România Liberă, mai 1974 (Anul 32, nr. 9180-9206)

1974-05-01 / nr. 9180

Pagina a 2-a — 7 mai 1974 grupului de ziarişti finlandezi (Urmare din pag. 1) alianţelor militare pe conti­nentul european, fi care este pozitia României fată de ne­gocierile privind reducerile de trupe fi armamente in Europa Centrală ? RĂSPUNS : După cum se ştie, blocurile militare au apă­rut intr-o perioadă de încordare denumită generic „război rece“. Tratatul de la Varşovia s-a creat ca urmare a existenţei Pactului Nord-Atlantic , dar chiar de la început. în însuşi tratatul semnat acum aproape 20 de ani, s-a prevăzut că, în a­­numite condiţii, ţările partici­pante la acest tratat sunt gata să accepte desfiinţarea concomi­tentă atît a Pactului Nord-At­­lantic, cit şi a Tratatului de la Varşovia. Acest lucru s-a rea­firmat recent la consfătuirea ţărilor socialiste care a avut loc la Varşovia. Deci viitorul aces­tor pacte militare este acela al dispariţiei lor şi al creării unor relaţii noi, de egalitate şi res­pect, care să excludă blocurile militare. In ce priveşte tratativele care au loc la Viena in legătură cu reducerea trupelor şi arma­mentelor, România s-a­­ pronun­ţat şi se pronunţă în mod con­secvent pentru măsuri concrete de dezarmare. Considerăm că tratativele de la Viena, care se referă numai la Europa Centra­lă, trebuie considerate ca o parte a luptei generale pentru dezarmare in Europa şi în în­treaga lume. De aceea, susţi­nem realizarea unor măsuri concrete In Europa Centrală, care insă să nu afecteze in nici un fel securitatea şi interesele vreunui stat, nici ale celor par­ticipante la negocieri, dar nici ale celorlalte state europene. Apreciem că obţinerea unor rezultate pozitive la aceste tra­tative va crea condiţii pentru a se trece in continuare la aborda­rea altor probleme cu privire la dezarmarea in Europa. ÎNTREBARE : Care es­te poziţia României cu privire la posibilitatea convocării li­nei conferinţe mondiale a partidelor comuniste ? RĂSPUNS : Partidul Comu­nist Ropiân se pronunţă in mod constant pentru dezvoltarea re­laţiilor de colaborare cu toate partidele comuniste şi mun­citoreşti, pe baza deplinei egalităţi şi a respectării drep­tului fiecărui partid de a-şi elabora linia politică gene­rală. In acest context, sun­tem­ şi partizanii colaborării multilaterale, inclusiv ai unor intilniri şi consfătuiri care să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii. Desigur, apreciem că, atunci când împrejurările cer d­in realizarea unei conferin­ţe — fie europeană, fie mondi­ală —, trebuie să se pornească de la crearea condiţiilor care să asigure participarea tuturor par­tidelor ce doresc acest lucru, pe baza deplinei egalităţi , să se pornească de la necesitatea unor schimburi de păreri asupra pro­blemelor dezvoltării contempo­rane, a întăririi solidarităţii în lupta pentru progres social, îm­potriva politicii imperialiste, co­lonialiste, neocolonialiste, pen­tru pace şi colaborare între toa­te naţiunile lumii. Se înţelege că, în acest context, noi apre­ciem că orice conferinţă trebuie să excludă criticarea sau con­damnarea vreunui partid poli­tic, să ducă la dezvoltarea cola­borării intre participanţi şi să deschidă calea conlucrării şi cu alte forţe politice, socialiste, progresiste, cu forţele care se pronunţă pentru colaborare şi pace. ÎNTREBARE : România a fost prima ţară socialistă ca­re a obţinut preferinţe va­male generalizate din partea Comunităţii Economice Eu­ropene. Care este importan­ţa practică a acestui lucru pentru exportul românesc şi, in general, pentru economia României ? RĂSPUNS : Ca ţară socialistă în curs de­ dezvoltare, România a solicitat şi, după discuţii des­tul de îndelungate, a obţinut din partea Pieţei comune preferin­ţele vamale generalizate, deşi nu practică nu sunt chiar pe deplin generalizate. Aceasta se materia­lizează prin ridicarea unor re­stricţii la o serie de produse, eliminarea unor tarife vamale şi suprataxe, creind astfel posibi­litatea pentru lărgirea relaţiilor economice ale României cu ţă­rile Pieţei comune, în condiţii de deplină egalitate intre pro­dusele româneşti şi cele care se desfac în aceste ţări de alte state. Fără nici o îndoială, exi­stenţa unor condiţii favorabile exportului românesc în aceste ţări spre o influenţă pozitivă a­­supra lărgirii relaţiilor econo­mice dintre ţările Pieţei comu­ne şi România, asupra creării unor posibilităţi mai mari pen­tru importuri din aceste ţări. Avind în vedere rolul tot mai important al colaborării inter­naţionale, al schimburilor eco­nomice, realizarea acestei extin­deri a relaţiilor economice nu poate decit să exercite o influ­enţă pozitivă asupra dezvoltării economiei româneşti, ca şi asu­pra economiei ţărilor cu care România realizează această co­laborare. Totodată, prin aceasta, să contribuie la crearea unui climat mai bun de colaborare in Europa, la promovarea unei politici de pace. ÎNTREBARE : România se găseşte printre ţările mai pu­ţin dezvoltate din punct de vedere economic, in cadrul statelor membre ale C.A.E.R. Programul complex cuprinde o serie de acţiuni menite să reducă acest decalaj, tinzind spre o egalizare. Ce măsuri practice au fost luate de Ro­mânia în acest domeniu ? RĂSPUNS : Am menţionat deja că România este o ţară socialistă în curs de dezvoltare din punct de vedere economic. Această situaţie este determina­tă de faptul că am pornit de la un stadiu în care industria era destul de slab dezvoltată, ea da altfel, Întreaga activitate e­­conomică. Trebuie să spun că, In anii construcţiei socialiste, am rea­lizat progrese însemnate in lichidarea stării de înapoiere. Mai avem, totuşi, mult de făcut în această privinţă şi de aceea programul elaborat de Congre­sul al X-lea al Partidului Co­munist Român prevede continu­area eforturilor pentru apropie­rea României de ţările dezvol­tate din punct de vedere econo­mic, în general, iar în ce pri­veşte ţările socialiste pentru a ajunge la o anumită egalizare a nivelului de dezvoltare econo­mică. Pentru realizarea acestor obi­ective, am pus pe primul plan intensificarea industrializării ţă­rii, dezvoltarea pe baze moder­ne a agriculturii, a învăţămîn­­tului, ştiinţei, care împreună constituie factorii determinanţi ai progresului economic-social. Alocăm in acest sens, în mod constant 32—33 la sută din ve­nitul naţional în scopul dezvol­tării. Totodată, ne preocupăm de realizarea unei largi colabo­rări internaţionale, atît cu ţări­le socialiste, cit şi cu ţările in curs de dezvoltare, cu toate ţă­rile, inclusiv cu ţările capita­liste dezvoltate, considerînd că­­participarea la diviziunea inter­naţională a muncii este o nece­sitate a progresului rapid din punct de vedere economic-so­cial. ÎNTREBARE : România se numără pintre statele cu cel mai ridicat ritm de creştere economică din lume. Ţara dumneavoastră şi-a propus realizarea actualului plan cincinal intr-o perioadă mai scurtă. In ce constă secretul acestor succese ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, Ro­mânia a realizat un ritm de creştere industrială foarte inait. Acesta este determinat, in pri­mul rînd, de nivelul general de dezvoltare al economiei româ­neşti, dar — aşa cum am men­ţionat deja — şi de eforturile pe care poporul român le face prin alocarea a 32—33 la sută din venitul naţional în scopul dez­voltării. Realizarea actualului plan cincinal într-o perioadă mai scurtă decit cea prevăzută iniţial a devenit posibilă dato­rită unei mai bune folosiri a capacităţilor de producţie, intro­ducerii mai rapide a tehnicii şi tehnologiilor moderne în Între­prinderile existente şi creşterii nivelului de cunoştinţe al mun­citorilor şi specialiştilor. Deci nu este aci vorba de vreun se­cret, ci de o activitate intensă a poporului, in primul rind a cla­sei muncitoare, a cadrelor teh­nice din economie, de folosirea mai judicioasă a mijloacelor materiale şi umane de care dis­pune societatea noastră socia­listă. ÎNTREBARE : Ce posibili­tăţi întrevedeţi, domnule preşedinte, pentru dezvolta­rea in viitor a relaţiilor e­­conomice şi culturale dintre România şi Finlanda ! RĂSPUNS : Ţinind seama de dezvoltarea economiei roma­neşti, cit şi a celei finlandeze, apreciez că sunt posibilităţi mari pentru ca, intr-un viitor apropiat, relaţiile economice dintre România şi Finlanda să cunoască o creştere mult mai accentuată. Desigur, această presupune atît din partea Între­prinderilor româneşti, cit şi a celor finlandeze, din partea ce­lor două guverne, o preocupa­re mai susţinută decit pînă în prezent, ca şi abordarea unor forme noi de colaborare, mă re­fer la cooperarea in producţie, inclusiv cooperarea pe terţe pieţe. De altfel, după cite cu­nosc, în cadrul convorbirilor dintre primii miniştri român şi finlandez aceste probleme au fost dezbătute în mod corespun­zător şi sper că vom avea şi rezultate pozitive in viitor. Există, de asemenea, posibili­tăţi de a extinde colaborarea şi in domeniul ştiinţei, culturii, in general, în toate domeniile de activitate, ceea ce corespunde atît intereselor popoarelor noas­tre, cit şi necesităţii colaborării intre toate popoarele din Europa. în încheiere, v-aş ruga să transmiteţi poporului prieten finlandez, prin intermediul zia­relor dumneavoastră, urările mele de prosperitate şi bună­stare. Întrecerea în cifre Şl PERFORMANŢE (Urmare din pag. 1)­lomiţa şi Dolj) şi al bumbacu­­lui( în Teleorman), ceea ce în­seamnă, avînd în vedere ordi­nea însămînţării culturilor, un nou pas spre finalul campani­ei. Dar, pentru ca această campanie să se încheie în cel mai scurt timp este nevoie ca în aceste zile întreaga ţărăni­me cooperatistă, toţi lucrătorii din unităţile de stat, mecaniza­torii şi specialiştii, toate for­ţele mecanice să lucreze efec­tiv pe cîmp. Numai în acest fel recolta anului 1974 va fi mai bogată, numai aşa vor pu­tea fi satisfăcute nevoile me­reu crescînde ale ţării. O nouă amenajare hidroenergetică CLUJ (coresp. R. I. — Al. Kiss) Odată cu primele zile ale lunii mai, pregătirile pen­tru atacarea lucrărilor de la amenajarea hidroenergetică Drăgan-Iad, situată în zona ce delimitează judeţele Cluj şi Bihor, intră în faza finală. Potrivit proiectului, aici va fi înălţată o nouă hidrocentrală cu o capacitate finală de 140 MW, ce va fi pusă în funcţiune de o cădere liberă de apă, avînd o înălţime de circa 500 m. Paralel, va fi amenajat un lac de acumu­lare cu o capacitate de 100 milioane m. c., care va fi ali­mentat de apele provenite din cele trei văi din împreju­rimi, respectiv Săcueu, Dră­­gan şi Iad. Cele două obiec­tive (centrala şi lacul de acu­mulare) vor fi unite printr-un tunel a cărui lungime va fi de circa 7 kilometri. „Călăraşi“ - un nou cargou al flotei noastre maritime Colectivele Şantierului na­val Galaţi au livrat flotei maritime cargoul „Călăraşi“ de 4 500 tdw. In acest şantier vor mai fi construite doar trei nave de această capaci­tate, unitatea reprofilîndu-se pe fabricarea navelor de tonaj sporit. Realizarea navelor de 4 500 tdw a fost preluată de Şantierul naval din Brăila, dotat, în cadrul programului actual de dezvoltare, cu o cală modernă şi cu transbor­­dor pentru lansare şi ridi­care. Indeplinirea planului de împăduriri pe primul semestru I Inspectoratul general de stat al silviculturii rapor­tează îndeplinirea integrală a sarcinilor de împăduriri pe semestrul întîi al anului, rea­­lizîndu-se peste 58 000 hec­tare plantaţii şi semănături directe in fondul forestier. Silvicultorii continuă lucră­rile de împăduriri în zona montană superioară şi sînt hotărîţi să depăşească planul de împăduriri stabilit pentru campania de primăvară cu circa 6 000 de hectare. Primii locuitori ai celui mai mare cartier piteştean PITEŞTI (coresp. R. I. D. Bujdoiu). Cartierul Găvana din Piteşti va fi de fapt, în fi­nal, un orăşel cu 15 000 apar­tamente, şcoli, creşa, unităţi comerciale, dotări edilitare etc. Construcţia acestui car­tier — cel mai mare din Pi­teşti — a fost încredinţat Trustului de Construcţii Ar­geş, care a reuşit să execute, înainte de termenul planifi­cat, 140 de apartamente. Azi vor primi cheile primii locui­tori ai noului cartier. Pînă la sfîrşitul anului, aici se vor mai da în folosinţă încă 1 000 apartamente, o creşă cu 100 locuri şi o grădiniţă cu 240 locuri, pentru familiile mun­citorilor de pe platforma in­dustrială din nordul munici­piului. Instal­iie originală pentru fabricarea răşinii sintetice BACAU (coresp. R.I. C. Azol­­ţii). La Combinatul de celu­loză şi hîrtie „Letea" din Ba­cău a intrat în funcţiune o instalaţie pentru fabricarea răşinii sintetice P.P.E. (po­­liamid-epiclorhidrină), prima de acest gen din ţară. Reali­zată, pe baza unei tehnologii elaborată în colaborare cu catedra de celuloză şi hîrtie a Institutului Politehnic din Iaşi, noua instalaţie este pre­văzută cu un înalt grad de tehnicitate. Răşina sintetică obţinută este utilizată la fa­bricarea unor sorturi de hîr­tie cu caracteristici superi­oare, înlocuind cu succes pro­dusele similare aduse din im­port. MAI Paul Anghel Această luni solari, cea mai plină de nădejde luminoasă din an, mă întoarce cu gindul la faţa ei nevăzută, sub care s-a scris istoria noastră muncito­rească mai veche. Era vremea cînd, in preajmă de 1 Mai, uzinele şi fabricile clocoteau. Clocoteau secret, ca recipienţii chimiei de azi, se frămintau invizibil ca maşină­riile electronice cu circuite mute, îşi concentrau ameninţător e­­nergia, care căpăta culoarea sumbri, rece, pietrificată a ma­şinilor de oţel ce ascund mişcă­rile grozave ale presiunilor de abur şi foc. „Ce se petrece la Malaxa, dar la Griviţa, dar la Gagel ?“... Erau întrebări la care nu se putea răspunde. Nu răs­pundeau nici presa oficială, nici radioul, nici comunicatele ministeriale, nici poeţii zilei. Sfirşitul de april însemna cea mai densă şi mută concentrare de energie socială, de energie a protestului, urmată de explozia roşie a zilei de 1 Mai. Roşul steagului, roşul singelui, un roşu incendiar. ...Am fost, in urmă cu ani, la o sărbătoare de armindeni ce se desfăşura lingă Petrila. Mi­nerii s-au adunat, conform tra­diţiei, sub un copac bătrin, cu nevestele şi copiii lor, intr-un loc nu prea depărtat de cunos­cuta aşezare. Era un mai liber, un prim mai liber, dar chipurile oamenilor păreau sumbre. Vete­ranii trăgeau cu coada ochiului spre oraş, de parcă ar fi putut să se ivească, in orice clipă „sticleţii şi jandarmii“. Tinerii, mai inocenţi, cintau şi jucau ca in orice duminică, dar cu un fior special, cu sentimentul ne­mărturisit că participă la o veche sărbătoare interzisă. — Cum era ! Mai odată ? l-am întrebat pe Feri­baci, un vechi și bun prieten. — Păi, cum să fie, ne aștep­tam la orice. Nici azi nu mă pot vindeca de teama asta, de așteptarea asta... Mi-a rămas în minte acest „mă aşteptam la orice“ care reprezintă blestemul unei socie­tăţi nedrepte, blestemul oricărei societăţi nedrepte. Mi-am spus, ascultîndu-l pe bătrinul miner, că lumea nouă, lumea care în­cepea atunci, în acel mai 1945, are datoria să vindece omenirea de spaima surprizelor blestema­te, de insecuritatea publică şi socială, de nedreptatea reparti­ţiei haotice şi crude, de agonia de a trăi de azi pe miine, de groaza clipei viitoare. Creaţia socială, mi-am spus, este para­lizată când omul — ca individ şi ca ins social — n-are senti­mentul securităţii gestului său creator, cînd societatea nu-l a­­pără de blestemul şi monstruo­zitatea surprizelor de tot felul — surpriza şomajului, surpriza arbitrariului, surpriza permanen­tă a inechităţii. Intr-un alt mai, eram foarte tînăr, se pregătea Frontul Unic Muncitoresc, fapt istoric de care am aflat cu mult mai tîrziu şi pe care l-am sărbătorit in acest an. Reţin un sentiment, senti­mentul de pregătire secretă, de concentrare mută, de combustie invizibilă şi ameninţătoare, de forţă uriaşă care stă gata-gata să se exprime, în chip hotărî­­tor şi decisiv. In citeva mari momente, in preajma zilei de 1 Mai, clasa noastră muncitoare s-a exprimat hotărîtor şi deci­siv. Poate de aceea nu pot să disociez această zi de roşul in­cendiar al drapelului muncito­resc. Cum se exprimă in acest an? Muncitorii noştri, prin propria lor voinţă, au transformat o filă roşie de calendar, într-o filă obişnuită, una dintre multele şi eroicele noastre zile de lucru. 1 Mai zi de lucru. 1 Mai in haine de lucru. Un întîi mai care îşi conservă, toc­mai prin aceasta, caracterul său decisiv. VIAU DEDICATA MUNCII Petre Salcudeanu Un nou Arminden floral, înscris in cele treizeci de pri­măveri ale drumului deveni­rii noastre socialiste. Sărbă­toare­a celor ce muncesc, ex­primată prin muncă şi dăru­ire, prin noi adausuri de fru­museţi menite să-l divulge pe acest pămint strămoşesc materialitatea împlinirii. In anul acesta, cel mai impor­tam in îndeplinirea înainte de termen a unui mare dezi­derat naţional al conştiinţe­lor, sărbătorirea acestui Întîi de Mai pe frontul desfăşurat al construcţiei în toate do­meniile de activitate, capătă o semnificaţie aparte, mai presus de termenul de săr­bătoare in sine. Căci ne nu­mărăm victoriile în mers, sub scrutătorul orologiu al tim­pului şi tot în plin marş al paşnicelor înfăptuiri scrije­lăm pe frontispiciul dorinţe­lor noile jaloane ale viito­rului. Treizeci de sărbători a­­dunate în bilanţ ne dau sentimentul răspunderii şi te­meiul mîndriei unei istorii socialiste implicată în marea istorie a ţării, ale cărei vise şi-au găsit deplină dezlegare in aceşti ani ai noştri. Suntem­ legaţi de muncă prin datorii­le asumate faţă de întreaga moştenire de dinainte şi mai ales faţă de multele cerinţe ale prezentului din care fa­cem parte şi a viitorului pe care-l dorim tot mai frumos, pe măsura pasiunii topite în valorile lui. Treizeci de primăveri adu­nate la un loc în buchetul a­­cestui arminden jubiliar ne dau dreptul şi certitudinea judecăţii timpului trecut şi reprezentarea lui în forma concretă a lucrurilor. Am con­struit imens In jurul nostru şi Iu noi In aceşti ani, am transformat geografia mate­rială şi spirituală a patriei, am intrat prin munca între­gului popor in circuitul re­cunoaşterii unanime, luptăm ca munca paşnică să fie in tot mai mare măsură un prin­cipiu de convieţuire intre state şi naţiuni. Treizeci de primăveri neobosite şi-au adunat realizările in balanţa istoriei şi, privindu-le, avem tot dreptul să stăm cu frun­tea sus. Nu cuvinte de cir­cumstanţă şi nici vorbe agre­mentate prilejurilor solemne ne fac să ne punem umăr la umăr intr-o solidaritate a înfăptuirilor trecute în acest calendar al nostru, ci forţa reală a unei economii cimen­tată nu numai din fier şi be­ton, ci şi din sudoare, liant vărsat zilnic de meşterii Ma­naie ai acestui popor harnic şi viteaz. Noi cei de o vîrstă con­ştientă cu aceste trei decenii în care trăim, ne sărbătorim totodată amintirile, nostalgii­le şi romanticul început şi ducem cu noi mai departe cu dorul simplu de totdeauna primăverile albite sub tîmple şi voinţa unei tinereţi fără bătrineţe aşa cum au făcut-o cei de dinaintea noastră. Sun­tem­ moştenitorii unor tradiţii da dreptate şi libertate so­cială, am înmagazinat nu noi. In sute de ani da furtuni ne­dorit­a, dorinţa de trai paşnic şi de viaţă dedicată muncii şi trudim şi ne manifestăm ca atare convinşi fiind ei marele adevăr al trecerii şi răminerii In timp stă In sen­sul deschis al acestor atri­bute de calitate din care noi, cei de pe aceste meleaguri, ne-am făcut fel de a trăi, respectat azi de cele mai multe naţiuni ale lumii. SPORT • SPORT • SPORT ______________________ _____ • IERI a-a disputat In Capi­tală Intilnirea amicală de fot­bal dintre selecţionatele de ju­niori ale R.D. Germane şi Ro­mâniei. Partida s-a încheiat cu scorul de 1—0 (1—0) in favoarea oaspeţilor, prin golul înscris de Mischinger. • ANALIZIND atitudinea nesportivă a jucătorului Dumi­tru (Steaua), care, in meciul de duminică, l-a accidentat grav pe braşoveanul Gyorfi, Comisia de disciplină a federaţiei a decis, ieri, suspendarea jucătorului bucureştean pe timp de trei e­­tape. • C.U.A. intenţionează să-şi depună candidatura pentru or­ganizarea, in anul 1986, a tur­neului final al campionatului mondial de fotbal. Această in­tenţie a fost dată publicităţii de către Clive Troye, directorul executiv al ligii nord-americane de fotbal. Ea va fi înaintată, oficial, la viitorul congres F.I.F.A. care va avea loc în luna iunie a.c. la Frankfurt.­­ TURNEUL internaţional fe­minin de baschet de la Buda­pesta a continuat cu meciurile etapei a patra. Reprezentativa Ungariei a învins cu scorul de 68—60 formaţia Italiei. Alte re­zultate : Bulgaria — R. F. Ger­mania 74—56; Selecţionata Spar­takus — Selecţionata secundă a României 77—70. In clasament conduce neînvinsă echipa Unga­riei cu 8 puncte, urmată de Ita­lia — 7 puncte, Bulgaria — 6 puncte, România (R) — 5 punc­te, Selecţionata Spartakus — 5 puncte, R. F. Germania — 6 puncte. • PROBA DE TALERE arun­cate din şanţ din cadrul con­cursului internaţional de tir de la Moscova a fost ciştigată de Burhardt Hoppe (R. D. Germa­nă) cu 194 din 200 posibile, ur­mat de Robert Pereira (Fran­ţa) 191 puncte. O comportare bună a avut tînărul ţintaş ro­mân Andrei Marinescu, situat pe locul 3, cu 189 puncte. Re­zultatele au fost influenţate de un vint puternic. La skeet, pe primul loc s-a clasat Tăriei Ignety (U.R.S.S.) cu 196 puncte, urmat de Sokolov (U.R.S.S.) — 194 puncte. • MARELE MAESTRU SO­VIETIC Viktor Korcinoi este primul finalist al turneului can­didaţilor la titlul mondial de şah. In semifinala pe care o disputa cu Tigran Petrosian, la Odesa, Korcinoi conducea cu scorul de 3—1. Meciul nu poate fi însă continuat din cauza îm­bolnăvirii fostului campion mon­dial Tigran Petrosian. In a­­ceste condiţii, victoria a fost atribuită lui V. Korcinoi, care îl va întîlni în finală pe cîşti­­gătorul meciului dintre Anatoli Karpov şi Boris Spasski. In a­­ceastă intilnire, ce se desfăşoară la Leningrad, scorul este de 2—1 (şi 4 remize) în favoarea lui Karpov. • DISPUTAT ieri, în Capita­lă meciul internaţional de rugbi dintre echipa Sportul Studen­ţesc şi formaţia italiană Gaspa­­rello Mobili Casale s-a termi­nat cu scorul de 21—9 (14—9) in favoarea rugbiştilor români. Ziua Munţii- Ziua Omului Radu Popescu Astăzi e 1 Mai, — şi cine, mă întreb, mai poate găsi un cuvint, cit de cit nou, cit de cit netocit, pentru a exprima o emoţie me­reu nouă, mereu proaspătă, me­reu născută, parcă, odată cu re­venirea anuală a acestei zile ! Cind iei condeiul in mină pentru a încerca să spui ceva despre frumuseţea, inţelesurile şi nu­, seninătatea lui 1 Mai, iţi dai­ seama că — de orice limbă am fi, de orice rasă, de orice civi­lizaţie şi din oricare parte a lumii — avem cuvinte mai pu­ţine decit avem simţiri, şi că toate aceste cuvinte sunt mai slabe decit puterile de simţămint ale sufletului omenesc. Şi a­­ceasta e o mare bucurie, una dintre acele adinei şi rare bucu­rii, pe care tot atit de rare mo­mente, tot atît de rare zile, ale vieţii, ale calendarului, ale istoriei, le pot aprinde în noi... Astăzi e 1 Mai — pe numele său propriu, pe numele său de naştere şi de certificat istoric, Ziua Muncii ! Prin aceasta, Zi a Omului, cum nici o alta nu poate fi. Căci nimic nu este mai omenesc decit munca, ni­mic nu este mai al omului de­cit a munci. Prin muncă, omul şi-a dat definiţia umană, prin muncă şi-a creat un destin in neîncetată mişcare,­­un destin al evoluţiei şi al înălţării ne­încetate, destin datorită căruia toate celelalte vieţuitoare şi na­tura întreagă au rămas la pi­cioarele lui, aşteptind supuse gestul mîinii sale modelatoare, al miinii sale muncitoare. Prin muncă, omul şi-a creat şi un destin istoric, in desfăşurarea căruia a trebuit să se ivească faptul fundamental al despărţi­rii şi al induşmănirii umanită­ţii, pe urma prădării, a furtului şi însuşirii muncii unora de către alţii, pe urma exploată­rii omului de către om. Mun­ca liberă şi dreptul fiecăruia de a se folosi şi bucura de fructul muncii sale, au devenit, astfel, idealul cel mai arzător al umanităţii, au devenit do­meniul in care conştiinţa aces­teia a trebuit să facă cel mai greu, dar şi cel mai fecund, efort asupra sa însăşi, şi asupra Istoriei : efortul eliberării mun­cii, din atltea lanţuri, din ati­­tea juguri — din orice lanţ, din orice jug.­­ Multe popoare, cu foarte mulţi oameni, au izbutit si realizeze acest ideal al eliberă­rii muncii, şi deci al adevăra­tei libertăţi a omului, datorită gindirii marxist-leniniste, da­torită luptei şi conştiinţei co­muniştilor. Poporul nostru se numără printre acestea, şi el crestează astăzi, in grinda bă ■ trină şi puternică a istoriei pa­triei, cea de a douăzecişinoua zi de 1 Mai al muncii eliberate de jugul exploatării de clasă, peste citeva luni, vom sărbă­tori a treizecea aniversare a eliberării patriei, începutul erei de libertate a muncii, de in­­stăpinire a poporului pe toate roadele muncii sale. Bilanţul muncii libere a poporului nos­tru in patria sa liberă, e gran­dios, e dincolo de ceea ce au putut întrezări cele mai visă­toare spirite, cele mai îndrăz­neţe şi mai optimiste minţi. Trei decenii cu un bilanţ ca de trei veacuri! Poporul nostru a cunoscut, deci, şi lunga vreme a muncii înlănţuite, a muncii exploatate — şi n-a uitat-o, cunoaşte şi vremea muncii libere, şi ştie s-o folosească din plin, şi ştie s-o preţuiască după cum se cuvine. El arată aceasta şi in­tre hotarele patriei, muncind cu un elan mereu sporit, cu rezultate mereu îmbogăţite, şi o arată şi pe plan mondial, prin­­tr-o prezenţă şi printr-o acţiu­ne care sunt numai ale libertă­ţii şi ale colaborării. De Ziua Muncii, de Ziua Internaţională a celor ce muncesc, spiritul şi acţiunea poporului nostru vor­besc pentru toate înţelesurile acestei zile... ...Astăzi e 1 Mai — şi mă gă­sesc la locul meu de muncă, şi toţi ne găsim la locul nostru de muncă, poporul nostru mun­ceşte astăzi cu toate braţele sale. Şi cu mai mult elan, şi cu mai bun rezultat, parcă, de­cit in orice altă zi. E firesc, desigur, nimic nu ne pare mai firesc : dacă munca e o sărbă­toare, sărbătoarea e muncă, nu poate fi altceva. Dar acesta e semnul cel mai frumos al încă unui pas de conştiinţă. Şi iată mă întrebam : ce Cu­vint, ar mai putea spune ceva nespus încă, despre 1 Mai ! Cu­­vintul acesta l-au găsit munci­torii, l-a găsit poporul: să muncim de 1 Mai! Şi cuvintul acesta e ca un cintec, e un cîn­­tec, căci 1 Mai e o zi care tre-­ buie, care merită să fie intim­­pinati cu cintece, petrecută cu cintece. Dar este mai mult de­cit un cintec de Ziua Muncii, un cintec despre muncă, închi­nat muncii. Este însăși Munca noastră, care cintă !... Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Festival literar-artistic „Ciitare României socialiste" la Constanţa Sub egida Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste se va desfăşura în ziua de 2 mai orele 17:00 in Sala Tea­trului de dramă şi comedie din Constanţa Festivalul literar-ar­tistic „Ciitare României socia­liste", îşi vor da concursul poeţii Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Adrian Păunescu, Vlaicu Birna, Dan Deşliu, Traian Iancu, precum şi artista poporu­lui Zenaida Pally, acompaniată la pian de Dan Grigore. România liberă•• AGENDA ZILEI • AGENDA ZILEI La invitaţi* C.C. *­ P.C.R., marţi, a sosit in ţara noastră delegaţia comună a partidelor Uniunea Naţională Africană din Tanzania şi Afro-Shirazi din Zanzibar, alcătuită din J. Mbuiu, secretar regional sd TANU, regiunea Undi, Y. H. Nabalang*anya, secretar de dis­trict, regiunea Kigomo, V. B. Bakari, membru al Comitetu­lui Executiv al Partidului A­­fro-Shirazi — Zanzibar, d-na Mariam Khamis, preşedinta or­ganizaţiei de femei din distric­tul Pemba. Delegaţia va efectua un schimb de experienţă in dome­niul activităţii organelor jude­ţene şi municipale de partid şi de stat. Delegaţia tanzaniană a fost intimpinată la aeroport de to­varăşii Constantin Drăgan, membru *1 Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar *1 Comitetului Jude­ţean Ilfov al P.C.R., Nicolae Gum­ă şi Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ Marţi seara, s-a Înapoiat de la Havana delegaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de tovarăşul Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, care , la invitaţia Comitetelor de Apărare a Revoluţiei din Cuba — a făcut o vizită pentru schimb de experienţă in această ţară. Pe aeroportul Otopeni, dele­gaţia a fost salutată de tovară­şii Mihai Drăgănescu, vicepre­şedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., şi Marin Enache, membru al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, de acti­vişti ai F.U.S. Au fost de faţă membri ai ambasadei Republicii Cuba la Bucureşti. 41 Cu prilejul Zilei naţionale a Olandei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, P.V. Putman- Cramer a oferit marţi o recepţie in saloanele ambasadei. Vicepremierul pentru pro­bleme economice în guvernul sirian, Mohamed Haydar, şi Mustafa Al Halal, ministru de stat pentru problemele plani­ficării, au făcut, marţi, o vizi­tă în judeţul Prahova, în drum spre municipiul Plo­ieşti, o scurtă oprire la între­prinderea de prospecţiuni geo­logice şi geofizice pentru hi­drocarburi a prilejuit oaspeţi­lor prezentarea specificului u­­nităţii şi a activităţii desfăşu­rate de specialiştii de aici. Vicepremierul sirian a vizitat apoi Întreprinderea de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti, Combinatul Petrochimic Brazi, una din sondele de mare adîn­­cime de la schela Băicoi şi fer­ma de taurine Băicoi, din ca­drul I.A.S. Movila Vulpii. LISTA OFICIALA • obligaţiunilor CEC («fit« cîştigătoar« la trager«a la sorfi, lunară din 30 aprilie 1774 Cîştigurile revin întregi, obligaţiu­nilor de 200 lei în valoarea cîştigu­­rilor este cuprinsa si valoarea nomi­nala a obligaţiunilor cîstigatoare Plata cîştîgurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. MEMENTO AIDA, Opera Româna (16 48 20), ora 19 ; SIMFONIA PATETICA i Tea­trul National Bucureşti, sala mare (14 7171, ora 19,30 şi DULCEA PA­­SARE A TINEREŢII i ora 19,30 la sala mică ! MĂTUŞA MEA, FAUSTINA Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30 ! CHIRMIA i Teatrul „lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schi­tu Magureanu (14 60 60), ora 19,30; HOTELUL ASTENICILOR : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 ; VIATA E CA UN VAGON ? : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; COPACII MOR IN PICIOA­­RE: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30 ; PARDON... SCUZATI... BON­­SOAR ! : Teatrul „C. Tanase“ sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 si VINO SA NE VEZI DISEARA , ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48) ; O FATA IM­POSIBILA : Teatrul „Ion Vasilescu (12 27 45), ora 19,30; INTUNIRE LA CIRC : Circul „Bucuresti" (11 01 20), ora 19,30. — IMA'IHnlJl! PROGRAMUL 1 9,00 Teleşcoală ; 10,00 Curs de lim­ba engleză. Lecţia 87 (reluare) ; 10,30 Curs de limbă rusă. Lecţia 88 (reluare) ; 11,00 — Vîrstele peliculei — magazin de cultură cinematogra­fică ; 12,00 Gala maeştrilor ; în ju­rul orei 16,30 transmisiune directă a spectacolului cultural-sportiv consa­crat sărbătoririi zilei de 1 Mai. 17,50 Muzică populară ; 18,05 Magazin sportiv ; 18,35 Tragerea Pronoex­­pres ; 18,55 Film serial pentru copiii „George” ; 19,20 1001 de seri : Po­vestea lui Rumcats ; 19,30 Telejurnal­­ 1 Mai 1974 — mesaj de muncă și. So­lidaritat­e ; 20,15­­ Mai muncitoresc — spectacol muzical-literar ; 21,25 Dans şi muzică de pretutindeni ; Cîn­­tece şi dansuri populare din Argen­tina, Cehoslovacia, China, Columbia, Egipt, Guineea/ India, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria şi Uniu­nea Sovietică ; 21,45 „Flori de mai" — melodii îndrăgite — locuri pito­reşti ! 22,15 24 de ore. PROGRAMUL 2 20: Pagini de umor ; 20,35: Prin muzee şi expoziţii; 21,25 : Telex; 21,30 : Selecţiuni din emisiunile de divertisment. CINEMATOGRAFE FRAŢII JDERI) Patria (11 86 25), orele 9 — 12 — 15 — 18 21­­ București (15 61 54), orele 8,30 - 11,15 - 14,15 17,15 — 20,15 ) Favorit (31 06 15), orei* 9,30 - 12,30 — 16 - 19. LUMINILE ORAȘULUI : Scala (11 03 72), orei* 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,45 - 21. VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Festi­­val (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. MARELE MAESTRU: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30. HOȚUL DE PIERSICI­­ Central (14 12 24), orele 9,15 - 14,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30. SALUT SI ADIO: Doina (16 35 38), orele 12,30 - 15 - 17,15 - 19,45 — Program de desene animate , orele 9,45— 11,15. OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE ! Casa filmului (13 92 72), orele 15 — 17,30 — 20; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71.01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30. PORȚILE ALBASTRE ALE ORAȘULUI : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 - 20,45 ; Aria (21 31 86), orele 15,30 - 17,45 - 20. TREI SCRISORI SECRETE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 CE DRUM SA ALEGI : Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30- 16 - 18,15 - 20,30. UN COMISAR ACUZA , Bucegi (17 05 47), orele 15,45 - 18 - 20,15 ; Cotroceni (49 48 48), orele 13,45 — 16 - 18,15 - 20,30 , Volga (119126), orele 9 - 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15, RIO LOBO­­ Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 _ 15,45 - 18 — 20,15 , Flacăra (21 35 40), orele 9 — 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18,15 — 20,30. SECRETUL IUI BUDHA , Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 - 20,15. MARELE PREMIU­­ Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 19. PACALA : Ferentari (80 49 85), orele 11 - 15,30 - 19 . Popular (35 15 17), orele 11,30 - 16 - 19. CIDUL 1 Buzesti (50 43 58), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 . Floreasca (33 29 71), orele 10 - 15,30 — 19. ŢARUL IVAN ÎȘI SCHIMBA PROFE­SIA I Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. LE MANSI Giulesti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20,15. Moşilor (12 52 93), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30. CĂLĂREȚUL IOARA CAP­­ Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 — 20,15. SAMBIZANGA , Unirea (171011), orele 15,45 - 18 - 20,15. NUNTA DE PIATRA­­ Viitorul (11 48 03), orele 20,15. OMUL DIN LA MANCHA ! Viitorul, orele­ 15,30 - 18. FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ , Munca (21 50 97), orele 16 — 18—20; Progresul (239410), I — 18 — 20,15, orele 15,30 Cinemateca (13 49 04), PATRU BĂRBAŢI Sl UN JURAMÎNT i sala Union orele 14,30 — 16,30 ; VALURILE NARII ) ora 18,45 , SANTAJ­­ 20,45. BAROMETRU Starea vremii (în paranteze tempe­ratura aerului ieri la ora 14 fi fe­nomenul meteorologic): ROMANIA București (22 — variabil, vînt), Con­stanta (12 — noros), Sulina (11 — noros), Galati (18 — variabil), Pia­tra Neamt (19 — noros), Iași (20 — variabil, vînt), Suceava (19 — varia­bil), Cluj (20 — variabil), Satu Mare (21 — variabil), Oradea (23 — varia­­bil), Arad (23 — variabil), Timişoara (24 — variabil), Semenic (9 — vara­­bil, vînt), Sibiu (20 — variabil, vînt), Braşov (20 — variabil, vînt), Predeal (13 — variabil), Sinaia (6 — varia­bil), Craiova (19 — variabil, vînt). EUROPA Sofia (17 — variabil), Belgrad (19 — variabil), Budapesta (20 — acope­rit), Moscova (16 — averse), Varşovia Í20 — variabil), Praga (17 — variabil), lerlin (18 — ploaie), Atena (22 — variabil). Roma (12 — ploaie), Paris (12 — variabil). Londra (15 — varia­bil), Copenhaga (15 — varicbil), Stockholm (15 — noros), Viena (20 — noros). Madrid (6 — variabil). CE SE PREVEDE PENTRU ASTĂZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­­rologul de serviciu Tamara Limbă­­șeanu, ne comunică : CARACTERUL VREMII : corul se a­­coperă treptat în cea mai mare par­te a țării, incepînd din sudvest. PRECIPITAŢII : temporare şi cu carac­ter de averse în majoritatea zonelor. TEMPERATURA : maximele între 10 şi 20 grade iar minimele între 2 şi 12 grade VÎIMTUL : va prezenta intensi­ficări pînă la tare şi cu rafale în sudul şi estul terii La BUCUREŞTI , cerul se va înnoura treptat Temporar va ploua Vînt cu intensificări Tem­­peratura maximă între 16 şi 18 gra­de, iar minima între 4 şi 6 grade. DU­

Next