România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-17 / nr. 9168

. s *­v­­ior. V COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ieri s-au deschis la Bucureşti lucrările sesiunii de Şedinţa inaugurală In prezenţa preşedintelui Re­publicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, marţi, 36 aprilie, la Palatul Marii Adu­nări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primă­vară a Uniunii Interparlamen­tare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodna­­raş, Gheorghe Cioară, Emil Dră­­gănescu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voi­­tec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vie­ţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Sosind la Palatul Marii Adu­nări Naţionale, preşedintele Re­publicii a fost salutat cu cor­dialitate de preşedintele ad-in­­terim al Consiliului Interparla­mentar, G. S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E. J. Der­­winski (S.U.A.), de secreta­rul general al Uniunii Interpar­lamentare, P. C. Xerenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedinte­lui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie ca­racterizată de convingerea ex­primată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia po­zitivă aşteptată din partea se­siunii de la Bucureşti. Cei pre­zenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile şi cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea în (Continuare in pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă a­­dresa un salut cordial dumnea­voastră, participanţilor la lucră­rile sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, per­sonalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfac­ţia că România găzduieşte a­­ceastă importantă reuniune in­ternaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordea­ză probleme majore ale situa­ţiei politice internaţionale ac­tuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvol­tarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre fac­torii politici ai ţărilor partici­pante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colo­nialismului şi neocolonialismu­­lui, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoa­relor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abor­darea unui asemenea larg­ cerc de probleme de către acest im­portant for politic internaţional va putea neîndoios aduce o con­tribuţie preţioasă la unirea e­­forturilor popoarelor, ale forţe­lor inaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte par­lamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi repre­zentanţii ei, masele largi popu­lare din toate tarile joacă un rol tot mai mare în determina­rea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colabo­rării. Tocmai ca rezultat al in­tensificării activităţii politice in viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestîn­­jenit, in lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, so­ciale şi naţionale, mari mutaţii in raportul de forte mondial, au loc o serie de procese pozitive in direcţia destinderii şi colabo­rării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţio­nate un şir de probleme ce afec­tau în mod grav pacea şi secu­ritatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea intre naţiuni. O semnificaţie deo­sebită are, în acest sens, de ase­menea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europe­ne, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raportu­rilor dintre statele continentu­lui nostru, începerea şi desfăşu­rarea conferinţei general-euro­­pene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîne­­ze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelege­rii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesa­ră continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a efor­turilor depuse de forţele demo­cratice, de toate popoarele îm­potriva încercărilor de reedita­re a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste conside­rente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă ac­tivitate internaţională, acţionea­ză din toate puterile pentru ac­celerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor prin­cipii de relaţii dintre state, pen­tru triumful colaborării şi prie­teniei între toate popoarele lu­mii. Ca ţară socialistă, Româ­nia dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totoda­tă, amplificăm permanent cola­borarea cu popoarele care pă­şesc pe calea dezvoltării econo­­mico-sociale independente, pro­movăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deo­sebire de orînduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contempora­nă în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane, în ultimii ani. Republica Socialistă Româ­nia a semnat importante docu­mente de stat — Tratate, De­claraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate conti­nentele, în care este exprimată hotărirea reciprocă de a înteme­ia relaţiile bilaterale pe princi­piile egalităţii şi respectului mu­tual şi, în acelaşi timp, de a ac­ţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice în în­treaga viaţă internaţională. Pu­nem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile inde­pendenţei şi suveranităţii naţio­nale, egalităţii in drepturi, ne­amestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, elimina­rea forţei şi ameninţării cu for­ţa ca mijloc de rezolvare a di­ferendelor şi litigiilor, respecta­rea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării econo­­mico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o co­laborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poa­te clădi o lume a păcii şi prie­teniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româ­neşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe conti­nentul european. Dat fiind ma­rele potenţial material şi spiri­tuali­ de care dispune Europa, precum şi faptul că numai in acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mon­diale, este evident că înfăptui­rea securităţii europene repre­zintă astăzi o problemă funda­mentală a întregii vieţi interna­ţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucră­rilor conferinţei general-europe­­ne pentru securitate şi colabora­re şi este hotărită să facă şi în viitor totul pentru succesul de­plin al acestei reuniuni. Este in interesul tuturor popoarelor eu­ropene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încre­dere, egalitate şi respect reci­proc, să asigure cadrul unor lar­gi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico - ştiinţifice, culturale şi umane d­intre toa­te ţările, fără deosebire de orin­­duire socială, dînd, totodată, fie­cărei naţiuni sentimentul depli­nei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de ori­ce ingerinţe, amestec sau agre­siune din afară. Succesul con­ferinţei general-europene va constitui un eveniment de im­portanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă poziti­vă asupra ansamblului climatu­lui politic internaţional. O cauză vitală a păcii interna­ţionale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturi­lor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice In Orientul Mit­(Continuare In pag. a 3-a) primăvară a Uniunii Interparlamentare C­uvîntarea pre N­ICOLAE CEA­UȘESCU Preşedintele Nicolae Ceauşescu i - a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G. S. Chillon, preşedintele Ad­­interim al Consiliului Interpar­lamentar al Comitetului Execu­tiv al Uniunii Interparlamen­tare, E. J. Derwinski, vicepre­ședinte al Comitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Exe­cutiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia) R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveţia), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A. P. Şitikov (U.R.S.S). La întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voi­­tec, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşe­dintele Marii Adunări Naţio­nale, George Macovescu, minis­trul afacerilor externe, Corne­­liu Mănescu, membru al Comi­tetului Executiv al Uniunii In­terparlamentare, preşedintele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu re­prezentanţii conducerii Uniunii Interparlamentare, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a rele­vat rolul important pe care uniunea, parlamentele şi parla­mentarii pot şi trebuie să-l joace în înfăptuirea unei po­litici noi, în statornicirea in re­laţiile interstatale a principiilor dreptului internaţional, în edi­ficarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume păcii, În­ţelegerii şi cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu satisfac­ţie că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interpar­lamentare sunt înscrise proble­me de larg interes. Dialogul dintre şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţionale pune în evidenţă noi elemente pozitive în aceas­tă direcţie, că tot mai multe ţări îşi aduc contribuţia la re­zolvarea problemelor ce con­fruntă omenirea. In cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraor­dinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care tre­buie să şi-o aducă Uniunea In­terparlamentară şi în acest do­meniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea aşezării re­laţiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîndu-se con­vingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii , mari — să participe la găsirea în comun, a soluţiilor pe care le reclamă rezolvarea proble­mei materiilor prime în intere­sul progresului economic şi so­cial al tuturor popoarelor. întîlnirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă de caldă priete­nie. W M«*»- -I ■ «mm In timpul primirii de către preşedintele Nicolae Ceauşescu a membrilor Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunt» In pag.­­ 2-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAU­ŞESCU­ Senatorul Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită vi ţața noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reintîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discu­ţiile rodnice avute cu prilejul "vizitei şefului statului român in­ S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., con­­statîndu-se cu satisfacţie evolu­ţia lor pozitivă nutreosebi în ul­timii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în con­tinuare pentru dezvoltarea co­laborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropie­rea şi prietenia dintre popoare­le român şi american. în acest context a fost relevat rolul pe care 11 au in promovarea aces­tor relaţii contactele directe in­tre oamenii politici, precum şi intre reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două tari. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, în acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îm­bunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre des­tindere, prin promovarea unor relaţii noi intre state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă as­piraţiilor legitime de pace, pro­gres şi bunăstare ale tuturor na­ţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatoru­lui american, doamna Joan Ke­nnedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senato-­­ul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat intr-o atmosferă cor­dială, prietenească. Şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei e­­giptene la sesiunea Uniunii In­terparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Re­publicii Arabe Egipt la Bucu­reşti. Oaspetele a transmis preşedin­telui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, îm­preună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului statului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui An­war Sadat un cordial salut pri­etenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud Abou- Wafia, au avut, apoi, o convor­bire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme pri­vind dezvoltarea relaţiilor bila­terale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturi­lor de prietenie şi cooperare statornicite­ între tarile şi po­poarele noastre, raporturi care, ■spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite între preşedinţii Nicolae Ceauşescu si Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune in valoare, intr-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversi­ficarea in continuare a conlu­crării reciproce, în interesul ce­lor două popoare, al cauzei ge­nerale a păcii şi colaborării in­ternaţionale. Totodată, au fost discutate as­pecte actuale ale vieţii interna­ţionale, îndeosebi cele referitoa­re la situaţia din Orientul Mij­lociu. Oaspetele a relevat acţi­unile pozitive întreprinse de România, personal de preşedin­tele­­ Nicolae Ceauşescu, în di­recţia soluţionării politice a pro­blemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, in confor­mitate cu interesele legitime ale popoarelor din această re­giune, in folosul păcii și d­estin­­derii în lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prie­tenească. în întreaga ţară Aproape un milion de hectare semănate cu porumb Ne-am interesat la Centrala pentru legume şi fructe şi la Centrala viei şi vinului despre efectele frigului din ultime­le zile asupra producţiei vii­toare a grădinilor, livezilor şi viilor. Iată ce am aflat. In legumicultura s-a acţionat cu promptitudine, solariile descope­rite de vînt fiind reparate in timp foarte scurt. Se poate spu­ne deci că nu s-au înregistrat pierderi. In ce priveşte pomii fructiferi, deocamdată nu este vreun pericol. Dacă se produce o înseninare bruscă sînt posibile brume — lucru prevăzut de me­teorologi în special în nord-ves­­tul ţării — ceea ce impune, pen­tru preîntîmpinarea efectelor ne­gative, organizarea unor echipe de noapte care să aprindă gră­mezile fumigene create in livezi. Viţa de vie nu a fost afectată datorită faptului că nu a pornit încă în vegetaţie. Deci, pină a­­cum, in aceste sectoare este o situaţie normală. Să prezentăm acum realizările la zi în ce priveşte lucrările agri­cole. Deşi vremea nu a fost pri­elnică, pe ogoare a continuat­ campania de însămînţări. Do­vadă in acest sens sunt datele transmise de judeţe la Ministe­rul Agriculturii, Industriei Ali­mentare şi Apelor. Aşa cum re­zultă din centralizarea lor, s-au semănat în această primăvară aproape 2,6 milioane hectare, a­­dică 45 la sută din terenurile prevăzute a fi semănate in unităţile de stat şi 58 la sută in cele cooperatiste. In ultimele pa­tru zile au primit sămînţa 383 mii hectare. Porumbul, care in această pri­măvară ocupă cea mai mare su­prafaţă, s-a semănat pe 925 mii hectare, lucrarea fiind avansată in judeţele Dolj, Argeş, Olt, Il­fov, Teleorman şi Brăila. Insă­­minţarea porumbului trebuie să se execute în continuare cu toa­te forţele în unităţile în care condiţiile de temperatură din sol sunt îndeplinite. Acelaşi lu­cru este valabil şi pentru cul­tura soiei, porumbului pentru si­loz, inului şi cinepii pentru fi­bră şi cartofilor de toamnă. Chiar dacă faţă de aceeaşi dată a anu­lui trecut realizările la semănat sunt mult mai bune, aceasta nu înseamnă că ritmul de lucru trebuie redus. în acest an, dato­rită desprimăvărării timpurii, se­mănatul a început mai din timp, ceea ce, normal, a asigurat un avans al lucrărilor. Se impune urgentarea semănatului porum­bului şi celorlalte culturi, pen­tru ca seminţele să profite de umiditatea creată în sol, umidi­tate care permite germinarea şi răsărirea lor.

Next