România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)

1973-11-01 / nr. 9027

— Pagina a 2-a — 1 noiembrie 1973 Cum se adevereşte că unele... adeverinţe sunt inutile (II) Se pare că testul intitulat : „Cum­ se adevereşte că unele... adeverinţe sunt inu­tile" (R.I. nr. 9024 din 28 octombrie) a declanşat unele tre­pidaţii în noianul hîrtiilor fără rost. în orice caz, imediat după ce a apărut în ziar, am primit (te­lefonic sau în scris) îndemnul mai mul­tor cititori de a con­tinua investigaţia noastră pe tema a­­deverinţelor lipsite de necesitate. De a­­ceea, ieri dimineaţă, m-am dus la Olte­niţa, alegîndu-mi ca punct de plecare biroul registraturii Consiliului popular orăşenesc. Mai în glumă, mai în serios am început cam aşa discuţia cu tovarăşa Eugenia Păvelescu, funcţionara de ser­viciu. — Aş vrea să-mi eliberaţi o adeve­rinţă. — Ce fel de ade­verinţă ? — O adeverinţă ca­re să adeverească faptul că nu­ mai e­­xistă adeverinţe inu­tile. — A, este vorba despre testul pe care l-am citit în ziar — mi-a răspuns zîm­­bind.­ Din păcate nu se poate elibera aşa ceva deoarece mai există asemenea a­­deverinţe care ne îngreuiază activita­tea. — Referiţi-vă, da­că vreți, la cîteva a­­semenea cazuri, împreună cu tova­răşul Dumitru Mari­­nescu, şeful biroului secretariat al Consi­liului popular din Olteniţa, începem de­tectarea prin împri­cinatele labirinturi ale formularisticii fă­ră sens. — Cum ar fi ade­verinţele de compo­­nenţă a familiei. Mulţi părinţi ni le solicită deoarece se cer astfel de adeve­rinţe. — Care să ateste, deci, ce ? — Cum v-am spus : componenţa famili­ei. Dacă aţi şti ce bătaie de cap avem cu ele. — îmi închipui... — Şi cetăţeanul so­licitat şi noi, func­ţionarii primăriei consumăm în mod i­­nutil timpul şi vehi­culăm hirtii fără nici un rost. Solici­tantul face mai întîi o cerere... — Apoi ? — Trebuie mers la faţa locului pentru a vedea buletinul de clădire. Şi la noi, ca şi in alte oraşe din ţară s-au construit multe blocuri noi. Unele dintre aceste noi construcţii n-au încă buletine de clă­dire. în aceste condi­ţii, eliberarea acestei — Este adevărat că în ultima vreme nu­mărul actelor inutile a scăzut Simţitor, to­tuşi, unele se mai menţin. — Din ce cauză ? — După părerea mea, deoarece se mai interferează nişte ac­te normative sau sunt nesocotite altele. — Aş vroia să-mi explicaţi cit mai con­cret. — Chiar asta fac. Există un act nor­mativ în care se spurie, din primul articol, dacă fiu mă înşel, că dovezile sau adeverinţele­­nu se eliberează decit pe baza artelor existen­te la Consiliul popu­lar. Şi totuşi, un alt act normativ silitu- lCază într-un articol ta ar fi poate posi­bil. Dar îrntr-un o­raş ca Olteniţa, ,pu. 21 790 de locuitori, nu este posibil ca, practic, comitetul e­­xecutiv al consiliului popular să cunoască în parte situaţia tu­turor acestor caiftffi. Iar soluţia este la evi­­dentîna oricui. In a­­ceste cazuri, în loc de a se elabora cel puţin fi hirtii şi de a se purta pe drumuri atiţia oameni, este necesar un singur act. — Adică ? — O declaraţie no­tarială. în felul a­­cesta s-ar simplifica lucrurile. Stau de vorba­,în continuare cu tova-­­ răşul Petre Năstăse, vicepreşedintele Go­le pe un mare caiet cartonat pe care scrie, într-un limbaj pitoresc : Registrul de intrare şi ieşire a petiţiilor". Bat, ca să zic aşa, la uşa in­trării petiţiilor şi ci­tesc cererea cetăţe­anului Gheorghe Sto­­ian din comuna Mi­­trenii. Despre ce este vorbă ? Omul s-a a­­dresat forului jude­ţean deoarece la cooperativa agricolă de producţie din lo­calitate nu i s-au a­­chitat nişte drepturi pe anul trecut. Hîr­­tia a călătorit la ju­deţ, apoi s-a întors frumuşel la Olteniţa şi după aceea, la Mitreni. — Pină la urmă ce s-a întimplăt to­varăşe vicepreşedin­te ? — Ce să se întîm­­ple ? Cetăţeanul a­­vea perfectă dreptate şi i s-a atribuit exact ceea ce i se cuvenea. — Deci, această multiplicare de hirtii de unde pornește ? — De acolo de un­de nu se rezolvă cu promptitudine o do­leanță justă. Dacă la fiecare for compe­tent pentru rezolva­rea cererilor ar exis­ta mai multă solici­tudine față de piedlic, alunei dansul hîrtii­lor inutile ar dis­părea ca prin far­mec. Văd bunăl­ară în voluminosul registru că pentru a se re­glementa programul medicului stomato­log de la cabinetul medical al şantieru­lui naval a trebuit ca sesizarea să zboa­re pîrnă la reşedinţă judeţului, cînd lu­crurile se puteau so­luţiona direct la Ol­tenița. Dar să ne o­­pr­im­ deocamdată a­­ici, deoarece plimba­rea birfiilor de la­­ primărie la alta este tema testului ce urmează." Dumitru Tabacu (Urmare­.din pag. 1) privind utilizarea forţei de mun­că, în care să­ se prevadă me­seriile şi specialităţile ce se preconizează a fi ocupate de fe­mei, formele şi mijloacele de calificare a acestora Un mijloc de atragere a fe­meilor în sfera activităţii pro­ductive îl constituie şi extinde­rea sistemului de muncă la do­miciliu. Numai în cursul acestui an au fost cuprinse în astfel de forme de activitate aproape 4 00­ dl femei. Dar și în această privință s-a constatat că gra­dul de preocupare a conducerilor unităților aparținând sectoarelor respective,este diferit, dacă în industria uşcală, de pildă, nu­mărul femeilor antrenate în for­mele de muncă la domiciliu a crescut de şase ori faţă de anul precedent, în industria locală, co­operaţia­­meşteşugărească şi de consum creşterile înregistra­te sunt cu totul nesatisfăcătoare, apreciere care a fost făcută şi în legătură cu preocuparea consili­ilor populare, a organizaţiilor cooperatiste pentru dezvoltarea la sate a activităţilor industria­le şi prestărilor de servicii, pen­tru atragerea în aceste activităţi a femeilor. în acest sens s-a ho­­tărît ca încă în cursul acestui trimestru consiliile comunale ale Frontului Unităţii Socialiste să analizeze modul cum se Înfăptu­iesc prevederile Legii nr. 7/1972 cu privire la dezvoltarea activi­tăţilor de producţie, ,şi prestări de servicii la sate, participan­ţii la plenară au scos în eviden­ţă posibilităţile mări ce există in satele judeţului pentru atra­gerea femeilor în activitatea ar­tizanală, în practicarea unor în­deletniciri tradiţionale, cum ar fi cultivarea şi prelucrarea plan­telor textile, creşterea vieritii­­lor de mătase etc. Atragerea unui număr cit mai mare de femei în sfera pro­ducţiei materiale presupune insă rezolvarea unor probleme vi­­zind­ eliberarea acestora de o parte din grijile gospodăreşti şi familiale. Tocmai de aceea o bună parte a dezbaterilor au avut ca obiect creşterea gradu­lui de cu­prindere a copiilor in­feresC şi grădiniţă. Este adevărat, la ora actuală in judeţul Neamţ există o puternică reţea de a­sem­­enea unităţi alcătuită din 30­ unităţi preşcolare, 77 grădi­niţe şi o casă de copii preşco­lari. Numărul acestora este insă insuficient faţă de nevoile ac­tuale şi in perspectivă, ceea ce im­pune măsuri practice pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea ba­zei materiale a unităţilor de în­grijire, supraveghere şi educare a copiilor. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste işi vor aduce o contribuţie valoroa­să la soluţionarea acestei pro­bleme prin antrenarea organi­zaţiilor componente, a factorilor cointeresaţi la construirea in ur­mătorii ani a unui număr de cel puţin 40 de creşe şi cămi­ne cu 3 500 locuri şi 80 de gră­diniţe de copii cu peste 5 000 de locuri. Aşa cum s-a apreciat şi în ca­drul plenarei, există condiţii ca în următorii ani, femeile din judeţul Neamţ să-şi aducă o contribuţie sporită la creşterea producţiei materiale, la conti­­nua dezvoltare economică şi so­cială a localităţilor de pe aceste meleaguri. UTILIZAREA EFICIENTĂ A FORŢEI DE MUNCĂ FEMININE Vrem să facem un test adeverinţe este difi­cilă şi, în acelaşi timp, inutilă. — De ce ? — Foarte simplu. Fiind vorba de ates­tarea cetăţeanului in propriul său interes, este suficient ca ei să se prezinte la in­stituţiile care îi cer această adeverinţă, cu certificatele de naştere ale familiei. Şi iată că în felul a­­cesta dispărea o sur­să de emitere a unor hirtii cerute numai aşa, pentru a circula de la un ghişeu la altul. Aşadar, este simplu ca bună ziua ! Ce rost mai are să pui oamenii pe drumuri din moment ce ei pot proba un fapt — în propriul lor interes — cu actele existente. Dar să lărgim sfera discuţi­ei şi să ascultăm în continuare judiciosul punct de vedere al tovarăşului Dumitru­ Marinescu, şeful bi­roului secretariat al Consiliului popular din Olteniţa, faptul că în legătură cu pensiile de urmaş comitetul executiv al consiliului popular trebuie să ateste a­­cest lucru într-o a­­deverinţă. Cum la Consiliul popular nu există nici un act în acest sens, ştiţi cită bătaie de cap ne pro­duce eliberarea a­­cestor adeverinţe ? — îmi închipui. — Mai întii cetă­ţeanul face o cerere. — Care declanşează alte hirtii. — Bineînţeles. A­­poi se face un act de constatare înso­ţit de trei declaraţii de la trei cetăţeni cunoscători ai situa­ţiei. — Iar după a­­ceea ? — După aceea, se întocmeşte ancheta socială, anexindu-se alte declaraţii. Func­ţionarii primăriei se deplasează din nou pe teren, pentru a verifica dacă persoa­na este trecută in fişa de imobil, într-o comună, cum să vă spun eu, lucrul acos­mitetului executiv al Consiliului popular al oraşului Olteniţa» care confirmă pe de­plin inutilitatea a­­cestor adeverinţe.­­— Lucrez de mult în domeniul consili­ului popular şi vreau să vă spun că mă preocupă simplifica­rea birfiilor. Aşa cum aţi văzut, une­ori consiliul popular este implicat în eli­berarea unor ade­verinţe de-a dreptul fără sens. Bunăoară, de la judeţ, în ulti­mele şase luni... — Sosesc tot me­­reu circulare ? — Din contra, au început să sosească mai puţine datorită faptului că în fiecare joi vine un tovarăş din Conducerea Co­­mitetului executiv judeţean care rezol­vă lucrurile aici, la faţa locului. — Şi totuşi, hîrfi­­ile mai călătoresc de la dumneavoastră la judeţ şi viceversa. Pentru ca discuţia să fie cît mai concre­tă, îrfii arunc priviri­ ..ii........................................ Curiozităţi ale naturii Muzeul zoologic din Cluj a de­venit in ultimii ani unul dintre cele mai atractive locuri de­ po­pas, atit pentru localnici cit şi pentru vizitatori. Interesul este stirnit de faptul că, alături de o seamă de achiziţii mai vechi — exemplare rare ale faunei au­tohtone şi străine, colecţii de pă­sări din care se disting şi cele din specia Colibri (cele mai mici păsări de pe glob) etc. —­­mu­zeul prezintă mereu noi şi inte­resante exponate. Bineînţeles, nu lipsesc nici... aşazisele „cu­­riozităţi“ ale naturii, printre care: o oaie cu două corpuri şi un singur cap, o cioară... albă, un viţel cu două capete şi şase picioare, păsărea Chivi, lipsită de aripi şi fulgi, şi originară din Noua Zeelan­da etc. (AL. KISS) „Prietenii“ fulgerătoare Ioan Ternaciuc, muncitor la o întreprindere timişoreană, se deplasase deunăzi la Caranse­beş pen­tru­ a-şi vedea fratele. Dar cum acesta lucra in schim­bul doi, trebuia să-l aştepte — aşa că a intrat intr-un restau­rant. Ca să treacă timpul, aici a intrat în vorbă cu alţi trei, ti­neri — Petru Ianoşel, Titus Dra­gu­ şi N. Bijan — şi, din vorbă in vorbă, şi-au descoperit afini­tăţi comune şi s-au pomenit... prieteni ! Dar după ce au închi­nat pentru prietenie şi au golit multe pahare, au trebuit să şi plece. Şi s-au despărţit cu re­gret , pină unde cei trei ,,pri­eten­i“ l-au aşteptat pe Terna­ciuc, l-au bătut şi i-au golit bu­zunarele de cei 900 de lei care-i avea. Evident, huliganii au fost deferiţi justiţiei — dar nu şi-a ciştigat o faimă unică ! Cea mai frumoasă faimă, cea mai emoţionantă, cea mai res­pectată din cite pot exista ! Ma­­ieru (jud. Bistriţa — Năsăud) este — din întreaga ţară — co­muna cu cei mai mulţi , copii. Circa 1 500 sunt numai elevi de şcoală ! Alţi 300 de copii sint in cele 9 grădiniţe. 500 de femei din comună au fiecare intre 5 şi 11 copii­ şi au primit diferite dis­tincţii ale statului care glorifică maternitatea. De cine să vor­besc mai întii ? De Floarea Ne­­gruşeni, de Ana Chisăliţă, de Ilişca Partenie care au născut şi plus de circumspecţie in con­tractarea „prieteniilor fulgeră­toare“ se cere memorată. (I. ME­­DOIA), crescut cite 11 copii, de Saveta Candale, Victoria Berende, Ioa­na Moisil, Matroana Lorintz care au cite 10 copii, de... Ana Creţ a adus pe lume 12 copii, din care 11 trăiesc. Spune simplu : — Om­ului îi e dat să mun­cească, să crească copii şi să se bucure de bucuriile lor. M-am măritat cu Petrea acum 46 de ani. Ne-am cunoscut muncind. Ne-am dorit copii, căci o casă fără copii e ca şi cum n-ar a­­vea acoperiş. Am născut şi cres­cut 6 feciori şi 5 fete. Şi au foit inima şi dragostea noastră. E o datorie faţă de viaţă, să dăm vieţi. Dar nu oricum­­ noi am v­ămădit unsprezece perechi de braţe, care m­uncesc cinstit. Şi copiii noştri au copii : avem 25 de nepoţi şi familia numără a­­cum 49 de oameni (din fotogra­fie lipsesc doar 5 care nu erau disponibili). Aşafiăr, iată m­atra de temelie a acestei familii: iubire şi res­pect. Şi la Maieru, ştafeta vieţii este preluată de alte şi alte fa­milii ; in cele 10 luni ale acestui an s-au născut 135 de copii şi s-au făcut alte 40 de căsătorii. (MIHAI SORIN PRODAN) A treia decontare La Şcoala generală din comu­na Vlad (judeţul Cluj) a lucrat pină nu demult, in calitate de secretar contabil, Dumitru Dio­­nisie Mureşan. Şi cum lucra el aşa d­intr-o bună zi, a dat pes­te nişte facturi pe care erau în­scrise fel de fel de cumpărături făcute pentru şcoală şi care, la vremea lor, fuseseră decontate in „bună regulă". Şi ce-o să fie dacă le decontez a doua oară ? şi-a zis curios slujbaşul. Ce a fost, s-a văzut zilele trecute cind, un control efectuat la respectiva unitate, a scos la iveală faptul ci, falsificind data facturilor. Dionisie Muresan a mai încasat odată valoarea acestora — res­pectiv peste 20 000 lei. Şi ce-o să mai fie acum, la cea de a treia decontare, cu... justiţia, o să vadă in curînd. Rubrică realizată de Pia Râdulescu m riBIENE .COTIDIENE Maieru — comună cu cea mai emoţionantă faimă O mica reparaţie — Mă numesc Remu­s Gheorghiu şi sînt contabil şef la Oficiul de aprovizio­nare cu produse lactate ăl Capitalei, Centrala industria­lizării laptelui. — Vă ascultăm. — In urmă cu cîteva zile am primit de la IAfiÎC, în­treprindere specializată în întreţinerea şi reparaţia apa­ratelor de măsură şi control, o balanţă analitică, proprie­tatea noastră, pe care am dat-o acestei unităţi pentru efectuarea unor verificări. — Nu sînteţi mulţumiţi de calitatea reparaţiilor . — Nu despre asta e vorba. Balanţa funcţionează foarte bine şi ne­-au verific­at-o îri­. Din iniţiativă Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.G.R., în întreprinderile eco­nomice din Capitală a fost­­ declanşată in aceste Zile o largă acţiune privind valori­ficarea deşeurilor şi reintro­ducerea lor in circuitul eco­nomic. In acest sens au fost testate 148,de întreprinderi. — Rezultatul 7 — Colectivele de specia­lişti care au participat la a­­ceastă anchetă au stabilit că, prin refolosirea unor sub­stanţe utile conţinute de de­­şeurile rezultate din pro­cesul de producţie al între­prinderilor bucureştene , studiul se referă în special la uleiuri minerale, şpari, ni­sip de turnătorie, cauciuc, ţe­sături şi tricot poliester etc. — se poate realiza o econo­mie anuală de circa 200 mi­lioane lei. Să vă dau şi un Rebus — Mă adresez dv. pentru că am epuizat toate căile po­sibile pentru a ieşi din si­tuaţia în care mă aflu. — Să vedem despre ce-i vorba . — In iulie a.c., am perfec­tat un schimb de locuință. Ne-am mutat toată familia într-un nit apartament. — Pină aici lucrurile sint clare. — Titularul contractului de unde am plecat eram eu. Fiicei mele care locuia in altă parte, și care acum stă cu noi, i s-a cerut să dea doar o declarație că e de acord să se mute împreună cu mine. Noul contract a fost însă înch­eiat pe nu­mele ei. — Și ce vă deranjează a­­cest lucru ? Sînteți in fami­lie... — Sintem­, intr-adevar, în familie. Dar prin această in­versiune de titular de con­tract, fiul rr­eu în virstă de 2­ ani, care locuia cu noi a rămas pe dinafară. — Cum adică? .treun.-termén fóárte- Séurt, două zile. — Alunei 7 — Azi am primit factură privind costul serviciilor prestate de IAMC. Vă citesc ce­ scrie aici : materiale folo­site — 9­,72 lei ; manoperă 63 ore = 456 lei ; cheltuieli re­gie 66,9 la sută = 301 lei ; cheltuieli comune 62,01 la sută..­.'283 ; cheltuieli gene­rale 9632 la sută = 444 lei. Mă rog, pină la Urmă toată verificarea ne-a costat li 1 68 Iei. O'"balanță nouă fire pre­țui­ de "numai 5516 lei. Am discutat cu cei de la IAMC și mi-au­" Spus că dacă vrem să mai venim la ei bine, dacă nu iarăşi bine, să ne căutăm alt depănator exemplu concret. Calculele au dovedit că în anul viitor pot fi‘recuperate din deşeu­­rile rezultate din industria chimică, metalurgică şi a construcţiilor" de maşini pes­te 1011 m­ilioane lei. — Ce, aveţi în vedere in perioada imediat următoare testării 7 —­­Au fost stabilite planuri concrete, studii tehnico-eco­­nomice şi elaborări noi de terh­nologii, care au ’ drept scop ’ valorificarea superioa­ră a deşeurilor. La această amplă acţiune işi aduc con­tribuţia specialişti, cadre tehnice şi economişti din sectoarele de cercetare şi din întVăţărm­îfttUl superior. (Din convorbirea noastră cu ION GHEORGHE CARABOG­­DAN, şef de secţie la Consi­liul popular al municipiului Bucureşti), locativ . Foarte simplu. El nu mai figurează acum la nici o adresă: I.C.R.A.L. Vitan l-a trecut in actele sale ca ,,fra­tele fiicei roele“ şi atit. In această „calitate", însă, orga­nele de miliţie refuză să-i efectueze mutaţia. Aici mi se spune că are nevoie de un act de Stabilire în Capitală. Cine ? Fiul meu, născut şi crescut in Bucureşti. Cei de la spaţiu dau din umeri... Unii mă trimit la ceilalți și viceversa. — Și consiliul popular ce spune 7 — Am fost în audiență la •secretara comitetului execu­tiv, la sectorul IV, și după ce frî-am ascultat, m-a sfătuit să las o cerere. Asta s-a în­­tîifiplat în urmă cu o lună și jumătate. De atunci, fiul meu locuieşte la mine în mod ne­­lega. O situaţie mai încurca­tă decit asta cred că nici nu se poate... (CONSTANTIN DRAGAN, Bucureşti, str. Barajul Răşinari nr. 3, Bl. Y 13 Titan, sector IV). Deşeuri care valorează milioane 7 17.11.47 17.11.47 I7.I1.47 I7.I1.47 De serviciu, redactorul nostru Marius Georgescu Am cumpărat în Brăila o perc­he de cizme supraelastice de la magazinul de prezentare al fabricii de încălţăminte „Progresul­*. Cind le-am-. încălţat însă, s-au­ desfăcut cusătu­rile. M-am prezen­t cu ele la magazin. Vinzătoarele mi-au spus că „cizmele nu au garanţie“ şi că fabrica a dat instruc-­­ ţiuni să nu se dea voie cumpărătoarelor să le probeze în uni­tate, pentru a nu exista discuţii. (CORNELIA BRATII Brăila). * Zilnic trec prin faţa unor centre specializate in desfacerea laptelui şi de fiecare dată văd aici o baltă mică de lapte. Azi am iscălit şi un proces verbal —ca martor — prin care se a­­rată că 13 pungi s-au spart, gestionarul nemaiputind recupe­ra nimic. Se ştie că se pierde inutil o mare cantitate de lapte ; cei care confecţionează pungile nu iau însă nici o mă­sură. (GH. AI.EXANDRESCU, str. Ghirlandei nr. 56, Bucu­reşti). „România libera•* Ultim probă de scurtu în defileul (Urm­are din pa­g. I) aici, pe cel mai greu traseu fe­roviar al ţării. Realizîndu-se electrificarea a­­cestei magistrale feroviare cu cel mai înalt grad de dificultate tehnică, capacitatea de trans­port va spori în 24 de ore cu 10 perechi de trenuri , combustibi­lul convenţional ce se va elibera la nivelul anului 1980 va echiva­la cu aproximativ 52 000 tone ; e­­conomiile astfel rezultate vor permite recuperarea investiţiei în numai 7­­ani ; viteza de circu­laţie a trenurilor de persoane se va dubla iar a celor de marfă va creşte cu 50 la sută ; se cre­ează, în acelaşi timp, posibili­tatea remorcârii unor gărnituri de trenuri cu tonaje mari, de pină la 2 800 tone, faţă de 1 800 tone, atinse pină acum. Fiind, ieri, martor ocular al clipei ce dă cale liberă trenu­rilor electrice pe Valea Jiului, am trăit unul dintre cele mai emoţionante momente pentru cei ce formează generaţia care poartă şi astăzi — indiferent pe care dintre fronturile muncii socialiste se află acum pe în­tinsul patriei-nobilele tradiţii ale Bumbeşti-Livezenilor, a 10 romantismului revoluţionar a­­părut în urmă cu 25 de ani din patosul creator al șantierelor naționale ale tineretului. SUB EGIDA FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Editarea la broşuri a programelor universităţilor populare ORADEA (coresp. R.I. — Magda Turac). în acest an, pen­tru prima dată, universităţile populare din judeţul Bihor şi-au tipărit, fiecare în parte, programele activităţilor lor pe noul an universitar. In broşu­rile celor 22 universităţi popu­lare existente acum in judeţ, figurează cursuri şi lectorate specifice, create la sugestia ce­tăţenilor. Editarea în broşuri a progra­­melor universităţilor populare din judeţ accentuează personali­tatea, autoritatea fiecărei insti­tuţii în parte, constituie urt sti­mulent pentru profilarea lor în continuare, în conformitate cu specificul locului, cu nevoile cursanţilor. National „I. L. Caragiale", sala Co­­medie (14 71 71), ora 20; IA CALUL BĂLAN; Teatrul de Opereta (13 98 48), ora 19,30; JOC DE PISICI : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din 3d. Schitu Magu­­reanu (14 60 60), ora 20 si PUTEREA $1 ADEVĂRUL, ora 20 la sala Studio (12 44 la) MUTTER COURAGE; Teatrul de Comedie (1c 04 00), ora 20; BARBATI FARA NEVESTE: Teatrul „C. I. Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; PhILADEl­­PHIA, ESTI A MEA , Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; LIOLA : Teatrul Giulesti (ÎS 04 85), ora 19,30; IANCU JIANU : Teatrul „Ion Creangă" (12 85 56) la sala Studio a Teatrului National, ora 16 ; UN ŞIRAS DE PERLE : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; LA SAVOY, BOEMA; Teatrul „C. Târtase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 și JOS PĂLĂRIA , ora 19,30 la sala din Calea Vic­toriei 174 (50 20 48); MITICA POPESCU : Teatrul „Ion Vasilescu” (12 27 45), ora 19,30; ARICIUL ALBASTRU : Teatrul „Tândarică ", sala Victoria (15 23 77), ora 15 şi UN BĂIAT ISTEŢ ŞI UN REGE NATAFLEŢ , ora 17 la sala Academia (16 14 92); PE PLAIURILE­­MIORIŢEI : Ansamblul „Rapsodia Română“ (13 13 00), ora 19,30 ; AL TREILEA GONG LA .. CIRC : Circul de stat (11 01 20), ora 19,30 ; CONCERTE EXTRAORDINARE DE JAZZ SUSŢINUTE DE SARAH VAUGHAN ŞI FORMAJIA SA S.U.A. : Sala Palatului orele 18 şi 21. TELEVIZIUNE Programul 1­4: Curs de limba engleză ; 9,30; Curs de limbă germană ; 10: Telex; 10,05 ; Cărţi şi idei ; 10,35 : Telecine­­mateca ; 12,10 : Telejurnal ; 16 : Tele­­şcoală. Album. Fraţii Goleşti. Geogra­­­fie. Mişcările Pămintului. Botănică. Fi­ziologia frunzei. Electrotehnică. Mate­riale electrotehnice ; 17,30: Emisiune în limba maghiară ; 18,30: Telex ; 18,35: Din­­ările socialiste ; 18,45: Universitatea TV ; 19,20: 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Cîntecul săptă­­mînii ; 20,10: Seară pentru tineret ; 22,15: 24 de ore. Programul 2 17,30: Telex ; 17,35: Desene anima­te ; 17,50 : Telecinemateca pentru ti­neret : Cum stăm tinere ? Regia György Révész. Tu distribuţie : E. Kállay, K. Tolnay ; 19,05: Barzi şi rapsozi ; 19,20: 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20: Concertul simfonic al Orchestrei de Studio a Radiotelevi­­ziurnii. Dirijor Olaf Kock. Solistă Cor­nelia Vasile. În program : Dumitru Bughici — File de letopiseţ. Niccolo Paganini — Concertul nr. 1 pentru vioară Şi orchestră. Ludwig van Be­ethoven — Simfonia a III-a in Mi be­mol major „Eroica". în pauză :^Bucu­­reştiul necunoscut . O surpriză la Curtea Veche . 22,05: Din lumea şti­inţei. IULT ZGOMOT PENTRU NIMIC i una (11 86 25), orele 10 - 12,30 - » - 18 - 20,30 ICI PE UN BALANSOAR ; Scala 03 72), orele 9 - 11,15­­— 18,30 — 21 I Festival (15 63 84), le 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 30 — 21 IAFIA ALBA: Luceafărul (15 87 67), lo 9 - 11,15 — 13,30 — 11 -10 — 20,45 ; București (15 61 54), le 8,30 - 11 - 13,30 — 16 — 30 - 21 I Favorit (31 06 15), orele — 11,15 — 13,30 - 15,45 — 18 - 30. OPERAȚIUNEA „autorul mar­ T“ : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 15 _ 14 _ 16,15 - 18,30 - 20,45. III CĂRȚILE PE FAIA : Victoria 28 79), orele 8,30-11 - 13,30 — — 18,30 — 21 ; Grivita (17 08 58), o re 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele 9- 15 _ 13 30 — 16 - 18,15 — 20,30. WALTER APĂRA SARAJEVO : Lumina 23 35), orele 9 — 12,30 - 16 — 30. PARTEA JUNGLEI : Timpuri Noi 61 10), orele 9,15 - 20,30 în con­i­­lie ; Drumul Sării (31 28 13), orele 30 — 18 - 20. MEA CA ZAPADA ȘI CEI ȘAPTE ICI: Doina 116 35 38), orele 9,45 11,45 — 14 - 16 — 18 — 20 ; Da­­(50 35 94), orele 9 - 11,15 — 13,30 16 - 18,15 - 20,30. DESPRE O ANUME FERICIRE : Me­lodia (12 06 88), orele 9 11,15 -13,30 — 16 - 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 _ 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. O AFACERE PE CINSTE : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Bucegi (17 05 47) orele 15,30 — 18 - 20,15 ; Miorița (14 27 14), orele 9 _ 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. ȘAPTE ZILE : Ilia (31 71 71), orele 15,30 — 18 - 20,15. PARADISUL: Gloria (22 44 01), 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 . Tomis (21 49 46), ore 1­ 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 — 18,15 - 20,30 .­­STARE DE ASEDIU : Excelsior (18 10 88), orele 8,30 - 11 _ 13,30 - 16 — 18,30 — 21 .­ Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,30. DRAGOSTEA ÎNCEPE VINERI : Uni­­rea (17 10 21), orele 16 — 18 - 20. EFECTUL RAZELOR GAMMA ASU­PRA CRĂIŢELOR: Buzeşli (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. CONSPIRAŢIA: Pacea (31 32 521, orele 16 — 18 — 20. COPERNIC : Cosmos (35 19 15), ore­le 15,30 - 19. PARAŞUTIŞTI­ : Munca (21 50 97) ore­le 16 - 18 - 20. URMĂRIRE IA AMSTERDAM : Înfră­ţirea Intre popoare (67 14 70), orele 15,20 - 13 - 20,15. TU­R­­EU : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. LEGENDA NEGRULUI CHARLEY J Arta (21 31 86), orele 15,30 - 18 — 20,15; Giulesti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20,15 . CU TOATE ACESTEA , Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 — 20,15. FANTOMA LUI BARBA NEAGRA ; Ferentari (80 49 35), orele 15,30 — 17,4­5 — 20. PE ARIPILE VTNTULUI­­ Cotroceni (49 48 48), orele 9 — 14 — 18,30. INFAILIBILUL RAFFLES : Cringaşi (49 21 15), orele 15,30 _ 18 - 20,15, 16 - 19,30. AVENTURA LUI POSEIDON : Vii­torul (11 48 03), orele 15,30 _ 18 _ 20,15. ROND DE NOAPTE­­ (12 52 93), orele 15,30 — 18 Moşilor - 20,15. DREPTUL DE A IUBI . Popular (35 1517), orele 1­5,30 - 18 — 20,15. CEI ŞASE URIAŞI ŞI CLOVNUL CI­­BULEA : Progresul (23 94 10), orele 16 — 18 — 20. ROMANIA CE SE PREVEDE PENTRU ASIAZI Interlocutorul nostru da azi, me­teorologul de servici FLORICA MILI­TARI­, ne comunică : CARACTERISTICA GENERALA A VRE­MII : Vremea va continua sâ se ră­cească îndeosebi în nordul și estul tării. PRECIPITAŢIILE : Se vor semnala precipitaţii slabe in zona de munte în Moldova, Dobr­ogea şi Bărăgan. VINTUL : Va mai prezenta intensifi­cări în estul tarii şi în zona de munte. TEMPERATURA : Maximele vor osci­la între 2 şi 12 grade, iar cele mini­me între —6 şi —4 grade. PROGNOZA PENTRU BUCUREȘTI : Cerul va fi variabil. Vînt moderat. Temperatura maximă intre 10 și 12 grade, iar minima între —1 și­­+ 1 grad. Starea vremii CINEMATOGRAFE CUM A FOST IERI mnsMssmm b o o S 2 OcU u București 15 variabil Constanta8 acoperit Sal­ina7 acoperit Galaţi9 acoperit Piatra Neamţ4 acoperit Ieşi1 ninsoare Suceava2 acoperit Cluj4 acoperit Satu Mare5 ninsoare Oradea8 noros Arad3 noi o? Timișoara 10 variabil Simenic­a­5 variabil Sibiu6 variabil Praşov7 variabil Predeal6 variabil Vf. Omul­­3 variabil Sinaia6 variabil Craiovă 11 variabil EUROPA Sofia1 variabil Beierod9 variabil Budapesta9 variabil Auioscona­­ 3 ninsoare Varșovia variabil Frapa7 variabil Berlin8 variabil Alerrn9 senin Roma 13 senin Paris 12 variabil Lon­dra 14 acoperit Copenhaga4 variabil Stockholm3 senin Viena­­7 variabil Berna 14 senin Madrid 1 14 ploaie

Next