România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-17 / nr. 9168
. s *vior. V COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ieri s-au deschis la Bucureşti lucrările sesiunii de Şedinţa inaugurală In prezenţa preşedintelui Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, marţi, 36 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naţionale a avut loc şedinţa inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ştefan Andrei. De asemenea, au fost prezenţi vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, preşedinţi ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, reprezentanţi ai vieţii publice din România. Erau de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Sosind la Palatul Marii Adunări Naţionale, preşedintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de preşedintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Chillon (India) şi vicepreşedintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Xerenzio, precum şi de alte personalităţi politice care au adus preşedintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversaţie caracterizată de convingerea exprimată de preşedintele Nicolae Ceauşescu în succesul misiunii de pace şi largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară şi-a asumat-o, în contribuţia pozitivă aşteptată din partea sesiunii de la Bucureşti. Cei prezenţi au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile şi cuvintele încurajatoare rostite de şeful statului român, mulţumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de ţări au salutat cu vii aplauze sosirea în (Continuare in pag. a 3-a) Doamnelor şi domnilor, Onorată asistenţă, Stimaţi tovarăşi, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanţilor la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalităţi marcante ale vieţii politice din peste 60 de ţări ale lumii, şi să-mi exprim satisfacţia că România găzduieşte această importantă reuniune internaţională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situaţiei politice internaţionale actuale, vor contribui la mai buna cunoaştere reciprocă, la dezvoltarea contactelor şi a relaţiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai ţărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune şi mai drepte. Reuniunea dumneavoastră îşi propune să dezbată probleme de importanţă capitală pentru aşezarea relaţiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominaţie şi dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare naţională a popoarelor şi respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internaţional va putea neîndoios aduce o contribuţie preţioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forţelor inaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate şi respect reciproc între naţiuni, de pace şi colaborare între state. O importanţă deosebită are faptul că sesiunea reuneşte parlamentari din ţări cu orînduiri sociale diferite, reprezentînd opinia publică de pretutindeni, năzuinţele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relaţiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate şi democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că în condiţiile de astăzi opinia publică şi reprezentanţii ei, masele largi populare din toate tarile joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluţiei politice mondiale, în promovarea păcii şi colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activităţii politice in viaţa internaţională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a se dezvolta liber şi nestînjenit, in lumea de astăzi s-au produs şi se produc profunde transformări revoluţionare, sociale şi naţionale, mari mutaţii in raportul de forte mondial, au loc o serie de procese pozitive in direcţia destinderii şi colaborării. O expresie elocventă a acestor tendinţe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluţionate un şir de probleme ce afectau în mod grav pacea şi securitatea planetei, s-au intensificat contactele şi tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea intre naţiuni. O semnificaţie deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securităţii europene, realizarea de paşi concreţi în direcţia normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea şi desfăşurarea conferinţei general-europene. In acelaşi timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sunt forţe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominaţie şi dictat, de agresiune şi război, să frîneze şi să tragă înapoi procesul destinderii şi păcii, al înţelegerii şi colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu şi mai mare fermitate şi consecvenţă a eforturilor depuse de forţele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internaţional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfăşoară o largă activitate internaţională, acţionează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relaţii dintre state, pentru triumful colaborării şi prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ţară socialistă, România dezvoltă continuu relaţii de prietenie, alianţă şi colaborare cu toate statele care edifică noua orînduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care păşesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate ţările lumii, fără deosebire de orînduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii şi reprezentanţii unui număr mare de state, milităm activ pentru soluţionarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor şi popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere şi suverane, în ultimii ani. Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declaraţii comune şi Acorduri — cu numeroase ţări ale lumii, mari şi mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărirea reciprocă de a întemeia relaţiile bilaterale pe principiile egalităţii şi respectului mutual şi, în acelaşi timp, de a acţiona pentru întronarea unor norme noi, democratice în întreaga viaţă internaţională. Punem la baza relaţiilor noastre cu celelalte state principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa ca mijloc de rezolvare a diferendelor şi litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei naţiuni de a-şi decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpînă pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii şi norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte şi al cauzei progresului şi civilizaţiei umane in ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale, se poate clădi o lume a păcii şi prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe româneşti este participarea activă la înfăptuirea securităţii pe continentul european. Dat fiind marele potenţial material şi spirituali de care dispune Europa, precum şi faptul că numai in acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securităţii europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieţi internaţionale. Conştientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor conferinţei general-europene pentru securitate şi colaborare şi este hotărită să facă şi în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este in interesul tuturor popoarelor europene ca această conferinţă să pună bazele unor relaţii noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate şi respect reciproc, să asigure cadrul unor largi şi neîngrădite colaborări — economice, tehnico - ştiinţifice, culturale şi umane dintre toate ţările, fără deosebire de orinduire socială, dînd, totodată, fiecărei naţiuni sentimentul deplinei securităţi, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerinţe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinţei general-europene va constitui un eveniment de importanţă istorică şi va exercita, fără îndoială, o influenţă pozitivă asupra ansamblului climatului politic internaţional. O cauză vitală a păcii internaţionale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte, trainice In Orientul Mit(Continuare In pag. a 3-a) primăvară a Uniunii Interparlamentare Cuvîntarea pre NICOLAE CEAUȘESCU Preşedintele Nicolae Ceauşescu i - a primit pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi, pe G. S. Chillon, preşedintele Adinterim al Consiliului Interparlamentar al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, E. J. Derwinski, vicepreședinte al Comitetului Executiv, P. C. Terenzio, secretar general al Uniunii Interparlamentare, și pe membrii Comitetului Executiv al Uniunii — J. A. England (Australia), E. Cuvelier (Belgia) R. Said (R.A. Egipt), W. Hofer (Elveţia), G. Vedovato (Italia), K. Fukunaga (Japonia), A. Carrillo (Mexic), A. P. Şitikov (U.R.S.S). La întrevedere au participat Emil Bodnaraş şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, preşedintele grupului român din Uniunea Interparlamentară. Intreţinîndu-se cordial cu reprezentanţii conducerii Uniunii Interparlamentare, preşedintele Nicolae Ceauşescu a relevat rolul important pe care uniunea, parlamentele şi parlamentarii pot şi trebuie să-l joace în înfăptuirea unei politici noi, în statornicirea in relaţiile interstatale a principiilor dreptului internaţional, în edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte, o lume păcii, Înţelegerii şi cooperării. In acest sens, s-a subliniat cu satisfacţie că pe agenda sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare sunt înscrise probleme de larg interes. Dialogul dintre şeful statului român şi membrii Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare a reliefat faptul că evoluţia vieţii internaţionale pune în evidenţă noi elemente pozitive în această direcţie, că tot mai multe ţări îşi aduc contribuţia la rezolvarea problemelor ce confruntă omenirea. In cadrul convorbirii, au fost abordate, de asemenea, unele aspecte privind materiile prime — problemă aflată în prezent în dezbaterea sesiunii extraordinare a Adunării Generale a O.N.U. — subliniindu-se, în context, contribuţia pe care trebuie să şi-o aducă Uniunea Interparlamentară şi în acest domeniu. In deplin consens, s-a relevat necesitatea aşezării relaţiilor economice pe baze noi, echitabile, exprimîndu-se convingerea că actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. va oferi cadrul adecvat pentru ca toate ţările — mici, mijlocii , mari — să participe la găsirea în comun, a soluţiilor pe care le reclamă rezolvarea problemei materiilor prime în interesul progresului economic şi social al tuturor popoarelor. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. W M«*»- -I ■ «mm In timpul primirii de către preşedintele Nicolae Ceauşescu a membrilor Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunt» In pag. 2-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Senatorul Edward Kennedy Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită vi ţața noastră. Senatorul Edward Kennedy şi-a exprimat satisfacţia de a se reintîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, de a continua discuţiile rodnice avute cu prilejul "vizitei şefului statului român in S.U.A. In cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre România şi S.U.A., constatîndu-se cu satisfacţie evoluţia lor pozitivă nutreosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorinţa reciprocă de a acţiona în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi înţelegerii dintre cele două state, pentru apropierea şi prietenia dintre popoarele român şi american. în acest context a fost relevat rolul pe care 11 au in promovarea acestor relaţii contactele directe intre oamenii politici, precum şi intre reprezentanţi ai cercurilor economice, ai vieţii culturale şi ştiinţifice din cele două tari. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieţii internaţionale, în acest cadru s-a subliniat cu satisfacţie îmbunătăţirea climatului politic în lume şi s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relaţii noi intre state, bazate pe echitate şi deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspiraţiilor legitime de pace, progres şi bunăstare ale tuturor naţiunilor lumii. In aceeaşi zi, tovarăşa Elena Ceauşescu a avut o întrevedere prietenească cu soţia senatorului american, doamna Joan Kennedy. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut apoi la dejun pe senato-ul Edward Kennedy şi soţia sa, Joan Kennedy. Convorbirile şi dejunul s-au desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare Marţi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe deputatul Mahmoud Abou-Wafia, şeful delegaţiei egiptene la sesiunea Uniunii Interparlamentare, membru al Consiliului Interparlamentar. La întrevedere a fost de faţă Osman Assal, ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti. Oaspetele a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sadat, a poporului egiptean, împreună cu admiraţia sa faţă de personalitatea şefului statului român. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Anwar Sadat un cordial salut prietenesc, precum şi urări de pace şi prosperitate poporului egiptean. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi deputatul Mahmoud Abou- Wafia, au avut, apoi, o convorbire cordială, în cursul căreia au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cu acest prilej, s-a dat o deosebită apreciere raporturilor de prietenie şi cooperare statornicite între tarile şi popoarele noastre, raporturi care, ■spre satisfacţia ambelor părţi, se extind pe multiple planuri în spiritul convorbirilor şi înţelegerilor convenite între preşedinţii Nicolae Ceauşescu si Anwar Sadat. A fost exprimată dorinţa comună de a se pune in valoare, intr-o măsură şi mai mare, posibilităţile existente pentru intensificarea şi diversificarea in continuare a conlucrării reciproce, în interesul celor două popoare, al cauzei generale a păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate aspecte actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele referitoare la situaţia din Orientul Mijlociu. Oaspetele a relevat acţiunile pozitive întreprinse de România, personal de preşedintele Nicolae Ceauşescu, în direcţia soluţionării politice a problemelor care confruntă zona Orientului Mijlociu, in conformitate cu interesele legitime ale popoarelor din această regiune, in folosul păcii și destinderii în lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. în întreaga ţară Aproape un milion de hectare semănate cu porumb Ne-am interesat la Centrala pentru legume şi fructe şi la Centrala viei şi vinului despre efectele frigului din ultimele zile asupra producţiei viitoare a grădinilor, livezilor şi viilor. Iată ce am aflat. In legumicultura s-a acţionat cu promptitudine, solariile descoperite de vînt fiind reparate in timp foarte scurt. Se poate spune deci că nu s-au înregistrat pierderi. In ce priveşte pomii fructiferi, deocamdată nu este vreun pericol. Dacă se produce o înseninare bruscă sînt posibile brume — lucru prevăzut de meteorologi în special în nord-vestul ţării — ceea ce impune, pentru preîntîmpinarea efectelor negative, organizarea unor echipe de noapte care să aprindă grămezile fumigene create in livezi. Viţa de vie nu a fost afectată datorită faptului că nu a pornit încă în vegetaţie. Deci, pină acum, in aceste sectoare este o situaţie normală. Să prezentăm acum realizările la zi în ce priveşte lucrările agricole. Deşi vremea nu a fost prielnică, pe ogoare a continuat campania de însămînţări. Dovadă in acest sens sunt datele transmise de judeţe la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. Aşa cum rezultă din centralizarea lor, s-au semănat în această primăvară aproape 2,6 milioane hectare, adică 45 la sută din terenurile prevăzute a fi semănate in unităţile de stat şi 58 la sută in cele cooperatiste. In ultimele patru zile au primit sămînţa 383 mii hectare. Porumbul, care in această primăvară ocupă cea mai mare suprafaţă, s-a semănat pe 925 mii hectare, lucrarea fiind avansată in judeţele Dolj, Argeş, Olt, Ilfov, Teleorman şi Brăila. Insăminţarea porumbului trebuie să se execute în continuare cu toate forţele în unităţile în care condiţiile de temperatură din sol sunt îndeplinite. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cultura soiei, porumbului pentru siloz, inului şi cinepii pentru fibră şi cartofilor de toamnă. Chiar dacă faţă de aceeaşi dată a anului trecut realizările la semănat sunt mult mai bune, aceasta nu înseamnă că ritmul de lucru trebuie redus. în acest an, datorită desprimăvărării timpurii, semănatul a început mai din timp, ceea ce, normal, a asigurat un avans al lucrărilor. Se impune urgentarea semănatului porumbului şi celorlalte culturi, pentru ca seminţele să profite de umiditatea creată în sol, umiditate care permite germinarea şi răsărirea lor.