România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-18 / nr. 9169
ANUL XXXII Nr. 91696 pagini 30 bani B. DSu 'J / io -1 ' COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PLECAT LA CONSFĂTUIREA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL DE LA VARŞOVIA Miercuri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat spre capitala R.P. Polone, pentru a lua parte la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Sosirea in capitala Republicii Populare Polone Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a sosit, miercuri la amiază, la Varşovia. Pe aeroportul Okende, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi persoanele oficiale care II însoţesc au fost salutaţi de tovarăşii Edward Gierek, primsecretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Polone, Piotr Jaroszewicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, Stanislaw Gucwa, mareşalul Seimului, de alţi conducători de partid şi de stat polonezi. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varşovia, Aurel Duca, membri ai ambasadei. Tovarăşului Nicolae Cceauşescu i-au fost inmînate buchete de flori. este însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bodnaraş, Maxim, Berghianu, ş Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iiie Verdeţ, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Ion Păţan, precum şi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali. Au fost de faţă Wladyslaw Wojtasik, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. ÎNCEPEREA LUCRĂRILOR CONSFĂTUIRII La 17 aprilie, s-a deschis la Varşovia Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia. La consfătuire iau partea din partea Republicii Populare Bulgaria — Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bulgaria, conducătorul delegaţiei, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Konstantin Tellalov, secretar al C.C. al P.C.R., Petăr Mladenov, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Milko Balev, membru al C.C. al P.C.R., directorul Cabinetului primului secretar al C.C. al P.C.R. , din partea Republicii Socialiste Cehoslovace — Gustav Husak, secretar general al C.C. al Partidului Comunist din Cehoslovacia, conducătorul delegaţiei, Lubomir Strougal, membru al Prezidiului C.C. al P.C.C., preşedintele guvernului R.S.C., Vasil Bilak, membru al Prezidiului, secretar al C.C. al P.C.C., Bohuslav Chnoupek, membru al C.C. al P.C.C., ministrul afacerilor externe, Antonin Vavrus, şeful secţiei externe a G.C. al P.C.C., din partea Republicii Democrate Germane — Erich Honecker, prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, conducătorul delegaţiei, Willi Stoph, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D.G., Horst Sindermann, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D.G., Hermann Axen, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.S.U.G., Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., locţiitor al ministrului de externe, Paul Markowski, membru al C.C. al P.S.U.G, şeful secţiei relaţii externe a C.C. al P.S.U.G. , din partea Republicii Populare Polone — Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, conducătorul delegaţiei, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.P., Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.P., Stefan Olszowski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., ministrul afacerilor externe, Ryszard Frelek, membru al Secretariatului, şeful secţiei externe a C.C. al P.M.U.P., din partea Republicii Socialiste România — Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia- • liste România, conducătorul delegaţiei, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primministru al guvernului Republicii Socialiste România, Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Mircea Malita, Constantin Mitea, consilieri ai secretarului general al P.C.R. , din partea Republicii Populare Ungare , Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, conducătorul delegaţiei, Jeno Fock, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., peședintele Consiliului de Miniștri al R.P.U., Frigyes Paja, membru al C.C. al P.M.S.U., ministrul afacerilor externe , din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste — L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, conducătorul delegaţiei, A.N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A.A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe, K.F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., K.V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., asistent al secretarului general al C.C. al P.C.U.S. Consfătuirea a fost deschisă de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, care a salutat cordial delegaţiile sosite la Varşovia. Prima şedinţă s-a desfăşurat sub preşedinţia conducătorului delegaţiei U.R.S.S., L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La consfătuire este examinată problema „Etapa actuală a luptei pentru securitatea europeană şi destinderea internaţională“. La lucrările consfătuirii iau parte mareşalul Uniunii Sovietice I.I. Iakubovski, comandantul suprem al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, şi N.P. Firiubin, secretarul general al Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Lucrările consfătuirii continuă la 18 aprilie. Joi 18 aprilie 1974 Primele maşini româneşti de prelucrat I SIBIU (coresp. R.I. — V. Lazăr). Colectivul întreprinderii „Mecanica“ din Sibiu, autorul proiectului şi execuţiei primei maşini româneşti de prelucrat mase plastice prin extrudere, a obţinut un nou succes în producţie : livrarea cu un trimestru în avans către fabricile din Iaşi şi Buzău a unui lot de 58 asemenea agregate, moderne. In paralel, ei au realizat o altă maşină de prelucrat mase plastice prin extrudere, mult mai mare, prin care productivitatea se dublează. Noua maşină se află în probe la Iaşi şi încercările de pînă acum au dat rezultate bune. De ase mase plastice a menea, se fac pregătiri intense pentru construirea primei mașini românești de injectat mase plastice ce va fi terminată în 1974. Două sisteme moderne de irigaţii în judeţul Sibiu SIBIU (coresp. R.I. — V. Lazar). In judeţul Sibiu au intrat in funcţiune primele două sisteme moderne de irigaţii care vor asigura apa necesară irigării a peste 1 200 ha. Este vorba, în primul rind, de sistemul de la Şelimbăr construit prin cooperare de către unităţile de stat şi cooperatiste şi întreprinderea judeţeană de exploatare a pajiştilor care cuprinde 754 de hectare culturi agricole, grădini de legume şi păşuni. Cel de al doilea sistem a fost dat în funcţiune pe rîul Tîrnava Mare cu o suprafaţă de 453 hectare aparţinînd cooperativelor agricole din Laslea, Oghilag şi întreprinderii agricole de stat din Dumbrăveni. EXPERIENŢA CONSILIILOR FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Acţiuni şi iniţiative pentru orientarea şi tinerilor in In urmă cu cîteva luni, Consiliul municipal Piteşti al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat cu sprijinul organizaţiilor componente o acţiune importantă privind orientarea şi îndrumarea primilor paşi ai tinerilor în cîmpul muncii. Pe de o parte, această acţiune răspunde nevoii de asigurare cu cadre calificate a noilor obiective industriale piteştene iar, pe de altă parte, organizaţiile componente ale Frontului Unităţii Socialiste şi conducerile în- I treprinderilor sunt chemate să I sprijine direct şi mai eficient I pe toţi tinerii care bat la porţile calificării profesionale, să le asigure o bună adaptare şi integrare în cîmpul muncii, să se îngrijească îndeaproape de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. — Iniţiativa noastră — ne spune tovarăşul Ion Rîpeanu, secretar al Comitetului municipal de partid şi secretar al Consiliului municipal Piteşti al Frontului Unităţii Socialiste — presupune o gamă mai largă de acţiuni al căror beneficiar este, în primul rind, tineretul. Printre aceste acţiuni se numără depistarea forţei de muncă inactivă existentă în oraş, în special în rîndul tinerilor absolvenţi de liceu şi de şcoli generale, orientarea lor spre locurile de muncă unde se pot califica într-una din zecile de meserii noi şi apoi sprijinirea atît a îndrumarea producţie lor cit şi a celor veniţi din şcolile profesionale pentru a se adapta repede şi integra în noile colective de muncă. Cu alte cuvinte, grija pentru formarea tinerilor ca buni meseriaşi, ca buni cetăţeni. Intr-adevăr, în condiţiile de industrializare rapidă a Piteştiului, necesarul de forţă de muncă este mare şi nu poate fi soluţionat numai de activitatea serviciilor de personal din întreprinderi şi de oficiul judeţean de repartizare a forţelor de muncă. In acest an trebuie să se califice prin cursuri de scurtă durată la locul de muncă peste 3 000 de tineri şi tinere (Fabrica de stofe „Argeşana“ — 860 de locuri, din care 600 de profil feminin ; uzina de autoturisme — 1 000 locuri , „Textila“ — 550 locuri, T.CJ. — 220 locuri, C.A.T.C. — 280 locuri, Fabrica de Încălţăminte — 180 locuri ş.a.m.d.). In aceste condiţii, consiliul municipal al Frontului Unităţii Socialiste a format mai multe colective din membrii organizaţiilor Frontului Unităţii Socialiste, alcătuite din economişti, jurişti, cadre didactice, deputaţi, membri ai asociaţiilor de locatari şi ai comitetelor de cetăţeni, care vizitează cartierele, stînd de vorbă cu familiile şi întocmind un fel de balanţă D. Bujdoiu (Continuare In pag. 3-a) Tovarăşului L. I. BREJNEV secretar general al C.C. al P.C.U.S. Tovarăşului N. V. PODGORNl preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Tovarăşului A. N. KOSÎGHIN preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. MOSCOVA Survolînd teritoriul U.R.S.S., dorim să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, guvernului şi poporului sovietic prieten un cald salut tovărăşesc şi cele mai bune urări de succes în opera de construire a comunismului şi în lupta pentru pace. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Republicii Socialiste România MANEA MĂNESCU Prim ministru al Guvernului Republicii Socialiste România STAREA VREMII Harta f*nom«n«lor mettorologic* probabil«. Amănunt« la pag. a 3-a 60 DE ZILE AVANS LA CONSTRUCŢIA CELUI DE-AL 4-LEA FURNAL DE 1700 M.C. DE LA GALATI La cel de-al patrulea furnal de 1 700 mc de pe platforma Smîrdanului constructorii gălăţeni au montat scheletul metalic al agregatului pina la înălţimea de 41 m devansînd graficele de lucru cu peste 60 de zile. Ca urmare au fost începute lucrările de rezidire a furnalului. Colectivele de constructori şi montori sunt decise să nu-şi precupeţească eforturile, astfel ca, la sfirşitul acestui an, furnalul nr. 4 să înceapă să producă. ÎNTREPRINDEREA DE CONFECŢII BACĂU A REALIZAT PIANUL PE PATRU ANI Al CINCINALULUI BACAU (coresp. R.I. — C. Azoiţii). întreprinderea de confecţii din Bacău a reuşit să îndeplinească sarcinile de plan pe patru ani ai cincinalului. O importantă hotărîtoare în obţinerea acestui succes a avut-o preocuparea pentru utilizarea cit mai judicioasă a spaţiilor de producţie existente. Ca urmare, anul acesta întreprinderea realizează în aceleaşi spaţii o producţie cu 20,7 la sută mai mare. Din estimările făcute rezultă că există condiţii ca pînă la sfirşitul anului să se realizeze suplimentar o producţie in valoare de 397 milioane lei, ceea ce va permite respectarea angajamentului luat de colectivul întreprinderii de a realiza prevederile actualului cincinal în mai puţin de patru ani. Sporuri importante prin folosirea mai eficientă a spaţiilor productive drul fabricii de prefabricate din Militari, prin reaşezarea poziţiei utilajelor, s-a scurtat durata unor operaţii, a timpilor intermediari între diferite etape de fabricaţie, ceea ce a dus la sporirea productivităţii muncii cu 20 la sută şi realizarea, numai în primul trimestru al anului, a unei producţii suplimentare de panouri din care se pot ridica 420 de apartamente. Prin aplicarea unor noi soluţii de organizare a producţiei, specialiştii de la „Tricodava“ au pus în valoare spaţii existente care au dus la creşterea producţiei de tricotaje cu 2,6 milioane metri pătraţi. In întreprinderile industriale din Capitală se desfăşoară o susţinută acţiune vizînd folosirea cit mai eficientă a spaţiilor de producţie. In ca ] După precipitaţiile căzute In ultimele zile Care este situaţia rezervelor de apă din sol Ieri la ora 14 majoritatea staţiilor meteo din ţară comunicau I Institutuluide meteorologie şi hidrologie din Capitală : „Am înregistrat precipitaţii“. In Oltenia, Banat, Crişana, cea mai mare parte a Maramureşului şi a Transilvaniei, in jumătatea de sud-vest a Munteniei a plouat. In zona subcarpatică a Olteniei, a Munteniei şi pe alocuri în Transilvania s-a semnalat lapoviţă şi ninsoare. La Cluj, tiei pildă, ningea abundent, termometrele înregistrînd zero grade. Cădeau fulgi de zăpadă şi la Huedin, Turda, Miercurea Ciuc, Sibiu, Predeal, Cîmpulung, Curtea de Argeş, Petroşani. In toată zona de munte ninge. Cu toată răcirea bruscă a temperaturii, fenomenele atmosferice din ultimele zile au fost favorabile agriculturii. A crescut in multe zona rezerva de apă din sol. Scăderile sub zero grade, afirmă specialiştii, nu au produs schimbări semnificative în evoluţia vegetaţiei livezilor pomicole, deoarece numai spora- Lic s-au înregistrat răciri sub limitele de rezistenţă biologică. Culturile agricole de toamnă şi cele de primăvară aflate în curs de răsărire, sau cele care au răsărit, şi-au încetinit temporar procesele biologice fără să fie, insă, influenţată viabilitatea plantelor. Se poate vorbi chiar de o creştere a vigurozităţii lor. Dar, să revenim la situaţia meteorologică. Zăpada căzută în ultimele zile în zona de cîmpie s-a topit. Stratul de zăpadă se Marius Georgescu Eugen Sasu (Continuare In pag. a 3-a) 4 LA BUCUREŞTI CONFERINŢA ECONOMICĂ O.N.U. PENTRU EUROPA In capitala României se deschid astăzi lucrările celei de-a 29-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa (C.E.E./O.N.U.). Reuniţi între 18 şi 29 aprilie, reprezentanţii tuturor statelor membre vor analiza laolaltă aspectele ce caracterizează in cursul ultimului an evoluţia situaţiei economice în Europa si vor dezbate direcţiile activităţii viitoare, pornind de la realizările comisiei in ceea ce priveşte extinderea şi diversificarea cooperării, pe diferite planuri, intre ţările continentu- lui nostru. Tema centrală a se- Isiunii o constituie ..Rolul tehno-I logiei în dezvoltarea economică a ţărilor membre“, importanţa colaborării europene în această sferă fiind subliniată şi de raportul alcătuit în vederea dezbaterilor de către secretariatul executiv al comisiei, care scoate in evidenţă faptul că legăturile complexe dintre creşterea economică şi progresul tehnologic prezintă un interes primordial pentru guvernele ţărilor membre ale C.E.E./O.N.U. In contextul actualului moment european, marcat de eforturile ce le depun statele continentului, în cadrul Conferinţei pentru securitate şi cooperare de la Geneva, pentru promovarea unor noi relaţii interstatale în Europa, lucrările sesiunii de la Bucureşti îmbracă o deosebită semnificaţie, fiind chemate să contribuie la depistarea de căi și mijloace practice, eficiente pentru dezvoltarea cooperării economice, comerciale, tehnico- știintifice și în alte domenii de larg interes. Pentru prima dată în istoria C.E.E./O.N.U., o sesiune plenară este organizată în afara sediului de la Geneva, statele participante acceptând, în unanimitate, invitaţia guvernului român ca importanta reuniune să aibă loc la Bucureşti. Este, fără îndoială, o recunoaştere internaţională a ataşamentului României faţă de cauza cooperării, înţelegerii şi securităţii europene, o mărturie a aprecierii de care se bucură contribuie ţării noastre la acţiunile comisiei. ..Participantă activă la procesul de destindere si colaborare Intre toate statele europene — arăta preşedintele Nicolae Ceauşescu — România sprijină şi va sprijini şi în viitor activitatea Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa ; ea este hotărîtă să contribuie, alături de celelalte naţiuni europene, la realizarea securităţii şi cooperării pe continent, care reclamă edificarea unui sistem de relaţii noi între state, menite să asigure dezvoltarea paşnică, nestingherită a fiecărei naţiuni, intr-un climat de respect mutual al independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestec în treburile interne, deplină egalitate în drepturi şi avantaj reciproc“. Creată în 1947, Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa a parcurs, de-a lungul celor 28 de sesiuni organizate pînă acum, un drum ce nu a fost lipsit de dificultăţi, de perioade cind activitatea a bătut pasul pe loc. Dincolo de acestea, însă, trebuie relevat că C.E.E./O.N.U. a constituit în permanenţă un instrument corespunzător pentru promovarea cooperării economice între ţările membre, Crina Sîrbu (Continuare in pag. a 6-a)