LINIȘ­TITE : Drumul Sării (31 28 13), orele­­ 15,30 - 19. PE ARIPILE VÍNTULUI : Voia­j (119126), orele: 9 - 14 — 18,30. Miorita (14 27 14), orele : 9,30 — 15 — 19,15 . Grădina Select ora 20,15. BATRINII BANDITI: C­ring­asi (49 21 15), orele : 15,30 — 18 — 20,15. ROND DE NOAPTE: Gloria (22 44 01) orele : 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 - 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. OMUL NU E SINGUR : Popular (35 15 17), orele : 15,30 — 18 — 20,15. SĂLBĂTICIA ALBA : Timpuri Noi (15 61 10), orele : 9,30 — 20,15 In con­tinuare. CEAŢA : Munca (21 50 97), orele­­ 16 - 18 - 20. ACEA PISICA BLESTEMATA­­ înfră­ţirea intre popoare (67 14 70), orele­ 15,30 - 18 - 20,15. SEMNALE : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 .­ CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS, ora 20,15. CIND LEGENDELE MOR : Moşilor (12 52 93), orele : 15,30 - 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20,30 ; Vitan (21 39 82), orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20.30. SOLARIS­­ Progresul (23 94 10), ore­le : 15,30 - 19. TARA SALBATICA: Ferentari (80 49 85) orele : 15,30 — 18 — 20.15. FATA BATRANA : Cotroceni (49 48 48), orele : 14 _ 16 - 18 — 20. NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA | Pacea (31 32 52), orele : 15,30 - 18 — 20.15. COWBOY : Cosmos (35 19 15), orele: 15.30 - 18 — 20.15; Cinemateca, sala Union (13 49 04). CĂLĂTORIE FANTASTICA, orele : 10 - 12 ; CELE MAI BUNE SECVENTE CU STAN SI BRAN, orele : 14 — 16.30 . ÎNGERUL EXTERMINATOR , ora 18.30 ; CASA ORORILOR , ora­­ 20.30. TELEVIZIUNE Programul 1­ 8: Bună dimineaţa ; 8,30 : Crava­tele roşii ; 9,25 : Daktari ; 9,50 : Viaţa satului ; 11 : Emisiune în limba ma­ghiară ; 12,30 : De straja patriei ; 13 : Album duminical la Bacău. Muzica uşoară interpretată de Gheorghe Cio­­banu, Rozina Camboş şi Constantin Nadoleanu ; 13,15 : Trio-Ra Ta-Ta ; 13,30 : Olimpia Pancîu ; 13,38 : Por­ţile de la Berzunji ; 13,45 : Puncte, puncte... luminoase ; 14 : „Visul unei nopţi de vară... băcăoane" ; 14,08 : Campionul nu era acasă... 14,18: Teatrul de copii din Bacău la 10 ani ; 14,22 : Mighty Mouse ; 14,27 : Orchestra de muzica populara „Plaiurile Bistriţei"; 14,39: Caricaturistul Ciosu ; 14,48 : Versuri de George Ba­­covia ; 14,56 : „în parc fanfara an­tă" ; 15 : La şcoala măestriei fotbalis­tice ; 15,12 : Arcuşul lui Mirel Ianco­­vici ; 15,19 : „Pe teren" — scenetă interpretată de Florin Gheucă, Puiu Bunea, Sanda Ghiculescu-Voicu, Liviu Rus, Mircea Isăcescu, Nae Roşioru 15,28 : Rapsodia a ll-a de Georgeja Enescu, în execuţia Orchestrei simfo-­ nice dirijate de Ovidiu Bălan ; 15,42 :­ Tainele desenului la copii ; 15,52 : Mu-­ zică uşoară ; 16 : Metamorfozele pă-1 mîntului ; 16,08 : Numere, numere^ de... telefon ; 16,14 : Un debut : I Georgeta Camelia Popa ; 16,25 : „La I horă în sat"... o întîlnire neobișnuită­ cu sătenii de pe Valea Cașinului ; 16,40 : Tunelul timpului ; 17,30 : Du­tere patriei; 19,05: 1001 de seri ; 19,15 : Telejurnal ; 19,30 : Vizita pre- ? ședintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu, în R. F. Germania. Repor­ta: filmat ; 20,10 : Finala „Cupei României" la fotbal ; 22 : Itinerar ca­nadian ; 22,15 : Telejurnal ; 22,25 : Frumoasele vacante. Gala lunii iunie. O emisiune de Alexandru Bocaneţ şi Ovidiu Dumitru. Cu : Carmen Stânes­­cu, Rodica Popescu, Mihaela Butoi Dem. Rǎdulescu, Mihai Fotino, Anda Câlugâreanu, Mihaela Mihai, Floriin Bogardo, Doina Limbuşeanu, Mari Bulaciu, Ana Tom­a, Ion Bogza, Aurel­lian Andreescu. Prezentatorul galei Fiorin Piersic. Îşi dă concursul chestra de estradă a Radioteleviziu-| nii. Dirijor Sile Dinicu. Programul II 11 : Concertul orchestrei simț a Filarmonicii „George Enescu” program muzică vieneză de ment. Dirijor Kurt Voss ; 20:TJ îndrăgifi de copii ; 20,35 : Telj co-știinfific ; 21 : Film artistif ce se iubesc. Regia Mihai Ilinca Tomoroveanu, Alexai și Emeric Schaffer.

Next