România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-20 / nr. 9171
ANUL XXXII Nr. 9171 • 6 pagini 30 bani STILUL Marele efort de dezvoltare şi modernizare economică nu are, desigur, numai sensul acumulării de mijloace tehnice şi materiale. La fel de important este modul în care gîndesc cei desemnaţi să gestioneze această avuţie, să-i pună în valoare potenţialul productiv. In cuvîntarea rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu la recenta consfătuire cu activul de partid şi de stat din ministere şi instituţii centrale, a fost relevată cum nu se poate mai convingător însemnătatea acestui factor şi s-au preconizat măsurile ce trebuie luate, în condiţiile noastre, pentru a forma cadrele intr-un asemenea spirit, pentru a orienta pe un asemenea făgaş, aparatul de partid şi de stat. A desăvîrşi un stil de muncă, adecvat exigenţelor pe care le formulează viaţa contemporană, iată o preocupare fundamentală a actualităţii noastre politice, economice şi sociale. Pornind de la ideea întăririi rolului pe care-l are de jucat statul în societatea noastră socialistă, secretarul general al partidului a făcut o analiză amplă, aprofundată a activităţii desfăşurate de ministere şi celelalte instituţii centrale de stat, trăgînd concluzii teoretice şi practice de cea mai mare însemnătate pentru perfecţionarea organizării şi conducerii vieţii economice şi sociale, pentru ridicarea acestei activităţi la nivelul exigenţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării patriei noastre. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind realizările obţinute pînă acum, acestea ar fi fost desigur mai mari, dacă în stilul de muncă al ministerelor şi instituţiilor centrale, mult perfecţionate in ultimii ani, n-ar fi existat totuşi, anumite neajunsuri. Astfel, este cu totul inacceptabil ca munca vie, directă, îndrumarea operativă şi la obiect să fie înlocuită cu formularistică, cu instrucţiuni, circulare pe care forurile centrale le expediază in cantităţi încă deprimant de mari spre unităţile productive. Această practică, departe de a reflecta preocupare şi gîndire, trădează mai degrabă tendinţe de a se căuta „acoperiri“, simptom al diluării simţului de răspundere. A conduce, a conduce bine, eficient nu mai e de conceput astăzi în afara rigorilor ştiinţei. Accentuînd asupra acestei necesităţi, secretarul general al partidului a insistat asupra cerinţei de a se traduce în viaţă punct cu punct planurile de reciclare existente. Dar nu numai atît. S-a subliniat că reciclarea trebuie completată cu o altă măsură, şi anume cu aplicarea principiului de rotire a cadrelor. Intr-adevăr, cine mai poate pretinde că, în contextul acumulării atît de rapide a unor date şi informaţii noi, mai poate, departe de producţie, unde acestea trebuie să-şi găsească aplicarea, mai poate deci fi la fel de stăpin pe profesiunea de inginer ! Revenirea periodică in unităţi, reîncărcarea bateriilor minţii şi conştiinţei cu datele pe care le oferă nemijlocit realitatea nu-i o simplă schimbare de mediu , e un mod de a supravieţui profesional. Ampla cuvîntare rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oferă, în aceeaşi ordine de idei, numeroase alte teme de meditaţie. O idee asupra căreia revenim, in mod firesc, este munca colectivă. S-ar părea că fiecare dintre noi i-am înţeles sensul şi menirea. Dar iată că, uneori, în loc de muncă colectivă, constatăm că se practică ceea ce secretarul general al partidului numea, cu alt prilej, „pălăvrăgeală colectivă“. Cum s-a întîmplat nu de puţine ori cu comisiile constituite pentru a impulsiona construcţia unor obiective dar care şi-au pierdut timpul cu întocmirea de minute aruncindu-se în cele din urmă răspunderea de la un minister la altul. Stilul de muncă necesar azi reclamă economie de timp şi economie de forţe. Impregnat de spirit practic, el cere dispensarea de prejudecăţi şi servituţi, rezolvarea problemelor economice în contextul lor concret, fără tergiversări. Stilul de muncă nu e un scop în sine şi-şi legitimează valoarea printr-un singur etalon : eficienţa. In acelaşi timp, aşa cum arăta conducătorul partidului şi statului nostru, trebuie înţeles faptul că „in raport cu pregătirea sa, fiecare are răspunderea de a acţiona pentru înfăptuirea politicii generale de dezvoltare a ţării. Toţi răspund in faţa poporului — conducătorul de fapt al întregii noastre societăţi. In faţa lui trebuie să răspundem permanent, in faţa lui trebuie să dea fiecare socoteală“. De fapt, acesta este unul din înţelesurile majore care le evidenţiează concluziile consfătuirii la care ne referim. Cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu este o pledoarie înflăcărată, un patetic apel la spirit de înaltă răspundere care trebuie să se manifeste plenar in modul de a gospodări avutul nostru comun — fabricile, uzinele, unităţile agricole — pe care le-am edificat şi le dezvoltăm cu trudă şi de la care sîntem un drept să pretindem o contribuţie corespunzătoare la dezvoltarea ţării, la creşterea bunei stări a poporului. Ion Pavelescu . I in ! ' Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ARAD: Noi tipuri de strunguri româneşti ARAD (coresp. R. L. — I. Medoia). La întreprinderea de strunguri din localitate au fost introduse în fabricaţie două noi tipuri de strunguri româneşti — S.U.A.—280 şi D.R.T.—32-40, ambele realizate la performanţele tehnicii avansate. Acestea se adaugă celor 50 tipuri de strunguri care poartă marca întreprinderii şi sunt primele două din cele 7 tipuri noi de maşini unelte ce urmează să intre anul acesta în fabricaţie la întreprinderea amintită. Autobunker de mare capacitate ARAD (coresp. R.I. — I. Medoia) întreprinderea mecanică a agriculturii și industriei alimentare din localitate a realizat prototipul unui nou agregat de mare capacitate, destinat mecanizării lucrărilor în sectorul zootehnic. Este vorba de un autobunker de 10 tone pentru transportul furajelor în vrac, care contribuie la o creştere substanţială a productivităţii muncii, la reducerea efortului fizic şi a pierderilor de furaje. De fapt, noul produs face parte dintr-o familie de asemenea utilaje cuprinse între 4,5 şi 10 tone. OMOLOGAREA TRACTORULUI DE 180 C.P. PE ŞENILE BRAŞOV (coresp. R.I. I. Piticu) Un nou succes de prestigiu înregistrat fie constructorii de tractoare în întimpinarea marilor evenimente pe care le va sărbători poporul nostru în acest an : a fost omologat prototipul tractorului de 180 c.p. pe şenile. Acest nou produs al tehnicii româneşti este destinat a executa o gamă largă de lucrări cum ar fi încărcarea şi descărcarea materialelor în vrac din grămezi, transportarea şi manipularea materialelor în vrac, excavări şi nivelări de soluri uşoare şi semi-grele etc. Succesele petroliştilor din Moldova Hotăriţi să intimpine ziua de 1 Mai cu un bilanţ cit mai rodnic, petroliştii din Moldova acţionează susţinut în direcţia Înfăptuirii a două obiective principale : creşterea vitezei de lucru şi diminuarea timpului neproductiv al sondorilor. Organizîndu-şi mai bine iniunca, utilizînd cu eficienţă maximă metodele moderne de lucru, petroliştii moldoveni au reuşit să sporească viteza de foraj cu 17 la sută şi să reducă timpul neproductiv cu 3,5 la sută, forînd, peste prevederi, 8 340 metri. Ei au pus, astfel in exploatare, peste sarcinile de plan, 9 sonde de adîncime medie. (Agerpres). Peste 2,7 milioane de hectare semănate In vremea umedă ce s-a instalat In toate zonele agricole ale ţării de acum o săptămină, n-au intervenit schimbări esenţiale. In noaptea de 18/19 aprilie, ploile au continuat in Cimpia Dunării şi Dobrogei care în Banat, Crişana, vestul şi sud-estul Transilvaniei, vestul şi centrul Moldovei, zona deluroasă a Olteniei şi Munteniei au avut, însă, un caracter local. Cantităţile de apă provenite din precipitaţii au totalizat în unele puncte peste 25 de litri la metrul pătrat. Iată cîteva recorduri : Tulcea — 39 litri, Giurgiu — 38 litri, Medgidia — 35 litri. Spre dimineaţa zilei de ieri, precipitaţiile şi-au restrins aria şi au slăbit ca intensitate. A continuat totuşi să plouă în sud-estul ţării (in special în Dobrogea), local în Banat şi sudul Transilvaniei. Analiza regimului pluviometric pe parcursul acestei săptămîni, evidenţiază faptul că ploile cele mai abundente au fost în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, precum şi in vestul Transilvaniei şi nord-estul Banatului (30—35 litri pe metru pătrat). In jumătatea de vest a Olteniei, cantităţile de apă totalizează peste 50 litri/mp. In restul zonelor agricole, precipitaţiile însumează (cu excepţia cimpiei Someşene şi local în Moldova unde a plouat mai slab) între 10—30 litri. Specialiştii de la institutul de meteorologie şi hidrologie consideră această săptămînă ca fiind cea mai bogată în precipitaţii, din întreaga perioadă de timp care a trecut de la sfîrşitul sezonului de vară al anului trecut şi pînă in prezent. In toată această perioadă, temperatura in sol, la adincimea de 10 cm a fost de 4—7 grade, mai ridicată în vest unde mercurul termometrelor a arătat 8—9 grade. In aceste condiţii, acolo unde vremea a permis ieşirea în cîmp, lucrările agricole, inclusiv semănatul, au continuat. O dovadă în acest sens este faptul că în ultimele trei zile, deşi nu s-a putut lucra intens în toate judeţele, s-au semănat circa 120 000 hectare. Pînă acum s-au semănat peste 2,7 milioane hectare cu diferite culturi agricole, din care peste un milion hectare (43 la sută faţă de prevederi) cu porumb. Cooperativele agricole de producţie din judelele DOLJ, BRAILA, IALOMIŢA şi ARGEŞ au semănat porumbul în proporţie de 70—80 la sută. Precipitaţiile căzute au favorizat refacerea umidităţii solului, determinînd o înviorare generală a vegetaţiei şi perspectiva creşterii energice a culturilor în perioada următoare. Deoarece există însă diferenţe mari în ceea ce priveşte rezervele de apă ale solului de la o zonă la alta şi chiar între unităţi, irigarea culturilor trebuie să continue. Pentru ca semănăturile de primăvară să poată beneficia de condiţiile prielnice ce s-au creat in ultimul timp, ritmul insăminţărilor trebuie grăbit. Desigur, se impune ca irigarea să continue cu norme de udare corespunzătoare noii situaţii, atît la semănăturile de toamnă, cit şi pe celelalte terenuri. Hîrtiile Petre Sălcudeanu Iubitorii de formularistică goală, de decizii şi decizioare, de instrucţiuni cu caracter intern, toate menite să subţieze intr-un fel sau altul legile, să le dea o culoare locală, să le încorseteze sau să le suprasolicite, îşi văd strădania de hirţogari atacată frontal. Niciodată birocraţia hîrtiilor şi modul de a gindi birocratic, n-au fost supuse analizei cu atita claritate şi fermitate de lege ca acum, la recenta Consfătuire cu cadrele de conducere din ministere şi centrale. Niciodată caracterul nociv al paşnicilor hirtii generatoare de atitea necazuri in dezvoltarea dinamică a societăţii noastre n-a fost scos in evidentă ca acum cu atita pregnanţă şi percutant critic in torurile lui de origine, acolo unde, in alambicurile lipsei de răspundere, se nasc sintetic frînele mersului înainte. Intre birocraţia hirtiilor şi modul de a gindi birocratic (Continuare in pag. a 3-a) Un nou sortiment de tablă subţire inoxidabilă GALAŢI (coresp. R.I. — V. Chiurtu) La Laminorul de tablă a fost realizat, pentru prima dată viară, după o tehnologie aparţinînd specialiştilor întreprinderii, un nou sortiment. Este vorba de tablă subţire inoxidabilă şi refractară produs cu multiple întrebuinţări, in special in industria chimică, alimentară, electrotehnică, constructoare de maşini şi altele. Prin realizarea acestui nou sortiment de tablă subţire şi mijlocie se va reduce importul la asemenea produse. Printre primii beneficiari ai noului produs se numără I.M.-Aiud, C.S.G., Inox-București, Combinatul chimic Făgăraș etc. După cite ştim noi, legea apelor nu face excepţii Concluziile unei anchete întreprinse de specialişti din domeniul igienei şi sănătăţii publice Mai mulţi specialişti, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Institutului de igienă şi sănătate publică, ai unor ministere interesate şi ai organelor sanitare locale au întreprins un control in cîteva centre industriale, unde au urmărit modul cum este gospodărită apa, destinată celor doi mari beneficiari — industria şi oraşele. Datele anchetei şi o parte din concluziile care s-au desprins, ne-au fost furnizate de dr. PETRE ION, cercetător principal în cadrul Institutului de igienă Bucureşti şi se referă la consumatorii din bazinul rîului Olt, LA ZARNEŞTI. Cîteva puţuri subterane asigură necesarul de apă pentru consumul urban (35 1/s) şi industrial (12 1/s). Conducta de aducţiune, însă, la data controlului era spartă. Starea ei de uzură şi neglijenţa în întreţinere duc la repetate accidente în exploatare. LA CODLEA. Tratarea apei se face numai vara. Iarna (perioadă în care s-a efectuat controlul) decantoarele îngheaţă. Trei asemenea bazine decantoare erau crăpate şi adine fisurate datorită lipsei de protecţie şi a suprimării exploatării (apa nu mai circulă). Pentru a compensa ieşirea din circuit a decantoarelor avariate s-a folosit o priză directă de apă, pentru uz industrial. Netratată, aceasta se foloseşte abuziv şi în sezonul cald, în ciuda debitului mic al Oltului. De ce toate acestea ? In majoritate, personalul de exploatare şi laboranţii nu aveau calificarea minimă, absolut necesară pentru buna funcţionare a uzinei de apă. Apa furnizată nu are calităţile cerute. Filtrele se prezentau necorespunzător, iar excesul dozelor de sulfat anula folosirea apei chiar şi în scop tehnologic. Efectul se resimte pină in calitatea lacurilor şi vopselelor pregătite la „Colorom“. La Uzina de fier Vlăhiţa apa industrială şi cea potabilă sunt totuna, pentru că tratarea cu floculanţi se face „din... ochi“, în doze întimplătoare. Staţia este totuşi nouă, laboratorul de analize şi dozare deţine o aparatură optică modernă, numai că personalul nu are o pregătire adecvată. La Combinatul chimic Victoria. Consum : 10 000 m3 la 24 de Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) Sîmbătă 20 aprilie 1974 Harta Fenomenelor meteorologice probabil». Amănunt» In pag. a 2-a PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia parlamentară argentiniană Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dimineaţa, pe membrii delegaţiei parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfăşoară la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Miron Constantinescu, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de faţă Juan Carlos Marcelino Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros mesaj de solidaritate şi prietenie din partea preşedintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi şi însemnate succese. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru mesaj şi a rugat pe oaspete ca, la înapoierea în patrie, să transmită preşedintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate şi succes in activitatea sa. Evocind recenta vizită pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu a făcut-o în ţara sa, conducătorul delegaţiei parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cit şi convorbirile dintre preşedinţii României şi Argentinei au exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre popoarele argentinian şi român, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu preşedintele Peron, cu personalităţi ale vieţii politice, precum şi cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii argentinieni. In timpul convorbirii a fost exprimată dorinţa comună de a se acţiona ferm pentru înfăptuirea înţelegerilor convenite, a tratatului şi acordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documente aşează pe o bază trainică tradiţionalele relaţii dintre cele două ţări şi, totodată, constituie o contribuţia de seamă la dezvoltarea cooperării internaţionale, a înţelegerii şi păcii în lume. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească. Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R. F. Germania Preşedintele Republicii Socialista România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, preşedintele grupului interparlamentar din R. F. Germania, membru al Direcţiunii Partidului Social Democrat din R.F.G. Conducătorul delegaţiei parlamentare din RE- Germania a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea cancelarului federal, Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală şi succese în activitatea sa. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial şi cele mai bune urări de sănătate şi noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat intr-o ambianţă cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părţi, satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Federală Germania, precum şi dorinţa ca aceste relaţii să cunoască şi pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două ţări şi popoare. A fost relevată importanţa pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi R.F. Germania, dezvoltarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătăţirea climatului politic în Europa şi crearea unor condiţii favorabile realizării securităţii pe continentul nostru. Parlamentarii americani Edward Derwinski şi Hugh Scott Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe parlamentarii americani Edward J. Derwinski, membru al Camerei reprezentanţilor, vicepreşedinte al Consiliului interparlamentar, şi Hugh Scott, membru al Senatului. Oaspeţii au fost însoţiţi de Robert J. Martens, consilier al ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Parlamentarii americani au transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros salut din partea preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, urări de sănătate şi fericire. Mulţumind, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspeţi să transmită preşedintelui Richard Nixon un cordial salut şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi parlamentarii americani au abordat probleme privind relaţiile dintre România şi S.U.A., convorbirea evidenţiind continua lor dezvoltare în ultimii ani, precum şi dorinţa comună ca, şi în viitor, înţelegerea şi colaborarea dintre cele două state, bazate pe deplina egalitate in drepturi şi respect reciproc, să urmeze un curs ascendent, corespunzător intereselor popoarelor român şi american, cauzei păcii în lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri asupra unor probleme ale vieţii politice internaţionale actuale. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. G.S. Dhillon, preşedinte ad-interim al Consiliului Interparlamentar Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri după-amiază, pe Gurdial Singh Dhillon, preşedintele adinterim al Consiliului Interparlamentar, preşedintele Camerei reprezentanţilor din India. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru bunele condiţii ce au fost asigurate desfăşurării, la Bucureşti, a lucrărilor sesiunii Uniunii Interparlamentare, pentru ospitalitatea deosebită cu care sunt înconjuraţi participanţii la această reuniune. El a relevat, de asemenea, că parlamentarii prezenţi la sesiune au primit cu mult interes şi satisfacţie cuvintarea inaugurală rostită de preşedintele Nicolae Ceauşescu, apreciind-o ca o contribuţie însemnată la cristalizarea preocupărilor de viitor ale Uniunii Interparlamentare. In timpul întrevederii, desfăşurată într-o ambianţă cordială, prietenească, au fost subliniate bunele relaţii existente între România şi India, contribuţia pe care au adus-o întilnirile dintre conducătorii celor două ţări la dezvoltarea de multiple planuri a acestor relaţii, precum şi posibilităţile de extindere în viitor a legăturilor de prietenie şi colaborare româno-indiene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită un cordial salut preşedintelui V.V. Ghi şi primului ministru, IndiraGandhi, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate și pace poporului indian prieten. Senatorul mexican Alejandro Carrillo Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri dupăamiază, pe senatorul Alejandro Carrillo, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe a Senatului mexican, membru al Consiliului Interparlamentar şi al Comitetului Executiv al Uniunii Interparlamentare, împărtăşind deosebita satisfacţie pe care o încearcă cu prilejul acestei întrevederi, oaspetele a arătat, că ii revine plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu, poporului român un cordial salut din partea preşedintelui Mexicului, Luis Echeverria Alvarez, şi a poporului mexican. La rindul său, preşedintele României a transmis preşedintelui Luis Echeverria Alvarez salutări călduroase, precum şi cele mai bune urări poporului mexican. Senatorul Alejandro Carrillo a subliniat stima şi preţuirea de care se bucură poporul român, preşedintele Nicolae Ceauşescu, din partea poporului mexican, pentru politica României pusă in slujba cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. In timpul întrevederii, au fost relevate bunele relaţii românomexicane, posibilităţile pentru extinderea şi diversificarea lor în viitor. Abordîndu-se unele probleme ale actualităţii internaţionale, au fost subliniate de ambele părţi cursul pozitiv spre destindere, precum şi importanţa eforturilor ce se depun în direcţia înfăptuirii unor paşi concreţi spre dezarmare, spre crearea de zone denuclearizate în diferite regiuni ale lumii, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. „Combinatul de case din București“ va produce în acest an 7 000 de apartamente. Apartamentul este, în cazul combinatului — deocamdată unicat la noi — un produs industrial ca oricare altul, adică realizat din piese prefabricate, transportate și montate în cadrul unui flux tehnologic continuu, cu rezultate dintre cele mai spectaculoase. Cîteva sute de constructori de locuinţe din întreaga ţară au fost, ieri, oaspeţii întreprinderilor de prefabricate şi şantierelor acestui combinat, în cadrul unui schimb de experienţă organizat sub egida Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare şi a Uniunii Generale a Sindicatelor. Ce demonstrează experienţa constructorilor bucureşteni şi în ce măsură concluziile formulate prezintă un interes general cu consecinţe practice ? Să lăsăm faptele să pledeze, în urmă cu numai doi ani, de pe şantierul din cartierul Drumul Taberei, una, din verigile fluxului tehnologic al Combinatului de case, pornea către constructorii montatori din întreaga ţară chemarea la întrecere, avînd ca obiectiv realizarea zilnică, de către fiecare brigadă, cu o macara, a unei medii de 2,5 apartamente. Acum un an, chemarea a fost reînnoită , media propusă s-a majorat la 3 apartamente/zi brigadă. Brigăzi de pe acest şantier, ca şi din alte părţi, au făcut ca recordul actual în ceea ce priveşte ritmul de montaj să fie de patru apartamente pe zi. Deci, un bloc pe lună la început, două azi (parter plus patru etaje, 60 de apartamente). Intre timp, recordurile anterioare au intrat in rindul rezultatelor constante ale multor brigăzi de pe şantiere. Pentru cei care doresc să se mute ln noi locuinţe, şi nu numai pentru ei, generalizarea unor asemenea ritmuri ar fi deosebit de promiţătoare. Dar ce şanse efective există în acest sens ? Ce influenţe are o asemenea viteză de construcţie asupra calităţii apartamentelor ? Aceste întrebări sunt cele care au polarizat, cum este şi firesc, atenţia constructorilor participanţi la schimbul de experienţă din Capitală şi la dezbaterile ce le-au urmat. Directorul „Combinatului de case“ (întreprindere cunoscută şi sub numele de I.C.P.B.B.), inginerul George Moşinoiu, demonstrează cu rezultatele obţinute că în ambele cazuri răspunsul este pozitiv. In condiţiile anului 1965, cînd industrializarea construcţiei de locuinţe era la început şi existau doar citeva nuclee ale viitorului combinat de case, ceva mai mult de 4 000 de constructori au realizat circa 950 de apartamente. Aproape jumătate din acest efectiv va preda in cursul anului 1974, în jur de 7 000 de apartamente. Productivitatea muncii a crescut de la 25 000 de lei de salariat la mai mult de 160 000 de lei. De ce a rămas în unicat o experienţă atît de valoroasă cum este aceea a Combinatului de case din Bucureşti ? In primul rind, fiindcă o asemenea activitate productivă presupune măsuri organizatorice deosebite. Combinatul trebuie să fie şi producătorul elementelor care vor fi montate şi transportator şi constructor şi încă unul specializat : montator, instalator, finisor, specialităţi care la combinatul amintit sunt practicate de şantiere distincte. Este evident, exigenţa pentru realizarea fiecăreia din activităţile integrate trebuie să fie maximă, fiindcă orice dereglaj are consecinţe infinit mai mari şi aceasta deoarece volumul şi ritmul de lucru sunt deosebite. Este posibil să lucrezi într-un asemenea ritm şi totul să meargă perfect ? Dacă nu reuşeşte să constituie un angrenaj care să funcţioneze ca un ceasornic, combinatul poate produce pagube serioase atît în îndeplinirea planului cit şi în asigurarea remunerării cadrelor. Se lucrează pe toate verigile în acord global, în proporţie de 100 la sută, în B-dul Uverturii, constructorii au dovedit că ritmul de patru apartamente pe zi şi brigadă poate fi atins în condiţii optime, la data părăsirii şantierului totul este gata în vederea sosirii locatarilor, inclusiv drumurile de acces şi trotuarele, care prin alte părţi au provocat atitea necazuri cetăţenilor. Ce ar lipsi altor şantiere să se constituie în combinate ? In primul rind, iniţiativa de a o face. Deocamdată, doar constructorii de la Buzău, Bacău, Piatra Neamţ s-au arătat hotăriţi în această direcţie. Mai este nevoie şi de utilaje, scule, accesorii. Am reţinut opinia exprimată de secretarul Consiliului Central al U.G.S.R., tovarăşul Pavel Ştefan, că toate acestea pot fi produse în cadrul economiei locale. Este necesară, s-a spus, profilarea cîtorva întreprinderi existente. Am notat şi sublinierea făcută de ing. Ion Găvozdea, vicepreşedinte al Comitetului pentru problemele Consiliilor Populare, că se studiază condiţiile de organizare a unor noi combinate de case, in oraşele mari, unde şi numărul apartamentelor ce se construiesc anual este important. Cornelia Preda Combinatul de case - etalon al organizării construcţiei de locuinţe »9 Concluziile unui schimb de experienţă care a avut loc, ieri, în Capitală