România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-02 / nr. 9155

Pagina a 2-a — 2 aprilie 1974 LEGE PRIVIND PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE CONSILIILOR POPULARE Agricultura — ramura de ba­ia a economiei naţionale în Re­publica Socialistă România — a­­sigură aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare şi a industriei cu materii prime, dez­voltarea acestei ramuri avind un rol important în creşterea veni­tului naţional şi în ridicarea ni­velului de trai al ţărănimii, al întregului nostru popor. Sarcinile mari ale actualei e­­tape de dezvoltare a societăţii noastre socialiste impun spori­rea continuă a competenţei şi răspunderii consiliilor populare — organe locale ale puterii de stat în conducerea unitară a întregii agriculturi, pentru asi­gurarea dezvoltării acestei ra­muri a economiei naţionale pe raza fiecărei unităţi adminis­­trativ-teritoriale, în acest scop, Marea Adunare Naţională a Re­publicii Socialiste România a­­doptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. — Consiliile populare şi comitetele lor executive poar­tă întreaga răspundere pentru realizarea sarcinilor stabilite prin planul de stat cu privire la creşterea producţiei agricole in unităţile administrati­v-teritoria­­le în care au fost alese, pentru sporirea contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economiei naţio­nale, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Art. 2. — In exercitarea atri­buţiilor ce le revin în domeniul agriculturii potrivit Legii nr. 57/1968, consiliile populare şi co­mitetele lor executive, ca orga­ne locale ale puterii şi, respec­tiv, organe locale ale adminis­traţiei de stat, cu competenţă generală în unitatea administra­­tiv-teritorială în care işi desfă­şoară activitatea, aduc la înde­plinire sarcinile stabilite prin prezenta lege cu privire la folo­sirea raţională a fondului fun­ciar, planificarea în agricultură, realizarea planului de însămîn­­ţări, executarea lucrărilor de în­treţinere a culturilor şi depozi­tarea produselor, precum şi la creşterea animalelor. Art 3. — Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Apelor, în înfăptuirea politicii partidului şi statului in întreaga agricultură răspunde, în calitate de titular de plan, de îndeplini­rea sarcinilor în domeniul său de activitate ; în acest scop are obligaţia să conlucreze cu consi­liile populare şi comitetele exe­cutive ale acestora şi să le spri­jine în îndeplinirea în bune con­diţii a atribuţiilor ce le revin in domeniul agriculturii din legea lor de organizare şi funcţionare, din prezenta lege, precum şi din alte acte normative. CAPITOLUL II Atribuţii privind folosirea raţională a fondului fun­ciar, stabilirea şi res­pectarea structurii cul­turilor Art. 4. — Pămîntul, principa­lul mijloc de producţie agricolă, constituind un bun naţional, prin valorificarea sa superioară ser­veşte interesele generale ale ţării şi asigură bunăstarea în­tregului popor. Consiliile populare asigură a­­părarea, conservarea, ameliora­rea şi folosirea integrală şi efi­cientă a pămîntului, de către unităţile agricole de stat, coope­rativele agricole de producţie, gospodăriile membrilor coopera­tori şi gospodăriile individuale, în concordanţă cu obiectivele planului naţional unic de dez­voltare economico-socială ; în acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare : a) coordonează elaborarea pro­gramelor de desecări, ameliorări şi de punere in valoare a între­gului potenţial productiv din u­­nitatea administrativ-teritorială respectivă, luînd măsuri pentru executarea lor ; b) controlează felul în care se aplică măsurile pentru îmbună­tăţirea continuă a modului de folosinţă a pămîntului de către toţi deţinătorii de terenuri agri­­cole, prin care să se asigure trecerea unor terenuri din cate­goriile de folosinţă inferioară, la categorii superioare ; c) controlează modul în care se aplică măsurile privind între­ţinerea şi exploatarea corespun­zătoare a eleşteelor şi bălţilor existente şi sprijină amenajarea de noi suprafeţe piscicole, prin folosirea terenurilor joase şi mlăştinoase in vederea asigură­rii creşterii producţiei piscicole ; d) mobilizează pe toţi locui­torii apţi de muncă la efectua­rea lucrărilor de scurgerea ape­lor şi ridicarea gradului de fer­tilitate a terenurilor agricole, desecări, îndiguiri, extinderea irigaţiilor în amenajări locale, combaterea eroziunii solului, re­gularizarea cursurilor de apă, bazine de reţinere. Art. 5. — Comitetele executi­ve ale consiliilor populare sta­bilesc măsuri obligatorii pentru cultivarea fiecărei suprafeţe de teren în conformitate cu preve­derile planului de stat şi cu teh­nologiile stabilite­ în acest scop : a) asigură identificarea tutu­ror suprafeţelor de terenuri, in­clusiv a celor din vatra satelor şi din perimetrul construibil al oraşelor ; b) controlează ca unităţile a­­gricole, precum şi cele­ de între­ţinere şi exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare să asi­gure exploatarea raţională a su­prafeţelor amenajate pentru iri­gat, in vederea realizării produc­ţiilor stabilite, a respectării structurii culturilor şi executării lucrărilor de întreținere. Comitetele executive ale con­siliilor populare răspund pentru cultivarea în totalitate a terenu­rilor arabile și folosirea, potri­vit destinației,­ a celorlalte cate­gorii de terenuri. Art. 6. ^­­ Comitetele executi­ve ale consiliilor populare con­trolează şi răspund ca scoaterea din circuitul agricol a terenuri­lor să se facă numai în condi­ţiile prevăzute de lege, iar re­darea in circuitul agricol a su­prafeţelor de teren scoase tem­porar să se facă la termenul stabilit . Comitetele executive ale con­siliilor populare judeţene şi a­ municipiului Bucureşti vor avi­za scoaterea temporară sau de­finitivă din producţia agricolă vegetală a unor suprafeţe numai cu consultarea prealabilă a co­mitetelor executive ale consili­ilor populare comunale, orăşe­neşti şi municipale, urmărind ca amplasarea obiectivelor de in­vestiţii să se facă în primul rînd pe terenuri neproductive. Toate avizele de scoatere a unor terenuri din circuitul agri­col vor fi însoţite de propuneri de măsuri concrete pentru reda­rea în producţia agricolă vege­tală a unor suprafeţe echiva­lente. Art. 7. — Comitetele executive ale consiliilor populare răspund pentru buna organizare şi com­plet­a folosire a pajiştilor de pe raza unităţilor administrativ-te­­ritoriale, de gospodărirea raţio­nală a acestora, exercită control şi iau măsuri conform legii, in­diferent în proprietatea cui se află pajiştile. Pentru punerea în valoare a tuturor pajiştilor naturale, co­mitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri de în­tocmire a unor programe con­crete de ameliorare şi vor acţio­na pentru executarea lucrărilor corespunzătoare, astfel incit, în cîţiva ani, să sporească de cel puţin trei ori producţia acestora, antrenînd cetăţenii la executarea lucrărilor necesare. CAPITOLUL III Atribuţii cu privire la planificarea în agricultură Art. 8. — Comitetele executive ale consiliilor populare comuna­le, orăşeneşti, municipale şi ju­deţene răspund de organizarea, îndrumarea şi controlul întregii activităţi de dezvoltare planifi­cată a agriculturii în unitatea administrativ-teritorială respec­tivă. Art. 9. — Comitetele executive ale consiliilor populare comuna­le, orăşeneşti, municipale şi ju­deţene, elaborează proiectul, iar consiliile populare respective a­­doptă planul producţiei agricole al unităţii administrativ-terito­­riale, parte integrantă a planu­lui în profil teritorial, po­trivit normelor legale pri­vind planificarea în agricul­tură şi planificarea teritorială a dezvoltării economico-sociale, urmărind folosirea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi umane, a întregului potenţial economic, asigurînd concordan­ţa sarcinilor de plan cu obiecti­vele planului naţional unic de dezvoltare economico-socială. Art. 10. — Consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi comitetele lor exe­cutive, în exercitarea atribuţi­ilor de planificare a agricul­turii : a) repartizează pe comune, oraşe şi municipii, pe fiecare unitate agricolă şi pentru secto­rul gospodăriilor populaţiei, su­prafeţele la principalele culturi, efectivele de animale, livrările la fondul de stat şi ceilalţi indi­catori de plan, în corelare cu baza materială, forţa de muncă şi alţi factori specifici locali, care să asigure punerea în va­loare a resurselor existente, rea­lizarea şi depăşirea prevederilor de plan ; b) asigură şi răspund de cu­prinderea în planurile unităţilor de stat şi cooperatiste a indica­torilor repartizaţi, astfel incit să se respecte prevederile planului de stat pe judeţ şi sectoare; c) controlează modul în care trusturile pentru mecanizarea a­­griculturii şi staţiunile din sub­­ordinea acestora,asigură corela­rea planurilor lor de lucrări cu cele ale cooperativelor agricole de producţie pe care le deservesc urmărind folosirea raţională a tractoarelor şi maşinilor cu care acestea sunt dotate, precum şi a utilajelor deţinute de cooperati­vele agricole; d) controlează şi asigură ca întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de pro­ducţie, staţiunile pentru mecani­zarea agriculturii şi celelalte u­­nităţi agricole să elaboreze şi să aplice programele de măsuri tehnico-organizatorice şi econo­mice în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan ; e) sprijină unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei în asigu­rarea, în condiţiile legii şi ale sarcinilor prevăzute în plan, a seminţelor, materialului săditor, îngrăşămintelor chimice şi sub­stanţelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor, animalelor de reproducţie, utilajelor, pieselor de schimb, carburanţilor şi altor mijloace tehnico-materiale nece­sare producţiei , controlează mo­dul de utilizare a bazei materia­le asigurate de stat. Art. 11. — Sarcinile de plan ce revin unităţii administrativ­­teritoriale pentru gospodăriile populaţiei se vor dezbate de co­mitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti şi municipale cu toţi cetăţenii de­ţinători de terenuri agricole şi crescătorii de animale , se va examina şi stabili cu fiecare fa­milie modul de folosire a tere­nurilor agricole, efectivele de animale ce trebuie crescute, po­sibilităţile de valorificare către stat a produselor vegetale şi a­­nimale, urmărindu-se gospodări­rea cit mai chibzuită a mijloace­lor existente la gospodăriile populaţiei şi îndeplinirea indi­catorilor de plan repartizaţi. Art. 12. — Pentru punerea în valoare într-o mai mare măsură a posibilităţilor de care dispun gospodăriile populaţiei, gospo­dăriile anexe şi alţi producători, comitetele executive ale consi­liilor populare judeţene, munici­pale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca, în afara planului primit pentru livrări la fondul de stat, să se întocmească pro­grame concrete de măsuri pen­tru producerea legumelor şi a produselor animaliere, inclusiv a cărnii de porc, de pasăre şi oaie, pentru satisfacerea nevoi­lor locuitorilor, în cadrul aces­tor programe, se vor lua măsuri pentru asigurarea, in fiecare ju­deţ, a necesarului de cartofi şi legume pentru consumul popu­laţiei. Art. 13. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare ju­deţene, municipale, orăşeneşti, şi comunale urmăresc şi răspund de realizarea de către toate uni­tăţile, precum şi de gospodăriile populaţiei de pe raza adminis­trativ-teritorială, a livrărilor la fondul de stat a cantităţilor de produse vegetale şi animale prevăzute în plan , controlează activitatea desfăşurată de uni­tăţile de valorificare şi achiziţii a produselor agricole. Art. 14. — Consiliile populare judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi comitetele lor exe­cutive vor urmări permanent şi vor analiza periodic stadiul rea­lizării planului în profil terito­rial în domeniul agriculturii sta­bilind măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii. Art. 15. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare ju­deţene, municipale, orăşeneşti şi comunale controlează activitatea de realizare a investiţiilor din domeniul agriculturii, din unita­tea administrativ-teritorială res­pectivă, stadiul realizării obiec­tivelor planificate, stabilind mă­surile necesare pentru punerea în funcţiune a acestora în ter­men şi­ atingerea parametrilor proiectaţi. Art. 16. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare ju­deţene, municipale, orăşeneşti şi comunale vor lua măsuri ca prin cooperativele­­de consum să se asigure aprovizionarea popu­laţiei cu utilaje, unelte, îngră­şăminte chimice, pesticide şi alte materiale necesare pentru agricultură. Art. 17. — Comitetele executi­ve ale consiliilor populare spri­jină unităţile agricole în pregă­tirea profesională a ţărănimii cooperatiste şi a muncitorilor din agricultură. CAPITOLUL IV Atribuţii privind reali­zarea planului de însă­­mînţări, executarea lu­crărilor de întreţinere a culturilor şi depozi­tarea produselor Art. 18. — Pentru asigurarea îndeplinirii in bune condiţiuni şi la timp a planului de însă­­mînţări, precum şi a lucrărilor de întreţinere a culturilor, co­mitetele executive ale consiliilor populare : a) exercită controlul cu pri­vire la însămînţarea tuturor su­prafeţelor de teren — inclusiv a celor din vatra satelor şi pe­rimetrul construibil al oraşelor — luînd măsuri ca acestea să se execute în perioade optime şi cu respectarea strictă a structurii culturilor aprobată prin planul de stat şi stabilit pe fiecare de­ţinător ; b) organizează acţiuni privind folosirea de către cetăţeni a ter­­enurilor din jurul caselor şi a grădinilor, prin cultivarea aces­tora cu pomi, viţă de vie, le­gume, căpşuni şi arbuşti fruc­tiferi ; c) controlează modul în care unităţile agricole socialiste, gos­podăriile populaţiei şi orice alţi deţinători de terenuri agricole execută lucrările de întreţinere a culturilor şi plantaţiilor de vii şi pomi fructiferi, la timp şi în condiţiile prevăzute de tehnolo­giile stabilite pentru fiecare cul­tură în parte ; d) efectuează controlul cu pri­vire la suprafeţele însămînţate de către toţi deţinătorii de te­renuri agricole, prin executarea de măsurători şi certifică exac­titatea datelor cuprinse în do­cumentele întocmite la încheie­rea insămîntărilor, asigurînd în­scrierea în registrul agricol a realizărilor ; e) iau măsuri de elaborare a prognozelor atacurilor de boli şi dăunători pentru culturi de cîmp, legume, pomi şi vie şi in­formează operativ şi la timp de­ţinătorii de terenuri agricole asupra datelor şi condiţiilor în care trebuie efectuate tratamen­tele. Conducerile unităţilor agricole şi gospodăriile populaţiei sunt obligate să aplice tratamentele stabilite in vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor, iar co­mitetele executive ale consiliilor populare vor controla executa­rea acestor lucrări. Art. 19. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare vor lua măsuri ca pentru fiecare campanie să se efectueze analize și să se elaboreze planuri ope­rative de­ acţiuni privind orga­nizarea şi desfăşurarea lucrări­lor agricole, asigurarea transpor­turilor, a spaţiilor de depozitare a produselor, a mijloacelor me­canice şi a forţei de muncă, data începerii şi terminării lucrărilor şi celelalte măsuri tehnice şi or­ganizatorice, în vederea execu­tării la timp şi în bune condi­­ţiuni a lucrărilor, obligatorii pentru toţi deţinătorii de tere­nuri agricole din unitatea admi­nistrativ-teritorială, controlind modul de îndeplinire a acestor planuri. Comitetele executive ale con­siliilor populare vor controla, de asemenea, modul cum se asigură depozitarea și conservarea pro­duselor în unitățile agricole de stat și cooperatiste. Art. 20. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare or­ganizează acţiunile de evaluare a producţiei agricole şi răspund de datele privind producţia es­timată din unităţile agricole so­cialiste şi gospodăriile populaţiei de pe raza administrativ-terito­­­­rială. CAPITOLUL V Atribuţii privind creşterea animalelor Art. 21. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare con­trolează realizarea planului pri­vind creşterea efectivelor de a­­nimale­­şi a producţiei animalie­re de către unităţile socialiste şi răspund de îndeplinirea preve­derilor de plan în domeniul creş­terii animalelor de către gospo­dăriile populaţiei, în acest scop : a) controlează modul in care unităţile agricole socialiste în­deplinesc programul de repro­ducţie şi selecţie a animalelor şi răspund de organizarea aces­tor acţiuni pentru gospodăriile populaţiei ; b) stabilesc programe şi în­treprind acţiuni pentru dezvol­tarea creşterii animalelor şi pă­sărilor, a viermilor de mătase şi albinelor în gospodăriile popu­laţiei, organizează acţiuni în ve­derea realizării acestor progra­me şi controlează modul lor de aplicare ; c) controlează modul în care deţinătorii de animale valorifică întregul potenţial furajer, depo­zitarea corespunzătoare a fura­jelor, prepararea şi administra­rea judicioasă a acestora ; d) controlează modul în care se asigură furajarea raţională şi întreţinerea animalelor potrivit normelor de zooigienă ; e) controlează modul in care se aplică şi respectă dispoziţiile legale cu privire la tăierea ani­malelor, precum şi modul de funcţionare a punctelor de tăie­re şi a abatoarelor. Art. 22. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare vor sprijini organizarea de asociaţii ale crescătorilor de animale în vederea creşterii producţiei ani­maliere, a sporirii cantităţilor ce se livrează, la fondul de stat, precum şi pentru o mai bună a­­provizionare a populaţiei. Art. 23. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare con­trolează aplicarea normelor le­gale cu privire la apărarea să­nătăţii animalelor în toate uni­tăţile agricole socialiste şi de către toţi deţinătorii de animale; mobilizează cetăţenii pentru realizarea acţiunilor organizate în vederea apărării sănătăţii a­­nimalelor, prevenirii şi comba­terii bolilor, CAPITOLUL VI Alte atribuţii Art. 24. — Comitetele execu­tive ale consiliilor populare ju­­deţene şi al municipiului Bucu­reşti exercită, cu privire la coo­perativele agricole de produc­ţie, consiliile intercooperatiste, asociaţiile intercooperatiste, coo­perarea şi asocierea dintre uni­tăţile de stat şi cooperativele a­­gricole de­­ producţie, următoa­rele atribuţii principale : a) confirmă consiliul de con­ducere al cooperativei agricole de producţie, precum şi pe pre­şedintele acesteia ; b) prin direcţiile generale ju­deţene pentru agricultură, indus­trie alimentară şi ape ; — numesc şi încadrează in unităţile agricole cooperatiste inginerii şefi de specialitate a­­gricolă şi contabilii şefi, precum şi medicii veterinari in aceste unităţi sau în circumscripţiile veterinare ; — aprobă transferarea ingine­rilor de specialitate agricolă şi medicilor veterinari, dintr-un judeţ in altul sau dintr-un sec­tor în altul al agriculturii ori într-o altă ramură decit agri­cultura, in posturi de speciali­tate agricolă, cu acordul Minis­terului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor ; — aprobă schimbarea din funcţie şi aplicarea măsurilor disciplinare, la propunerea con­ducerii unităţilor agricole coope­ratiste sau la solicitarea comi­tetului executiv al consiliului popular comunal, orăşenesc sau municipal, după caz; c) aprobă constituirea consili­ilor intercooperatiste ; d) recunosc constituirea aso­ciaţiilor intercooperatiste ; e) avizează studiile tehnico­­economice şi proiectele actelor constitutive ale asociaţiilor din­tre unităţile agricole de stat şi cooperativele agricole de pro­ducţie. Art. 25. — Comitetele executi­ve ale consiliilor populare spri­jină cooperativele agricole de producţie mai puţin consolidate în elaborarea şi aducerea la în­deplinire a programelor de mă­suri tehnice şi organizatorice în vederea îmbunătăţirii activităţii economice a acestora. Art. 26. — Consiliile populare ,judeţene şi comitetele lor execu­tive conduc, îndrumă şi contro­lează direcţiile generale jude­ţene pentru agricultură, indus­trie alimentară şi ape, organele locale de specialitate ale admi­nistraţiei de stat, subordonate atit consiliului popular şi co­mitetului executiv pe lingă care funcţionează cit şi Ministerului Agriculturii, Industriei Alimen­tare şi Apelor. Direcţiile gene­rale judeţene pentru agricultu­ră, industrie alimentară şi ape asigură conducerea unitară a a­­griculturii, industriei alimentare şi gospodăririi apelor de pe raza judeţului în care îşi desfă­şoară activitatea. Art. 27. — Direcţiile generale judeţene pentru agricultură, industrie alimentară şi ape : a) elaborează studii şi progra­me privind proporţiile, ritmuri­le, nivelurile şi căile de dezvol­tare in perspectivă a agricultu­rii din cadrul judeţului ; b) asigură elaborarea proiec­tului de plan privind produc­ţia agricolă in profil teritorial, defalcarea planului pe unităţi agricole socialiste, comune, oraşe şi municipii în raport de condi­ţiile pedoclimatice şi economice, baza materială şi forţa de mun­că, urmăresc şi sprijină realiza­rea sarcinilor de plan ; c) organizează, controlează şi răspund de activitatea de creş­tere a producţiei agricole vege­tale, a efectivelor şi producţiei animale şi aplicarea măsurilor de protecţia plantelor şi zoove­­terinare, de asigurarea fondului de seminţe şi material săditor din soiuri valoroase, precum şi a animalelor cu valoare biolo­gică ridicată, de întărirea eco­nomico-organizatorică a unităţi­lor agricole socialiste, de păs­trarea şi folosirea raţională a fondului funciar, de realizarea fondului centralizat al statului cu produse vegetale şi animale ; d) stabileşte măsuri şi conso­­lează ca tractoarele şi maşinile agricole să fie folosite la în­treaga capacitate in toate unită­­ţile agricole, urmărind în acelaşi timp asigurarea dotării staţiu­nilor de mecanizare a agricul­turii ; e) sprijină şi îndrumă gospo­dăriile populaţiei în aplicarea măsurilor pentru creşterea pro­ducţiei vegetale, a efectivelor şi producţiei animale ; f) analizează periodic, împre­ună cu consiliile intercoopera­tiste, uniunile judeţene ale coo­perativelor agricole de produc­ţie şi sucursalele Băncii pentru Agricultură şi Industrie Alimen­tară, stadiul îndeplinirii planu­lui economic al unităţilor agri­cole cooperatiste, stabilesc mă­surile corespunzătoare şi urmă­resc realizarea lor ; g) răspund de aplicarea rezul­tatelor in producţie a cercetă­rilor ştiinţifice, a tehnologiilor moderne, de realizarea obiecti­velor de investiţii, de înzestrarea tehnico-materială a unităţilor agricole ; h) împreună cu uniunile ju­deţene ale cooperativelor agri­cole de producţie, îndrumă, spri­jină şi controlează consiliile in­tercooperatiste, răspund de ac­tivitatea acestora ; i) întocmesc împreună cu uni­unile judeţene ale cooperative­lor agricole de producţie, sucursalele Băncii pentru Agri­cultură şi Industrie Alimentară şi cu conducerile cooperativelor agricole de producţie mai puţin consolidate, programe tehnico­­economice complexe de redresa­­re a acestora ; j) la cererea cooperativelor a­sociate, împreună cu Uniunea judeţeană a cooperativelor agri­cole de producţie, reexaminea­ză, şi după caz,­­suspendă sau anulează hotăriri adoptate in adunările generale ale asociaţi­ilor intercooperatiste, care nu corespund intereselor asociaţiilor sau ale membrilor acestora ; k) controlează modul în care inginerii de specialitate agrico­lă, medicii veterinari, contabilii şefi, celelalte cadre tehnice şi economice îşi exercită atribuţiile de specialitate ce le sunt încre­dinţate în unităţile agricole coo­peratiste ; l) sprijină, împreună cu uni­unile judeţene ale cooperative­lor agricole de producţie,­­con­stituirea de asociaţii intercoope­ratiste, de cooperare şi asociere a unităţilor de stat cu coopera­tivele agricole de producţie ; m) asigură perfecţionarea pre­gătirii profesionale a cadrelor de conducere, a altor cadre teh­nice şi economice, precum şi a lucrătorilor din agricultura de stat şi cooperatistă. CAPITOLUL VII Dispoziţii finale Art. 28. — Pentru nerespecta­­rea normelor legale privind : cultivarea terenurilor agricole, întreţinerea viilor şi livezilor, executarea lucrărilor de îngri­jire a pajiştilor, ocuparea te­renurilor agricole, micşorarea suprafeţelor arabile, schimba­rea categoriilor de folosinţă a terenurilor agricole, executarea lucrărilor agricole obligatorii, manipularea sau păstrarea pro­duselor agricole, precum şi pen­tru nerespectarea altor dispozi­ţii legale în domeniul agricul­turii, se vor aplica, celor vino­vaţi sancţiunile prevăzute de lege. Art. 29. — Dispoziţiile cuprin­se în Legea nr. 4/1970 privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, în Legea nr. 8/1971 pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiş­tilor, loturilor zootehnice şi se­­mincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă, ca și alte acte normative, contrare preve­derilor prezentei legi, se abrogă. CRONICA TEATRALĂ Teatrul „Ion Vasilescu“ ! rEu sînt tatăl copiilor" de Angela Bocancea Radu Popescu Intîi , la Piteşti, cu o come­die, apoi la Botoşani, cu drama de care ne ocupăm, acum la Bucureşti. — numele Angelei Bocancea începe să se înfiripe pe harta teatrală a ţării noas­tre. Prezentă, desigur, încă foarte modestă, dar totul — începînd cu voinţa scriitori­cească­ si dragostea de teatru a autoarei — ne spune că aceas­tă prezentă va continua să se a­­firme şi să sporească, paralel cu prezenta sa în gazetărie, dă­ruită în întregime, tot teatrului. Eu sînt tatăl copiilor ne dezvăluie cu ocazia anchetă­rii unei sinucideri, cine este „mama copiilor“. Căci tatăl ră­­mîne nevăzut, atit in momentul prezentului dramei, cit şi în momentul trecutului, cind, lup­tător comunist în clandestinita­te, a fost arestat. Atunci, în acel prim şi cel mai îndepărtat moment al trecutului, evocat şi reconstituit în timpul anchetei, mama şi-a abandonat copiii şi soţul, minată de un egoism şi de o răceală morală care o con­duc direct spre prostituţie, şi o ţin bine înlănţuită de această mizerabilă existenţă, ani după ani. Copiii, rămaşi în voia sorţii, au însă norocul de a fi culeşi, ocrotiţi şi crescuţi, de o sărmană şi cinstită croito­reasă de mahala, care dez­văluie splendide calităţi sufleteşti, de omenie, de devotament, de sacrificiu , ade­vărată mamă, adevărată feme­ie, adevărat om. Anii trec, mulţi ani, pină în prezentul dramei, care­ se situează în prezentul e­­pocii noastre, cind întimplarea face ca aceste două femei — dintre care nici una nu a şti­ut vreodată de existenţa celei­lalte — să se întîlnească în a­­ceeaşi cameră a unei clinici de neuro-psihiatrie, şi să-şi povestească reciproc vieţile, aşa cum fac toţi bolnavii, care au de traversat atitea lungi ore şi zile, in vecinătatea obligată a paturilor de spital. Mama a­­devărată dar antimaternă — „Pacienta 41“, după numele său dramatic — are revelaţia tar­divă, şi cu atit mai dureroasă, a unei vieţi ratate, degradate,­­prin egoism, prin răceală, prin lipsă de omenie şi de suflet, pe care le vede demascate, de alt­fel cu deplină inocenţă, în po­vestirea de jertfă şi devotament a mamei neadevărate, dar atit de maternă — „Pacienta 42“, după numele dramatic. Utilizind în această dramă — pe care sinceritatea caldă a sentimentului o salvează de me­­lodramatism — rețete bine cu­noscute și mult încercate (an­cheta judiciară, retrospecția, le­garea episoadelor de către un povestitor, etc.). Angela Bo­cancea face, totodată, dovada unor îndrăzneli de o incontesta­bil originalitate. O dramă cu două eroine şi fără erou e lucru rar ; o dramă cu două e­­roine de vîrsta matură, e lu­cru şi mai rar ; iar o dramă cu zdrobitoare majoritate de per­sonaje feminine este o izolată dar justă revanşă, asupra ten­dinţei generale a dramaturgiei contemporane de a reduce, a­­proape până la eliminare, pre­zenţa şi ponderea femeilor. Sunt elemente de reală noutate, care dau acestei drame un loc foarte aparte, hotărnicit, altfel, în chipul cel mai normal, prin­­tr-un dialog curat şi vioi, prin­­tr-o desfăşurare rapidă a ac­ţiunii (dar nu lipsită de anu­mite confuzii în jurul persona­jelor nevăzute), şi printr-un substrat moral cur si frumos. In regia Olimpiei Arghir, ca întotdeauna serioasă, cinstită, limpede, căutînd să dea textului conţinutul său exact şi melodia sa specifică, pentru comunica­rea unui mesaj uman dintre cele mai calde, spectacolul a fost concentrat şi bine strîns (dar prea multe, prea multe fulge­rări de neon drept in ochii spec­tatorului, la atit de frecventele schimbări, de decor şi de situa­ţii ale dramei !). Pentru cele două paciente atit de opuse, fe­mei mature, şi pe deasupra, bolnave, s-a optat pentru Cris­tina Deleanu — Pacienta 41 — şi Sanda Maria Dandiu — Paci­enta 42. Sărind peste vîrsta lor reală, cele două interprete s-au achitat cu sinceritate de roluri, cărora le-au dat, nu o dată, forţa unei convingătoare autenticităţi. Lucia Burcovschi a compus cu prea multă furie comică chipul unei „surori“ autoritare şi ţîfnoase. Maria Chira şi Doina Tamaş au con­stituit un cuplu reuşit de peni­bile cucoane şi cinice profitoare de pe vremea burgheziei, în rolul unei bune „bătrîne“ con­vertită la convingerile comu­niste şi la primejdiile ilegalis­­mului. Telly Barbu a fost exact pe linia rolului. Am spus — insistînd asupra a­­cestei trăsături de originalitate a dramei — că rolurile mascu­line sunt, deopotrivă, puţine şi neînsemnate. Cele mai întinse sint ale doctorului şi procuroru­lui, angajaţi intr-un conflict ceremonios şi marginal , în cel dinţii. Florin Crăciunescu a ma­nifestat sobrietate, sinceritate, şi plăcută omenie medicală ; în cel de-al doilea, Boris Olinescu a fost insinuant , inchizitorial, cam monoton. Există şi un „soupirant“, un amorez, singu­rul, sub chipul neaşteptat al unui biet lăutar de crîşmă umi­lă, suflet bun şi credincios unei iubiri neîmpărtăşite , pe acesta îl joacă Alexandru Manolescu, plăcut, comunicativ. Şi Stelian Cremenciuc, in rolul unui agent al siguranţei antonesciene, şi in singura scenă a acestui rol, s-a achitat bine. „The rest is silence...“ Pe ecrane, în luna aprilie Dintre filmele româneşti pro­gramate pentru această lună, ieri a fost prezentat in pre­mieră „UN COMISAR ACUZA“, realizat de Sergiu Nicolaescu pe un scenariu scris împreună cu Vintilă Corbul, Eugen Bu­­rada şi Mircea Gîndilă, în dis­tribuţie, alături de regizor, care deţine rolul principal, apar Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Emmerich Schaffer, Jean Constantin. Imaginea este semnată de Alexandru David. Constituit ca un act de acu­zaţie împotriva tiraniei şi cru­zimii regimului colonialist, „SAMBIZANGA“, producţie franceză, este regizată de so­ţia unui lider al mişcării de eliberare din Angola — Sarah Maldoror — prima femeie ci­neast africană. Cîteva dintre peliculele lunii sunt axate pe te­matică din actualitate, cum ar fi „BĂRBAŢI FARA OCUPA­ŢIE“, datorat regizorului bul­gar Ivan Terziev, „MARELE MAESTRU“ (regia : Serghei Mikaelian), „SALUT DE ADIO“ (regia : Vitali Melnikov). In­spirat din lupta de rezistenţă a poporului albanez împotriva ocupaţiei fasciste, filmul „MAI TARI DECÎT MOARTEA“ poar­tă semnătura regizorilor Enbara şi Milkani. Genul comic este reprezentat de ecranizarea lui Leonid Gai­dai după piesa de Bulgakov „Ivan Vasilievici“ sub titlul „ŢARUL IVAN ÎŞI SCHIMBĂ PROFESIUNEA“, conceput în stilul comediei cu gaguri din perioada filmului mut, şi de fil­mul lui Jack Lee Thomson „CE DRUM ALEGI“, care are în dis­tribuţie numai capete de afiş : Shirley McLaine, Paul Newman, Robert Mitchum, Dean Martin, Gene Kelly. Tot film de mare montare se anunţă şi „LA EST DE JAVA“ (regia : Bernard L. Kowalski) a cărei acţiune este plasată în 1883, când a avut loc unul dintre cele mai spectacu­loase dezastre naturale : erup­ţia vulcanului de pe insula Krakatoa. In rolul principal : Maximilian Schell. Mike Vardy a ecranizat sub titlul „OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE“, romanele lui John Braine „Dru­mul spre înalta societate“ şi „Viaţa în înalta societate“. „SECRETUL LUI BUDIIA“ se anunţă film de factură poliţistă, acţiunea fiind plasată la sfîr­­şitul secolului trecut în timpul mişcărilor greviste din­ Boemia de Nord (regia : Duşan Klein). Pentru cei mai tineri specta­tori : „LUPUL SINGURATIC" regizat de Obrad Gluscevic. M­EMENTO TELEVIZIUNE POVESTIRILE LUI HOFFMAN : Ope­ra Română (16 48 20), ora 19; SIM­FONIA PATETICA : Teatrul Național București, sala mare (14 71 71), ora 19,30; OKLAHOMA : Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; A 12-A NOAPTE: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio (12 44 16), ora 20 ; APUS DE SOA­RE : Teatrul National Craiova în sala Teatrului „L S. Bulandra" din bd. Schitu Măgureanu (146060), ora 19,30; ADIO CHARLIE : Teatrul „C. I. Nettara", sala Magheru (15­93 02), ora 19,30 si HAMLET , ora 19 la sala Studio ; DUPĂ CĂ­DERE : Teatrul Mic (14­70 81), ora 19,30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA: Teatrul Giuleşti (1804 85), ora 19,30; PINOCCHIO: Teatrul „Ion Creangă" sala Studio (50 63 20), ora 16; GROAPA: Teatrul „C. Tănase", sala Victoria (50 20 48), ora 19,30; REFLECTORUL REVISTEI: Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; ŞORICELUL ŞI PĂPUŞA, ora 15, COREGRAFIE-MUZICA : ora 21,30 Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15­23 77) iar PUNGUŢA CU DOI BANI : ora 17 la sala Academia (16 14 92) ; MELEAGURI FERMECATE : Ansamblul „Rapsodia Română'' (1313 00), ora 19,30; INTUNIRE LA CIRC: Circul de stat (110120), ora 19,30. (1191 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 20,15. PĂCALĂ : Capitol (16 29 17), orele 9,30 — 12,30 — 17 — 20 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,30 - 14 -16,45 — 19,45 ; Buzești (50 43 58), o­­rele 9 — 12,30 — 16 — 19,30. CHEMAREA STRĂBUNILOR : Doina (16 35 38), orele 12,45 — 15 — 17,30 - 19,45 ; Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 — 20,15. . PROGRAM DE DESENE ANIMATE PENTRU COPII : Doina, orele 9,45 — 11,15. AL ŞAPTELEA CARTUŞ : Unirea (1710 21), orele 15,45 — 18 - 20,15 ; Moşilor (12 52 93), orele 9 - 11,15 -13,30 — 16 — 18,15 — 20,30. CEA MAI FRUMOASĂ SEARA DIN VIAŢA MEA: Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 — 20,30. ÎNTOARCEREA LUI MAGELLAN : Drumul Sării (31 2813), orele 16 — 18 — 20. PROPRIETARII : Munca (21 50 97), o­­rele 16 — 18 — 20. LE MANS: Grivița * (17 08 58), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 . Modern (2371 01), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30. MOARA CU NOROC : Viitori­! (11 48 03), orele 15,30 — 18 — 20,15. CÅNTECUL NORVEGIEI : Bucegi (17 05 47), orele 16 - 19,15. NU TRISA, DRAGA , Crîngași (49 21 15), orele 16 - 18,15. AURUL NEGRU DIN OKLAHOMA : Dacia (50 35 94), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30. PRINȚUL BOB : Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15. FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN" 1 Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18­­- 20,15 . Flacăra (21 35 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20,15. CĂLĂREȚUL FARA CAP . Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 - 20,15. MARELE VALS : Ferentari (80 49 85), orele 16 — 19,15. DINCOLO DE NISIPURI : Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18 — 20,15. TORA... TORA.. TORA... ! Cotroceni (49 48 48), orele 16 _ 19 MISTERIOASA PRĂBUȘIRE : Cosmos (35 1915), orele 15,30 - 18 - 20,15 . Prooresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 - 20,15. INSULA MISTERIOASA : Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. O FLOARE ŞI DOI GRĂDINARI ■ Pacea (31 32 52), orele 11 - 15,30 - 19. FLUTURII SUNT LIBERI : Rahova (23 91 00), orele 15,30 - 18 - 20,15. BUNA SEARA DOAMNĂ CAMPBELL : înfrăţirea între popoare (67 14 70), o­­rele 15,30 - 18 - 20,15. Cinemateca — sala Union (13 49 041 . SCRISOARE NEEXPEDIATA, ora 14,30 ; TONG. CA’UI UJI BUDA ora 16,30; CĂLĂTORIILE LUI SUMIVAN, ora 18,45 ;NEVASTA MEA, VRĂJITOAREA, ora 20,45. UN COMISAR ACUZA ; Sala Pa­latului, orele 17,15 — 20,15 ; Patria (11 86 25), orele 9 — 12 — 15 — 12 — 21 ,­ București (15 61 54), orele 8,30 — 11 - 13,15 - 16 - 18,30 — 21 ; Gloria (47 46 75), orele 8,45 — 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30. CIDUL : Scala (11 03 72), orele 9 - 12,45 - 1­S,30 - 20,15 ; Excelsior (18 10 88), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 3 — 12,30 — 16 - 19,30. RIO LOBO : Luceafărul (15 87 67), o­­rele 8,30 - 11 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 ; Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 - 13,30 - 16 - 18,30 — 21 ; Favorit (310615), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18,15 - 21,45. TARUL IVAN ÎȘI SCHIMBA PROFE­SIUNEA : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 -20,30 ; Casa filmului (13 92*72), orele 15 - 17,30 - 20. BĂRBAŢI FARA OCUPAŢIE : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 -16 - 18,15 - 20,30. PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI Central (14 1224), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 . Volga Programul­­ 9 ! Teleşcoala. Matematică Ecu­afia de gradul II ; 9,15 : Botanică — Floarea soarelui ; 9,25: Fizică — Fas­cicule de ioni. Plasma ; 9,45 : Geogra­fie — Fenomene carstice ; 10: Curs de­­ limbă germană ;- 10,30: Curs de limbă franceză; 11: Alexandru Ma­­cedonski ,- 11,45: „Albumul duminical"; 17,30: Telex ; 17,35: Curs de limbă rusă ;- 18,05: Curs de limbă engleză ; 18,35: Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură; 19,20.­ 1001 de seri; 19,30: Telejurnal ; 20: Revista econo­mică TV ; 20,35: Seară de teatru. Personalitate pentru concurs de Cor­­neliu Marcu, în distribuţie : Cornel­­Constantin, Petre Gheorghiu, Olga Bucătaru, Draga Olteanu, Jana Gorea, Nicolae Grigore Bălănescu, Ovidiu luliu Moldovan, Mihai Mereuţă, Ma­tei Alexandru, Constantin Diplan ; 21,40 : Surprize pe micul ecran ; 22,15: 24 de ore. Programul 2 20: Film serial. Oameni iscusiţi cu Miha Baloh, Jaci Cigor, Janez Al­­brent, Kristijan Muck, Marija Loikova ; 20,45: Telex ;­ 20,15 : Reportaj TV. Meridiane ale inteligenţei ; 21,15: I-auzî valea cum răsună, cu Elena Grosu, Vasile Şerbănoiu, Constantin Dogaru ; 21,35: Cărţi şi idei ; 21,55: Balada tăierii copacului, cu Boleslaw Platinicki, Josef Nitecki. CINEMATOGRAFE 60) Starea vremii CUM A FOST IERI CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­rologul de serviciu, FLORICA MILI­TARII, ne comunica : CARACTERUL VREMII : în general răcoroasa. PRECIPITATII : cu totul izolate în sud-vestul tarii. TEMPERATURA : maxime azi de 10—-20 grade, minime la noapte de minus 2 pină la 8 grade. BUCUREȘTI : cerul va fi variabil mai mult noros. Vîntul va sufla mo­derat din sect. Est. Temperatura de azi 12—14 grade, iar minima de la noapte : 2—4 grade. BULETIN METEO-RUTIER De la Direcția generală a drumu­rilor, din cadrul M.T.Tc., se comunica: „ Circulaţia este libera pe toate drumurile nationale * Restricţii Se mentin cele publicate în ziarul nos­tru de vineri 22 martie Ca urmare a executării unor lucrări pe DN­ 66, Pe­­troşani-Hotea, km 168 + 805 la podul peste rîul Sebişel, Sîntamaria-Oilea, cu începere de la 2 aprilie, ora 6, se deviază circulaţia pe o varianta ocolitoare in­ lungime de circa 10 km, care porneşte din DN-66, km 168 4- 500, traversează satele Barăşti şi Săcel, reintrînd în DN-66 la km 169 -1 200, închiderea durează pînă la 3 aprilie, orele 18 Varianta ocolitoare este semnalizată corespunzător. "5 0 0 -1 Tf D Ou »- i-O O O) 0 0 2 2 1 2 0.U £0 »2 1 5 E 0 0 0 0 m O 2 u. c ROMANIA București 12 Constanta 8 Sulina 7 Galati 2 Piatra Neamt 9 lasi n Suceava 1o Cluj 12 Satu Mar® 15 Oradea 15 Arad 14 Timişoara 13 Semenic 6 Sibiu Ti Brasov 12 Predeal 8 Vf. Omul 1 5­ Sinaia 31 Craiova 11 EUROPA Sofia 7 Belgrad 10 Budapesta 13 Moscova 9 Varșovia 13 Praga 13 Berlin 15 Atena 15 Roma 16 Paris 15 Londra 13 Copenhaga 8 Stockholm 12 Viena 13 Berna 12 Madrid 16 variabil noros variabil variabil noros acoDerif variabil acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit acoperit variabil variabil variabil variabil acoperit acoperit acoperit acoperit senin acoperit senin acoperit senin variabil acoperit variabil acoperit senin variabil variabil senin .România libera"

Next