România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)
1973-11-01 / nr. 9027
— Pagina a 2-a — 1 noiembrie 1973 Cum se adevereşte că unele... adeverinţe sunt inutile (II) Se pare că testul intitulat : „Cum se adevereşte că unele... adeverinţe sunt inutile" (R.I. nr. 9024 din 28 octombrie) a declanşat unele trepidaţii în noianul hîrtiilor fără rost. în orice caz, imediat după ce a apărut în ziar, am primit (telefonic sau în scris) îndemnul mai multor cititori de a continua investigaţia noastră pe tema adeverinţelor lipsite de necesitate. De aceea, ieri dimineaţă, m-am dus la Olteniţa, alegîndu-mi ca punct de plecare biroul registraturii Consiliului popular orăşenesc. Mai în glumă, mai în serios am început cam aşa discuţia cu tovarăşa Eugenia Păvelescu, funcţionara de serviciu. — Aş vrea să-mi eliberaţi o adeverinţă. — Ce fel de adeverinţă ? — O adeverinţă care să adeverească faptul că nu mai există adeverinţe inutile. — A, este vorba despre testul pe care l-am citit în ziar — mi-a răspuns zîmbind. Din păcate nu se poate elibera aşa ceva deoarece mai există asemenea adeverinţe care ne îngreuiază activitatea. — Referiţi-vă, dacă vreți, la cîteva asemenea cazuri, împreună cu tovarăşul Dumitru Marinescu, şeful biroului secretariat al Consiliului popular din Olteniţa, începem detectarea prin împricinatele labirinturi ale formularisticii fără sens. — Cum ar fi adeverinţele de componenţă a familiei. Mulţi părinţi ni le solicită deoarece se cer astfel de adeverinţe. — Care să ateste, deci, ce ? — Cum v-am spus : componenţa familiei. Dacă aţi şti ce bătaie de cap avem cu ele. — îmi închipui... — Şi cetăţeanul solicitat şi noi, funcţionarii primăriei consumăm în mod inutil timpul şi vehiculăm hirtii fără nici un rost. Solicitantul face mai întîi o cerere... — Apoi ? — Trebuie mers la faţa locului pentru a vedea buletinul de clădire. Şi la noi, ca şi in alte oraşe din ţară s-au construit multe blocuri noi. Unele dintre aceste noi construcţii n-au încă buletine de clădire. în aceste condiţii, eliberarea acestei — Este adevărat că în ultima vreme numărul actelor inutile a scăzut Simţitor, totuşi, unele se mai menţin. — Din ce cauză ? — După părerea mea, deoarece se mai interferează nişte acte normative sau sunt nesocotite altele. — Aş vroia să-mi explicaţi cit mai concret. — Chiar asta fac. Există un act normativ în care se spurie, din primul articol, dacă fiu mă înşel, că dovezile sau adeverinţelenu se eliberează decit pe baza artelor existente la Consiliul popular. Şi totuşi, un alt act normativ silitu- lCază într-un articol ta ar fi poate posibil. Dar îrntr-un oraş ca Olteniţa, ,pu. 21 790 de locuitori, nu este posibil ca, practic, comitetul executiv al consiliului popular să cunoască în parte situaţia tuturor acestor caiftffi. Iar soluţia este la evidentîna oricui. In aceste cazuri, în loc de a se elabora cel puţin fi hirtii şi de a se purta pe drumuri atiţia oameni, este necesar un singur act. — Adică ? — O declaraţie notarială. în felul acesta s-ar simplifica lucrurile. Stau de vorba,în continuare cu tova- răşul Petre Năstăse, vicepreşedintele Gole pe un mare caiet cartonat pe care scrie, într-un limbaj pitoresc : Registrul de intrare şi ieşire a petiţiilor". Bat, ca să zic aşa, la uşa intrării petiţiilor şi citesc cererea cetăţeanului Gheorghe Stoian din comuna Mitrenii. Despre ce este vorbă ? Omul s-a adresat forului judeţean deoarece la cooperativa agricolă de producţie din localitate nu i s-au achitat nişte drepturi pe anul trecut. Hîrtia a călătorit la judeţ, apoi s-a întors frumuşel la Olteniţa şi după aceea, la Mitreni. — Pină la urmă ce s-a întimplăt tovarăşe vicepreşedinte ? — Ce să se întîmple ? Cetăţeanul avea perfectă dreptate şi i s-a atribuit exact ceea ce i se cuvenea. — Deci, această multiplicare de hirtii de unde pornește ? — De acolo de unde nu se rezolvă cu promptitudine o doleanță justă. Dacă la fiecare for competent pentru rezolvarea cererilor ar exista mai multă solicitudine față de piedlic, alunei dansul hîrtiilor inutile ar dispărea ca prin farmec. Văd bunălară în voluminosul registru că pentru a se reglementa programul medicului stomatolog de la cabinetul medical al şantierului naval a trebuit ca sesizarea să zboare pîrnă la reşedinţă judeţului, cînd lucrurile se puteau soluţiona direct la Oltenița. Dar să ne oprim deocamdată aici, deoarece plimbarea birfiilor de la primărie la alta este tema testului ce urmează." Dumitru Tabacu (Urmare.din pag. 1) privind utilizarea forţei de muncă, în care să se prevadă meseriile şi specialităţile ce se preconizează a fi ocupate de femei, formele şi mijloacele de calificare a acestora Un mijloc de atragere a femeilor în sfera activităţii productive îl constituie şi extinderea sistemului de muncă la domiciliu. Numai în cursul acestui an au fost cuprinse în astfel de forme de activitate aproape 4 00 dl femei. Dar și în această privință s-a constatat că gradul de preocupare a conducerilor unităților aparținând sectoarelor respective,este diferit, dacă în industria uşcală, de pildă, numărul femeilor antrenate în formele de muncă la domiciliu a crescut de şase ori faţă de anul precedent, în industria locală, cooperaţiameşteşugărească şi de consum creşterile înregistrate sunt cu totul nesatisfăcătoare, apreciere care a fost făcută şi în legătură cu preocuparea consiliilor populare, a organizaţiilor cooperatiste pentru dezvoltarea la sate a activităţilor industriale şi prestărilor de servicii, pentru atragerea în aceste activităţi a femeilor. în acest sens s-a hotărît ca încă în cursul acestui trimestru consiliile comunale ale Frontului Unităţii Socialiste să analizeze modul cum se Înfăptuiesc prevederile Legii nr. 7/1972 cu privire la dezvoltarea activităţilor de producţie, ,şi prestări de servicii la sate, participanţii la plenară au scos în evidenţă posibilităţile mări ce există in satele judeţului pentru atragerea femeilor în activitatea artizanală, în practicarea unor îndeletniciri tradiţionale, cum ar fi cultivarea şi prelucrarea plantelor textile, creşterea vieritiilor de mătase etc. Atragerea unui număr cit mai mare de femei în sfera producţiei materiale presupune insă rezolvarea unor probleme vizind eliberarea acestora de o parte din grijile gospodăreşti şi familiale. Tocmai de aceea o bună parte a dezbaterilor au avut ca obiect creşterea gradului de cuprindere a copiilor inferesC şi grădiniţă. Este adevărat, la ora actuală in judeţul Neamţ există o puternică reţea de asemenea unităţi alcătuită din 30 unităţi preşcolare, 77 grădiniţe şi o casă de copii preşcolari. Numărul acestora este insă insuficient faţă de nevoile actuale şi in perspectivă, ceea ce impune măsuri practice pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea bazei materiale a unităţilor de îngrijire, supraveghere şi educare a copiilor. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste işi vor aduce o contribuţie valoroasă la soluţionarea acestei probleme prin antrenarea organizaţiilor componente, a factorilor cointeresaţi la construirea in următorii ani a unui număr de cel puţin 40 de creşe şi cămine cu 3 500 locuri şi 80 de grădiniţe de copii cu peste 5 000 de locuri. Aşa cum s-a apreciat şi în cadrul plenarei, există condiţii ca în următorii ani, femeile din judeţul Neamţ să-şi aducă o contribuţie sporită la creşterea producţiei materiale, la continua dezvoltare economică şi socială a localităţilor de pe aceste meleaguri. UTILIZAREA EFICIENTĂ A FORŢEI DE MUNCĂ FEMININE Vrem să facem un test adeverinţe este dificilă şi, în acelaşi timp, inutilă. — De ce ? — Foarte simplu. Fiind vorba de atestarea cetăţeanului in propriul său interes, este suficient ca ei să se prezinte la instituţiile care îi cer această adeverinţă, cu certificatele de naştere ale familiei. Şi iată că în felul acesta dispărea o sursă de emitere a unor hirtii cerute numai aşa, pentru a circula de la un ghişeu la altul. Aşadar, este simplu ca bună ziua ! Ce rost mai are să pui oamenii pe drumuri din moment ce ei pot proba un fapt — în propriul lor interes — cu actele existente. Dar să lărgim sfera discuţiei şi să ascultăm în continuare judiciosul punct de vedere al tovarăşului Dumitru Marinescu, şeful biroului secretariat al Consiliului popular din Olteniţa, faptul că în legătură cu pensiile de urmaş comitetul executiv al consiliului popular trebuie să ateste acest lucru într-o adeverinţă. Cum la Consiliul popular nu există nici un act în acest sens, ştiţi cită bătaie de cap ne produce eliberarea acestor adeverinţe ? — îmi închipui. — Mai întii cetăţeanul face o cerere. — Care declanşează alte hirtii. — Bineînţeles. Apoi se face un act de constatare însoţit de trei declaraţii de la trei cetăţeni cunoscători ai situaţiei. — Iar după aceea ? — După aceea, se întocmeşte ancheta socială, anexindu-se alte declaraţii. Funcţionarii primăriei se deplasează din nou pe teren, pentru a verifica dacă persoana este trecută in fişa de imobil, într-o comună, cum să vă spun eu, lucrul acosmitetului executiv al Consiliului popular al oraşului Olteniţa» care confirmă pe deplin inutilitatea acestor adeverinţe.— Lucrez de mult în domeniul consiliului popular şi vreau să vă spun că mă preocupă simplificarea birfiilor. Aşa cum aţi văzut, uneori consiliul popular este implicat în eliberarea unor adeverinţe de-a dreptul fără sens. Bunăoară, de la judeţ, în ultimele şase luni... — Sosesc tot mereu circulare ? — Din contra, au început să sosească mai puţine datorită faptului că în fiecare joi vine un tovarăş din Conducerea Comitetului executiv judeţean care rezolvă lucrurile aici, la faţa locului. — Şi totuşi, hîrfiile mai călătoresc de la dumneavoastră la judeţ şi viceversa. Pentru ca discuţia să fie cît mai concretă, îrfii arunc priviri ..ii........................................ Curiozităţi ale naturii Muzeul zoologic din Cluj a devenit in ultimii ani unul dintre cele mai atractive locuri de popas, atit pentru localnici cit şi pentru vizitatori. Interesul este stirnit de faptul că, alături de o seamă de achiziţii mai vechi — exemplare rare ale faunei autohtone şi străine, colecţii de păsări din care se disting şi cele din specia Colibri (cele mai mici păsări de pe glob) etc. —muzeul prezintă mereu noi şi interesante exponate. Bineînţeles, nu lipsesc nici... aşazisele „curiozităţi“ ale naturii, printre care: o oaie cu două corpuri şi un singur cap, o cioară... albă, un viţel cu două capete şi şase picioare, păsărea Chivi, lipsită de aripi şi fulgi, şi originară din Noua Zeelanda etc. (AL. KISS) „Prietenii“ fulgerătoare Ioan Ternaciuc, muncitor la o întreprindere timişoreană, se deplasase deunăzi la Caransebeş pentru a-şi vedea fratele. Dar cum acesta lucra in schimbul doi, trebuia să-l aştepte — aşa că a intrat intr-un restaurant. Ca să treacă timpul, aici a intrat în vorbă cu alţi trei, tineri — Petru Ianoşel, Titus Dragu şi N. Bijan — şi, din vorbă in vorbă, şi-au descoperit afinităţi comune şi s-au pomenit... prieteni ! Dar după ce au închinat pentru prietenie şi au golit multe pahare, au trebuit să şi plece. Şi s-au despărţit cu regret , pină unde cei trei ,,prieteni“ l-au aşteptat pe Ternaciuc, l-au bătut şi i-au golit buzunarele de cei 900 de lei care-i avea. Evident, huliganii au fost deferiţi justiţiei — dar nu şi-a ciştigat o faimă unică ! Cea mai frumoasă faimă, cea mai emoţionantă, cea mai respectată din cite pot exista ! Maieru (jud. Bistriţa — Năsăud) este — din întreaga ţară — comuna cu cei mai mulţi , copii. Circa 1 500 sunt numai elevi de şcoală ! Alţi 300 de copii sint in cele 9 grădiniţe. 500 de femei din comună au fiecare intre 5 şi 11 copii şi au primit diferite distincţii ale statului care glorifică maternitatea. De cine să vorbesc mai întii ? De Floarea Negruşeni, de Ana Chisăliţă, de Ilişca Partenie care au născut şi plus de circumspecţie in contractarea „prieteniilor fulgerătoare“ se cere memorată. (I. MEDOIA), crescut cite 11 copii, de Saveta Candale, Victoria Berende, Ioana Moisil, Matroana Lorintz care au cite 10 copii, de... Ana Creţ a adus pe lume 12 copii, din care 11 trăiesc. Spune simplu : — Omului îi e dat să muncească, să crească copii şi să se bucure de bucuriile lor. M-am măritat cu Petrea acum 46 de ani. Ne-am cunoscut muncind. Ne-am dorit copii, căci o casă fără copii e ca şi cum n-ar avea acoperiş. Am născut şi crescut 6 feciori şi 5 fete. Şi au foit inima şi dragostea noastră. E o datorie faţă de viaţă, să dăm vieţi. Dar nu oricum noi am vămădit unsprezece perechi de braţe, care muncesc cinstit. Şi copiii noştri au copii : avem 25 de nepoţi şi familia numără acum 49 de oameni (din fotografie lipsesc doar 5 care nu erau disponibili). Aşafiăr, iată matra de temelie a acestei familii: iubire şi respect. Şi la Maieru, ştafeta vieţii este preluată de alte şi alte familii ; in cele 10 luni ale acestui an s-au născut 135 de copii şi s-au făcut alte 40 de căsătorii. (MIHAI SORIN PRODAN) A treia decontare La Şcoala generală din comuna Vlad (judeţul Cluj) a lucrat pină nu demult, in calitate de secretar contabil, Dumitru Dionisie Mureşan. Şi cum lucra el aşa dintr-o bună zi, a dat peste nişte facturi pe care erau înscrise fel de fel de cumpărături făcute pentru şcoală şi care, la vremea lor, fuseseră decontate in „bună regulă". Şi ce-o să fie dacă le decontez a doua oară ? şi-a zis curios slujbaşul. Ce a fost, s-a văzut zilele trecute cind, un control efectuat la respectiva unitate, a scos la iveală faptul ci, falsificind data facturilor. Dionisie Muresan a mai încasat odată valoarea acestora — respectiv peste 20 000 lei. Şi ce-o să mai fie acum, la cea de a treia decontare, cu... justiţia, o să vadă in curînd. Rubrică realizată de Pia Râdulescu m riBIENE .COTIDIENE Maieru — comună cu cea mai emoţionantă faimă O mica reparaţie — Mă numesc Remus Gheorghiu şi sînt contabil şef la Oficiul de aprovizionare cu produse lactate ăl Capitalei, Centrala industrializării laptelui. — Vă ascultăm. — In urmă cu cîteva zile am primit de la IAfiÎC, întreprindere specializată în întreţinerea şi reparaţia aparatelor de măsură şi control, o balanţă analitică, proprietatea noastră, pe care am dat-o acestei unităţi pentru efectuarea unor verificări. — Nu sînteţi mulţumiţi de calitatea reparaţiilor . — Nu despre asta e vorba. Balanţa funcţionează foarte bine şi ne-au verificat-o îri. Din iniţiativă Comitetului municipal Bucureşti al P.G.R., în întreprinderile economice din Capitală a fost declanşată in aceste Zile o largă acţiune privind valorificarea deşeurilor şi reintroducerea lor in circuitul economic. In acest sens au fost testate 148,de întreprinderi. — Rezultatul 7 — Colectivele de specialişti care au participat la această anchetă au stabilit că, prin refolosirea unor substanţe utile conţinute de deşeurile rezultate din procesul de producţie al întreprinderilor bucureştene , studiul se referă în special la uleiuri minerale, şpari, nisip de turnătorie, cauciuc, ţesături şi tricot poliester etc. — se poate realiza o economie anuală de circa 200 milioane lei. Să vă dau şi un Rebus — Mă adresez dv. pentru că am epuizat toate căile posibile pentru a ieşi din situaţia în care mă aflu. — Să vedem despre ce-i vorba . — In iulie a.c., am perfectat un schimb de locuință. Ne-am mutat toată familia într-un nit apartament. — Pină aici lucrurile sint clare. — Titularul contractului de unde am plecat eram eu. Fiicei mele care locuia in altă parte, și care acum stă cu noi, i s-a cerut să dea doar o declarație că e de acord să se mute împreună cu mine. Noul contract a fost însă încheiat pe numele ei. — Și ce vă deranjează acest lucru ? Sînteți in familie... — Sintem, intr-adevar, în familie. Dar prin această inversiune de titular de contract, fiul rreu în virstă de 2 ani, care locuia cu noi a rămas pe dinafară. — Cum adică? .treun.-termén fóárte- Séurt, două zile. — Alunei 7 — Azi am primit factură privind costul serviciilor prestate de IAMC. Vă citesc ce scrie aici : materiale folosite — 9,72 lei ; manoperă 63 ore = 456 lei ; cheltuieli regie 66,9 la sută = 301 lei ; cheltuieli comune 62,01 la sută...'283 ; cheltuieli generale 9632 la sută = 444 lei. Mă rog, pină la Urmă toată verificarea ne-a costat li 1 68 Iei. O'"balanță nouă fire prețui de "numai 5516 lei. Am discutat cu cei de la IAMC și mi-au" Spus că dacă vrem să mai venim la ei bine, dacă nu iarăşi bine, să ne căutăm alt depănator exemplu concret. Calculele au dovedit că în anul viitor pot fi‘recuperate din deşeurile rezultate din industria chimică, metalurgică şi a construcţiilor" de maşini peste 1011 milioane lei. — Ce, aveţi în vedere in perioada imediat următoare testării 7 —Au fost stabilite planuri concrete, studii tehnico-economice şi elaborări noi de terhnologii, care au ’ drept scop ’ valorificarea superioară a deşeurilor. La această amplă acţiune işi aduc contribuţia specialişti, cadre tehnice şi economişti din sectoarele de cercetare şi din întVăţărmîfttUl superior. (Din convorbirea noastră cu ION GHEORGHE CARABOGDAN, şef de secţie la Consiliul popular al municipiului Bucureşti), locativ . Foarte simplu. El nu mai figurează acum la nici o adresă: I.C.R.A.L. Vitan l-a trecut in actele sale ca ,,fratele fiicei roele“ şi atit. In această „calitate", însă, organele de miliţie refuză să-i efectueze mutaţia. Aici mi se spune că are nevoie de un act de Stabilire în Capitală. Cine ? Fiul meu, născut şi crescut in Bucureşti. Cei de la spaţiu dau din umeri... Unii mă trimit la ceilalți și viceversa. — Și consiliul popular ce spune 7 — Am fost în audiență la •secretara comitetului executiv, la sectorul IV, și după ce frî-am ascultat, m-a sfătuit să las o cerere. Asta s-a întîifiplat în urmă cu o lună și jumătate. De atunci, fiul meu locuieşte la mine în mod nelega. O situaţie mai încurcată decit asta cred că nici nu se poate... (CONSTANTIN DRAGAN, Bucureşti, str. Barajul Răşinari nr. 3, Bl. Y 13 Titan, sector IV). Deşeuri care valorează milioane 7 17.11.47 17.11.47 I7.I1.47 I7.I1.47 De serviciu, redactorul nostru Marius Georgescu Am cumpărat în Brăila o perche de cizme supraelastice de la magazinul de prezentare al fabricii de încălţăminte „Progresul*. Cind le-am-. încălţat însă, s-au desfăcut cusăturile. M-am prezent cu ele la magazin. Vinzătoarele mi-au spus că „cizmele nu au garanţie“ şi că fabrica a dat instruc- ţiuni să nu se dea voie cumpărătoarelor să le probeze în unitate, pentru a nu exista discuţii. (CORNELIA BRATII Brăila). * Zilnic trec prin faţa unor centre specializate in desfacerea laptelui şi de fiecare dată văd aici o baltă mică de lapte. Azi am iscălit şi un proces verbal —ca martor — prin care se arată că 13 pungi s-au spart, gestionarul nemaiputind recupera nimic. Se ştie că se pierde inutil o mare cantitate de lapte ; cei care confecţionează pungile nu iau însă nici o măsură. (GH. AI.EXANDRESCU, str. Ghirlandei nr. 56, Bucureşti). „România libera•* Ultim probă de scurtu în defileul (Urmare din pag. I) aici, pe cel mai greu traseu feroviar al ţării. Realizîndu-se electrificarea acestei magistrale feroviare cu cel mai înalt grad de dificultate tehnică, capacitatea de transport va spori în 24 de ore cu 10 perechi de trenuri , combustibilul convenţional ce se va elibera la nivelul anului 1980 va echivala cu aproximativ 52 000 tone ; economiile astfel rezultate vor permite recuperarea investiţiei în numai 7ani ; viteza de circulaţie a trenurilor de persoane se va dubla iar a celor de marfă va creşte cu 50 la sută ; se creează, în acelaşi timp, posibilitatea remorcârii unor gărnituri de trenuri cu tonaje mari, de pină la 2 800 tone, faţă de 1 800 tone, atinse pină acum. Fiind, ieri, martor ocular al clipei ce dă cale liberă trenurilor electrice pe Valea Jiului, am trăit unul dintre cele mai emoţionante momente pentru cei ce formează generaţia care poartă şi astăzi — indiferent pe care dintre fronturile muncii socialiste se află acum pe întinsul patriei-nobilele tradiţii ale Bumbeşti-Livezenilor, a 10 romantismului revoluţionar apărut în urmă cu 25 de ani din patosul creator al șantierelor naționale ale tineretului. SUB EGIDA FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Editarea la broşuri a programelor universităţilor populare ORADEA (coresp. R.I. — Magda Turac). în acest an, pentru prima dată, universităţile populare din judeţul Bihor şi-au tipărit, fiecare în parte, programele activităţilor lor pe noul an universitar. In broşurile celor 22 universităţi populare existente acum in judeţ, figurează cursuri şi lectorate specifice, create la sugestia cetăţenilor. Editarea în broşuri a programelor universităţilor populare din judeţ accentuează personalitatea, autoritatea fiecărei instituţii în parte, constituie urt stimulent pentru profilarea lor în continuare, în conformitate cu specificul locului, cu nevoile cursanţilor. National „I. L. Caragiale", sala Comedie (14 71 71), ora 20; IA CALUL BĂLAN; Teatrul de Opereta (13 98 48), ora 19,30; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din 3d. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 20 si PUTEREA $1 ADEVĂRUL, ora 20 la sala Studio (12 44 la) MUTTER COURAGE; Teatrul de Comedie (1c 04 00), ora 20; BARBATI FARA NEVESTE: Teatrul „C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; PhILADElPHIA, ESTI A MEA , Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; LIOLA : Teatrul Giulesti (ÎS 04 85), ora 19,30; IANCU JIANU : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56) la sala Studio a Teatrului National, ora 16 ; UN ŞIRAS DE PERLE : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; LA SAVOY, BOEMA; Teatrul „C. Târtase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și JOS PĂLĂRIA , ora 19,30 la sala din Calea Victoriei 174 (50 20 48); MITICA POPESCU : Teatrul „Ion Vasilescu” (12 27 45), ora 19,30; ARICIUL ALBASTRU : Teatrul „Tândarică ", sala Victoria (15 23 77), ora 15 şi UN BĂIAT ISTEŢ ŞI UN REGE NATAFLEŢ , ora 17 la sala Academia (16 14 92); PE PLAIURILEMIORIŢEI : Ansamblul „Rapsodia Română“ (13 13 00), ora 19,30 ; AL TREILEA GONG LA .. CIRC : Circul de stat (11 01 20), ora 19,30 ; CONCERTE EXTRAORDINARE DE JAZZ SUSŢINUTE DE SARAH VAUGHAN ŞI FORMAJIA SA S.U.A. : Sala Palatului orele 18 şi 21. TELEVIZIUNE Programul 14: Curs de limba engleză ; 9,30; Curs de limbă germană ; 10: Telex; 10,05 ; Cărţi şi idei ; 10,35 : Telecinemateca ; 12,10 : Telejurnal ; 16 : Teleşcoală. Album. Fraţii Goleşti. Geografie. Mişcările Pămintului. Botănică. Fiziologia frunzei. Electrotehnică. Materiale electrotehnice ; 17,30: Emisiune în limba maghiară ; 18,30: Telex ; 18,35: Dinările socialiste ; 18,45: Universitatea TV ; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Cîntecul săptămînii ; 20,10: Seară pentru tineret ; 22,15: 24 de ore. Programul 2 17,30: Telex ; 17,35: Desene animate ; 17,50 : Telecinemateca pentru tineret : Cum stăm tinere ? Regia György Révész. Tu distribuţie : E. Kállay, K. Tolnay ; 19,05: Barzi şi rapsozi ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Concertul simfonic al Orchestrei de Studio a Radioteleviziurnii. Dirijor Olaf Kock. Solistă Cornelia Vasile. În program : Dumitru Bughici — File de letopiseţ. Niccolo Paganini — Concertul nr. 1 pentru vioară Şi orchestră. Ludwig van Beethoven — Simfonia a III-a in Mi bemol major „Eroica". în pauză :^Bucureştiul necunoscut . O surpriză la Curtea Veche . 22,05: Din lumea ştiinţei. IULT ZGOMOT PENTRU NIMIC i una (11 86 25), orele 10 - 12,30 - » - 18 - 20,30 ICI PE UN BALANSOAR ; Scala 03 72), orele 9 - 11,15— 18,30 — 21 I Festival (15 63 84), le 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 30 — 21 IAFIA ALBA: Luceafărul (15 87 67), lo 9 - 11,15 — 13,30 — 11 -10 — 20,45 ; București (15 61 54), le 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 30 - 21 I Favorit (31 06 15), orele — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 - 30. OPERAȚIUNEA „autorul mar T“ : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 15 _ 14 _ 16,15 - 18,30 - 20,45. III CĂRȚILE PE FAIA : Victoria 28 79), orele 8,30-11 - 13,30 — — 18,30 — 21 ; Grivita (17 08 58), o re 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele 9- 15 _ 13 30 — 16 - 18,15 — 20,30. WALTER APĂRA SARAJEVO : Lumina 23 35), orele 9 — 12,30 - 16 — 30. PARTEA JUNGLEI : Timpuri Noi 61 10), orele 9,15 - 20,30 în conilie ; Drumul Sării (31 28 13), orele 30 — 18 - 20. MEA CA ZAPADA ȘI CEI ȘAPTE ICI: Doina 116 35 38), orele 9,45 11,45 — 14 - 16 — 18 — 20 ; Da(50 35 94), orele 9 - 11,15 — 13,30 16 - 18,15 - 20,30. DESPRE O ANUME FERICIRE : Melodia (12 06 88), orele 9 11,15 -13,30 — 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 _ 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. O AFACERE PE CINSTE : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Bucegi (17 05 47) orele 15,30 — 18 - 20,15 ; Miorița (14 27 14), orele 9 _ 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. ȘAPTE ZILE : Ilia (31 71 71), orele 15,30 — 18 - 20,15. PARADISUL: Gloria (22 44 01), 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 . Tomis (21 49 46), ore 1 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 — 18,15 - 20,30 .STARE DE ASEDIU : Excelsior (18 10 88), orele 8,30 - 11 _ 13,30 - 16 — 18,30 — 21 . Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30. DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI : Unirea (17 10 21), orele 16 — 18 - 20. EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA CRĂIŢELOR: Buzeşli (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CONSPIRAŢIA: Pacea (31 32 521, orele 16 — 18 — 20. COPERNIC : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 19. PARAŞUTIŞTI : Munca (21 50 97) orele 16 - 18 - 20. URMĂRIRE IA AMSTERDAM : Înfrăţirea Intre popoare (67 14 70), orele 15,20 - 13 - 20,15. TUREU : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. LEGENDA NEGRULUI CHARLEY J Arta (21 31 86), orele 15,30 - 18 — 20,15; Giulesti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20,15 . CU TOATE ACESTEA , Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15. FANTOMA LUI BARBA NEAGRA ; Ferentari (80 49 35), orele 15,30 — 17,45 — 20. PE ARIPILE VTNTULUI Cotroceni (49 48 48), orele 9 — 14 — 18,30. INFAILIBILUL RAFFLES : Cringaşi (49 21 15), orele 15,30 _ 18 - 20,15, 16 - 19,30. AVENTURA LUI POSEIDON : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 _ 18 _ 20,15. ROND DE NOAPTE (12 52 93), orele 15,30 — 18 Moşilor - 20,15. DREPTUL DE A IUBI . Popular (35 1517), orele 15,30 - 18 — 20,15. CEI ŞASE URIAŞI ŞI CLOVNUL CIBULEA : Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20. ROMANIA CE SE PREVEDE PENTRU ASIAZI Interlocutorul nostru da azi, meteorologul de servici FLORICA MILITARI, ne comunică : CARACTERISTICA GENERALA A VREMII : Vremea va continua sâ se răcească îndeosebi în nordul și estul tării. PRECIPITAŢIILE : Se vor semnala precipitaţii slabe in zona de munte în Moldova, Dobrogea şi Bărăgan. VINTUL : Va mai prezenta intensificări în estul tarii şi în zona de munte. TEMPERATURA : Maximele vor oscila între 2 şi 12 grade, iar cele minime între —6 şi —4 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : Cerul va fi variabil. Vînt moderat. Temperatura maximă intre 10 și 12 grade, iar minima între —1 și+ 1 grad. Starea vremii CINEMATOGRAFE CUM A FOST IERI mnsMssmm b o o S 2 OcU u București 15 variabil Constanta8 acoperit Salina7 acoperit Galaţi9 acoperit Piatra Neamţ4 acoperit Ieşi1 ninsoare Suceava2 acoperit Cluj4 acoperit Satu Mare5 ninsoare Oradea8 noros Arad3 noi o? Timișoara 10 variabil Simenica5 variabil Sibiu6 variabil Praşov7 variabil Predeal6 variabil Vf. Omul3 variabil Sinaia6 variabil Craiovă 11 variabil EUROPA Sofia1 variabil Beierod9 variabil Budapesta9 variabil Auioscona 3 ninsoare Varșovia variabil Frapa7 variabil Berlin8 variabil Alerrn9 senin Roma 13 senin Paris 12 variabil Londra 14 acoperit Copenhaga4 variabil Stockholm3 senin Viena7 variabil Berna 14 senin Madrid 1 14 ploaie