România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-25 / nr. 9175

„România liberă" Excelenţei Sale Domnului EPHRAIM KATZIR Preşedintele Israelului TEL AVIV Cu ocazia celei de-a 26-a aniversări a creării Statului Israel, transmit Excelenţei Voastre sincere felicitări, iar poporului israelian tot urări de pace şi progres. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Guvernul şi poporul Sri Lanka mi se alătură în a vă transmite felicitările noastre călduroase cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. Nu am nici o îndoială că alegerea dumneavoastră în această înaltă funcţie este o recunoaştere a valoroasei dumneavoastră contribuţii la progresul şi prosperitatea Republicii Socialiste România. Am convingerea că, in perioada mandatului dumneavoastră, relaţiile prieteneşti existen­te intre ţările noastre vor fi consolidate în continuare, în interesul nostru reciproc. SIRIMAVO R.D. BANDARANAIKE prim-ministru al Republicii Sri Lanka Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU BUCUREŞTI Vă mulţumesc profund pentru mesajul de felicitare adresat cu ocazia celei de-a 55-a aniversări a zilei mele de naştere şi vă exprim, la rindul meu, urări pentru dezvoltarea relaţiilor de priete­nie şi colaborare între popoarele, partidele şi guvernele noastre Cu salutări cordiale, OSVALDO DORTICOS TORRADO preşedintele Republicii Cuba Preşedintele Republicii Socialiste România Şedinţa de lucru a unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale In cadrul actualei sesiuni des­chise a Marii Adunări Naţionale, in ziua de 24 aprilie, Comisiile : economico-financiară ; pentru industrie, construcţii şi transpor­turi ; pentru agricultură şi silvi­cultură ; şi pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, s-au întrunit in şedinţă de lucru cu participarea preşedintelui Marii Adunări Naţionale, Miron Cons­­tantinescu, şi a preşedinţilor şi deputaţilor altor comisii perma­nente. Comisiile au examinat şi dez­bătut proiectul de lege privind remunerarea după cantitatea şi calitatea muncii, care in preala­bil a fost supus dezbaterii pu­blice. Răspunsurile la întrebările deputaţilor şi explicaţiile nece­sare au fost date de tovarăşul Petre Lupu, ministrul muncii. Comisiile au avizat favorabil, in unanimitate, proiectul de lege privind remunerarea după can­titatea şi calitatea muncii şi au făcut propuneri de îmbunătăţire a unor prevederi ale proiectului de lege. (Agerpres) Miting cu prilejul Zilei mondiale de luptă a tineretului împotriva colonialismului Miercuri după-amiază, la Ti­mişoara a avut loc un miting cu prilejul Zilei mondiale de luptă a tineretului împotriva colonia­lismului, la care au participat tineri din întreprinderi şi insti­tute de învăţămint superior, stu­denţi din ţări africane şi latino­­americane, care studiază în fa­cultăţile timişorene. La miting a luat cuvintul Cor­­neliu Nuţu, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Timiş al U.T.C., care, după­ ce a adresat un călduros salut de solidaritate tuturor celor angajaţi în lupta împotriva imperialismului, colo­nialismului şi neocolonialismului, împotriva discriminării rasiale, pentru libertate naţională şi so­cială, pentru drepturi şi liber­tăţi democratice, pentru pace şi progres în întreaga lume, a trecut în revistă procesele înnoitoare ce au loc în lume pe calea destin­derii, colaborării şi înţelegerii intre popoare, in spiritul respec­tării principiilor de suveranitate şi independenţă naţională, de e­­galitate în drepturi şi neames­tec in treburile interne, de în­trajutorare şi cooperare reciproc avantajoasă, de coexistenţă paş­nică. A fost reliefat cu acest pri­lej faptul că vizitele tovarăşului Nicolae Ceauşescu în diferite ţări din Asia, Africa, America Latină şi de pe alte continente au reafirmat cu tărie sentimen­tele de prietenie şi solidaritate ale poporului nostru, faţă de as­piraţiile legitime ale tuturor popoarelor, faţă de mişcările de eliberare de sub dominaţia colo­nială şi neocolonială. A luat apoi cuvintul studentul Juma Saidi Amigo, preşedintele Comitetului studenţilor africani din centrul universitar Timişoa­ra, care a vorbit despre semnifi­caţia acestei zile in viaţa tinerei generaţii de pe continentul afri­can şi din alte ţări ale lumii în lupta sa împotriva­ colonialismu­lui şi neocolonialismului. La rindul lor, muncitorul Constantin Lehaci, studenta Hil­degard Gimpel şi elevul Paul Ioanovici au dat glas sentimen­telor de prietenie şi solidaritate militantă de care este animat în­tregul tineret al patriei­­noastre faţă de tinerii din ţările elibe­rate de sub dominaţia străină, faţă de mişcările anticolonialiste din întreaga lume. (Agerpres) • Incepind de azi, numărul de telefon 22 22 22 al Inspectoratu­lui municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne este în­locuit cu 055. • Agenţia externă TAROM din Capitală funcţionează, incepind de astăzi, in Bd. Nicolae Băl­­cescu nr. 16, la intersecţia cu str. Batiştei nr. 1 (peste drum de hotelul „Intercontinental“). Agenţia va fi deschisă zilnic in­tre orele 7 şi 20, duminica între 7 şi 13. Numerele de telefon la care pot fi solicitate relaţii sunt : pentru informaţii 16 33 46 şi pen­tru rezervări 15 27 47, 16 37 44 şi 14 74 33. • Pe platoul Bucegi stratul de zăpadă se menţine la peste 30 cm. grosime. Pe pirtiile din ju­rul cabanelor Virful cu dor. Piatra arsă şi Babele se poate schia. • Pe perioada 1 mai — 15 septembrie, ITA Bucureşti supli­mentează cursele spre locurile de agrement cu 70 de autobuze in zilele de duminică şi 23 pen­tru restul săptăminii. • Trenul personal 6002 (Iași- București) a sosit la Urziceni, sîmbătă, 20 aprilie cu o mică intirziere. In gara Mogoşoaia a zăbovit Insă 40 de minute. • Autogara Pantelimon din Capitală dispune de un nou local. Sala de aşteptare poate adăposti 100 de pasageri. O par­te din cursele autogării Obor au fost transferate aici (Bucureşti- Fundulea-Tămădău şi Bucureşti- Belciugatele-Măriuţa). • La Timişoara, în noul cen­tru civic al oraşului, a fost dată in folosinţă o modernă piscină, cu o suprafaţă de 240 m.p., care face corp comun cu hotelul „Continental“. • O singură dimineaţă înso­rită şi statistica accidentării co­piilor pe drumurile publice a cunoscut o creştere dramatică. Iată citeva din cazurile consem­nate la Dispeceratul central al I.G.M. — Direcţia circulaţiei : ora 7,55 pe DN-67 — oraşul Balş (Olt), autofurgoneta 21-DJ-2389 surprinde accidentină mortal pe P.F., biciclist (care nu s-a asigu­rat la intrare in intersecţie) a­­vind pe bicicletă şi un copil (3 ani) — S.N. care, a fost grav ac­cidentat. Ora 9:45. In oraşul Me­diaş autobasculanta 31-SB-1595 a accidentat mortal pe O.H. (4 ani) care, nesupravegheat, a să­rit in faţa vehiculului. Ora 16:30, în comuna Ştefăneşti (Argeş) autovehiculul 46-AG-3737 nu a mai putut evita lovirea fetiţei G.P. (4 ani) accidentind-o grav. Atenţie părinţi­i • Ion Foca din Săveni (Boto­şani) este contrariat de faptul că tulpinile de la cineva pentru săminţă se ard, in timp ce mer­ceologii de la unităţile agricole umblă prin toată ţara după guri de ham, fringhii etc. • In noaptea de 20 aprilie a.c. cineva a spart geamul librăriei din comuna Pantelimon şi a dispărut repede cu rechizite şi bani. A fost alertată miliţia care a sosit imediat la faţa locului, pentru cercetări. La citva timp s-a oprit în faţa librăriei un ta­ximetru. Şoferul a coborit, fi­nind strins un individ. Era ho­ţul. După ce furase, a făcut semn unui taximetru. Şoferului Con­stantin Budulan de la I.T.B. i s-a părut suspectă păpuşa pe care o avea sub haină pasagerul nocturn. Văzînd că şoferul mer­ge pe alte străzi decit cele in­dicate, hoţul, Nicolae Dicu a cerut să fie dus la capătul liniei 14. Şoferul a ajuns insă chiar in faţa librăriei unde începuseră să se facă cercetări. Rubrică redactată de Petre Mihai Băcanu Excelenţei Sale Domnului dr. BRUNO KREISKY Cancelar federal al Republicii Austria VIENA Am aflat cu multă tristeţe despre încetarea din viaţă a pre­şedintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Ne alăturăm durerii poporului austriac prieten pentru această grea pierdere. In calitatea sa de preşedinte federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea relaţii­lor de prietenie dintre România şi Austria. Vizita pe care am reali­zat-o în 1970 în ţara dv„ ca răspuns la vizita în România a preşedin­telui Frans Jonas, convorbirile pe care le-am avut la Bucureşti şi Vie­­na cu regretatul preşedinte au reprezentat etape importante in dezvol­tarea şi adincirea relaţiilor româno-austriece. Vă rog să primiţi din partea mea şi a întregului popor român sentimentele noastre de compasiune şi cele mai sincere condoleanţe. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Doamnei MARGARETHA JONAS VIENA Soţia mea şi cu mine am aflat cu durere despre încetarea din viaţă a preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. Păstrăm vii in amintire convorbirile noastre prieteneşti din 1969 şi 1970, la Bucureşti şi Viena, cînd ne-am intîlnit cu regretatul pre­şedinte şi cu domnia voastră, evenimente importante in dezvoltarea bunelor raporturi dintre România si Austria. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET privind programul de lucru în zilele de 1 şi 2 mai 1974 şi stabilirea ca nelucrătoare a zilei de 4 mai 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra in zilele de 1 şi 2 mai, in scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activităţii eco­nomice, şi de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează Art. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sunt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate­ Art. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor produc­tive in care se desfășoară proces continuu de muncă, precum si unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. Art. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele exe­cutive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pen­tru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România O delegaţie a Frontului Unit Naţional al Cambodgiei şi a Guvernului Regal de Uniune Naţională va face o vizită oficială de prietenie in România La invitaţia Guvernului Repu­blicii Socialiste România, o de­legaţie a Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei şi a Guvernu­lui Regal de Uniune Naţională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., vi­ceprim-ministru şi ministru al apărării naţionale al G.R.U N.C., comandanul şef al forţelor ar­mate populare de eliberare na­ţională a Cambodgiei, va efectua o vizită oficială de prietenie in Republica­ Socialistă România, la sfîrșitul lunii aprilie 1974. Primire la Consiliul Central al U.G.S.R. Tovarăşul Mihai Dalea, pre­şedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a primit delegaţii­le Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi Federaţiei Generale a Sindicatelor Iordaniene, care efectuează împreună o vizită de prietenie şi schimb de experien­ţă în ţara noastră. Exprimînd calde mulţumiri pentru sprijinul activ şi soli­daritatea militantă ale României faţă de popoarele arabe, re­prezentanţii celor două organi­zaţii sindicale au dat o înaltă a­­preciere contribuţiei personale a preşedintelui Republicii Socia­liste România Nicolae Ceauşescu, la realizarea unei păci drepte şi trainice în Orientul Mijlociu. Subliniindu-se cu satisfacţie evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre Uniunea Generală a Sin­dicatelor din România ,şi cele două centrale sindicale arabe, a fost exprimată dorinţa reciprocă de a dezvolta şi întări această colaborare, în interesul celor ce muncesc, al cauzei progresului şi păcii. Delegaţia Uniunii Ziariştilor din U.R.S.S. » şi-a încheiat vizita in România O delegaţie a Uniunii ziarişti­lor din U.R.S.S., condusă de Valentin Arhanghelski, secretar al acestei organizaţii, a făcut o vizită în ţara noastră, la invita­ţia Uniunii Ziariştilor din Ro­mânia. Cu acest prilej, s-a încheiat Protocolul de colaborare pe anii 1974-1975 dintre Uniunile de ziarişti din România şi U.R.S.S. Oaspeţii au realizat schimburi de­­experienţă la Uniunea zia­riştilor, la redacţiile unor ziare centrale şi locale, au avut con­vorbiri la comitetele de partid şi consiliile populare judeţene Argeş şi Maramureş, la Comite­tul de Stat al Planificării şi Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, au vizitat unităţi economice din industrie şi a­­gricultură, instituţii de învăţă­­mînt, artă şi cultură. La sfîrşitul vizitei, delegaţia de ziarişti sovietici a fost pri­mită la Secţia Propagandă şi Presă a C.C. al P.C.R. TÕL ZILEI Timp de patru zile, un grup de cadre şi cursanţi ai Şcolii superioare a Apărării Naţionale din Grecia, condus de coman­dantul şcolii, contraamiralul Di­­mosthenes Evgenidis, a efectuat o vizită în ţara noastră. Pe timpul şederii in România, oaspeţii au fost primiţi la Mi­nisterul Afacerilor Externe şi la Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, au vizitat Acade­mia militară, Casa centrală a armatei, precum şi alte obiective culturale, turistice şi economice din Bucureşti. Miercuri, grupul a părăsit ţara. ★ Miercuri a sosit in Capitală o delegaţie economică din Austria, condusă de dr. Hans Igler, pre­şedintele Uniunii industriaşilor­­ austrieci, care face o vizită in ţara noastră. ★ In Bucureşti a sosit miercuri o delegaţie economică­­din Cana­da, condusă de Amleto Loren­­zini, şef de departament la Mi­nisterul Industriei şi Turismului al provinciei Ontario. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT SFERTURILE DE FINALĂ ALE „CUPEI ROMÂNIEI" LA FOTBAL Aseară, la sediul Federaţiei de fotbal, a avut loc tragerea la sorţi a meciurilor din sferturile de fi­nală ale „Cupei Ro­mâniei“. Sorţii au decis următoarele în­­tîlniri : Chimia Rm. Vilcea—U. Cluj (se va disputa la Hune­doara sau Deva) ; Delta Tulcea—Poli­tehnica Timişoara (la Bucureşti) ; U.T.A.— Steaua (la Ploieşti) ; Jiul—A.S.A. Tg. Mu­reş (la Bucureşti). Intîlnirile vor avea loc la 15 mai. Presa argentiniană despre meciul de fotbal Argentina-România BUENOS AIRES 24 (prin te­lefon de la corespondentul A­­gerpres, V. Păunescu) . Presa argentiniană acordă largi spa­ţii meciului Argentina—Româ­nia (2—1) desfăşurat luni la Buenos Aires. „Dificil tri­umf argentinian“ — astfel işi intitulează comentariul ziarul „La Nacion“. Referin­­du-se la evoluţia fotbaliştilor români, ziarul amintit scrie : „Din primul moment echipa eu­ropeană s-a arătat foarte armo­nioasă, jucătorii săi acţionînd prin combinaţii excelente, care au neliniştit serios pe Santoro. Echipa României a fost un ad­versar care a demonstrat un fotbal bun. Cu Dinu şi­ Geor­­gescu, manevrind sincronizat, cu o frumoasă abilitate tehnică a atacului, pătrunzător si rapid si care si-a creat mai mult decit o singură oportunitate de a marca, europenii au obtinut un just dar partial avantaj în prima re­priză, se scrie în comentariu. In cea de-a doua repriză situa­ţia s-a schimbat. Intrarea lui Hausemann i-a permis lui Brin­disi să acţioneze la mijlocul te­renului, întărind astfel deodată şi atacul şi apărarea formaţiei • DUMINICA, după o pauză de 20 de zile, se reia campio­natul de fotbal. Partidele pro­gramate în Capitală se vor desfăşura pe terenuri şi la ore diferite, după cum urmează : Stadionul „Steaua“ de la ora argentiniene. Atunci Brindisi a căpătat importanţa pe care o are în echipă şi combinaţiile sale cu Kempes şi Hausemann au dat consistenţă şi incisivitate acţiunilor echipei“. Un alt ziar „Cronica“ scrie că jucătorii oaspeţi au încercat să-şi surprindă partenerii de întrecere prin votarea lor pe di­ferite posturi întrebuinţind pase lungi şi precise. Triumful nos­tru a venit ca urmare a unui cadou (nenorocoasă pasă înapoi a lui Iordănescu) bine fructifi­cat de Kempes ca si prin impe­cabilul randament dat de por­tarul Santoro“. „Selecţionata a obtinut o muncită victorie în fata Româ­niei, remarca ziarul „darin“. Argentinienii după ce au termi­nat prima partidă în dezavantaj şi-au îmbunătăţit jocul în cea d­e-a doua. Si, după ce arată că primele minute ale jocului au aparţinut gazdelor, ziarul amin­tit continuă . ..România după ce a echilibrat jocul a început să-şi impună ritmul propriu prin marele efort desfăşurat de Dinu. El şi Lucescu au fost, de altfel, cei mai buni jucători ai oaspe­ţilor. 11:30, Steaua-Steagul roşu Bra­şov , Stadionul „Dinamo“ de la ora 16,30, Dinamo-Politehnica Iași. Partida Politehnica Timi­­şoara-Petrolul, care se dispută sîmbătă, va fi transmisă în di­rect de postul nostru de tele­viziune cu începere de la ora 16,30. • TURNEUL international de sah de la Vrniacka Bania a continuat cu runda a 11-a, în care maestrul român Victor Ciociltea (cu piesele negre) l-a învins in 28 de mutări pe Siba­­revici (Iugoslavia). în clasament conduce Sax (Ungaria) cu 7 puncte si două partide întrerup­te, urmat de Taimanov (URSS) — 7 puncte. Victor Ciociltea o­­cupă locul 11, cu 4 puncte şi două partide întrerupte. • LA PARIS s-a disputat în­­tîlnirea internaţională amicală de fotbal dintre echipa repre­zentativă a Franţei şi echipa Ajax Amsterdam. Fotbaliştii francezi au obţinut victoria cu scorul de 1-0. • TURUL CICLIST al Spa­niei a debutat cu o etapă „pro­log“ desfășurată contracrono­­metru individual la Almeria pe distanța de 4.200 km. Cel mai bun timp a fost realizat de bel­gianul Roger Swerts, cronome­trat în 518”. L-au urmat spa­niolii Jesus Manzaneque — 5’21” și Antonio Gonzalez Linares — 5’24”. • ASEARA s-a disputat me­ciul retur dintre echipele F. C. Magdeburg şi Sporting Lisabona, contind pentru semifinalele „Cupei Cupelor“ la fotbal. Par­tida s-a încheiat cu scorul de 2—1 (1—0) în favoarea fotbaliş­tilor din R.D. Germană, care se califică astfel pentru finală. In primul joc, desfăşurat la Lisa­bona, scorul a fost egal : 1—1. • FEDERAŢIA română de fotbal comunică următoarele : etapa Diviziei A la fotbal, pro­gramată iniţial pentru miercuri, 1 mai, se va disputa pe data de 2 mai a.c., d­upă acelaşi program. Meciurile vor începe la ora 17:00. PRONOEXPRES Extragerea I : 12 36 42 38 14 7 Extragerea a II-a : 16 11 4 33 29 Pagina a S-a — 25 aprilie 1974 Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Republicii Burundi şi-a incheiat vizita in ţara noastră Miercuri dimineaţa s-au în­cheiat convorbirile oficiale din­tre ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste Româ­nia, George Macovescu şi mi­nistrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Repu­blicii­ Burundi, Artemon Sim­bananiye. La convorbiri au participat, din partea română, Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, funcţionari superior,­ din M.A.E. Din partea burundeză au fost prezenţi Felix Magenge, di­rectorul general al afacerilor politice şi administrative din Ministerul Afacerilor Externe, al Cooperării şi Planului, alte persoane oficiale. Cu acest prilej s-a procedat la un schimb de scrisori între cei doi miniştri referitoare la acordarea reciprocă de facilită­ţi de viză. Intre Ministerul Minelor, Pe­trolului şi Geologiei din Repu­blica Socialistă România şi Mi­nisterul Afacerilor Externe, al Cooperării şi Planului din Re­publica Burundi a fost semna­tă, miercuri, o convenţie. Documentul prevede, în con­formitate cu Acordul de coope­rare economică şi tehnică dintre guvernele celor două ţări sem­nat la 17 mai 1970, şi ale pro­tocolului primei sesiuni a Co­misiei mixte interguvernamen­­tale româno-burundeze, acor­darea de asistenţă tehnică, din partea specialiştilor români, in domeniul cercetării geologice şi miniere. Din partea română, conven­ţia a fost semnată de Bujor Almăşan, ministrul minelor, pe­trolului şi geologiei, iar din partea burundeză de Artemon Simbananiye, ministrul aface­rilor externe, al cooperării şi planului. 41 Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Republi­cii Burundi, Artemon Simbana­niye, s-a intîlnit, ieri du­pă-masă, in cadrul unei conferinţe de presă, cu ziarişti români. Răspunzind intrebărilor adre­sate, ministrul burundez şi-a ex- ,­primat satisfacţia faţă de legă­turile de prietenie statornicite între cele două ţări, concretizate în acţiuni de cooperare efecti­vă. Iniţiată cu mai mulţi ar fi in urmă, această cooperare do­­bîndeşte acum o şi mai mare importanţă prin adoptarea unor măsuri pentru exploatarea, cit mai rapid posibil­, a materii­lor prime din subsolul burun- Yez, care au fost descop­erite toc­mai graţie acestei colaborări. Referindu-se la rezultatele vi­zitei, ministrul Artemon Simba­naniye a arătat că cele două părţi au convenit să extindă cooperarea în domeniile tehnico­­ştiinţific şi cultural. Reuniunile Comisiei mixte guvernamentale româno-burundeze vor preci­za, desigur, mai bine — a spus ministrul burundez — domeniile de cooperare bilaterală. „Am fost fericit să constat, a spus oaspetele, că avem ace­leaşi poziţii şi că in repetate rînduri delegaţiile noastre au cooperat, atit la Naţiunile Unite, cit şi la diferite reuniuni inter­naţionale. In ceea ce ne priveş­te, apreciem poziţia principială a guvernului dumneavoastră, sprijinul politic, diplomatic şi material pe care îl acordă Ro­mânia luptei pentru decoloniza­rea politică şi economică a Afri­cii“. ★ Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Re­publicii Burundi, Artemon Sim­­bananive, care a făcut o vizită oficială în ţara noastră, la in­vitaţia ministrului afacerilor externe, George Macovescu, a părăsit, miercuri după-amiază, Capitala, îndreptindu-se spre patrie. Oaspetele a fost însoţit de Felix Magenge, directorul ge­neral al afacerilor politice şi administrative din Ministerul Afacerilor Externe, al Cooperă­rii şi Planului, Alexandre Gas­­hikanyi, director general la regia de electricitate şi ape (Rodigesco), Aloys Ndenzako, director la Departamentul Geo­logiei și Minelor, de alte per­soane oficiale. La plecare, pe aeroportul O­­topeni, ministrul burundez a fost salutat de ministrul Ge­orge Macovescu, de Nicolae Ghenea, adjunct al ministrului afacerilor externe, de alte per­soane oficiale, precum și de șefi ai unor misiuni diplomati­ce acreditați la București. ★ COMUNICAT COMUN La invitaţia ministrului afa­cerilor externe al Republicii So­cialiste România, George Maco­vescu, ministrul afacerilor ex­terne, al cooperării şi planului din Republica Burundi, Artemon Simbananiye, a făcut, in zilele de 22—24 aprilie 1974, o vizită oficială in România. Cu acest prilej, oaspetele a fost primit de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. In numele Excelenţei Sale, general-locotenent Michel Mi­­combero, preşedintele Republi­cii Burundi şi secretar general al partidului UPRONA, precum şi al guvernului burundez, mi­nistrul afacerilor externe, al cooperării şi planului al Repu­blicii Burundi a exprimat cele mai sincere mulţumiri preşe­dintelui Nicolae Ceauşescu, Par­tidului Comunist Român şi po­porului român, pentru primirea călduroasă şi prietenească, pentru ospitalitatea ce i-a fost rezervată în timpul vi­zitei. In acelaşi timp, ministrul burundez al afacerilor externe, al cooperării şi planului a re­afirmat convingerea că poporul român, sub conducerea P.C.R., va dobindi succese depline in opera de construcţie a societăţii socialiste. Ministrul burundez a avut con­vorbiri la Ministerul Afacerilor Externe cu omologul său român, George Macovescu. La convor­biri au participat, din partea burundeză , Felix Magenge, di­rectorul general al afacerilor politice şi administrative din Mi­nisterul Afacerilor Externe, Cooperării şi Planului ; Alexan­dre Gashikanyi, director general la Regia de electricitate şi ape (RODIGESCO) ; Aloys Ndenza­ko, director la Departamentul Geologiei şi Minelor, iar din partea română : Nicolae Ghe­­nea, adjunct al ministrului a­­facerilor externe ; Ioan Flores­­cu, adjunct al ministrului co­merţului exterior şi al cooperă­rii economice internaţionale ; Ion Bogdan, adjunct al minis­trului minelor, petrolului şi geo­logiei ; Marcel Dinu, director a.i, în Ministerul Afacerilor Ex­terne. De asemenea, oaspeţii au avut discuţii cu Ion Păţan, viceprim­­ministru, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, şi cu Bujor Al­­măşan, ministrul minelor, petro­lului şi geologiei. In timpul şederii sale în România, ministrul burundez al afacerilor externe, a­ cooperării şi planului şi persoanele care l-au însoţit au vizitat obiective e­­conomice şi sociale din Bucu­reşti. Convorbirile dintre miniştrii a­­facerilor externe ai celor două ţări, desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi cordialitate, au prilejuit efectuarea unui schimb de păreri cu privire la stadiul şi perspectivele dezvoltării relaţii­lor dintre cele două ţări, precum şi la unele aspecte de interes co­mun ale situaţiei internaţionale actuale. Cei doi miniştri de externe au exprimat hotărîrea guvernelor lor de a dezvolta relaţiile de prie­tenie şi colaborare dintre po­porul român şi poporul burun­dez, fiind convinşi că extinderea continuă a cooperării economice, culturale, tehnice şi ştiinţifice dintre Republica ■ Socialistă România şi Republica Burundi corespunde intereselor celor două popoare şi nobilei cauze a păcii şi colaborării internaţio­nale. în cursul discuţiilor, au fost trecute în revistă aspectele con­crete ale cooperării pe multiple planuri dintre cele două ţări şi au fost identificate noi posibili­tăţi de dezvoltare a acestei coo­perări in domeniile politic, eco­nomic, cultural şi tehnico-ştiinţi­­fic. In scopul creării condiţiilor necesare intensificării relaţiilor de prietenie dintre cele două po­poare, miniştrii de externe s-au informat reciproc despre hotă­­rîrea guvernelor lor de a deschi­de ambasade şi a acredita am­basadori cu reşedinţa la Bujum­bura şi Bucureşti. în acest spi­rit, cei doi miniştri de externe au semnat o convenţie consula­ră privind facilităţile pentru a­­cordarea vizelor. Cei doi miniştri de externe au examinat unele aspecte ale si­tuaţiei internaţionale actuale, a­­preciind că dinamica epocii con­temporane demonstrează conso­lidarea crescindă a voinţei po­poarelor pentru afirmarea inde­pendenţei şi suveranităţii naţio­nale, precum şi tendinţa de in­tensificare a cooperării dintre state. Ei au subliniat răspunderea care incumbă tuturor statelor, mici, mijlocii şi mari, pentru Instaurarea unui climat de secu­ritate şi de cooperare în lume şi pentru dezvoltarea relaţiilor prieteneşti intre toate ţările, in­diferent de mărimea şi sistemul lor politic, economic sau social, pe baza principiilor respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi a tuturor statelor, neamestecu­lui în treburile interne, avanta­jului reciproc, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Cei doi miniştri au relevat că Republica Socialistă România şi Republica Burundi, ca ţări în curs de dezvoltare, consideră că reducerea decalajelor dintre ţă­rile în curs de dezvoltare şi cele economic avansate reprezintă o problemă de importanţă majoră a cărei rezolvare corespunzătoa­re este de interes fundamental pentru întărirea păcii şi securi­tăţii internaţionale, pentru asi­gurarea progresului omenirii. Ei au exprimat convingerea că pentru combaterea subdezvoltă­rii economice sunt necesare e­­forturi susţinute din partea fie­cărei ţări de a pune în valoare — conform voinţei şi intereselor sale vitale , bogăţiile naturale şi resursele umane de care dis­pune, precum şi asigurarea spri­jinului material al ţărilor dez­voltate, realizarea unei largi cooperări internaţionale, înlătu­rarea ori­căror piedici şi discrimi­nări care grevează relaţiile eco­nomice interstatale şi afectează în special economia ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi miniştri au subliniat necesitatea respectării stricte a dreptului suveran al fiecărui stat de a dispune, în mod liber, de bogăţiile naţionale şi de toa­te celelalte resurse, conform in­tereselor sale, precum şi a drep­tului tuturor ţărilor de a avea acces nestingherit la cuceririle ştiinţei şi tehnologiei moderne, de a participa, în condiţii de egalitate, la examinarea şi re­glementarea problemelor econo­mice şi monetare internaţionale. Părţile au subliniat, de aseme­­nea, necesitatea creşterii rolu­lui O.N.U. în aplicarea progra­melor complexe prevăzute in cadrul strategiei internaţionale a celui de-al doilea Deceniu pentru dezvoltare, lărgirea şi di­versificarea programelor de coo­perare tehnică şi a altor progra­me de asistenţă tehnică, precum şi intensificarea sprijinului acor­dat tuturor ţărilor in curs de dezvoltare, indiferent de orin­­duirea lor socială sau zona geo­grafică din care fac parte. Cei doi miniştri au salutat cu căldură realizările dobîndite de popoarele Africii in dezvoltarea pot- economică şi social-politică, eforturile lor pentru apărarea şi consolidarea independenţei na­ţionale, împotriva imperialismu­lui, colonialismului şi neocolo­nialismului. Ei au subliniat con­tribuţia pozitivă a statelor afri­cane, care au păşit recent pe calea independenţei, la dezbate­rea problemelor fundamentale care confruntă astăzi comunita­tea internaţională. Ambele părţi au condamnat cu fermitate menţinerea sub do­minaţie colonială a unor teritorii de pe continentul african, politi­ca de discriminare rasială şi de apartheid, practicată de regimu­rile minoritare din Republica Sud-Africană şi Rhodesia. Ele au reafirmat solidaritatea mili­tantă a ţărilor lor şi hotărîrea de a acorda, în continuare, spri­jinul material, politic şi diplo­matic mişcărilor de eliberare din Angola, Mozambic, Namibia şi din alte teritorii aflate sub do­minaţia străină. Cei doi miniş­tri au salutat cu profundă satis­facţie proclamarea, ca stat in­dependent, a Guineei-Bissau, subliniind sprijinul dat şi depli­na solidaritate a popoarelor lor cu poporul din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde. Miniştrii de externe burundez şi român au apreciat pozitiv progresele realizate pînă in pre­zent de către Conferinţa gene­­ral-europeană pentru securitate şi cooperare, conferinţă menită să aşeze relaţiile dintre statele continentului pe baze noi, astfel incit să se asigure fiecărui stat posibilitatea de a-şi concentra eforturile spre dezvoltarea eco­­nomico-socială de sine stătă­toare, in concordanţă cu năzuin­ţele sale. Ei au subliniat că rea­lizarea securităţii şi consolidarea păcii în Europa vor contribui la promovarea colaborării şi la în­­tărirea securităţii in Întreaga lu­me. In legătură cu evoluţia situa­ţiei din sud-estul Asiei, cei doi miniştri de externe şi-au expri­mat speranţa că Acordurile pri­vind încetarea războiului şi res­tabilirea păcii realizate vor crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca popoare­le din Indochina să-şi poată con­sacra forţele dezvoltării lor eco­nomice şi sociale, să-şi poată so­luţiona problemele corespun­zător voinţei şi hotăririi lor, fără nici un amestec din afară. Referitor la situaţia din Ori­entul Apropiat, miniştrii au rea­firmat necesitatea continuării eforturilor pentru soluţionarea justă şi durabilă a conflictului, pe baza şi în spiritul rezoluţii­lor Consiliului de Securitate. Ambele părţi au apreciat ca imperios necesar să se adopte măsuri efective în vederea în­cetării cursei înarmărilor, înfăp­tuirii dezarmării generale, şi, in primul rind, a dezarmării nucle­are. Ele s-au pronunţat pentru înfăptuirea neintirziată a unor măsuri practice de dezangajare militară şi de dezarmare, de natură a promova cauza păcii, a securităţii şi destinderii inter­naţionale, pentru alocarea unei părţi a resurselor eliberate prin dezarmare in scopul progresu­lui economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Cei doi miniştri au subliniat importanţa pe care Republica Socialistă România şi Republi­ca Burundi o acordă creşterii rolului O.N.U. în rezolvarea pro­blemelor internaţionale, in in­teresul popoarelor, apărarea principiilor dreptului interna­ţional, crearea unui climat de securitate in lume. Ei au decla­rat că este in interesul profund al tuturor popoarelor ca O.N.U., celelalte organizaţii şi organis­me internaţionale, să acţioneze cu mai multă eficacitate pentru promovarea colaborării şi înţe­legerii intre naţiuni, împotriva oricăror acte de încălcare a dreptului internaţional, de imix­tiuni in treburile aitor popoare, pentru înlăturarea surselor de conflicte şi războaie din lume. Cele două părţi şi-au exprimat hotărîrea de a acţiona, unindu-şi eforturile cu cele ale altor sta­te, in vederea creşterii rolului O.N.U. in viaţa internaţională. Referindu-se la sesiunea ex­traordinară a Adunării Genera­le a O.N.U., consacrată proble­melor materiilor prime şi dez­voltării, cei doi miniştri au sub­liniat necesitatea ca toate statele să fie convinse de imperativul efectuării unor profunde trans­formări pe planul relaţiilor eco­nomice internaţionale, pentru a se permite, astfel, fiecărei ţări, să participe la jalonarea cursu­lui viitoarei ordini economice a lumii. Ei au exprimat convinge­rea că Organizaţia Naţiunilor Unite reprezintă forul adecvat pentru dezbaterea, căutarea şi găsirera de soluţii problemelor complexe privind materiile pri­me şi dezvoltarea, convocarea unei conferinţe generale a O.N.U. în acest scop, putind contribui la atingerea acestor o­­biective. In încheierea convorbirilor, miniştrii şi-au exprimat satis­facţia faţă de rezultatele schim­bului de păreri şi au reliefat contribuţia vizitei la dezvolta­rea legăturilor de prietenie şi cooperare dintre Republica So­cialistă România şi Republica Burundi. Ministrul afacerilor externe, al cooperării şi planului din Re­publica Burundi, Artemon Sim­bananiye, a invitat pe ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, George Ma­covescu, să facă o vizită oficială în Republica Burundi. Invitația a fost acceptată cu plăcere, ur­­mând ca data să fie stabilită ul­terior pe cale diplomatică.

Next