România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-20 / nr. 9171

ANUL XXXII Nr. 9171 • 6 pagini 30 bani STILUL Marele efort de dezvoltare şi modernizare economică nu are, desigur, numai sensul acumulă­rii de mijloace tehnice şi mate­riale. La fel de important este modul în care gîndesc cei de­semnaţi să gestioneze această avuţie, să-i pună în valoare potenţialul productiv. In cuvîn­­tarea rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire cu activul de par­tid şi de stat din ministere şi instituţii centrale, a fost rele­vată cum nu se poate mai con­vingător însemnătatea acestui factor şi s-au preconizat măsu­rile ce trebuie luate, în condi­ţiile noastre, pentru a forma ca­drele intr-un asemenea spirit, pentru a orienta pe un aseme­nea făgaş, aparatul de partid şi de stat. A desăvîrşi un stil de muncă, adecvat exigenţelor pe care le formulează viaţa con­temporană, iată o preocupare fundamentală a actualităţii noas­tre politice, economice şi so­ciale. Pornind de la ideea întăririi rolului pe care-l are de jucat statul în societatea noastră socialistă, secretarul ge­neral al partidului a făcut o a­­naliză amplă, aprofundată a ac­tivităţii desfăşurate de ministe­re şi celelalte instituţii centra­le de stat, trăgînd concluzii teo­retice şi practice de cea mai mare însemnătate pentru per­fecţionarea organizării şi condu­cerii vieţii economice şi sociale, pentru ridicarea acestei activi­tăţi la nivelul exigenţelor actua­le şi de perspectivă ale dezvol­tării patriei noastre. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind re­alizările obţinute pînă acum, a­­cestea ar fi fost desigur mai mari, dacă în stilul de mun­că al ministerelor şi insti­tuţiilor centrale, mult per­fecţionate in ultimii ani, n-ar fi existat totuşi, anumite neajun­suri. Astfel, este cu totul inac­ceptabil ca munca vie, directă, îndrumarea operativă şi la obiect să fie înlocuită cu formularisti­­că, cu instrucţiuni, circulare pe care forurile centrale le expe­diază in cantităţi încă deprimant de mari spre unităţile produc­tive. Această practică, departe de a reflecta preocupare şi gîn­­dire, trădează mai degrabă ten­dinţe de a se căuta „acoperiri“, simptom al diluării simţului de răspundere. A conduce, a con­duce bine, eficient nu mai e de conceput astăzi în afara rigori­lor ştiinţei. Accentuînd asupra acestei necesităţi, secretarul ge­neral al partidului a insistat asu­pra cerinţei de a se traduce în viaţă punct cu punct planurile de reciclare existente. Dar nu numai atît. S-a subliniat că reci­clarea trebuie completată cu o altă măsură, şi anume cu apli­carea principiului de rotire a cadrelor. Intr-adevăr, cine mai poate pretinde că, în contextul acumulării atît de rapide a unor date şi informaţii noi, mai poa­te, departe de producţie, unde acestea trebuie să-şi găsească a­­plicarea, mai poate deci fi la fel de stăpin pe profesiunea de in­giner ! Revenirea periodică in unităţi, reîncărcarea bateriilor minţii şi conştiinţei cu datele pe care le oferă nemijlocit realita­tea nu-i o simplă schimbare de mediu , e un mod de a supra­vieţui profesional. Ampla cuvîntare rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu oferă, în aceeaşi ordine de idei, nu­meroase alte teme de medita­ţie. O idee asupra căreia reve­nim, in mod firesc, este munca colectivă. S-ar părea că fiecare dintre noi i-am înţeles sensul şi menirea. Dar iată că, uneori, în loc de muncă colectivă, consta­tăm că se practică ceea ce se­cretarul general al partidului numea, cu alt prilej, „pălăvră­geală colectivă“. Cum s-a întîm­­plat nu de puţine ori cu comi­siile constituite pentru a im­pulsiona construcţia unor obiec­tive dar care şi-au pierdut timpul cu întocmirea de minute aruncindu-se în cele din urmă răspunderea de la un minister la altul. Stilul de muncă nece­sar azi reclamă economie de timp şi economie de forţe. Im­pregnat de spirit practic, el cere dispensarea de prejudecăţi şi servituţi, rezolvarea probleme­lor economice în contextul lor concret, fără tergiversări. Stilul de muncă nu e un scop în sine şi-şi legitimează valoarea prin­­tr-un singur etalon : eficienţa. In acelaşi timp, aşa cum arăta conducătorul partidului şi statu­lui nostru, trebuie înţeles faptul că „in raport cu pregătirea sa, fiecare are răspunderea de a ac­ţiona pentru înfăptuirea politicii generale de dezvoltare a ţării. Toţi răspund in faţa poporului — conducătorul de fapt al între­gii noastre societăţi. In faţa lui trebuie să răspundem perma­nent, in faţa lui trebuie să dea fiecare socoteală“. De f­apt, aces­ta este unul din înţelesurile ma­jore care le evidenţiează conclu­ziile consfătuirii la care ne re­ferim. Cuvintarea rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu este o pledoarie înflăcărată, un pa­tetic apel la spirit de înaltă răs­pundere care trebuie să se mani­feste plenar in modul de a gos­podări avutul nostru comun — fabricile, uzinele, unităţile agri­cole — pe care le-am edificat şi le dezvoltăm cu trudă şi de la care sîntem un drept să pretin­dem o contribuţie corespunză­toare la dezvoltarea ţării, la creşterea bunei stări a poporului. Ion Pavelescu . I in ! ' Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ARAD: Noi tipuri de strunguri româneşti ARAD (coresp. R. L. — I. Medoia). La între­prinderea de strunguri din localitate au fost in­troduse în fabricaţie două noi tipuri de strunguri româneşti — S.U.A.—280 şi D.R.T.—32-40, ambele realizate la performanţele tehnicii avansate. Acestea se adaugă celor 50 tipuri de strunguri care poartă marca întreprinderii şi sunt primele două din cele 7 tipuri noi de maşini unelte ce urmează să intre anul acesta în fabricaţie la întreprinderea amintită. Autobunker de mare capacitate ARAD (coresp. R.I. — I. Me­doia) întreprinderea mecanică a agriculturii și industriei alimen­tare din localitate a realizat pro­totipul unui nou agregat de mare capacitate, destinat meca­nizării lucrărilor în sectorul zo­otehnic. Este vorba de un auto­­bunker de 10 tone pentru trans­portul furajelor în vrac, care contribuie la o creştere substan­ţială a productivităţii muncii, la reducerea efortului fizic şi a pierderilor de furaje. De fapt, noul produs face parte dintr-o familie de asemenea utilaje cu­prinse între 4,5 şi 10 tone. OMOLOGAREA TRACTORULUI DE 180 C.P. PE ŞENILE BRAŞOV (coresp. R.I.­­ I. Piticu) Un nou succes de pres­tigiu înregistrat fie constructorii de trac­toare în întimpina­­rea marilor eveni­mente pe care le va sărbători poporul nostru în acest an : a fost omologat pro­totipul tractorului de 180 c.p. pe şenile. Acest nou produs al tehnicii româneşti este destinat a exe­cuta o gamă largă de lucrări cum ar fi încărcarea şi descăr­carea materialelor în vrac din grămezi, transportarea şi ma­nipularea materiale­lor în vrac, excavări şi nivelări de soluri uşoare şi semi-grele etc. Succesele petroliştilor din Moldova Hotăriţi să intimpine ziua de 1 Mai cu un bilanţ cit mai rod­nic, petroliştii din Moldova acţionează susţinut în direcţia Înfăp­tuirii a două obiective principale : creşterea vitezei de lucru şi diminuarea timpului neproductiv al sondorilor. Organizîndu-şi mai bine iniunca, utilizînd cu eficienţă maximă metodele moderne de lucru, petroliştii moldoveni au reuşit să sporească viteza de foraj cu 17 la sută şi să reducă timpul neproductiv cu 3,5 la sută, forînd, peste prevederi, 8 340 metri. Ei au pus, astfel in exploatare, peste sarcinile de plan, 9 sonde de adîncime medie. (Agerpres). Peste 2,7 milioane de hectare semănate In vremea umedă ce s-a insta­lat In toate zonele agricole ale ţării de acum o săptămină, n-au intervenit schimbări esenţiale. In noaptea de 18/19 aprilie, plo­ile au continuat in Cimpia Du­nării şi Dobrogei care în Banat, Crişana, vestul şi sud-estul Tran­silvaniei, vestul şi centrul Mol­dovei, zona deluroasă a Olteniei şi Munteniei au avut, însă, un caracter local. Cantităţile de apă provenite din precipitaţii au to­talizat în unele puncte peste 25 de litri la metrul pătrat. Iată cîteva recorduri : Tulcea — 39 litri, Giurgiu — 38 litri, Medgi­dia — 35 litri. Spre dimineaţa zilei de ieri, precipitaţiile şi-au restrins aria şi au slăbit ca in­tensitate. A continuat totuşi să plouă în sud-estul ţării (in spe­cial în Dobrogea), local în Ba­nat şi sudul Transilvaniei. Analiza regimului pluviometric pe parcursul acestei săptămîni, evidenţiază faptul că ploile cele mai abundente au fost în Olte­nia, cea mai mare parte a Mun­teniei şi Dobrogei, precum şi in vestul Transilvaniei şi nord-estul Banatului (30—35 litri pe metru pătrat). In jumătatea de vest a Olteniei, cantităţile de apă tota­lizează peste 50 litri/mp. In res­tul zonelor agricole, precipitaţi­ile însumează (cu excepţia cimpi­­ei Someşene şi local în Moldova unde a plouat mai slab) între 10—30 litri. Specialiştii de la institutul de meteorologie şi hi­drologie consideră această săp­­tămînă ca fiind cea mai bogată în precipitaţii, din întreaga pe­rioadă de timp care a trecut de la sfîrşitul sezonului de vară al anului trecut şi pînă in prezent. In toată această perioadă, temperatura in sol, la adincimea de 10 cm a fost de 4—7 grade, mai ridicată în vest unde mercurul termometrelor a arătat 8—9 grade. In aceste condiţii, a­­colo unde vremea a permis ieşi­rea în cîmp, lucrările agricole, inclusiv semănatul, au continuat. O dovadă în acest sens este fap­tul că în ultimele trei zile, deşi nu s-a putut lucra intens în toa­te judeţele, s-au semănat circa 120 000 hectare. Pînă acum s-au semănat peste 2,7 milioane hec­tare cu diferite culturi agricole, din care peste un milion hec­tare (43 la sută faţă de preve­deri) cu porumb. Cooperativele agricole de producţie din jude­lele DOLJ, BRAILA, IALOMI­ŢA şi ARGEŞ au semănat po­rumbul în proporţie de 70—80 la sută. Precipitaţiile căzute au favo­rizat refacerea umidităţii solului, determinînd o înviorare gene­rală a vegetaţiei şi perspectiva creşterii energice a culturilor în perioada următoare. Deoarece există însă diferenţe mari în ceea ce priveşte rezervele de apă ale solului de la o zonă la alta şi chiar între unităţi, iriga­rea culturilor trebuie să conti­nue. Pentru ca semănăturile de pri­măvară să poată beneficia de condiţiile prielnice ce s-au creat in ultimul timp, ritmul insămin­­ţărilor trebuie grăbit. Desigur, se impune ca irigarea să conti­nue cu norme de udare cores­punzătoare noii situaţii, atît la semănăturile de toamnă, cit şi pe celelalte terenuri. Hîrtiile Petre Sălcudeanu Iubitorii de formularistică goală, de decizii şi decizioare, de instrucţiuni cu caracter in­tern, toate menite să subţie­­ze intr-un fel sau altul legi­le, să le dea o culoare loca­lă, să le încorseteze sau să le suprasolicite, îşi văd străda­nia de hirţogari atacată fron­tal. Niciodată birocraţia hîr­­tiilor şi modul de a gindi bi­rocratic, n-au fost supuse a­­nalizei­­ cu atita claritate şi fermitate de lege ca acum, la recenta Consfătuire cu cadre­le de conducere din ministe­re şi centrale. Niciodată ca­racterul nociv al paşnicilor hirtii generatoare de atitea necazuri in dezvoltarea dina­mică a societăţii noastre n-a fost scos in evidentă ca a­­cum cu atita pregnanţă şi percutant critic in torurile lui de origine, acolo unde, in alambicurile lipsei de răspun­dere, se nasc sintetic frînele mersului înainte. Intre birocraţia hirtiilor şi modul de a gindi birocratic (Continuare in pag. a 3-a) Un nou sortiment de tablă subţire inoxidabilă GALAŢI (coresp. R.I. — V. Chiurtu) La Laminorul de ta­blă a fost realizat, pentru pri­ma dată vi­­ară, după o tehno­logie aparţinînd specialiştilor în­treprinderii, un nou sortiment. Este vorba de tablă subţire inoxidabilă şi refractară produs cu multiple întrebuinţări, in spe­cial in industria chimică, a­­limentară, electrotehnică, con­structoare de maşini şi altele. Prin realizarea acestui nou sor­timent de tablă subţire şi mij­locie se va reduce importul la asemenea produse. Printre pri­mii beneficiari ai noului produs se numără I.M.-Aiud, C.S.G., Inox-București, Combinatul chi­mic Făgăraș etc. După cite ştim noi, legea apelor nu face excepţii Concluziile unei anchete întreprinse de specialişti din domeniul igienei şi sănătăţii publice Mai mulţi specialişti, repre­zentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Institutului de igienă şi sănătate publică, ai unor ministere inte­resate şi ai organelor sanitare locale au întreprins un control in cîteva centre industriale, un­de au urmărit modul cum este gospodărită apa, destinată celor doi mari beneficiari — industria şi oraşele. Datele anchetei şi o parte din concluziile care s-au desprins, ne-au fost furnizate de dr. PE­TRE ION, cercetător principal în cadrul Institutului de igienă Bucureşti şi se referă la consu­matorii din bazinul rîului Olt, LA ZA­RNEŞTI. Cîteva puţuri subterane asigură necesarul de apă pentru consumul urban (35 1/s) şi industrial (12 1/s). Con­ducta de aducţiune, însă, la data controlului era spartă. Starea ei de uzură şi neglijenţa în între­ţinere duc la repetate accidente în exploatare. LA CODLEA. Tratarea apei se face numai vara. Iarna (perioa­dă în care s-a efectuat contro­lul) decantoarele îngheaţă. Trei asemenea bazine decantoare erau crăpate şi adine fisurate datori­tă lipsei de protecţie şi a supri­mării exploatării (apa nu mai circulă). Pentru a compensa ie­şirea din circuit a decantoarelor avariate s-a folosit o priză di­rectă de apă, pentru uz indus­trial. Netra­tată, aceasta se folo­seşte abuziv şi în sezonul cald, în ciuda debitului mic al Oltu­lui. De ce toate acestea ? In ma­joritate, personalul de exploata­re şi laboranţii nu aveau califi­carea minimă, absolut necesară pentru buna funcţionare a uzi­nei de apă. Apa furnizată nu are calităţile cerute. Filtrele se prezentau necorespunzător, iar excesul dozelor de sulfat anula folosirea apei chiar şi în scop tehnologic. Efectul se resimte pină in calitatea lacurilor şi vop­selelor pregătite la „Colorom“. La Uzina de fier Vlăhiţa apa industrială şi cea potabilă sunt totuna, pentru că tratarea cu floculanţi se face „din... ochi“, în doze întimplătoare. Staţia es­te totuşi nouă, laboratorul de a­­nalize şi dozare deţine o apara­tură optică modernă, numai că personalul nu are o pregătire a­­decvată. La Combinatul chimic Victo­ria. Consum : 10 000 m3 la 24 de Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) Sîmbătă 20 aprilie 1974 Harta Fenomenelor meteorologice probabil». Amănunt» In pag. a 2-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri di­mineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primă­vară a Uniunii Interparlamenta­re ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte to­varăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Na­ţionale, şi Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasa­dorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu un căldu­ros mesaj de solidaritate şi prie­tenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a ru­gat pe oaspete ca, la înapoierea în patrie, să transmită preşedin­telui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes in activitatea sa. Evocind recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în ţara sa, conducăto­rul delegaţiei parlamentare ar­­gentiniene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii României şi Argentinei au exercitat o pu­ternică influenţă asupra dezvol­tării relaţiilor de prietenie din­tre popoarele argentinian şi ro­mân, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie a­­mintire întîlnirilor avute cu preşedintele Peron, cu persona­lităţi ale vieţii politice, precum şi cu muncitorii, ţăranii şi inte­lectualii argentinieni. In timpul convorbirii a fost exprimată dorinţa comună de a se acţiona ferm pentru înfăptui­rea înţelegerilor convenite, a tratatului şi acordurilor înche­iate recent, subliniindu-se că a­­ceste documente aşează pe o bază trainică tradiţionalele re­laţii dintre cele două ţări şi, tot­odată, constituie o contribuţia de seamă la dezvoltarea co­operării internaţionale, a înţele­­gerii şi păcii în lume. întrevederea s-a desfăşurat in­tr-o atmosferă caldă, priete­nească. Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R. F. Germania Preşedintele Republicii Socia­lista România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wisch­newsky, preşedintele grupului interparlamentar din R. F. Ger­mania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parla­mentare din R­­E- Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o ambianţă cor­dială, prietenească, a fost ex­primată, de ambele părţi, satis­facţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cu­noască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost re­levată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comercia­le, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre Româ­nia şi R.F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echi­tabilă, reciproc avantajoasă, pen­tru îmbunătăţirea climatului po­litic în Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii ameri­cani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezen­tanţilor, vicepreşedinte al Con­siliului interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Sena­tului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la­ Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui State­lor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fe­ricire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedin­telui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au a­­bordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., con­vorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare în ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi cola­borarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate in drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, co­respunzător intereselor po­poarelor român şi american, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice in­ternaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. G.S. Dhillon, preşedinte ad-interim al Consiliului Interparlamentar Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vi­neri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele ad­­interim al Consiliului Interpar­lamentar, preşedintele Camerei reprezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit căl­duros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele con­diţii ce au fost asigurate des­făşurării, la Bucureşti, a lu­crărilor sesiunii Uniunii Inter­parlamentare, pentru ospitalita­tea deosebită cu care sunt în­conjuraţi participanţii la a­­ceastă reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvintarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la crista­lizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, des­făşurată într-o ambianţă cor­dială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii exis­tente între România şi India, contribuţia pe care au adus-o întilnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea de multiple planuri a acestor relaţii, precum şi posibilităţile de extindere în viitor a legătu­rilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­ rugat pe oaspete să trans­mită un cordial salut preşedin­telui V.V. Gh­i şi primului mi­nistru, Indira­­Gandhi, împreu­nă cu cele mai bune urări de prosperitate și pace­ poporului indian prieten. Senatorul mexican Alejandro Carrillo Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după­­amiază, pe senatorul Alejandro Carrillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatu­lui mexican, membru al Consi­liului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, împărtăşind deosebita satisfac­ţie pe care o încearcă cu pri­lejul acestei întrevederi, oaspe­tele a arătat, că ii revine plăcuta misiune de a transmite pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român un cordial sa­lut din partea preşedintelui Me­xicului, Luis Echeverria Alva­rez, şi a poporului mexican. La rindul său, preşedintele României a transmis preşedinte­lui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea poporului mexican, pentru politica României pusă in slujba cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. In timpul întrevederii, au fost relevate bunele relaţii româno­­mexicane, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor în viitor. Abordîndu-se unele probleme ale actualităţii internaţionale, au fost subliniate de ambele părţi cursul pozitiv spre destin­dere, precum şi importanţa efor­turilor ce se depun în direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească. „Combinatul de case din București“ va produce în acest an 7 000 de apartamente. Apar­tamentul este, în cazul combina­tului — deocamdată unicat la noi — un produs industrial ca oricare altul, adică realizat din piese prefabricate, transportate și montate în cadrul unui flux tehnologic continuu, cu rezulta­te dintre cele mai spectaculoase. Cîteva sute de constructori de locuinţe din întreaga ţară au fost, ieri, oaspeţii întreprinderi­lor de prefabricate şi şantiere­lor acestui combinat, în cadrul unui schimb de experienţă or­ganizat sub egida Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare şi a Uniunii Generale a Sindicatelor. Ce demonstrează experienţa constructorilor bucureşteni şi în ce măsură concluziile formu­late prezintă un interes general cu consecinţe practice ? Să lă­săm faptele să pledeze, în urmă cu numai doi ani, de pe şantie­rul din cartierul Drumul Tabe­rei, una, din verigile fluxului tehnologic al Combinatului de case, pornea către constructorii montatori din întreaga ţară che­marea la întrecere, avînd ca obiectiv realizarea zilnică, de către fiecare brigadă, cu o ma­cara, a unei medii de 2,5 apar­tamente. Acum un an, chema­rea a fost reînnoită , media pro­pusă s-a majorat la 3 aparta­­mente/zi brigadă. Brigăzi de pe acest şantier, ca şi din alte părţi, au făcut ca recordul actual în ceea ce priveşte ritmul de mon­taj să fie de patru apartamente pe zi. Deci, un bloc pe lună la început, două azi (parter plus patru etaje, 60 de apartamente). Intre timp, recordurile anteri­oare au intrat in rindul rezul­tatelor constante ale multor brigăzi de pe şantiere. Pentru cei care doresc să se mute ln noi locuinţe, şi nu nu­mai pentru ei, generalizarea u­­nor asemenea ritmuri ar fi deo­sebit de promiţătoare. Dar ce şanse efective există în acest sens ? Ce influenţe are o ase­menea viteză de construcţie a­­supra calităţii apartamentelor ? Aceste întrebări sunt cele care au polarizat, cum este şi firesc, atenţia constructorilor partici­panţi la schimbul de experienţă din Capitală şi la dezbaterile ce le-au urmat. Directorul „Combinatului de case“ (întreprindere cunoscută şi sub numele de I.C.P.B.B.), inginerul George Moşinoiu, de­monstrează cu rezultatele obţi­nute că în ambele cazuri răs­punsul este pozitiv. In condiţii­le anului 1965, cînd industriali­zarea construcţiei de locuinţe era la început şi existau doar citeva nuclee ale viitorului com­binat de case, ceva mai mult de 4 000 de constructori au realizat circa 950 de apartamente. A­­proape jumătate din acest efec­tiv va preda in cursul anului 1974, în jur de 7 000 de aparta­mente. Productivitatea muncii a crescut de la 25 000 de lei de salariat la mai mult de 160 000 de lei. De ce a rămas în unicat o experienţă atît de valoroasă cum este aceea a Combinatului de case din Bucureşti ? In primul rind, fiindcă o asemenea acti­vitate productivă presupune mă­suri organizatorice deosebite. Combinatul trebuie să fie şi producătorul elementelor care vor fi montate şi transportator şi constructor şi încă unul spe­cializat : montator, instalator, finisor, specialităţi care la com­binatul amintit sunt practicate de şantiere distincte. Este evi­dent, exigenţa­ pentru realizarea fiecăreia din activităţile inte­grate trebuie să fie maximă, fiindcă orice dereglaj are conse­cinţe infinit mai mari şi aceas­ta deoarece volumul şi ritmul de lucru sunt deosebite. Este po­sibil să lucrezi într-un aseme­nea ritm şi totul să meargă per­fect ? Dacă nu reuşeşte să con­stituie un angrenaj care să funcţioneze ca un ceasornic, combinatul poate produce pagu­be serioase atît în îndeplinirea planului cit şi în asigurarea re­munerării cadrelor. Se lucrează pe toate verigile în acord global, în proporţie de 100 la sută, în B-dul Uverturii, constructorii au dovedit că ritmul de patru apartamente pe zi şi brigadă poate fi atins în condiţii optime, la data părăsirii şantierului totul este gata în vederea sosirii lo­catarilor, inclusiv drumurile de acces şi trotuarele, care prin alte părţi au provocat atitea ne­cazuri cetăţenilor. Ce ar lipsi altor şantiere să se constituie în combinate ? In primul rind, ini­ţiativa de a o face. Deocamdată, doar constructorii de la Buzău, Bacău, Piatra Neamţ s-au ară­tat hotăriţi în această direcţie. Mai este nevoie şi de utilaje, scule, accesorii. Am reţinut o­­pinia exprimată de secretarul Consiliului Central al U.G.S.R., tovarăşul Pavel Ştefan, că toate acestea pot fi produse în cadrul economiei locale. Este necesară, s-a spus, profilarea cîtorva în­treprinderi existente. Am notat şi sublinierea făcută de ing. Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului pentru problemele Consiliilor Populare, că se stu­diază condiţiile de organizare a unor noi combinate de case, in oraşele mari, unde şi numă­rul apartamentelor ce se con­struiesc anual este important. Cornelia Preda Combinatul de case - etalon al organizării construcţiei de locuinţe »­9 Concluziile unui schimb de experienţă care a avut loc, ieri, în Capitală

Next