România Liberă, iulie 1973 (Anul 31, nr. 8923-8948)
1973-07-01 / nr. 8923
) Pagina a 2-a ___ 7 iulie 1973 h în ajun de premieră Despre filmul „Dincolo de nisipuri“ v V\ ■r' • ■* 1 CU SCRIITORUL PANUȘ NEAGU.. — A treia intilnire cu cinematografia , primele două, îndrăznesc eu a crede, nefericite. Care este opinia despre a treia, deci despre ce a făcut Radu Gabrea din scenariul si cartea dumneavoastră „Îngerul a strigat“ ? — A treia intilnire e mult mai fericită, intr-adevăr. Şi Radu Gabrea a făcut tot ceea ce se putea face din acest scena,riu, dar, evident din motive obiective, nu şi ceea ce se putea face din substanţa cărţii. — Care sint aceste motive obiective şi de ce ordin sunt ele ? — Cartea tratind o perioadă enorm de lungă din viața României nu putea fi cuprinsă, cu întreaga ei problematică, cu universul ei aparte, într-un singur film. Există oricînd, după opinia mea, ţărmuri din carte care pot forma subiectul unuia sau altor filme. Gabrea şi operatorul Dinu Tănase au avut ambiţia, dusă foarte bine pînă aproape de capăt, de a aduce în lumină o lume a Brăilei necunoscute, o lume aparţinînd unei epoci tulburate de ameţeala morţii şi a naşterii. — Ce s-a pierdut efectiv din substanţa cărţii spre regretul autorului ei ? — Mirosul pelinului. Regina pelinului dansînd peste fantasmele Dunării. Şi nebunia lui Che Andrei (nebunie frumoasă), cel mai apropiat personaj de inima mea. — Ce aţi fost nevoit să înlăturaţi din carte, in calitate de scenarist, in virtutea necesităţilor filmice ? — Episoadele care ţin de un pitoresc straniu al bălţilor Brăilei. Dispărind balta Brăilei, poate nimeni n-ar mai fi înţeles legendele şi vraja legate de ţinutul acela alunecos, în care dumnezeu fluieră în fiecare trestie. — De ce acest titlu care aparţine unei nuvele neintegrată în film ? — Titlul, în intenţia mea, împinge gindirea spectatorului spre o vreme care nu-şi are viaţa in film, spre lumea care s-a născut dincolo de înşelăciunea nisipurilor. — Intr-o discuţie, regizorul propunea o lectură a filmului in afara cărţii. Acceptaţi ideea ? — Da. Şi nu mă surprinde propunerea ; oricînd o carte, fie chiar şi pentru aceea că pelicula se degradează fizic cu trecerea anilor, rămîne mult mai cuprinzătoare decît filmele realizate in marginea ei. — Ce calităţi majore si ce defecte majore găsiţi filmului din punct de vedere cinematografic ? —• Filmul păstrează atmosfera scrisului meu, multe din tainele de adincime ale cărţii, luminează în culori stranii peisajul Brăilei şi ţine încordată atenţia spectatorului. Ca defect, cu carenu mă voi împăca, trec la loc de frunte, comentariul carenisoţeşte imaginea. — Această intilnire mai fericită nu aduce cu sine si ° pros misiune de viitoare colaborare I cu cinematografia 7 — Da, dar mult mai tîrziu. : Acum sint ocupat să scriu proză și teatru. \ : f | W\ ...ŞI REGIZORUL RADU GABREA — Aţi evitat, pină acum, în ajun de premieră, să faceţi declaraţii in legătură cu filmul. Cauza 7 — Pentru că despre lucrurile la care lucrăm şi ne sunt totodată foarte dragi nu ne place să vorbim. — Dar acum ce aveţi de spus intru susţinerea sau recomandarea filmului . — Odată ce l-am terminat, nu-mi mai aparţine. — E o lepădare ca... de satana ! Eu vă rog totuşi să-l recomandaţi, sau mai exact, să-l prezentaţi, cit de cit. — De cind am descoperit cartea scriitorului Fănuş Neagu, cu lumea ei fabuloasă, cu personajele ei uluitoare, am fost tentat să-i găsesc un echivalent cinematografic. Poate de aceea filmul, nu este o simplă ecranizare ci o re-creăre cinematografică a unui univers, pornind de la lumea romanului şi de la personajele lui. — V-aş cere o explicaţie mai amplă. — Personajele le-am tratat In film ca şi cum nu ar fi venit dintr-o lume literară, ci ca şi cum ar fi fost ele însele o realitate. De obicei, în ecranizări, se regăsesc personajele romanelor in situaţiile, în raporturile şi in devenirile din opera inspiratoare. In scenariul lui Fănuş Neagu, şi deci şi in filmul nostru, acele personaje, pe care presupunem că le-am înţeles şi le cunoaştem, sînt puse să acţioneze de multe ori în alte situaţii decît cele din roman. — Utilizarea unor noi situaţii, poate justificată, n-a schimbat sau alterat din trimiterile romanului . — Nu cred. Am încercat să facem un film în spiritul cărţii, chiar dacă in mod conştient, scenariul s-a abătut de la litera ei. Dificultatea cea mare a fost că regulile dramaturgiei de film sunt poate prea riguroase pentru elanul de povestitor al lui Fănuş Neagu. — Cum aţi rezolvat totuşi frenezia de narator a lui Fănuş Neagu . Scenariul v-a oferit formula 7 — Eu personal nu fac această dihotomie dintre scenariu şi film. E o rămăşiţă a concepţiei literare despre cinematograf. — Dar care fiinţează şi e greu să fie înlăturată, atita timp cit există doi creatori deosebiţi şi diferiţi in realizarea scenariului şi apoi a filmului. — In cazul filmului nostru, formula s-a redus la compunerea acestuia din patru părţi şi un epilog, în fiecare dintre ele acţionîmd personajul principal, existenţa lui fiind determinată de o realitate trecută pe care o descoperă. Eu arăt povestirea acestei realităţi trecute şi apoi trec in prezent şi povestim influenţa pe care acest trecut o are asupra destinului eroilor. — Aţi încercat pentru a putea cuprinde cit mai multe din elementele romanului o concentrare rezumativă sau aţi desprins citeva din datele esenţiale ale naraţiunii 7 — Scenariul a necesitat fără îndoială foarte multe operaţiuni care au ţinut şi de concentrare şi de extindere, şi de reducere pe care filmul le-a urmat. Există, de pildă, personaje care n-au apărut în roman, cum ar fi de pildă prinţul Ipsilanti. In punctele principale însă, filmul atinge romanul, fără discuţie. — N-aţi fost totuşi incomodat de amploarea dar şi precizia literară de la care aţi pornit . — Nu. Pentru că incercind să evoc lumea romanului, nu am încercat totodată să traduc cinematografic magia lingvistică a lui Fănuş Neagu. Pentru că filmul trebuie să poată fi văzut, socotesc eu, în afara romanului, independent de el. Florica Iehim Asist şi asistăm cu toţii, de mai multă vreme, la proliferarea accepţiilor pe care adjectivul uşor, la feminin, le capătă cu o insistenţă surprinzătoare in domeniul literaturii, şi artei. S-a încetăţenit foarte bine şi foarte frumos genul muzicii uşoare, tindesă se încetăţenească la fel de bine şi de solid genul literaturii uşoare, consecinţa nevoii unei lecturi. Uşoare, un teatru apare tot mai des expresia spectacol uşor, adică pe un text literar. Uşor, după o piesă uşoară, in cinematografie se produce destul de comercial filmul uşor, pentru că se doreşte să se vadă o poveste mai uşoară, în sfîrşit, chiar şi la operă, sau in spaţiul muzicii şi spectacolului de operă, a apărut formula operă uşoară. De aici, apoi, prin derivaţie de sens, frecvenţa adjectivului digestiv, transpus cu sensurile lui anatomice şi creatoare din organismul animal in perimetrul artistic. O carte devine pentru cite un critic digestivă, şi accepţia pejorativă a dispărut, cititorului i se recomandă un roman digestiv, un film digestiv, ba se vorbeşte şi despre pictură, atunci cind înţelesurile metaforei ei nu sunt prea incifrate că este, totuşi, digestivă. Dacă aduc în discuţie această chestiune este pentru că semnificaţia adjectivelor pomenite derivă şi ea dintr-o semnificativă expresie a scăderii nivelului conştiinţei culturale. Toată lumea vorbeşte astăzi ca despre un fenomen natural, firesc intr-o epocă de mari solicitări nervoase, rezultat al activizării vieţii sociale, al ritmurilor intensive pe care dezvoltarea societăţii, sub impulsul rapidei dezvoltări şi răspîndiri a Note şi contranote UŞOARE Dinu Săraru ştiinţei şi tehnicii, le determină şi le impune, toată lumea vorbeşte despre nevoia unei recreaţii nervoase, intelectuale, capabile să deconecteze, deci să refacă echilibrul şi potenţialul nervos al individului. Aşa a şi apărut termenul de loisir, insemnînd o odihnă recreatoare activ a condiţiei psihofizice. Curios este că, din aproape in aproape, dintr-un rău înţeles aproape, intr-unui mai rău înţeles, aproape, s-a ajuns la proliferarea adjectivelor „uşor“ şi „digestiv“ care încep să desemneze o stare joasă, subestetică satt, in cel mai fericit caz, la nivelul de plutire minim al unor exigenţe estetice moderne, a lucrărilor care, incorporate diverselor domenii artistice tind să le coboare şi pe acestea. Altfel nu se explică proliferarea, chiar şi la noi, a unei literaturi poliţiste submediocre, pernicioase nu prin idei, ci prin compromiterea acestor idei de către o subliteratură, aşa se explică goana unor teatre după piese de cea mai tristă factură bulevardieră, traduse in spectacole „de turneu" 17 etc........ etc. ... Pledoaria mea este pentru aducerea in discuţie a terminologiei care începe nu numai să acopere, dar şi să gireze 0 semi-maculatură artistică şi să acrediteze ideia că in tren, ori in vacanţă ori în timpul liber poţi să zicem citi orice, cind vrei să te odihneşti. Punerea in discuţie a problemei, intr-o discuţie de severă exigenţă, ar putea implica in mod constructiv factori numeroşi, obligaţi, dar şi determinanţi, in procesul complex al educaţiei sociale. UNA PE ZI de MATTY — Fiţi atenţi cu căsuţa voastră, că pe urmă vine I.C.R.A.I.-ul şi nu v-o mai repară niciodată ! ▲ uk Gesturi omeneşti Intre şoferii transportului orăşenesc si cei trei micuţi s-a instaurat o înţelegere tacită şi foarte trainică. In fiecare dimineaţă, in jurul orei 8, pe o stradă a Ploieştiului care duce de la Gara de vest spre centru, şoferii ii caută din ochi, la locul ştiut, pe cei trei copii, iar aceştia fac semnele obişnuite. Autobuzul opreşte, îşi deschide uşile din faţă şi cei trei micuţi urcă lingă şofer. Sunt fraţi — părinţii lor sunt amindoi la serviciu, la ora aceea — şi ei merg la grădiniţă conduşi de sora mai mare, care a trecut acum in clasa a V-a. Iar pe drumul cotidian la grădiniţă locul părinţilor il ţin şoferii, care au prins mare drag de cei trei copii. (AL. MIHAI — coresp. R.I.). împrumuturi şi... „împrumuturi“ Mai cere unul şi altul bani cu împrumut şi ii dai cu plăcere, dacă aiţi cereau şi lui Aurel Neiconu, gestionar la magazinul de confecţii din Haţeg. Şi le dădea — nu cu plăcere, ci cu profit, şi avea bani întotdeauna ori tot nu erau ai lui ! Erau ai statului. Cum făcea ? Fiecare solicitant de credite încheia un contract pentru cumpărare de mărfuri In ratel. cu acest act, gestionarul încerca să abată ateutia celorlalţi salariaţi si să inducă in eroare organele de control. Cumpărătorii de mărfuri in rate primeau bani lichizi pe care gestionarul ii lua din încasările zilnice ale magazinului , avînd grija să-şi asigure un profit de 500, 000 lei sau chiar mai mult la fiecare contract. $i ca să-și camufleze urmele, gestionarul distrugea o serie de bonuri, care reprezentau valoare primită In contul mărfurilor vindute in rate. Era un fel de camătă cu banii statului, completată cu furt curat — pentru care Aurel Neiconu a primit 3 ani și 0 luni de închisoare.I. COJOCARII — coresp. H 1.1. Obstacolul a fost înlăturat In timp ce tşi continua cursa obişnuită spre cariera Tălagiu (judeţul Arad), şoferul loan Hărdăit privind la un moment dat spre linia ferată, a văzut o stîncă masivă, dislocată probabil de ploi si prăvălită peste linii. Ştia că peste puţin timp trebuia să treacă pe-acolo trenul personal 3124. A tras imediat maşina pe dreapta, a sărit de la volan şi a alergat la locul cu pricina, cu gind să înlăture obstacolul Dar cu toate încercările şi eforturile lui, piatra n-a putut fi urnită din loc. Și-a dat seama că singur nu poate să facă nimic, decît să prevină — aşa că a luat-o la fugă pe linia ferată in intimpinarea trenului. Din fericire, atent, mecanicul de locomotivă i-a recepţionat semnalele şi a reuşit să oprească trenul. La numai cîţiva zeci de metri de locul periculos, accidentul a fost evitat. Apoi, cu ajutorul oamenilor obstacolul, a fost înlăturat. (I. MEDOIA — coresp. R.I.). Patru medici — patru pilde Ciţi au luat cuvintul 7 Mulţi ! Şi doctor Ion Nicodin şi doctor G. Telen şi doctor Radu Ispas şi alţi colegi mai tineri ai celor sărbătoriţi cu prilejul pensionării. Intr-adevăr patru medici sibieni — trei chirurgi : doctor Titus Sfătaru, Vaier Guţea si Bartolomeu Grigoriu şi un anatomopatolog dr Edmund Licht — se pensionau lăsînd in acea zi in urma lor decenii de muncă neobosită in folosul sănătăţii oamenilor, de dăruire şi pasiune pentru profesie. Spaţiul modest al rubricii nu ne permite să vorbim, despre realizările fiecăruia, dar un exemplu tot vom da pentru a ilustra bogăţia bilanţului. Medicul Titus Sfătaru — doctor in ştiinţe medicale — înainte de a ieşi la pensie , a efectuat cea de-a 25 001 operaţie din viaţa sa, acelaşi om fiind un pasionat cercetător, — peste 400 de lucrări ştiinţifice publicate şi susţinute la diferite congrese şireuniuni de specialitate — şi autor al unor aparate de tehnică medicală de concepţie proprie — de pildă „aparatul de perfuzie automat", „aparatul de narcoză cu circuit închis“ etc. Patru oameni, patru simboluri a ceea ce înseamnă cu aldevărat profesie de medic. Şi patru pilde de viaţă pentru tineret. (V. LAZĂR — coresp. R.I.). Cişmele de cauciuc Pe şantierul Fabricii depline din Sinnicolatul Mare trebuia, la un moment dat, mutată o bandă transportoare dintr-un loc in altul. Opt muncitori au pus repede umărul şi au urnit-o din loc, dar utilajul a atins o sirmă pe care nimeni nu o observase sau nu îi dăduse atenţie. Nici chiar conducătorul punctului de lucru Ion Ignat, care avea obligaţia să o facă... Sirma in contact cu metalul a produs electrocutare , dar, din fericire, şapte din cei opt muncitori erau echipaţi cu cisme de cauciuc şi au scăpat teferi. Doar cel care nu purta cisme de cauciuc, pe nume Daniel Hij, a fost accidentat mortal. O dovadă in plus că regulile protecţiei muncii trebuie respectate riguros şi fără excepţie in orice împrejurare. (I. MEDOIA — coresp. R.I.). Ecoul cotidienelor „FORTUNA SE DEZMINTE“ remarcam într-o notă la această rubrică şi iată că Centrala pentru legume şi fructe din M.A.I.A.A. ne confirmă observaţia. Sub semnătura directorului, ing. Gh. Niţă, ni se răspunde că : „Aspectele relevate privind aprovizionarea nesatisfăcătoare a magazinului „Fortuna“ cu produse de sezon, au făcut obiectul unei analize atente cu toţi factorii de răspundere din partea I.L.F. Municipiul Bucureşti, luîndu-se cu acest prilej şi măsurile corespunzătoare de remediere a deficienţelor. Ca urmare acestor măsuri, magazinul este în prezent aprovizionat cu un bogat sortiment de legume şi fructe proaspete de sezon, preambalate şi prezentate la nivelul exigenţelor comerţului modern“. Ne place să credem că aceasta va fi şi în viitor starea de fapt normală şi că, de data aceasta, nu mai este nevoie de nici o excepţie care să confirme regula... Rubrică redactată de Pia Radulescu Şcoala noastră în cifre şi date Acum, de „Ziua învăţătorului“, la încheierea unui an de muncă, să facem un mic bilanţ pentru a ilustra, cu cifre şi date, anul şcolar care şi-a închis porţile. Dintru început trebuie subliniat că în anul şcolar 1972/1971, în învăţământul de toate gradele au frecventat aproape 4 342 000 de elevi şi studenţi. Cu alte cuvinte, 21 la sută din populaţia ţării a fost încadrată intr-una din formele învăţămîntului nostru de stat. Repartizaţi pe categorii, în unităţile şcolare s-au aflat : 591 670 copii in învăţămintul preşcolar (13,6 la sută din totalul populaţiei şcolare), 2 729 029 elevi în şcolile generale (62,9 la sută din total), 355 328 elevi la liceele de cultură generală (8,2 la sută), 149 895 la liceele de specialitate şi şcoli tehnice (3,4 la sută), 371 751 la învăţămintul profesional şi postliceal inclusiv Institutul pedagogic de 2 ani (8,6 la sută), în anul care s-a încheiat s-a dezvoltat baza materială a învăţămîntului, ajungindu-se la un număr sporit de unităţi. Iată cum se prezintă situaţia : copiii sub vîrsta şcolară au avut la dispoziţie 11 542 grădiniţe, iar cei care urmează cursurile elementare, 14 899 şcoli generale. Numărul liceelor de specialitate a crescut la 361, a celor profesionale la 435 iar şcolile de maiştri la 141. In învăţămintul de toate gradele au funcţionat 219 749 cadre didactice din care: 23 224 educatoare; 51 283 învăţători; 86 173 profesori la învăţămîntul general, 16 721 la învăţămintul profesional şi şcolile tehnice. Iată cîteva cifre care schiţează dimensiunile actuale ale învăţămîntului nostru, care, după măsurile luate de recenta Plenară a C.C. al F.C.R. va cunoaşte o mai mare dezvoltare, o mai accentuată perfecționare. Vreţi să stiţi cum arată şcoala ? ‹ ‹ .. .› Cunoaşteti-i dascălii Am auzit uneori directori de şcoli generale spunînd ca o scuză pentru rezultatele lor modeste : „Dacă am avea noi condiţiile cutărui liceu ! Am fi departe !“ In adevăr, condiţiile diferă, dar aceasta nu înseamnă că şcolile mici sint sortite să se mulţumească cu mai puţin, multiplicînd aceeaşi scuză la infinit. Infirmarea acestui punct de vedere ne-a oferit-o vizita la şcoala generală nr. 171 „Petre Ispirescu“, din Capitală, situată in cartierul Griviţa. Primul pas făcut în şcoală este edificator. Chiar de la intrare te intîmpină vitralii frumos executate, inspirate din poveştile scriitorului al cărui nume îl poartă şcoala. Ele sunt opera pictoriţei Maria Frinculescu, profesoară de desen. Al doilea pas, în holul mare, înseamnă pătrunderea într-un adevărat muzeu al literaturii române. Un venerabil profesor, acum pensionar — Dumitru Hlihor — a pictat, pe colonade, chipurile celor mai reprezentativi scriitori ai noştri. La parter şi la etaj, tablouri ale absolvenţilor cu legămintul : „La revedere în Fotografii din excursii făcute în Bucegi, Făgăraş, pe Ceahlău. Ziare de perete scrise de pene ascuţite. Chemări la concursuri. Cert lucru : fiecare colţ de şcoală este folosit în scopuri educative. îl întrebăm pe prof. C. Popescu, directorul şcolii, cum înţelege activitatea educativă într-o şcoală de proporţiile celei pe care o conduce . — In orice şcoală prin lecţii interesante, prin dirigenţie, prin diverse alte activităţi se poate realiza o mare operă educativă, ne spune el. Cu o condiţie : să se facă din tot sufletul, iar cadrele didactice, să-i urmărească toate aspectele, uneori nu lipsite de dificultăţi. Cine a zis „proces educativ“ a zis bine. E proces cu drept cuvint. — Jinduiţi cumva condiţiile vreunui liceu ? — De ce ? Scuzaţi-mi lipsa de • Cind educaţia începe chiar de la intrarea in şcoală • Nici un principiu educativ nu e viabil dacă nu există cunoaştere directă a elevilor • Activitatea practică fără contactul cu fabrica este astăzi de neconceput • Un motto permanent : „Avem o mare răspundere faţă de generaţiile viitoare“, modestie. Poate că sunt licee care jinduiesc condiţiile noastre, aşa modeste cum sunt. Activitatea educativă ţine in primul rînd de calitatea învăţătorului şi profesorului. Vreţi să ştiţi cum este o şcoală ? Cunoaşteţi-i dascălii ! Ei sunt măsura operei lor educative. Pentru că dascălii, cu personalitatea lor, le insuflă elevilor un întreg complex de comportamente, de sentimente. N-aţi observat că unii elevi împrumută din felul de a se exprima al profesorului ? Uneori ei împrumută şi mersul, întrebaţi pe oricine a trecut prin şcoli despre dascălii ce i-a avut, despre autenticii dascăli şi vă va vorbi cu dragoste de ei. Dar pentru a-i educa pe elevi, trebuie să-i cunoaştem. — Care credeţi că este cel mai bun mijloc ? — Printre cele mai eficiente consider a fi excursia şcolară. Atunci îl vezi pe elev ce şi cum gindeşte, cum se comportă. Ii cunoşti pe generoşi şi pe egoişti, pe cei cu iniţiativă şi pe cei fricoşi. Las deoparte caracterul instructiv al excursiei. — Nu mă îndoiesc că punînd un asemenea accent pe munca educativă, aveţi ce spune şi în domeniul activităţii practice. Dar, fiindcă suntem în această ambianţă estetică, v-am ruga să ne spuneţi cum concepeţi educaţia estetică a elevilor ? Răspunsul la această întrebare a fost invitat să-i dea profesorul de muzică N. Hintes. — Chiar din prima dasă îi invităm pe elevi să îndrăgească artele. In fiecare an participăm la fazele cele mai avansate ale concursurilor școlare, iar de cinci ani dăm concerte la Ateneu. N-am mai solicitat amănunte fiindcă concertul la Ateneu este un argument care nu mai impune alte comentarii. Merită a fi subliniat că încă din prima clasă copiii încep a cunoaşte notele după o metodă interesantă şi originală. In baza ei copiii cu foarte rare excepţii, capătă deprinderi muzicale temeinice. Educaţia estetică este împletită strins cu cea practică. Şcoala are ateliere de tîmplărie şi mecanică. Elevii claselor a IX-a şi a X-a lucrează cu contract pentru întreprinderea de fabricat şi montat ascensoare. S-au angajat pentru livrarea a patru categorii de piese şi acum au ajuns la 9, destul de complicate. — Deşi avem rezultate bune, ne spune directorul şcolii, nu sîntem totuşi mulţumiţi. La prima vedere totul e in ordine : contracte-producţie şcolară — deprinderi practice. Ce ne mai lipseşte ? Ne lipseşte legătura permanentă cu viaţa de întreprindere. Pentru că nu numai producţia interesează ci şi cunoaşterea mediului productiv. Integrare nu înseamnă numai înscriere în circuitul productiv ci şi în viaţa de întreprindere. Or, aici, lucrurile merg mai greu. Fabrica comandă, noi livrăm. Desigur, se vor găsi modalităţile necesare pentru ca această osmoză să se creeze. Elevii o doresc, fiind pregătiţi în clase, pentru producţie, după cum ne declarau şi profesorii Teodora Lazăr şi Ştefania Teodorescu. Ceea ce am vrea însă să subliniem este faptul că acolo unde există grijă pentru formarea generaţiilor viitoare, în spiritul muncii şi al înaltelor idealuri comuniste, există şi realizări cu care orice şcoală se poate considera satisfăcută, întocmai ca la Şcoala generală nr. 171 din cartierul Griviţei. Const. Sîrbu Noi filme documentare Fie eveniment omagial, aniversar sau la zi, regizorii şi operatorii studioului de filme documentare au permanent promptitudinea reporterului de actualitate. Astfel, tînârul regizor Constantin Vaeni a realizat un emoţionant portret „Nicolae Bălcescu", în timp ce Mirel Ilieşu a omagiat : „Madrigalul la 10 ani.“ Sub titlul „Zilele şi nopţile unui bărbat“, Eugenia Guţu a conturat portretul cinematografic al eroului muncii socialiste, prim-topitorul Alexandru Stoica de la Combinatul siderurgic de la Galaţi, portret obţinut atît prin înregistrarea faptelor eroului cit şi culegînd impresiile şi mărturiile celor din jurul său. „Pentru o cauză dreaptă“, regizat de Dumitru Done şi Pompiliu Gilmeanu, va fi un document despre protestul hotărît al poporului nostru împotriva fascismului în anii 1933-1934. Constituit din mărturii ale participanţilor la aceste lupte, conduse de Partidul Comunist Român, filmul va cuprinde şi documente ale vremii, fotografii, precum şi un bogat material de arhivă. Regizorul Octav Ioniţă lucrează la documentarul „Răspunderea stăpînilor", urmărind prin imagini elocvente transpunerea în viaţă a politicii partidului de industrializare socialistă. „Cartea de vizită“ şi-a intitulat Florica Helban filmul pe care îl turnează în prezent şi care demonstrează că, în societatea noastră, cea mai nobilă „carte de vizită“ este aceea de producător nemijlocit de bunuri materiale. In „Recaşul şi oamenii săi", prin exemplul locuitorilor din această înfloritoare comună, regizorul Ion Moscu (imaginea : Kiamil Kiamil) vorbeşte despre convieţuirea armonioasă a oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. „Porumbeii şi fanfara", regizat de Jean Petrovici (imaginea : Jean Michel), se ocupă de timpul liber al copiilor şi modalităţile de a-i utiliza în mod instructiv, pornind de la exemplul fanfarei pionierilor din Iaşi. Schiţe de sistematizare pentru toate comunele din judeţul Hunedoara DEVA (coresp. R. I. I. Cojocaru). In judeţul Hunedoara, s-a încheiat, cu şase luni mai devreme, acţiuneai de elaborare a schiţelor de sistematizare pentru toate comunele. Ţinînd seama de sarcinile stabilite la Conferinţa Naţională a partidului din anul 1972, consiliile populare şi specialiştii au revizuit limitele construibile din fiecare comună şi au redus aceste limite cu aproape 1 000 de hectare faţă de calculele precedente, asigurînd o folosire mai raţională a pămîntului. ,Románia liberó“ SPECTACOLELE SAPTAMINII VIITOARE TrATIRU — Teatrul Evreiesc de stat : HERSELE DUBROVNER de Jacob Gordin ; regia : Adrian Lupu ; muzica : Cornel Cezar ; scenografia : Diana Ioan Popov ; distribuţia : Mana Rippel, Seidy Glück, Abram Naimark, Beatrice Abramovici, Mihaela Kreutzer, Bebe Bercovici, Beatrice Steinmetz, Irina Dali, Samy Godrich şi Rudy Rosenfeld. — Teatrul dramatic Baia Mare : MIZERIE $1 NOBLEŢE de Eduardo Scarpetta ; regia : Marius Popescu ; scenografia : T. Th. Ciupe ; distribuţia : Beny Petrescu, Ecaterina Sandu, Olga Sirbul, Apriliana Dimitriu, Teofil Turturică, Mircea Graur, Cornel Dimitriu, Vasile Prisăcaru, Ruxandra Petru, Dan Antoci. — Teatrul de Stat Oradea : O FATA IMPOSIBILĂ de Virgil Stoenescu ; regia : Szombati Gille Otto ; scenografia : Maria Haţeganu-Birea ; distribuţia : Dorel Urlăreanu, Jan Săndulescu, Alia Tăutu, Nicolae Toma, Marcel Segărceanu, Eugen Tugulea, George Pintilescu, Grig Cristaru. — Teatrul de Stat Arad : FIZICIENII de Fr. Dürrenmatt ; regia : Mihai Raicu ; scenografia : Paul Salzberger ; distribuţia : Elena Drăgoi, Constantin Adamovici, Gehl Bogdan Ivaşcu, Traian Pirlog. • DINCOLO DE NISIFURI — Casa de filme unu, realizat în Studioul Centrului de producţie cinematografică ,.Bucureşti“ scenariul : Fănuş Neagu după romanul „îngerul a strigat“ ; regia : Radu Gabrea ; imaginea : Dinu Tănase ; muzica : Tiberiu Olah ; decoruri : Helmuth Stürmer ;. costume : Doina Levinţa ; cu : Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta, Gina Patrichi, Violeta Andrei, Vasile Niţulescu, Gheorghe Dinică, Ernest Maltei, Constantin Rauţki, St. Mihăilescu- Brăila, Ştefan Radof, Alexandru Herescu. • JANDARMUL LA PLIMBARE — producţie a studiourilor franceze, color, cinemascop ; scenariul : Jacques Vilfrid ; regia : Jean Girault; imaginea: Pierre Montazel ; muzica : Raymond Lefebvre ; cu Louis de Funés, Michel Calabru, Jean Lefebvre, Christian Karin, Guy Grosso. O nouă comedie din seria aventurilor brigăzii din Saint Tropez. • UN OM IN SĂLBĂTICIE — producţie a studiourilor americane. cinemascop ; scenariul 1 Jack Dewitt ; regia : Richard C. Sarafian ; imaginea : Gerry Fischer : muzica : Johny Harris ţ cu : Richard Harris, John Huston, John Bindon, Prunella Ransome. o COARNELE DE AUR — producţie a studiourilor sovietice ; cinemascop, color : scenariul : Lev Potemkin, Aleksandr Ron ; regia : Aleksandr Ron ; imaginea : Iuri Diakonov, Vladimir Okunov ; muzica : Arkadi Filippenko ; cu : Raiza Riszanova, Volodia Belov, Ira Gigrinova, Lena Cigrinova. Film pentru copii. Ecranizare pe motivele unui basm din folclorul rus. , — Galeria Amfora — Florian Calafeteanu — desen-sculptură. — Sala de expoziţii a Ateneului Român — Dragoş Morărescu, — Holul Bibliotecii Centrala Universitare — Nicolae Milord, — pictură. MEMENTO LOHENGRIN , Opera Română (13 18 57), ora 19,30; TREI FRAŢI GEMENI VENEŢIENI, ora 10,30 şi DONA DIANA, ora 20 ; Teatrul National „I. L. Caragiale", sala Comedia (14 7171), PRIZONIERUL DIN MANHATTAN, ora 10,30 şi DESPRE UNELE LIPSURI, NEAJUNSURI SI DEFICIENTE IN DOMENIUL DRAGOSTEI, ora 20 la sala Studio (50 63 20) ; CONTELE DE LUXEMBURG : Teatrul de Opereta, ora 19,30 ; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, sala din B-dul Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20; HOTELUL ASTENICILOR : Teatrul „Nottara", ora 20; HERSELE DUBROWNER : Teatrul Evreiesc de Stat (21 36 71), ora 19,30 ; MELEAGURI FERMECATE ; Ansamblul Rapsodia Română (1313 00), ora 18,30; CONCERT ESTIVAL : Teatrul de vară Herăstrău, ora 20 ; ARENA ’73 (spectacol international) : Circul „Globus", orele 16 și 19,30. CINEMATOGRAFE MONTE CARLO: Patria (11 86 25), orele *10 — 12,30 — 15,15 — 18 — 20,45 ; Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 — 18,30 — 21 ; Grădina, ora 20,15. ANTONIU ȘI CLEOPATRA ; Scala (11 03 72), orele 9,30 - 13 — 16,15 - 19,30 ; Festival (15 63 84), orele : 9 - 12,30 — 16 — 19,30 ; Grădină, ora 20,30 ; Stadionul Dinamo (11 03 72), ora 20,30. LUMEA SE DISTREAZĂ : Capitol (16 29 17), orele: 9 — 11 — 13 — 15 - 17 — 19 — 21 ; Grădină, ora 20,15; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ULTIMUL CARTUȘ : Central (14 12 24), orele : 9,15 - 11,30 — 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; Aurora (3504 66), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; Grădină, ora 20,30 ; Tomis (2149 46), orele: 9 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,45 ; Grădină, ora 20,15. SALCÎMUL LILIACHIU , Lumina (1623 35), orele: 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45. SIMON TEMPLAR INTERVINE : București (15 61 54), orele: 9 — 11,15 — 13,30 - 16,15 — 13,45 — 21 ; Grădină, ora 20,15; Excelsior (18 10 88), orele : 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele : 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele: 8,45 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21 ; Grădină, ora 20,30. O ZI MAI LUNGA DECÎT UN AN : Dacia (16 26 10), orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. FLUTURII SINT LIBERI : Favorit (31 06 15), orele : 8,45 - 11 — 13,15 - 15,30 - 18 _ 20,30 ; Buzeșli (156279), orele : 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Grădină ora 20,15. CIPRIAN PORUMBESCU : Viitorul (11 48 03), orele. 15,30 — 19; Arta (21 31 86), orele . 15,30 — 19 ; Grădină, ora 20,15 VERONICA: Unirea (1710 21), orele: 16 — 18 — 20; Grădină, ora 20,15. CE SE TNTIMPLA, DOCTORE : Doina (16 35 38), orele: 11 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Program de desene animale pentru copii ora 9,45 — 11 — 12.15. AVENTURILE LUI BABUŞCA Lira (31 71 71), orele : 16 — 18 — 20 ; Grădină, ora 20,15. COPIII CĂPITANULUI GRANT Bucegi (17 05 47), orele: 15,30 — 17,45 — 20 ; Grădină, ora 20,30 ; Gîulesli (17 55 46), orele : 10 - 15,30 — 18 — 20.30. AICI ZORILE SUNT DIN NOU LINIȘTITE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 19. PE ARIPILE VÍNTULUI : Voiaj (119126), orele: 9 - 14 — 18,30. Miorita (14 27 14), orele : 9,30 — 15 — 19,15 . Grădina Select ora 20,15. BATRINII BANDITI: Cringasi (49 21 15), orele : 15,30 — 18 — 20,15. ROND DE NOAPTE: Gloria (22 44 01) orele : 8,45 — 11 — 13,15 — 15,45 — 18,15 - 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. OMUL NU E SINGUR : Popular (35 15 17), orele : 15,30 — 18 — 20,15. SĂLBĂTICIA ALBA : Timpuri Noi (15 61 10), orele : 9,30 — 20,15 In continuare. CEAŢA : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. ACEA PISICA BLESTEMATA înfrăţirea intre popoare (67 14 70), orele 15,30 - 18 - 20,15. SEMNALE : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 . CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS, ora 20,15. CIND LEGENDELE MOR : Moşilor (12 52 93), orele : 15,30 - 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20,30 ; Vitan (21 39 82), orele : 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădină, ora 20.30. SOLARIS Progresul (23 94 10), orele : 15,30 - 19. TARA SALBATICA: Ferentari (80 49 85) orele : 15,30 — 18 — 20.15. FATA BATRANA : Cotroceni (49 48 48), orele : 14 _ 16 - 18 — 20. NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA | Pacea (31 32 52), orele : 15,30 - 18 — 20.15. COWBOY : Cosmos (35 19 15), orele: 15.30 - 18 — 20.15; Cinemateca, sala Union (13 49 04). CĂLĂTORIE FANTASTICA, orele : 10 - 12 ; CELE MAI BUNE SECVENTE CU STAN SI BRAN, orele : 14 — 16.30 . ÎNGERUL EXTERMINATOR , ora 18.30 ; CASA ORORILOR , ora 20.30. TELEVIZIUNE Programul 1 8: Bună dimineaţa ; 8,30 : Cravatele roşii ; 9,25 : Daktari ; 9,50 : Viaţa satului ; 11 : Emisiune în limba maghiară ; 12,30 : De straja patriei ; 13 : Album duminical la Bacău. Muzica uşoară interpretată de Gheorghe Ciobanu, Rozina Camboş şi Constantin Nadoleanu ; 13,15 : Trio-Ra Ta-Ta ; 13,30 : Olimpia Pancîu ; 13,38 : Porţile de la Berzunji ; 13,45 : Puncte, puncte... luminoase ; 14 : „Visul unei nopţi de vară... băcăoane" ; 14,08 : Campionul nu era acasă... 14,18: Teatrul de copii din Bacău la 10 ani ; 14,22 : Mighty Mouse ; 14,27 : Orchestra de muzica populara „Plaiurile Bistriţei"; 14,39: Caricaturistul Ciosu ; 14,48 : Versuri de George Bacovia ; 14,56 : „în parc fanfara antă" ; 15 : La şcoala măestriei fotbalistice ; 15,12 : Arcuşul lui Mirel Iancovici ; 15,19 : „Pe teren" — scenetă interpretată de Florin Gheucă, Puiu Bunea, Sanda Ghiculescu-Voicu, Liviu Rus, Mircea Isăcescu, Nae Roşioru 15,28 : Rapsodia a ll-a de Georgeja Enescu, în execuţia Orchestrei simfo- nice dirijate de Ovidiu Bălan ; 15,42 : Tainele desenului la copii ; 15,52 : Mu- zică uşoară ; 16 : Metamorfozele pă-1 mîntului ; 16,08 : Numere, numere^ de... telefon ; 16,14 : Un debut : I Georgeta Camelia Popa ; 16,25 : „La I horă în sat"... o întîlnire neobișnuită cu sătenii de pe Valea Cașinului ; 16,40 : Tunelul timpului ; 17,30 : Dutere patriei; 19,05: 1001 de seri ; 19,15 : Telejurnal ; 19,30 : Vizita pre- ? ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Nicolae Ceauşescu, în R. F. Germania. Reporta: filmat ; 20,10 : Finala „Cupei României" la fotbal ; 22 : Itinerar canadian ; 22,15 : Telejurnal ; 22,25 : Frumoasele vacante. Gala lunii iunie. O emisiune de Alexandru Bocaneţ şi Ovidiu Dumitru. Cu : Carmen Stânescu, Rodica Popescu, Mihaela Butoi Dem. Rǎdulescu, Mihai Fotino, Anda Câlugâreanu, Mihaela Mihai, Floriin Bogardo, Doina Limbuşeanu, Mari Bulaciu, Ana Toma, Ion Bogza, Aurellian Andreescu. Prezentatorul galei Fiorin Piersic. Îşi dă concursul chestra de estradă a Radioteleviziu-| nii. Dirijor Sile Dinicu. Programul II 11 : Concertul orchestrei simț a Filarmonicii „George Enescu” program muzică vieneză de ment. Dirijor Kurt Voss ; 20:TJ îndrăgifi de copii ; 20,35 : Telj co-știinfific ; 21 : Film artistif ce se iubesc. Regia Mihai Ilinca Tomoroveanu, Alexai și Emeric Schaffer.