România Liberă, mai 1974 (Anul 32, nr. 9180-9206)
1974-05-01 / nr. 9180
Pagina a 2-a — 7 mai 1974 grupului de ziarişti finlandezi (Urmare din pag. 1) alianţelor militare pe continentul european, fi care este pozitia României fată de negocierile privind reducerile de trupe fi armamente in Europa Centrală ? RĂSPUNS : După cum se ştie, blocurile militare au apărut intr-o perioadă de încordare denumită generic „război rece“. Tratatul de la Varşovia s-a creat ca urmare a existenţei Pactului Nord-Atlantic , dar chiar de la început. în însuşi tratatul semnat acum aproape 20 de ani, s-a prevăzut că, în anumite condiţii, ţările participante la acest tratat sunt gata să accepte desfiinţarea concomitentă atît a Pactului Nord-Atlantic, cit şi a Tratatului de la Varşovia. Acest lucru s-a reafirmat recent la consfătuirea ţărilor socialiste care a avut loc la Varşovia. Deci viitorul acestor pacte militare este acela al dispariţiei lor şi al creării unor relaţii noi, de egalitate şi respect, care să excludă blocurile militare. In ce priveşte tratativele care au loc la Viena in legătură cu reducerea trupelor şi armamentelor, România s-a pronunţat şi se pronunţă în mod consecvent pentru măsuri concrete de dezarmare. Considerăm că tratativele de la Viena, care se referă numai la Europa Centrală, trebuie considerate ca o parte a luptei generale pentru dezarmare in Europa şi în întreaga lume. De aceea, susţinem realizarea unor măsuri concrete In Europa Centrală, care insă să nu afecteze in nici un fel securitatea şi interesele vreunui stat, nici ale celor participante la negocieri, dar nici ale celorlalte state europene. Apreciem că obţinerea unor rezultate pozitive la aceste tratative va crea condiţii pentru a se trece in continuare la abordarea altor probleme cu privire la dezarmarea in Europa. ÎNTREBARE : Care este poziţia României cu privire la posibilitatea convocării linei conferinţe mondiale a partidelor comuniste ? RĂSPUNS : Partidul Comunist Ropiân se pronunţă in mod constant pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, pe baza deplinei egalităţi şi a respectării dreptului fiecărui partid de a-şi elabora linia politică generală. In acest context, suntem şi partizanii colaborării multilaterale, inclusiv ai unor intilniri şi consfătuiri care să ducă la întărirea colaborării şi solidarităţii. Desigur, apreciem că, atunci când împrejurările cer din realizarea unei conferinţe — fie europeană, fie mondială —, trebuie să se pornească de la crearea condiţiilor care să asigure participarea tuturor partidelor ce doresc acest lucru, pe baza deplinei egalităţi , să se pornească de la necesitatea unor schimburi de păreri asupra problemelor dezvoltării contemporane, a întăririi solidarităţii în lupta pentru progres social, împotriva politicii imperialiste, colonialiste, neocolonialiste, pentru pace şi colaborare între toate naţiunile lumii. Se înţelege că, în acest context, noi apreciem că orice conferinţă trebuie să excludă criticarea sau condamnarea vreunui partid politic, să ducă la dezvoltarea colaborării intre participanţi şi să deschidă calea conlucrării şi cu alte forţe politice, socialiste, progresiste, cu forţele care se pronunţă pentru colaborare şi pace. ÎNTREBARE : România a fost prima ţară socialistă care a obţinut preferinţe vamale generalizate din partea Comunităţii Economice Europene. Care este importanţa practică a acestui lucru pentru exportul românesc şi, in general, pentru economia României ? RĂSPUNS : Ca ţară socialistă în curs de dezvoltare, România a solicitat şi, după discuţii destul de îndelungate, a obţinut din partea Pieţei comune preferinţele vamale generalizate, deşi nu practică nu sunt chiar pe deplin generalizate. Aceasta se materializează prin ridicarea unor restricţii la o serie de produse, eliminarea unor tarife vamale şi suprataxe, creind astfel posibilitatea pentru lărgirea relaţiilor economice ale României cu ţările Pieţei comune, în condiţii de deplină egalitate intre produsele româneşti şi cele care se desfac în aceste ţări de alte state. Fără nici o îndoială, existenţa unor condiţii favorabile exportului românesc în aceste ţări spre o influenţă pozitivă asupra lărgirii relaţiilor economice dintre ţările Pieţei comune şi România, asupra creării unor posibilităţi mai mari pentru importuri din aceste ţări. Avind în vedere rolul tot mai important al colaborării internaţionale, al schimburilor economice, realizarea acestei extinderi a relaţiilor economice nu poate decit să exercite o influenţă pozitivă asupra dezvoltării economiei româneşti, ca şi asupra economiei ţărilor cu care România realizează această colaborare. Totodată, prin aceasta, să contribuie la crearea unui climat mai bun de colaborare in Europa, la promovarea unei politici de pace. ÎNTREBARE : România se găseşte printre ţările mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, in cadrul statelor membre ale C.A.E.R. Programul complex cuprinde o serie de acţiuni menite să reducă acest decalaj, tinzind spre o egalizare. Ce măsuri practice au fost luate de România în acest domeniu ? RĂSPUNS : Am menţionat deja că România este o ţară socialistă în curs de dezvoltare din punct de vedere economic. Această situaţie este determinată de faptul că am pornit de la un stadiu în care industria era destul de slab dezvoltată, ea da altfel, Întreaga activitate economică. Trebuie să spun că, In anii construcţiei socialiste, am realizat progrese însemnate in lichidarea stării de înapoiere. Mai avem, totuşi, mult de făcut în această privinţă şi de aceea programul elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român prevede continuarea eforturilor pentru apropierea României de ţările dezvoltate din punct de vedere economic, în general, iar în ce priveşte ţările socialiste pentru a ajunge la o anumită egalizare a nivelului de dezvoltare economică. Pentru realizarea acestor obiective, am pus pe primul plan intensificarea industrializării ţării, dezvoltarea pe baze moderne a agriculturii, a învăţămîntului, ştiinţei, care împreună constituie factorii determinanţi ai progresului economic-social. Alocăm in acest sens, în mod constant 32—33 la sută din venitul naţional în scopul dezvoltării. Totodată, ne preocupăm de realizarea unei largi colaborări internaţionale, atît cu ţările socialiste, cit şi cu ţările in curs de dezvoltare, cu toate ţările, inclusiv cu ţările capitaliste dezvoltate, considerînd căparticiparea la diviziunea internaţională a muncii este o necesitate a progresului rapid din punct de vedere economic-social. ÎNTREBARE : România se numără pintre statele cu cel mai ridicat ritm de creştere economică din lume. Ţara dumneavoastră şi-a propus realizarea actualului plan cincinal intr-o perioadă mai scurtă. In ce constă secretul acestor succese ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, România a realizat un ritm de creştere industrială foarte inait. Acesta este determinat, in primul rînd, de nivelul general de dezvoltare al economiei româneşti, dar — aşa cum am menţionat deja — şi de eforturile pe care poporul român le face prin alocarea a 32—33 la sută din venitul naţional în scopul dezvoltării. Realizarea actualului plan cincinal într-o perioadă mai scurtă decit cea prevăzută iniţial a devenit posibilă datorită unei mai bune folosiri a capacităţilor de producţie, introducerii mai rapide a tehnicii şi tehnologiilor moderne în Întreprinderile existente şi creşterii nivelului de cunoştinţe al muncitorilor şi specialiştilor. Deci nu este aci vorba de vreun secret, ci de o activitate intensă a poporului, in primul rind a clasei muncitoare, a cadrelor tehnice din economie, de folosirea mai judicioasă a mijloacelor materiale şi umane de care dispune societatea noastră socialistă. ÎNTREBARE : Ce posibilităţi întrevedeţi, domnule preşedinte, pentru dezvoltarea in viitor a relaţiilor economice şi culturale dintre România şi Finlanda ! RĂSPUNS : Ţinind seama de dezvoltarea economiei romaneşti, cit şi a celei finlandeze, apreciez că sunt posibilităţi mari pentru ca, intr-un viitor apropiat, relaţiile economice dintre România şi Finlanda să cunoască o creştere mult mai accentuată. Desigur, această presupune atît din partea Întreprinderilor româneşti, cit şi a celor finlandeze, din partea celor două guverne, o preocupare mai susţinută decit pînă în prezent, ca şi abordarea unor forme noi de colaborare, mă refer la cooperarea in producţie, inclusiv cooperarea pe terţe pieţe. De altfel, după cite cunosc, în cadrul convorbirilor dintre primii miniştri român şi finlandez aceste probleme au fost dezbătute în mod corespunzător şi sper că vom avea şi rezultate pozitive in viitor. Există, de asemenea, posibilităţi de a extinde colaborarea şi in domeniul ştiinţei, culturii, in general, în toate domeniile de activitate, ceea ce corespunde atît intereselor popoarelor noastre, cit şi necesităţii colaborării intre toate popoarele din Europa. în încheiere, v-aş ruga să transmiteţi poporului prieten finlandez, prin intermediul ziarelor dumneavoastră, urările mele de prosperitate şi bunăstare. Întrecerea în cifre Şl PERFORMANŢE (Urmare din pag. 1)lomiţa şi Dolj) şi al bumbacului( în Teleorman), ceea ce înseamnă, avînd în vedere ordinea însămînţării culturilor, un nou pas spre finalul campaniei. Dar, pentru ca această campanie să se încheie în cel mai scurt timp este nevoie ca în aceste zile întreaga ţărănime cooperatistă, toţi lucrătorii din unităţile de stat, mecanizatorii şi specialiştii, toate forţele mecanice să lucreze efectiv pe cîmp. Numai în acest fel recolta anului 1974 va fi mai bogată, numai aşa vor putea fi satisfăcute nevoile mereu crescînde ale ţării. O nouă amenajare hidroenergetică CLUJ (coresp. R. I. — Al. Kiss) Odată cu primele zile ale lunii mai, pregătirile pentru atacarea lucrărilor de la amenajarea hidroenergetică Drăgan-Iad, situată în zona ce delimitează judeţele Cluj şi Bihor, intră în faza finală. Potrivit proiectului, aici va fi înălţată o nouă hidrocentrală cu o capacitate finală de 140 MW, ce va fi pusă în funcţiune de o cădere liberă de apă, avînd o înălţime de circa 500 m. Paralel, va fi amenajat un lac de acumulare cu o capacitate de 100 milioane m. c., care va fi alimentat de apele provenite din cele trei văi din împrejurimi, respectiv Săcueu, Drăgan şi Iad. Cele două obiective (centrala şi lacul de acumulare) vor fi unite printr-un tunel a cărui lungime va fi de circa 7 kilometri. „Călăraşi“ - un nou cargou al flotei noastre maritime Colectivele Şantierului naval Galaţi au livrat flotei maritime cargoul „Călăraşi“ de 4 500 tdw. In acest şantier vor mai fi construite doar trei nave de această capacitate, unitatea reprofilîndu-se pe fabricarea navelor de tonaj sporit. Realizarea navelor de 4 500 tdw a fost preluată de Şantierul naval din Brăila, dotat, în cadrul programului actual de dezvoltare, cu o cală modernă şi cu transbordor pentru lansare şi ridicare. Indeplinirea planului de împăduriri pe primul semestru I Inspectoratul general de stat al silviculturii raportează îndeplinirea integrală a sarcinilor de împăduriri pe semestrul întîi al anului, realizîndu-se peste 58 000 hectare plantaţii şi semănături directe in fondul forestier. Silvicultorii continuă lucrările de împăduriri în zona montană superioară şi sînt hotărîţi să depăşească planul de împăduriri stabilit pentru campania de primăvară cu circa 6 000 de hectare. Primii locuitori ai celui mai mare cartier piteştean PITEŞTI (coresp. R. I. D. Bujdoiu). Cartierul Găvana din Piteşti va fi de fapt, în final, un orăşel cu 15 000 apartamente, şcoli, creşa, unităţi comerciale, dotări edilitare etc. Construcţia acestui cartier — cel mai mare din Piteşti — a fost încredinţat Trustului de Construcţii Argeş, care a reuşit să execute, înainte de termenul planificat, 140 de apartamente. Azi vor primi cheile primii locuitori ai noului cartier. Pînă la sfîrşitul anului, aici se vor mai da în folosinţă încă 1 000 apartamente, o creşă cu 100 locuri şi o grădiniţă cu 240 locuri, pentru familiile muncitorilor de pe platforma industrială din nordul municipiului. Instaliie originală pentru fabricarea răşinii sintetice BACAU (coresp. R.I. C. Azolţii). La Combinatul de celuloză şi hîrtie „Letea" din Bacău a intrat în funcţiune o instalaţie pentru fabricarea răşinii sintetice P.P.E. (poliamid-epiclorhidrină), prima de acest gen din ţară. Realizată, pe baza unei tehnologii elaborată în colaborare cu catedra de celuloză şi hîrtie a Institutului Politehnic din Iaşi, noua instalaţie este prevăzută cu un înalt grad de tehnicitate. Răşina sintetică obţinută este utilizată la fabricarea unor sorturi de hîrtie cu caracteristici superioare, înlocuind cu succes produsele similare aduse din import. MAI Paul Anghel Această luni solari, cea mai plină de nădejde luminoasă din an, mă întoarce cu gindul la faţa ei nevăzută, sub care s-a scris istoria noastră muncitorească mai veche. Era vremea cînd, in preajmă de 1 Mai, uzinele şi fabricile clocoteau. Clocoteau secret, ca recipienţii chimiei de azi, se frămintau invizibil ca maşinăriile electronice cu circuite mute, îşi concentrau ameninţător energia, care căpăta culoarea sumbri, rece, pietrificată a maşinilor de oţel ce ascund mişcările grozave ale presiunilor de abur şi foc. „Ce se petrece la Malaxa, dar la Griviţa, dar la Gagel ?“... Erau întrebări la care nu se putea răspunde. Nu răspundeau nici presa oficială, nici radioul, nici comunicatele ministeriale, nici poeţii zilei. Sfirşitul de april însemna cea mai densă şi mută concentrare de energie socială, de energie a protestului, urmată de explozia roşie a zilei de 1 Mai. Roşul steagului, roşul singelui, un roşu incendiar. ...Am fost, in urmă cu ani, la o sărbătoare de armindeni ce se desfăşura lingă Petrila. Minerii s-au adunat, conform tradiţiei, sub un copac bătrin, cu nevestele şi copiii lor, intr-un loc nu prea depărtat de cunoscuta aşezare. Era un mai liber, un prim mai liber, dar chipurile oamenilor păreau sumbre. Veteranii trăgeau cu coada ochiului spre oraş, de parcă ar fi putut să se ivească, in orice clipă „sticleţii şi jandarmii“. Tinerii, mai inocenţi, cintau şi jucau ca in orice duminică, dar cu un fior special, cu sentimentul nemărturisit că participă la o veche sărbătoare interzisă. — Cum era ! Mai odată ? l-am întrebat pe Feribaci, un vechi și bun prieten. — Păi, cum să fie, ne așteptam la orice. Nici azi nu mă pot vindeca de teama asta, de așteptarea asta... Mi-a rămas în minte acest „mă aşteptam la orice“ care reprezintă blestemul unei societăţi nedrepte, blestemul oricărei societăţi nedrepte. Mi-am spus, ascultîndu-l pe bătrinul miner, că lumea nouă, lumea care începea atunci, în acel mai 1945, are datoria să vindece omenirea de spaima surprizelor blestemate, de insecuritatea publică şi socială, de nedreptatea repartiţiei haotice şi crude, de agonia de a trăi de azi pe miine, de groaza clipei viitoare. Creaţia socială, mi-am spus, este paralizată când omul — ca individ şi ca ins social — n-are sentimentul securităţii gestului său creator, cînd societatea nu-l apără de blestemul şi monstruozitatea surprizelor de tot felul — surpriza şomajului, surpriza arbitrariului, surpriza permanentă a inechităţii. Intr-un alt mai, eram foarte tînăr, se pregătea Frontul Unic Muncitoresc, fapt istoric de care am aflat cu mult mai tîrziu şi pe care l-am sărbătorit in acest an. Reţin un sentiment, sentimentul de pregătire secretă, de concentrare mută, de combustie invizibilă şi ameninţătoare, de forţă uriaşă care stă gata-gata să se exprime, în chip hotărîtor şi decisiv. In citeva mari momente, in preajma zilei de 1 Mai, clasa noastră muncitoare s-a exprimat hotărîtor şi decisiv. Poate de aceea nu pot să disociez această zi de roşul incendiar al drapelului muncitoresc. Cum se exprimă in acest an? Muncitorii noştri, prin propria lor voinţă, au transformat o filă roşie de calendar, într-o filă obişnuită, una dintre multele şi eroicele noastre zile de lucru. 1 Mai zi de lucru. 1 Mai in haine de lucru. Un întîi mai care îşi conservă, tocmai prin aceasta, caracterul său decisiv. VIAU DEDICATA MUNCII Petre Salcudeanu Un nou Arminden floral, înscris in cele treizeci de primăveri ale drumului devenirii noastre socialiste. Sărbătoarea celor ce muncesc, exprimată prin muncă şi dăruire, prin noi adausuri de frumuseţi menite să-l divulge pe acest pămint strămoşesc materialitatea împlinirii. In anul acesta, cel mai importam in îndeplinirea înainte de termen a unui mare deziderat naţional al conştiinţelor, sărbătorirea acestui Întîi de Mai pe frontul desfăşurat al construcţiei în toate domeniile de activitate, capătă o semnificaţie aparte, mai presus de termenul de sărbătoare in sine. Căci ne numărăm victoriile în mers, sub scrutătorul orologiu al timpului şi tot în plin marş al paşnicelor înfăptuiri scrijelăm pe frontispiciul dorinţelor noile jaloane ale viitorului. Treizeci de sărbători adunate în bilanţ ne dau sentimentul răspunderii şi temeiul mîndriei unei istorii socialiste implicată în marea istorie a ţării, ale cărei vise şi-au găsit deplină dezlegare in aceşti ani ai noştri. Suntem legaţi de muncă prin datoriile asumate faţă de întreaga moştenire de dinainte şi mai ales faţă de multele cerinţe ale prezentului din care facem parte şi a viitorului pe care-l dorim tot mai frumos, pe măsura pasiunii topite în valorile lui. Treizeci de primăveri adunate la un loc în buchetul acestui arminden jubiliar ne dau dreptul şi certitudinea judecăţii timpului trecut şi reprezentarea lui în forma concretă a lucrurilor. Am construit imens In jurul nostru şi Iu noi In aceşti ani, am transformat geografia materială şi spirituală a patriei, am intrat prin munca întregului popor in circuitul recunoaşterii unanime, luptăm ca munca paşnică să fie in tot mai mare măsură un principiu de convieţuire intre state şi naţiuni. Treizeci de primăveri neobosite şi-au adunat realizările in balanţa istoriei şi, privindu-le, avem tot dreptul să stăm cu fruntea sus. Nu cuvinte de circumstanţă şi nici vorbe agrementate prilejurilor solemne ne fac să ne punem umăr la umăr intr-o solidaritate a înfăptuirilor trecute în acest calendar al nostru, ci forţa reală a unei economii cimentată nu numai din fier şi beton, ci şi din sudoare, liant vărsat zilnic de meşterii Manaie ai acestui popor harnic şi viteaz. Noi cei de o vîrstă conştientă cu aceste trei decenii în care trăim, ne sărbătorim totodată amintirile, nostalgiile şi romanticul început şi ducem cu noi mai departe cu dorul simplu de totdeauna primăverile albite sub tîmple şi voinţa unei tinereţi fără bătrineţe aşa cum au făcut-o cei de dinaintea noastră. Suntem moştenitorii unor tradiţii da dreptate şi libertate socială, am înmagazinat nu noi. In sute de ani da furtuni nedorita, dorinţa de trai paşnic şi de viaţă dedicată muncii şi trudim şi ne manifestăm ca atare convinşi fiind ei marele adevăr al trecerii şi răminerii In timp stă In sensul deschis al acestor atribute de calitate din care noi, cei de pe aceste meleaguri, ne-am făcut fel de a trăi, respectat azi de cele mai multe naţiuni ale lumii. SPORT • SPORT • SPORT ______________________ _____ • IERI a-a disputat In Capitală Intilnirea amicală de fotbal dintre selecţionatele de juniori ale R.D. Germane şi României. Partida s-a încheiat cu scorul de 1—0 (1—0) in favoarea oaspeţilor, prin golul înscris de Mischinger. • ANALIZIND atitudinea nesportivă a jucătorului Dumitru (Steaua), care, in meciul de duminică, l-a accidentat grav pe braşoveanul Gyorfi, Comisia de disciplină a federaţiei a decis, ieri, suspendarea jucătorului bucureştean pe timp de trei etape. • C.U.A. intenţionează să-şi depună candidatura pentru organizarea, in anul 1986, a turneului final al campionatului mondial de fotbal. Această intenţie a fost dată publicităţii de către Clive Troye, directorul executiv al ligii nord-americane de fotbal. Ea va fi înaintată, oficial, la viitorul congres F.I.F.A. care va avea loc în luna iunie a.c. la Frankfurt. TURNEUL internaţional feminin de baschet de la Budapesta a continuat cu meciurile etapei a patra. Reprezentativa Ungariei a învins cu scorul de 68—60 formaţia Italiei. Alte rezultate : Bulgaria — R. F. Germania 74—56; Selecţionata Spartakus — Selecţionata secundă a României 77—70. In clasament conduce neînvinsă echipa Ungariei cu 8 puncte, urmată de Italia — 7 puncte, Bulgaria — 6 puncte, România (R) — 5 puncte, Selecţionata Spartakus — 5 puncte, R. F. Germania — 6 puncte. • PROBA DE TALERE aruncate din şanţ din cadrul concursului internaţional de tir de la Moscova a fost ciştigată de Burhardt Hoppe (R. D. Germană) cu 194 din 200 posibile, urmat de Robert Pereira (Franţa) 191 puncte. O comportare bună a avut tînărul ţintaş român Andrei Marinescu, situat pe locul 3, cu 189 puncte. Rezultatele au fost influenţate de un vint puternic. La skeet, pe primul loc s-a clasat Tăriei Ignety (U.R.S.S.) cu 196 puncte, urmat de Sokolov (U.R.S.S.) — 194 puncte. • MARELE MAESTRU SOVIETIC Viktor Korcinoi este primul finalist al turneului candidaţilor la titlul mondial de şah. In semifinala pe care o disputa cu Tigran Petrosian, la Odesa, Korcinoi conducea cu scorul de 3—1. Meciul nu poate fi însă continuat din cauza îmbolnăvirii fostului campion mondial Tigran Petrosian. In aceste condiţii, victoria a fost atribuită lui V. Korcinoi, care îl va întîlni în finală pe cîştigătorul meciului dintre Anatoli Karpov şi Boris Spasski. In această intilnire, ce se desfăşoară la Leningrad, scorul este de 2—1 (şi 4 remize) în favoarea lui Karpov. • DISPUTAT ieri, în Capitală meciul internaţional de rugbi dintre echipa Sportul Studenţesc şi formaţia italiană Gasparello Mobili Casale s-a terminat cu scorul de 21—9 (14—9) in favoarea rugbiştilor români. Ziua Munţii- Ziua Omului Radu Popescu Astăzi e 1 Mai, — şi cine, mă întreb, mai poate găsi un cuvint, cit de cit nou, cit de cit netocit, pentru a exprima o emoţie mereu nouă, mereu proaspătă, mereu născută, parcă, odată cu revenirea anuală a acestei zile ! Cind iei condeiul in mină pentru a încerca să spui ceva despre frumuseţea, inţelesurile şi nu, seninătatea lui 1 Mai, iţi dai seama că — de orice limbă am fi, de orice rasă, de orice civilizaţie şi din oricare parte a lumii — avem cuvinte mai puţine decit avem simţiri, şi că toate aceste cuvinte sunt mai slabe decit puterile de simţămint ale sufletului omenesc. Şi aceasta e o mare bucurie, una dintre acele adinei şi rare bucurii, pe care tot atit de rare momente, tot atît de rare zile, ale vieţii, ale calendarului, ale istoriei, le pot aprinde în noi... Astăzi e 1 Mai — pe numele său propriu, pe numele său de naştere şi de certificat istoric, Ziua Muncii ! Prin aceasta, Zi a Omului, cum nici o alta nu poate fi. Căci nimic nu este mai omenesc decit munca, nimic nu este mai al omului decit a munci. Prin muncă, omul şi-a dat definiţia umană, prin muncă şi-a creat un destin in neîncetată mişcare,un destin al evoluţiei şi al înălţării neîncetate, destin datorită căruia toate celelalte vieţuitoare şi natura întreagă au rămas la picioarele lui, aşteptind supuse gestul mîinii sale modelatoare, al miinii sale muncitoare. Prin muncă, omul şi-a creat şi un destin istoric, in desfăşurarea căruia a trebuit să se ivească faptul fundamental al despărţirii şi al induşmănirii umanităţii, pe urma prădării, a furtului şi însuşirii muncii unora de către alţii, pe urma exploatării omului de către om. Munca liberă şi dreptul fiecăruia de a se folosi şi bucura de fructul muncii sale, au devenit, astfel, idealul cel mai arzător al umanităţii, au devenit domeniul in care conştiinţa acesteia a trebuit să facă cel mai greu, dar şi cel mai fecund, efort asupra sa însăşi, şi asupra Istoriei : efortul eliberării muncii, din atltea lanţuri, din atitea juguri — din orice lanţ, din orice jug. Multe popoare, cu foarte mulţi oameni, au izbutit si realizeze acest ideal al eliberării muncii, şi deci al adevăratei libertăţi a omului, datorită gindirii marxist-leniniste, datorită luptei şi conştiinţei comuniştilor. Poporul nostru se numără printre acestea, şi el crestează astăzi, in grinda bă ■ trină şi puternică a istoriei patriei, cea de a douăzecişinoua zi de 1 Mai al muncii eliberate de jugul exploatării de clasă, peste citeva luni, vom sărbători a treizecea aniversare a eliberării patriei, începutul erei de libertate a muncii, de instăpinire a poporului pe toate roadele muncii sale. Bilanţul muncii libere a poporului nostru in patria sa liberă, e grandios, e dincolo de ceea ce au putut întrezări cele mai visătoare spirite, cele mai îndrăzneţe şi mai optimiste minţi. Trei decenii cu un bilanţ ca de trei veacuri! Poporul nostru a cunoscut, deci, şi lunga vreme a muncii înlănţuite, a muncii exploatate — şi n-a uitat-o, cunoaşte şi vremea muncii libere, şi ştie s-o folosească din plin, şi ştie s-o preţuiască după cum se cuvine. El arată aceasta şi intre hotarele patriei, muncind cu un elan mereu sporit, cu rezultate mereu îmbogăţite, şi o arată şi pe plan mondial, printr-o prezenţă şi printr-o acţiune care sunt numai ale libertăţii şi ale colaborării. De Ziua Muncii, de Ziua Internaţională a celor ce muncesc, spiritul şi acţiunea poporului nostru vorbesc pentru toate înţelesurile acestei zile... ...Astăzi e 1 Mai — şi mă găsesc la locul meu de muncă, şi toţi ne găsim la locul nostru de muncă, poporul nostru munceşte astăzi cu toate braţele sale. Şi cu mai mult elan, şi cu mai bun rezultat, parcă, decit in orice altă zi. E firesc, desigur, nimic nu ne pare mai firesc : dacă munca e o sărbătoare, sărbătoarea e muncă, nu poate fi altceva. Dar acesta e semnul cel mai frumos al încă unui pas de conştiinţă. Şi iată mă întrebam : ce Cuvint, ar mai putea spune ceva nespus încă, despre 1 Mai ! Cuvintul acesta l-au găsit muncitorii, l-a găsit poporul: să muncim de 1 Mai! Şi cuvintul acesta e ca un cintec, e un cîntec, căci 1 Mai e o zi care tre- buie, care merită să fie intimpinati cu cintece, petrecută cu cintece. Dar este mai mult decit un cintec de Ziua Muncii, un cintec despre muncă, închinat muncii. Este însăși Munca noastră, care cintă !... Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Festival literar-artistic „Ciitare României socialiste" la Constanţa Sub egida Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste se va desfăşura în ziua de 2 mai orele 17:00 in Sala Teatrului de dramă şi comedie din Constanţa Festivalul literar-artistic „Ciitare României socialiste", îşi vor da concursul poeţii Eugen Jebeleanu, Geo Dumitrescu, Adrian Păunescu, Vlaicu Birna, Dan Deşliu, Traian Iancu, precum şi artista poporului Zenaida Pally, acompaniată la pian de Dan Grigore. România liberă•• AGENDA ZILEI • AGENDA ZILEI La invitaţi* C.C. * P.C.R., marţi, a sosit in ţara noastră delegaţia comună a partidelor Uniunea Naţională Africană din Tanzania şi Afro-Shirazi din Zanzibar, alcătuită din J. Mbuiu, secretar regional sd TANU, regiunea Undi, Y. H. Nabalang*anya, secretar de district, regiunea Kigomo, V. B. Bakari, membru al Comitetului Executiv al Partidului Afro-Shirazi — Zanzibar, d-na Mariam Khamis, preşedinta organizaţiei de femei din districtul Pemba. Delegaţia va efectua un schimb de experienţă in domeniul activităţii organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat. Delegaţia tanzaniană a fost intimpinată la aeroport de tovarăşii Constantin Drăgan, membru *1 Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar *1 Comitetului Judeţean Ilfov al P.C.R., Nicolae Gumă şi Ghizela Vass, membri ai C.C. al P.C.R., de activişti de partid. ★ Marţi seara, s-a Înapoiat de la Havana delegaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, condusă de tovarăşul Ion Catrinescu, preşedintele Consiliului judeţean Prahova al Frontului Unităţii Socialiste, care , la invitaţia Comitetelor de Apărare a Revoluţiei din Cuba — a făcut o vizită pentru schimb de experienţă in această ţară. Pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Mihai Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al F.U.S., şi Marin Enache, membru al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, de activişti ai F.U.S. Au fost de faţă membri ai ambasadei Republicii Cuba la Bucureşti. 41 Cu prilejul Zilei naţionale a Olandei, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, P.V. Putman- Cramer a oferit marţi o recepţie in saloanele ambasadei. Vicepremierul pentru probleme economice în guvernul sirian, Mohamed Haydar, şi Mustafa Al Halal, ministru de stat pentru problemele planificării, au făcut, marţi, o vizită în judeţul Prahova, în drum spre municipiul Ploieşti, o scurtă oprire la întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice pentru hidrocarburi a prilejuit oaspeţilor prezentarea specificului unităţii şi a activităţii desfăşurate de specialiştii de aici. Vicepremierul sirian a vizitat apoi Întreprinderea de utilaj petrolier „1 Mai“ din Ploieşti, Combinatul Petrochimic Brazi, una din sondele de mare adîncime de la schela Băicoi şi ferma de taurine Băicoi, din cadrul I.A.S. Movila Vulpii. LISTA OFICIALA • obligaţiunilor CEC («fit« cîştigătoar« la trager«a la sorfi, lunară din 30 aprilie 1774 Cîştigurile revin întregi, obligaţiunilor de 200 lei în valoarea cîştigurilor este cuprinsa si valoarea nominala a obligaţiunilor cîstigatoare Plata cîştîgurilor se efectuează prin sucursalele și filialele C.E.C. MEMENTO AIDA, Opera Româna (16 48 20), ora 19 ; SIMFONIA PATETICA i Teatrul National Bucureşti, sala mare (14 7171, ora 19,30 şi DULCEA PASARE A TINEREŢII i ora 19,30 la sala mică ! MĂTUŞA MEA, FAUSTINA Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30 ! CHIRMIA i Teatrul „lucia Sturdza Bulandra", sala din Bd. Schitu Magureanu (14 60 60), ora 19,30; HOTELUL ASTENICILOR : Teatrul „C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 ; VIATA E CA UN VAGON ? : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30 ; COPACII MOR IN PICIOARE: Teatrul Giulesti (18 04 85), ora 19,30 ; PARDON... SCUZATI... BONSOAR ! : Teatrul „C. Tanase“ sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 si VINO SA NE VEZI DISEARA , ora 19,30 la sala Victoria (50 20 48) ; O FATA IMPOSIBILA : Teatrul „Ion Vasilescu (12 27 45), ora 19,30; INTUNIRE LA CIRC : Circul „Bucuresti" (11 01 20), ora 19,30. — IMA'IHnlJl! PROGRAMUL 1 9,00 Teleşcoală ; 10,00 Curs de limba engleză. Lecţia 87 (reluare) ; 10,30 Curs de limbă rusă. Lecţia 88 (reluare) ; 11,00 — Vîrstele peliculei — magazin de cultură cinematografică ; 12,00 Gala maeştrilor ; în jurul orei 16,30 transmisiune directă a spectacolului cultural-sportiv consacrat sărbătoririi zilei de 1 Mai. 17,50 Muzică populară ; 18,05 Magazin sportiv ; 18,35 Tragerea Pronoexpres ; 18,55 Film serial pentru copiii „George” ; 19,20 1001 de seri : Povestea lui Rumcats ; 19,30 Telejurnal 1 Mai 1974 — mesaj de muncă și. Solidaritate ; 20,15 Mai muncitoresc — spectacol muzical-literar ; 21,25 Dans şi muzică de pretutindeni ; Cîntece şi dansuri populare din Argentina, Cehoslovacia, China, Columbia, Egipt, Guineea/ India, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria şi Uniunea Sovietică ; 21,45 „Flori de mai" — melodii îndrăgite — locuri pitoreşti ! 22,15 24 de ore. PROGRAMUL 2 20: Pagini de umor ; 20,35: Prin muzee şi expoziţii; 21,25 : Telex; 21,30 : Selecţiuni din emisiunile de divertisment. CINEMATOGRAFE FRAŢII JDERI) Patria (11 86 25), orele 9 — 12 — 15 — 18 21 București (15 61 54), orele 8,30 - 11,15 - 14,15 17,15 — 20,15 ) Favorit (31 06 15), orei* 9,30 - 12,30 — 16 - 19. LUMINILE ORAȘULUI : Scala (11 03 72), orei* 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16,15 - 18,45 - 21. VALEA PRAFULUI DE PUSCA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 , Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 , Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. MARELE MAESTRU: Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30. HOȚUL DE PIERSICI Central (14 12 24), orele 9,15 - 14,30 - 13,45 - 16 — 18,15 — 20,30. SALUT SI ADIO: Doina (16 35 38), orele 12,30 - 15 - 17,15 - 19,45 — Program de desene animate , orele 9,45— 11,15. OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE ! Casa filmului (13 92 72), orele 15 — 17,30 — 20; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 — 14 - 16,15 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71.01), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 — 20,30. PORȚILE ALBASTRE ALE ORAȘULUI : Lumina (16 23 35), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 - 20,45 ; Aria (21 31 86), orele 15,30 - 17,45 - 20. TREI SCRISORI SECRETE : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Gloria (47 46 75), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 CE DRUM SA ALEGI : Grivita (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30- 16 - 18,15 - 20,30. UN COMISAR ACUZA , Bucegi (17 05 47), orele 15,45 - 18 - 20,15 ; Cotroceni (49 48 48), orele 13,45 — 16 - 18,15 - 20,30 , Volga (119126), orele 9 - 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15, RIO LOBO Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 _ 15,45 - 18 — 20,15 , Flacăra (21 35 40), orele 9 — 11,15 _ 13,30 - 15,45 - 18,15 — 20,30. SECRETUL IUI BUDHA , Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 - 20,15. MARELE PREMIU Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 19. PACALA : Ferentari (80 49 85), orele 11 - 15,30 - 19 . Popular (35 15 17), orele 11,30 - 16 - 19. CIDUL 1 Buzesti (50 43 58), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 . Floreasca (33 29 71), orele 10 - 15,30 — 19. ŢARUL IVAN ÎȘI SCHIMBA PROFESIA I Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15. LE MANSI Giulesti (17 55 46), orele 15,30 - 18 - 20,15. Moşilor (12 52 93), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30. CĂLĂREȚUL IOARA CAP Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 — 20,15. SAMBIZANGA , Unirea (171011), orele 15,45 - 18 - 20,15. NUNTA DE PIATRA Viitorul (11 48 03), orele 20,15. OMUL DIN LA MANCHA ! Viitorul, orele 15,30 - 18. FANTASTICA AVENTURA A LUI „NEPTUN“ , Munca (21 50 97), orele 16 — 18—20; Progresul (239410), I — 18 — 20,15, orele 15,30 Cinemateca (13 49 04), PATRU BĂRBAŢI Sl UN JURAMÎNT i sala Union orele 14,30 — 16,30 ; VALURILE NARII ) ora 18,45 , SANTAJ 20,45. BAROMETRU Starea vremii (în paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 fi fenomenul meteorologic): ROMANIA București (22 — variabil, vînt), Constanta (12 — noros), Sulina (11 — noros), Galati (18 — variabil), Piatra Neamt (19 — noros), Iași (20 — variabil, vînt), Suceava (19 — variabil), Cluj (20 — variabil), Satu Mare (21 — variabil), Oradea (23 — variabil), Arad (23 — variabil), Timişoara (24 — variabil), Semenic (9 — varabil, vînt), Sibiu (20 — variabil, vînt), Braşov (20 — variabil, vînt), Predeal (13 — variabil), Sinaia (6 — variabil), Craiova (19 — variabil, vînt). EUROPA Sofia (17 — variabil), Belgrad (19 — variabil), Budapesta (20 — acoperit), Moscova (16 — averse), Varşovia Í20 — variabil), Praga (17 — variabil), lerlin (18 — ploaie), Atena (22 — variabil). Roma (12 — ploaie), Paris (12 — variabil). Londra (15 — variabil), Copenhaga (15 — varicbil), Stockholm (15 — noros), Viena (20 — noros). Madrid (6 — variabil). CE SE PREVEDE PENTRU ASTĂZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu Tamara Limbășeanu, ne comunică : CARACTERUL VREMII : corul se acoperă treptat în cea mai mare parte a țării, incepînd din sudvest. PRECIPITAŢII : temporare şi cu caracter de averse în majoritatea zonelor. TEMPERATURA : maximele între 10 şi 20 grade iar minimele între 2 şi 12 grade VÎIMTUL : va prezenta intensificări pînă la tare şi cu rafale în sudul şi estul terii La BUCUREŞTI , cerul se va înnoura treptat Temporar va ploua Vînt cu intensificări Temperatura maximă între 16 şi 18 grade, iar minima între 4 şi 6 grade. DU