România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-18 / nr. 9169

ANUL XXXII Nr. 9169­­­6 pagini 30 bani B. DSu 'J / io -1 ' COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările,­ uniţi-vă ! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PLECAT LA CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comi­tetului Politic Consultativ al sta­telor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sosirea in capitala Republicii Populare Polone Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste Ro­mânia, a sosit, miercuri la a­­miază, la Varşovia. Pe aeroportul Okend­e, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care II în­soţesc au fost salutaţi de to­varăşii Edward Gierek, prim­­secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, preşedin­tele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jarosze­­wicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaw Gucwa, mareşalul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau amba­sadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarăşului Nicolae Cceauşescu i-au fost inmînate buchete de flori. este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim, Berghianu, ş­­ Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheor­ghe Maurer, Paul Niculescu-Mi­­zil, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Le­­onte Răutu, Gheorghe Stoica, Iiie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cor­nel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Po­lone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR CONSFĂTUIRII La 17 aprilie, s-a deschis la Varşovia Consfătuirea Co­mitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La consfătuire iau partea din partea Republicii Popu­lare Bulgaria — Todor Jiv­­kov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, con­ducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al R.P.R., Konstantin Tellalov, secretar al C.C. al P.C.R., Petăr Mladenov, mem­bru al C.C. al P.C.R., minis­trul afacerilor externe, Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cabinetului primului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socia­liste Cehoslovace — Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducăto­rul delegaţiei, Lubomir Strou­­gal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedintele guvernului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secre­tar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe, Antonin Vavrus, şe­ful secţiei externe a G.C. al P.C.C., din partea Republicii De­mocrate Germane — Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducă­torul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consi­liului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fis­cher, membru al C.C. al P.S.U.G., locţiitor al ministru­lui de externe, Paul Mar­­kowski, membru al C.C. al P.S.U.G, şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Popu­lare Polone — Edward Gie­rek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delega­ţiei, Henryk Jablonski, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Con­siliului de Stat al R.P.P., Pio­tr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consi­liului de Miniştri al R.P.P., Stefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor externe, Ryszard Frelek, mem­bru al Secretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P., din partea Republicii Socia­liste România — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia- • liste România, conducătorul delegaţiei, Manea Mănescu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­ministru al guvernului Repu­blicii Socialiste România, Şte­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe, Mir­­cea Malita, Constantin Mitea, consilieri ai secretarului gene­ral al P.C.R. , din partea Republicii Popu­lare Ungare , Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Par­tidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delega­ţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., peședintele Consiliu­lui de Miniștri al R.P.U., Fri­gyes Paja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor externe , din partea Uniunii Republi­cilor Sovietice Socialiste — L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, conducă­torul delegaţiei, A.N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A.A. Gromîko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afaceri­lor externe, K.F. Katuşev, se­cretar al C.C. al P.C.U.S., K.V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., asistent al secretaru­lui general al C.C. al P.C.U.S. Consfătuirea a fost deschisă de Edward Gierek, prim-se­cretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care a salutat cordial delegaţiile sosite la Varşovia. Prima şedinţă s-a desfăşu­rat sub preşedinţia conducăto­rului delegaţiei U.R.S.S., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La consfătuire este exami­nată problema „Etapa actuală a luptei pentru securitatea eu­ropeană şi destinderea inter­naţională“. La lucrările consfătuirii iau parte mareşalul Uniunii Sovie­tice I.I. Iakubovski, coman­dantul suprem al Forţelor Ar­mate Unite ale statelor parti­cipante la Tratatul de la Var­şovia, şi N.P. Firiubin, secre­tarul general al Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Lucrările consfătuirii conti­nuă la 18 aprilie. Joi 18 aprilie 1974 Primele maşini româneşti de prelucrat I SIBIU (coresp. R.I. — V. La­­zăr). Colectivul întreprinderii „Mecanica“ din Sibiu, autorul proiectului şi execuţiei primei maşini româneşti de prelucrat mase plastice prin extrudere, a obţinut un nou succes în producţie : livrarea cu un tri­mestru în avans către fabri­cile din Iaşi şi Buzău a unui lot de 58 asemenea agregate, moderne. In paralel, ei au realizat o altă maşină de prelucrat mase plastice prin extrudere, mult mai mare, prin care productivitatea se dublează. Noua maşină se află în probe la Iaşi şi încercările de pînă acum au dat rezultate bune. De ase­ mase plastice a­ menea, se fac pregătiri inten­se pentru construirea primei mașini românești de injectat mase plastice ce va fi termi­nată în 1974. Două sisteme moderne de irigaţii în judeţul Sibiu SIBIU (coresp. R.I. — V. Lazar). In judeţul Sibiu au intrat in funcţiune primele două sisteme moderne de irigaţii care vor asi­gura apa necesară irigării a peste 1 200 ha. Este vorba, în primul rind, de sistemul de la Şelimbăr construit prin cooperare de către unită­ţile de stat şi cooperatiste şi întreprinderea judeţeană de exploa­tare a pajiştilor care cuprinde 754 de hectare culturi agricole, grădini de legume şi păşuni. Cel de al doilea sistem a fost dat în funcţiune pe rîul Tîrnava Mare cu o suprafaţă de 453 hectare aparţinînd cooperativelor agricole din Laslea, Oghilag şi întreprin­derii agricole de stat din Dumbrăveni. EXPERIENŢA CONSILIILOR FRONTULUI­ UNITĂŢII SOCIALISTE Acţiuni şi iniţiative pentru orientarea şi tinerilor in In urmă cu cîteva luni, Con­siliul municipal Piteşti al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat cu sprijinul organiza­ţiilor componente o acţiune importantă privind orientarea şi îndrumarea primilor paşi ai tinerilor în cîmpul muncii. Pe de o parte, această acţiune răspunde nevoii de asigu­rare cu cadre calificate a noilor obiective indus­triale piteştene iar, pe de altă parte, organizaţiile compo­nente ale Frontului Unităţii Socialiste şi conducerile în- I treprinderilor sunt chemate să I sprijine direct şi mai eficient I pe toţi tinerii care bat la por­­­­ţile calificării profesionale, să le asigure o bună adaptare şi integrare în cîmpul muncii, să se îngrijească îndeaproape de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. — Iniţiativa noastră — ne spune tovarăşul Ion Rîpeanu, secretar al Comitetului muni­cipal de partid şi secretar al Consiliului municipal Piteşti al Frontului Unităţii Socialis­te — presupune o gamă mai largă de acţiuni al căror be­neficiar este, în primul rind, tineretul. Printre aceste ac­ţiuni se numără depistarea forţei de muncă inactivă exis­tentă în oraş, în special în rîndul tinerilor absolvenţi de liceu şi de şcoli generale, o­­rientarea lor spre locurile de muncă unde se pot califica în­tr-una din zecile de meserii noi şi apoi sprijinirea atît a îndrumarea producţie­ lor cit şi a celor veniţi din şcolile profesionale pentru a se­ adapta repede şi integra în noile colective de muncă. Cu alte cuvinte, grija pentru for­marea tinerilor ca buni mese­riaşi, ca buni cetăţeni. Intr-adevăr, în condiţiile de industrializare rapidă a Piteştiului, necesarul de forţă de muncă este mare şi nu poate fi soluţionat numai de activitatea serviciilor de per­sonal din întreprinderi şi de oficiul judeţean de repartiza­re a forţelor de muncă. In a­­cest an trebuie să se califice prin cursuri de scurtă durată la locul de muncă peste 3 000 de tineri şi tinere (Fabrica de stofe „Argeşana“ — 860 de locuri, din care 600 de profil feminin ; uzina de autoturis­me — 1 000 locuri , „Textila“ — 550 locuri, T.CJ. — 220 locuri, C.A.T.C. — 280 locuri, Fabrica de Încălţăminte — 180 locuri ş.a.m.d.). In aceste condiţii, consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste a format mai multe colective din membrii organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste, alcătuite din economişti, ju­rişti, cadre didactice, deputaţi, membri ai asociaţiilor de lo­catari şi ai comitetelor de ce­tăţeni, care vizitează cartiere­le, stînd de vorbă cu familiile şi întocmind un fel de balanţă D. Bujdoiu (Continuare In pag.­­ 3-a) Tovarăşului L. I. BREJNEV secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNl­ preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOSÎGHIN preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA Survolînd teritoriul U.R.S.S., dorim să vă adresăm dumnea­voastră, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernului şi poporului sovietic prieten un cald salut tovărăşesc şi cele mai bune urări de succes în opera de construire a comunismului şi în lupta pentru pace. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele­­ Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim ministru al Guvernului Republicii Socialiste România STAREA VREMII Harta f*nom«n«lor mettorologic* probabil«. Amănunt« la pag. a 3-a 60 DE ZILE AVANS LA CONSTRUCŢIA CELUI DE-AL 4-LEA FURNAL DE 1700 M.C. DE LA GALATI La cel de-al patrulea furnal de 1 700 mc de pe platforma Smîrdanu­­lui constructorii gălăţeni au montat scheletul metalic al agregatului pina la înălţimea de 41 m devansînd grafi­cele de lucru cu peste 60 de zile. Ca urmare au fost începute lucrările de rezidire a furnalului. Colectivele de constructori şi mon­­tori sunt decise să nu-şi precupeţeas­că eforturile, astfel ca, la sfirşitul acestui an, furnalul nr. 4 să înceapă să producă. ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII BACĂU A REALIZAT PIANUL PE PATRU ANI Al CINCINALULUI BACAU (coresp. R.I. — C. Azoiţii). întreprinderea de confecţii din Bacău a reuşit să îndeplinească sarcinile de plan pe patru ani ai cincinalului. O importantă hotărîtoare în obţine­rea acestui succes a avut-o preocu­parea pentru utilizarea cit mai judi­cioasă a spaţiilor de producţie exis­tente. Ca urmare, anul acesta între­prinderea realizează în aceleaşi spaţii o producţie cu 20,7 la sută mai mare. Din estimările făcute rezultă că există condiţii ca pînă la sfirşitul anului să se realizeze suplimentar o producţie in valoare de 397 milioane lei, ceea ce va permite respectarea angajamen­tului luat de colectivul întreprinderii de a realiza prevederile actualului cincinal în mai puţin de patru ani. Sporuri importante prin folosirea mai eficientă a spaţiilor productive drul fabricii de prefabricate din Militari, prin reaşezarea poziţiei utilajelor, s-a scurtat durata unor operaţii, a timpi­lor intermediari între diferite etape de fabricaţie, ceea ce a dus la sporirea productivităţii muncii cu 20 la sută şi reali­zarea, numai în primul tri­mestru al anului, a unei pro­ducţii suplimentare de panouri din care se pot ridica 420 de apartamente. Prin aplicarea unor noi soluţii de organizare a producţiei, specialiştii de la „Tricodava“ au pus în valoare spaţii existente care au dus la creşterea producţiei de tri­cotaje cu 2,6 milioane metri pătraţi. In întreprinderile industria­le din Capitală se desfăşoară o susţinută acţiune vizînd fo­losirea cit mai eficientă a spaţiilor de producţie. In ca­ ] După precipitaţiile căzute In ultimele zile Care este situaţia rezervelor de apă din sol Ieri la ora 14 majoritatea sta­ţiilor meteo din ţară comunicau I Institutului­­de meteorologie şi hidrologie din Capitală : „Am înregistrat precipitaţii“. In Ol­tenia, Banat, Crişana, cea mai mare parte a Maramureşului şi a Transilvaniei, in jumătatea de sud-vest a Munteniei a plouat. In zona subcarpatică a Olteniei, a Munteniei şi pe alocuri în Transilvania s-a semnalat lapo­­viţă şi ninsoare. La Cluj, tie­i pildă, ningea abundent, termo­­­­metrele înregistrînd zero grade. Cădeau fulgi de zăpadă şi la Huedin, Turda, Miercurea Ciuc, Sibiu, Predeal, Cîmpulung, Curtea de Argeş, Petroşani. In toată zona de munte ninge. Cu toată răcirea bruscă a tempera­turii, fenomenele atmosferice din ultimele zile au fost favora­bile agriculturii. A crescut in multe zona rezerva de apă din sol. Scăderile sub zero grade, afirmă specialiştii, nu au pro­dus schimbări semnificative în evoluţia vegetaţiei livezilor po­micole, deoarece numai spora- Lic s-au înregistrat răciri sub limitele de rezistenţă biologică. Culturile agricole de toamnă şi cele de primăvară aflate în curs de răsărire, sau cele care au ră­sărit, şi-au încetinit temporar procesele biologice fără să fie, insă, influenţată viabilitatea plantelor. Se poate vorbi chiar de o creştere a vigurozităţii lor. Dar, să revenim la situaţia meteorologică. Zăpada căzută în ultimele zile în zona de cîmpie s-a topit. Stratul de zăpadă se Marius Georgescu Eugen Sasu (Continuare In pag. a 3-a) 4 LA BUCUREŞTI CONFERINŢA ECONOMICĂ O.N.U. PENTRU EUROPA In capitala României se des­chid astăzi lucrările celei de-a 29-a sesiuni a Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.). Reuniţi între 18 şi 29 aprilie, reprezentanţii tu­turor statelor membre vor ana­liza laolaltă aspectele ce carac­terizează in cursul ultimului an evoluţia situaţiei economice în Europa si vor dezbate direcţiile activităţii viitoare, pornind de­­ la realizările comisiei in ceea­­ ce priveşte extinderea şi diver­sificarea cooperării, pe diferite­­ planuri, intre ţările continentu-­­ lui nostru. Tema centrală a se- I­siunii o constituie ..Rolul tehno-I logiei în dezvoltarea economică a ţărilor membre“, importanţa colaborării europene în această sferă fiind subliniată şi de ra­portul alcătuit în vederea dez­baterilor de către secretariatul executiv al comisiei, care scoate in evidenţă faptul că legăturile complexe dintre creşterea eco­nomică şi progresul tehnologic prezintă un interes primordial pentru guvernele ţărilor mem­bre ale C.E.E./O.N.U. In con­textul actualului moment euro­pean, marcat de eforturile ce le­­ depun statele continentului, în cadrul Conferinţei pentru secu­ritate şi cooperare de la Gene­va, pentru promovarea unor noi relaţii interstatale în Europa, lucrările sesiunii de la Bucu­reşti îmbracă o deosebită sem­nificaţie, fiind chemate să con­tribuie la depistarea de căi și mijloace practice, eficiente pen­tru dezvoltarea cooperării eco­nomice, comerciale, tehnico- știintifice și în alte domenii de larg interes. Pentru prima dată în istoria C.E.E./O.N.U., o sesiune plena­ră este organizată în afara se­diului de la Geneva, statele participante acceptând, în una­nimitate, invitaţia guvernului român ca importanta reuniune să aibă loc la Bucureşti. Este, fără îndoială, o recunoaştere in­ternaţională a ataşamentului României faţă de cauza coope­rării, înţelegerii şi securităţii europene, o mărturie a aprecie­rii de care se bucură contribu­ie ţării noastre la acţiunile co­misiei. ..Participantă activă la procesul de destindere si cola­borare Intre toate statele euro­pene — arăta preşedintele Nicolae Ceauşescu — România sprijină şi va sprijini şi în vii­tor activitatea Comisiei Econo­mice O.N.U. pentru Europa ; ea este hotărîtă să contribuie, ală­turi de celelalte naţiuni euro­pene, la realizarea securităţii şi cooperării pe continent, care re­clamă edificarea unui sistem de relaţii noi între state, menite să asigure dezvoltarea paşnică, nestingherită a fiecărei naţiuni, intr-un climat de respect mu­tual al independenţei şi suvera­nităţii naţionale, neamestec în treburile interne, deplină egali­tate în drepturi şi avantaj reci­proc“. Creată în 1947, Comisia Eco­nomică a O.N.U. pentru Europa a parcurs, de-a lungul celor 28 de sesiuni organizate pînă a­­cum, un drum ce nu a fost lip­sit de dificultăţi, de perioade cind activitatea a bătut pasul pe loc. Dincolo de acestea, însă, trebuie relevat că C.E.E./O.N.U. a constituit în permanenţă un instrument corespunzător pen­tru promovarea cooperării eco­nomice între ţările membre, Crina Sîrbu (Continuare in pag. a 6-a)

Next