România Liberă, iulie 1974 (Anul 32, nr. 9232-9258)
1974-07-01 / nr. 9232
Pagina a 2-a -7 iulie 1974 snamii , sesiunea ŞANTIERELOR Can fiecare duminică, Încerc să schiţez cronica edilitară a miilor şi miilor de ore de muncă patriotică, dedicate de bucureşteni noilor edificii ce se Împlinesc pe şantierele oraşului. Am ales, pentru astăzi, vocaţia celor mai tineri constructori care materializează în timpul practicii de vară, proiectele de pe băncile de studii. Adică, vocaţia concretă a acestor tineri care părăsesc răcoarea sălilor de curs, lăsîndu-şi echerele pe mese şi pun mina vîrtos pe mistrie, sub fierbintele soare al miezului de vară, pentru a îmvăţa, practic, jilcul cărămizii, aşâzată cu mina Înăsprită din care’ tişneşte viitoarea cupolă a noilor clădiri. Studentul de astăzisimte aerul tonic al muncii, şi, totodată, nevoia de a-şi confirmai cele Învăţate in manualele universitare, cu lucrul practic infăptuit. Iată,, văd un grup de tineri bronzaşi de soare, cu căşti şi salopete de constructor. Mă interesez, aflu că sunt studenţi ai Institutului de construcţii şi lucrează din două schimburi, pe şantierulunui nou edificiu de pe b-dul Lacul Tei. Sunt, aş spune, miri acitori constructori chemaţi sa rezolve, direct, ca zidari sau dîilgheri toate lucrările unei complicate construcţii. Reproduc citeva biografii din citeva scurte dialoguri. — Nae Niciolae mă numesc si sint student in anul intîi. — Vid ci si nite fi foarte avansat cu lucrul la. Înălţarea zidului. Ati mai lucrat pe un şantier ? — Nu, dar sint obişnuit. înainte de a intra la facultate am fost strungar la NEFERAL. După aceea am dat examen la facultate. Și acum... — ...In curind veţi deveni inginer constructor. Un alt tînăr, tot din anul I al unei facultăţi a Institutului de construcţii. — Cum să vă spun, eu de fapt cam cunosc şantierele. — Cum vă numiţi ? — Gheorghe Balea, înainte de a deveni student, am lucrat mai mulţi ani ca zidar pe un şantier. Aşa că acum mă simt ca la mine acasă. Fie că au mai fost sau nu pe şantiere tinerii aceştia inimoşi aduc aici un aer proaspăt prin voioşia şi entuziasmul cu care Îşi Îndeplinesc toate atributele de constructori, verificindu-şi, totodată, cunoştinţele de pînă acum. Trec şi pe la alte şantiere şi observ că studenţii aflaţi in practica de vară sunt şi astăzi la datorie, alături de muncitorii şi tehnicienii de pe şantiere. In Piaţa Romană, în jurul noului hotel „Dorobanţi" construcţie importantă care se adaugă la noile perle arhitectonice bucureştene, au venit în primele ore ale dimineţii sute de studenţi. Inginerul Petre Turtoiu, şeful şantierului, Îmi spune : „ Studenţii fac un lucru foarte bun pe şantier. De altfel, ne apropiem de... — Poto-ul construcţiei, ca să zic aşa. — Exact. Suntem în ultima fază de finisare. Noua construcţie pe care o vedeţi, se pregăteşte să fie predată beneficiarilor. Primele zece etaje au şi fost pregătite pentru recepţie şi in curînd vor începe să fie mobilate şi celelalte. In jurul turnului central vor fi cam 600 de locuri pentru unităţile comerciale, începind cu marile restaurante expres de la parter. — Treptat, cu Înălţarea acestui bloc s-a schimbat şi decorul din această parte a oraşului. — Noul hotel, cu cele 23 de nivele, cum obişnuim să spunem noi in limbajul nostru de specialitate, a schimbat. Intr-adevăr peisajul. De altfel, şi Piaţa Romană se va transforma şi ea, nu peste multă vreme. La plecare văd două tinere în salopete, cum deretică de zor, de-a lungul schelelor care încep să dispară. Fac cunoştinţă şi aflu că se numesc Dorina Bărbulescu şi Margareta Iordache şi sunt studente în anul I al Facultăţii de electrotehnică. — De altfel, se poate spune că am trecut în anul doi căci sesiunea s-a încheiat. — Şi de ce nu spuneţi atunci? — Vedeţi dumneavoastră, cind treci şi examenul şantierului te simţi parcă altfel ! Aş adăuga că „sesiunea de pe şantiere“ a studenţilor se desfăşoară în continuare, cu rezultate excelente. Cel puţin aşa scrie in catalogul noilor construcţii bucureştene. Dumitru Tabacu Student) al Institutului de construcţii lucrind pe şantierul unui nou edificiu pe Bd. Lacul Tel CĂRŢI ÎN LIBRĂRII WM Augustin Buzura — "FEŢELE TĂCERII. Editura Cartea Românească. Lei 19. Un nou roman al autorului „Absenţilor“, roman despre care criticul Eugen Simion ne-a declarat : „Romanul este în multe privinţe excepţional. O analiză inteligentă, pătrunzătoare a unor destine pe care istoria le-a transformat în victime sau călăi. Augustin Buzura prezintă mai întîi o variantă a celui care exercită violenţa dintr-o necesitate a istoriei, şi, aceleaşi evenimente, din unghiul aceluia care suportă consecinţele acestei necesităţi. Sentimentul profund al tragicului iese din confruntarea dintre două adevăruri. Fiecare are o justificare socială sau morală şi inteligenţa lui Augustin Buzura este de a evita cunoscutul maniheism al scriitorului mai vechi interesat de fapte similare“. „ Robert Escarpit — LITERAR ŞI SOCIAL, Editura Univers. Lei 17. Elemente pentru o sociologie a literaturii. Traducere şi prefaţă de Constantin Crişan. Cartea, expresie a cercetărilor „şcolii din Bordeaux" iniţiată acum 20 de ani de Robert Escarpit. Încearcă să reflecte diversitatea preocupărilor sociologice ale profesorului Escarpit şi ale colaboratorilor săi : Charles Bonazis, Jacques Dubois, Robert Estivals, Gilbert Mury, Pierre Crecchioni, Nicole Robine şi Henri Zalamansky. Silvia Cueu — TEA- CTRUL EUROPEAN ÎN SECOLUL AL XIX-lea. Editura Meridiane. Lei 15.50. Realismul. Cartea se ocupă de perioada 1850—1900, ilustrînd principalele tendinţe în mişcarea teatrală, înnoirile şi aspectele complexe prezente în formula teatrului de factură realistă — cu filiaţii în secolul nostru. Petre Ghelmez — SO “NETELE. Editura Cartea Românească. Lei 10. Apărute într-o foarte elegantă formulă grafică, sonetele lui Petre Ghelmez surprind temperatura lirică „periculoasă" la care limita dintre linişte şi nelinişte, împăcare şi dramatism devine insesizabilă. Iată o variantă la meşterul Manole : „Eu te zidesc cu milă în zidul de cuvinte, / Tu plîngi, eu tac și-adaug încrîncenat mortal, Se-nlăcrimează ziua, prin brazi suspină clar / Iubirea care-mi face zidirea mai fierbinte.“ MlHoria Aramă — PAI■lARIA DE PAI. Editura Cartea Românească. Lei 8. Un grupaj de 24 de proze scurte, cu accente care le apropie de formula prozelor lui Saroyan. ■B Franz Liebhard — AU■orul înălţimilor. Editura Minerva. Lei 10. In româneşte de Ion Horea. Prefaţă de Ion Maxim. O antologie omagială din creaţia poetică a lui Franz Liebhard a cărui stăruinţă poetică de-o viaţă pare hipnotizată de sentimentul timpului. ^ Pe ecrane în luna iulie Ca în fiecare an, peste programarea de vară a filmelor, adie un vînt de divertisment, pe primul loc situîndu-se aventurile, Intimplările cu suspans, fie chiar inspirate de reale conflagraţii. Apoi comedia. La început de secol XX, o expediţie geografică şi geologică porneşte spre Cercul Polar în căutarea de pămînturi necunoscute. Ce se întîmplă cu temerarii exploratori aflăm din „TARA LIT SANNIKOV“ (regia Albert Martdian, Leonid Popov), iar ce păţeşte „UN GENTLEMAN IN VESTUL SĂLBATIC" ne povesteşte Aldo Giordani, într-o coproducţie italo-franceză. Deşi nu este decit „UN DUEL PE AUTOSTRADA“, pelicula lui Steven Spielberg a fost distinsă la un festival al filmului fantastic , probabil juriul a găsit justificări pentru ca să onoreze astfel această urmărire dramatică între două maşini. Un „ASEDIU CU SURPRIZE“ pe muzică ne oferă cinematografia maghiară sub bagheta unui veteran al genului — Marton Keleti : este, de fapt, un film de aventuri inspirat dintr-o operetă de mare popularitate. „URAWARESTEMA“ pare a spune Mia Farrow. Şi Topol, excepţional actor de comedie, ce execută prilejuimdu-ne o agreabilă plimbare, cu momente de haz, pe străzile unei Londre însorite, conduși fiind de Carol Reed. Inspirat din fante autentice, filmul lui Lee Thompson „TUNURILE DIN NAVARONE“ reconstituie un episod din timpul celui de al II-lea război mondial. In rolurile principale Gregory Peck, David Niven, Anthony Quinn, Irene Papas, Richard Harris. O dramă din acelaşi război, ne relatează George Seaton un „36 DE ORE". Ştefan Uher, regizorul filmului „VALEA“, se referă la lupta de rezistenţă împotriva fasciştilor desfăşurată în munţii Slovaciei. Cel care a ecranizat „Doamna cu căţelul". „Neamul turbinilor“ s-a„ Iosif Heifit, adaptează de astă dată „DUELUL“ lui Cehov incercînd să descifreze una din întrebările fundamentale din creaţia cehoviană , cît ne poate tulbura si modifica existenta, apropierea morţii. Un singur film pe teme contemporane, în pofida trimiterilor din titlu : „ADAM ŞI EVA IN CONFLICT“, o producţie a televiziunii din R.D. Germană. Pentru cei miei. In plină, vacanţă , nimic. s § « Cadru din filmul „Tunurile din Navarone“ Cadru din filmul „Valea" UNA PE ZI de MATTY Nu te alarma Sint intr-adevăr niște fluturi. 0 idee de 42 000 lei Ideea este surprinzătoare prin simplitatea ei. Aparţine inginerului Horia Ionescu, din Inspectoratul Silvic Tulcea, şi priveşte protejarea plantaţiilor tinere de răşinoase împotriva vîntului, pe timpul iernii. Vechiul procedeu consta in acoperirea virfurilor cu pungi de material plastic şi legarea acestor pungi pentru a nu fi luate de vint. Ideea inginerului Ionescu constă, însă, in apărarea vlrfurilor răşinoaselor prin imbricarea lor cu folie de polietilenă şi capsularea lor. Avantajele sunt certe , prin înlăturarea pungilor al căror preţ este mai mare decit al foliei simple se realizează economii şi, totodată, se obţine şi reducerea cheltuielilor de manoperă. Prin punerea în practică a acestei idei, numai la nivelul judeţului Tulcea, economiile sunt evaluate la circa 42 000 lei. Şi acest judeţ nu excelează in rășinoase. (E. SASU). Magazine în... concediu Vitrina magazinului bucureştean de galanterie din Piaţa Amzei este plină de articole de sezon. Uşa insă este închisă. Pe geam, un afiş: „gestionarul in concediu de odihnă". Trei săptămîni. Aceiaşi inscripţie justifica uşa ferecată a magazinului de fierărie din str. 13 Decembrie, ale multor alte magazine. Mă rog, s-a întors gestionarul din concediu, dar, unitatea a Vasile Baron despre cartea sa: „Călcîiul lui Achile „Acest „călcii“ vulnerabil l-am avut mereu în faţa ochilor incă de pe cind scriam foiletoane la „Scinteia tineretului“ şi tablete satirice la „Contemporanul“ („călciiul“ fiind, bineînţeles, totdeauna al altuia). Volumul apărut recent în Editura Junimea din Iaşi la sugestia lui Mircea Radu Iacoban, cuprinde aproape trei sute de microschiţe , observaţii asupra diverselor atitudini şi manifestări care stîrnesc nu numai dezaprobarea şi ironia semenilor ci şi o profundă nedumerire : putem oare, să considerăm fireşti nişte lucruri absurde ? Sau , putem, oare, să considerăm absurde nişte lucruri fireşti ? împrejurările sunt dintre cele mai banale şi, totodată, dintre cele mai insolite. Şi n-ar fi nici o exagerare dacă le-am descrie aşa : ttlul care cîştigă mai mult atunci cînd nu munceşte ; unul care mergind pe umbra unui arbore inait le face cu mina celor de jos convins că a ajuns in vîrf ; unul care poartă pe umeri un alt cap dar crede că e al lui sau nu se sinchiseşte dacă nu-i al lui ; unul care-şi părăseşte copiii dar creşte pe lingă casă, cu toată dragostea o mulţime de porumbei ; unul care, chelner fiind, cînd intri in restaurant se aşază , el la masă ; unul care se dă de trei ori peste cap şi se preface, deodată, intr-un tigru sau. Invers intr-un miel ; unul care-şi trimite umbra să rezolve ceea ce trebuia să rezolve el, iar umbra îşi trimite, la rindu-i, umbra ei ; unul care acuză laptele de pe piaţă ca fiind stricat neştiind că fiul lui s-a învăţat să bea coniac , unul care, prind să facă un acordeon din piese vechi, strică un pian nounouţ , ş.a.m.d. Dar cum piesele din acest volum sunt foarte scurte, m-aş contrazice dacă m-aş lungi acum... Nu-i aşa, stimaţi cititori ?“. (1 FILM • ASEDIU CU SURPRIZE — producţie a studiourilor maghiare. Scenariul : István Bekeffi — după o operetă de Farkas Ferenc (muzica) şi Dekany András (libretul) ; regia Marton Keleti; imaginea : Ferenc Szecseny ; cu : Peter Huszti, Gabor Nagy, Peter Benko. Film — operetă, plasîndu-şi acţiunea In Ungaria secolului al XVIII-lea... • VANDANA — producţie a studiourilor indiene. Scenariul : Sachin Bhowmick; regia : Shalcti Samanta ; imaginea : Aloke Das Gupta ; muzica: S. D. Burmán; cu; Sharmila Tabore, Rejesh Khanna, Sujit Kumar, Pahari Sanyal; Recurgînd la procedeele obişnuite melodramei indiene, filmul relatează povestea unei tinere femei care-şi dedică întreaga viaţă educării fiului său. • BALADA SOLDATULUI — producţie a studiourilor sovietice. Scenariul : V. Ejov, G. Ciuhrai; regia : Grigori Ciuhrai; imaginea : V. Nikolaev, E. Saveliev ; muzica : M. Ziv ; cu : Volodea Ivasev, Janna Prohorenko, Nikolai Jinucikov, Evgheni Urbanski. (reluare) Premiul pentru cea mai bună participare și premiul filmului pentru tineret — Cannes 1901, major : La Jo — Simfonia spaniolă. • Luni 1 iulie, ora 20 în Studioul de concerte al Radioteleviziunii va avea loc concertul de închidere a stagiunii, susţinut de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii, dirijor : Iosif Conta, solişti : Maria Luisa Basyns (Italia) şi Fausto Zadra (Italia). Festival Mozart-Beethoven: Mozart — Simfonia nr. 39 în mi bemol major K. V. 543, Concertul pentru două piane şi orchestră în Mi bemol major K. V. 365, Beethoven — Simfonia a Vll-a în La major. • Luni 1 şi marţi 2 iulie, ora 20 la Opera Română va avea loc spectacolul susţinut de The Alvin Ailey City Center Dance Theater (S.U.A.). Acelaşi spectacol poate fi vizionat şi miercuri 3, ora 20 la Sala Palatului. • Studioul de concerte al Radioteleviziunii găzduieşte marţi, 2, ora 20 un Concertspectacol de muzică şi dansuri tradiţionale japoneze în interpretarea unui colectiv al companiei de operă Miho Nagato din Tokio. SEXP’OZflîflQ • Biblioteca Centrală Universitară — Expoziţia de carte din Republica Populară Polonă . • Galeria Eforie — expoziţia de ceramică a lui Costel Badea şi de desen a lui Octavian Vişan. • Galeria Simeza — expoziţia de cinegrafii a Crinei Ionescu şi de Introspecţii a lui Al. Călinescu Arghira. • Galeria Galateea — Gabriel Catrinescu, pictură. • Galeria Amfora — expoziţia de pictură Leonid Eloş. Spectacolele săptăminii Cadru din filmul ,„Asediu cu surprize“ Cadru din filmul „Balada soldatului“ Cadru din filmul „Vandana" COTIDIENE • COTIDIENE mai rămas închisă încă o săptimină: inventar. Concomitent, s-a închis magazinul alăturat, cu detergenţi şi chimicale. Gestionarul in concediu. Probabil şi el o să aibă inventar cind se întoarce... Şi numărul magazinelor intrate In concediu e mare. Pentru că sunt luni de vară. Şi, normal, gestionarii au dreptul la concediu. Dar, dintr-o proastă sau negindită programare a concediilor, numeroase magazine stau închise săptămini la rind, îngreunind aprovizionarea cetăţenilor şi imobilizlnd mărfuri de zeci şi sute de mii de lei. Nu se poate oare asigura continuitatea desfacerii comerciale distribuind mai judicios concediile de-a lungul întregului an şi evitindu-se închiderea simultană a mai multor unităţi ? (M. PAULIAN). Muzeul din Hălmagiu La Hălmagiu, comuni cu vechi tradiţii revoluţionare in munţii Apuseni, a fost deschis recent un muzeu etnografic, ale cării exponate ilustrează o lungă perioadă istorică. Cu concursul cadrelor didactice şi al localnicilor, au fost colecţionate numeroase obiecte de uz casnic şi gospodăresc, costume populare, ceramică etc., unele datină din secolele trecute. O sală, din cele şase care constituie muzeul, cuprinde şi lucrări de artă plastică ale pictorilor naivi din partea locului : Ion Niţă Nicodim, Petru Mihuţ şi Nelu Roman. Inaugurarea muzeului a coincis cu organizarea unor sesiuni de comunicări ştiinţifice dedicate personalităţii lui Avram Iancu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea sa. (I. MEDOIA). Bunicii în bănci Promoţia anului... 1922 — venea să se intîlnească la şcoala generală din satul Slobozia — Boţeşti, comuna Măicăneşti (Vrancea), cu Constantin Georgescu, învăţătorul satului din vremurile de atunci. După 52 de ani de la absolvirea cursului elementar, foştii băieţi şi actualii bunici şi-au reluat locurile in băncile lor. învăţătorul avea ce să le povestească , silit să părăsească catedra din cauza condiţiilor mizere ale corpului didactic din acea vreme — fostul dascăl, azi pensionar C.F.R. — şi-a continuat de-a lungul anilor munca de luminare a sătenilor. A scos un ziar, al căminului cultural din Obrejiţa — actuala comună Timboieşti —, a colaborat încă din anul 1933 la ziarul „Clopotul“ din Botoşani, a contribuit cu pana şi umărul său la ridicarea şi înflorirea comunei natale. Aflaţi in bănci, alături de buniciii lor, nepoţii celor sărbătoriţi ascultau parcă pagini de istorie.. Şi ei, pionierii au fost la fel de cald aplaudaţi cind şi-au prezentat programul — ca şi cooperatoarea COMCNRTE • Duminică 7, ora 20, la Atheneul Român are Ioc închiderea ciclului de concerte extraordinare suținute de violonistul Ion Voicu, artist al poporului, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate artistică. Concert de concerte, dirijor : I. Ionescu — Galați, în program : Vivaldi — Concert pentru patru viori şi orchestră (îşi dau concursul Varujan Cozighian, Stefan Rodescu, Madălin Voicu) ; Paganini ; Concertul nr. 1 în Re Stanca Năstase cind a recitat o poezie învăţată acum... 52 de ani de la învăţătorul ei. (P.I.). Afacere cu cozi Soţii Domniţa şi Al. Cadar, din comuna Filea (jud. Mureş) s-au gindit că e păcat ca bunătate de cozi pentru unelte, care se produceau in atelierul unităţii, să nu le aducă şi lor un ce profit. Ca atare, sub aripa ocrotitoare a fostului preşedinte al cooperativei agricole din Filea, Ion Bindilă, şi cu concursul contabilei Maria Cimpeanu, au început o astfel de „valorificare" a cozilor. Incit si le pice tuturor niscaiva bani. Şi-au extins antenele negustoreşti şi la Galaţi, unde au găsit un asociat gata să-i servească. In persoana merceologului Vasile Leonte de la Grupul şcolar al Combinatului siderurgic. Şi au început afacerile, uzind de forme ilegale, întocmind state de plată fictive, sfidînd buna regulă a actelor, etc. Rezultatul a fost un profit pentru ei de 88 000 de lei. Pentru moment insă. Căci ulterior, tribunalul judeţean Mureş i-a retribuit pe fiecare după contribuţia directă la furt : Vasile Leonte 9 ani şi 11 luni de închisoare, Domniţa Cadar 8 ani, Alex. Cadar 11 ani. Iar cei care s-au dovedit ocrotitori, făcindu-se că nu văd nimic — Ion Bindilă şi Maria Cimpeanu — au fost condamnaţi la 1 an şi 11 luni respectiv 1 an de închisoare. (V. LAZAR). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „România libera“ TEATRUL RADIOFONIC PREZINTĂ în ciclul „Oameni ai zilelor noastre“ două texte de dramaturgie originală, prezente luna aceasta în programele de radio aduc in discuţie probleme de etică în cadrul profesional şi familial. Credincios inspiraţiei din mediul industrial, investigat cu precădere, Mihail Davidoglu îşi situează acţiunea piesei „Platforma magică a oţetarilor“ într-o mare întreprindere metalurgică, în vreme ce I.D. Şerban se ocupă de relaţiile dintre generaţii într-o familie, cu referire la îndatoririle copiilor faţă de părinţi, însuşi titlul piesei ..Pragul conştiinţei civice" ne precizează tematica. Textul lui Mihail Davidoglu a fost transpus radiofonic de regizorul Titel Constantinescu cu Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Victoria Mierlescu în rolurile principale, iar în „Pragul conştiinţei civice“ ii vom putea asculta pe Eugenia Popovici, Ming Mereuţă, Corado Negreanu, Mihaela Dumbravă ş.a. renditat regizoral de Dan Puican. „Baltagul“ sadovenian cunoaşte o nouă înregistrare in regia lui Constantin Moruzan, care a încredinţat rolul Vitoriei Lipan actriţei Irina Răchiţeanu, alături de care interpretează George Demetru, Ştefan Mihăilescu-Brâila, Ion Manta. Chiar astă seară poate fi audiat poemul dramatic ,,Omul pămîntului“ de Vasilea Zdrenghea (regia : Cristian Munteanu), text ce reconstituie un episod din viaţa lui Ştefan cel Mare. In rolurile principale : Alexandru Repan, Sandu Sticlaru, Lucia Mureșan s.a Starea vremii din paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 si fenomenul meteorologic). ROMANIA BUCURESTI (19 — acoperit), CONSTANTA (18 ploaie), SULINA (19 — acoperit), GALAŢI (16 — acoperit), PIATRA NEAMT (16 - ploaie), IAŞI (18 - ploaie), CLUJ (17 - ploaie), SUCEAVA (17 — ploaie), SATU MARE (16 ploaie), ORADEA (15 — ploaie), ARAD (15 - ploaie), TIMISOARA (15 - ploaie), SEMENIC (10 - ploaie), SIBIU (18 — acoperit), BRASOV (17 — acoperit), PREDEAL (13 ploaie), SINAIA (11 — ploaie), CRAIOVA (21 — noros) EUROPA SOFIA (19 - ploaie), BELGRAD (18 — ploaie), BUDAPESTA (23 — noros), MOSCOVA 117 - ploaie), VARȘOVIA (18 — noros), PRAGA (18 — noros), BERLIN (22 — noros), ATENA 131 - senin), ROMA 125 senin), PARIS (18 — noros), LONDRA (15 — ploaie), COPENHAGA (20 — variabil) STOCKHOLM (20 - variabil), VIENÁ (22 — variabil), BERNA (27 - variabil), MADRID (29 — senin) CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi meteorologul de serviciu IOAN SVftNCESCU ne comunică : CARACTERUL VREMII In usoara ameliorare in jumătatea de nord* vest a tării Tn celelalte regiuni vreme in general instabilă PRECIPITAU) : Averse locale in Bănet, Crişana, Maramureş, Transilvania si Oltenia In rest, ploi temporare TEMPERATURA . Maximele de astăzi vor fi cuprinse între IB si 28 de grade, iar cele minime intre 8 si 18 grade. LA BUCUREȘTI • Vreme in gor rat instabilă, cu cerul variabil, n-.ai mult noros, temporal va ploua Vînt moderat Temperatura maximă va fi cuprinsă între 23 șî 25 grade, Io minima între 14 și 16 grade TEATRE TARA BOGATA-N FRUMUSETI : Ansamblul Rapsodia Română (1313 00), ora 18,30 ; THE AIVIN AILEY CITY DANCE THEATER S.U.A., la Opera Română, ora 20. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 16,30 t flicrara ; 19,20 : Jurnal ; Emisiune Tn limba mer- 19,05 : Imagini din Canada 1001 de seri ; 19,30 : Tele-20 : Ancheta TV. ; 20,30 : Solisti ai Operei din Timisoara ; 20,50 t Jurnalul doctorului Finlay ; 21,40 t Revista literar-artistica TV. / 22,20 t 24 de ore ; PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Corul Căminului cultural din Buteni, judeţul Arad ; 17,45 : Film artistic. Capcană pentru general. Producție a studiourilor iugoslave ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Daktarî ; 20,25 : Viața economică a Capitalei ; 20,45 : Jazz ; 21,10 : Din tainele munților ; 21,40 : Trei decenii de muzică românească. CINEMATOGRAFE 50.000 DE DOLARI RECOMPENSA t Patria (11 8â 25) orele 9,15 — 11,30 — 14 - 16,15 - 18,30 - 20,45 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,30 — 13.45 - 16,15 _ 18,45 - 21,15. Grădina. ora 20,15; Favorit (31 06 15)orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - lé — 18.15 - 20,30. ŞAPTE PACATE : Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 — 14 - 16,30 -18,45 — 21,15 ; Grădina Dinamo, ora 20,15; Casa filmului (13 92 72), orele 10 — 12,45 — 15,45 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11 — 13,15 — 18,15 - 20,30; VANDANA, luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30 ; Grădina Doina, ora 20,15; București (15 61 54), orele 8,30 - 11,30 _ 14,30 — 17,30 — 20,15 ; Grădină, ora 20.45. BALADA SOLDATULUI : Capitol (15 29 17), orele 9,30 _ 11,45 - 14 -16,15 — 18,30 — 20,45 ; Gradină, ora 20.30. ASEDIU CU SURPRIZE : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 — 16 - 18,30 - 20.45. UN COMISAR ACUZA : Central (14 1224), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 — 16 - 18,15 - 20,30. CIDUL : Lumina (16 23 35), orele 9 - 12,30 — 16 - 19,30. ACEA PISICA BLESTEMATA : Doina (16 35 38), orele 11,15 - 13,30 — 16 — 13,30 — 20,45 . Program de desene animate : ora 9.30. FIECĂRUIA CE I SE CUVINE : Excelsior (18 1088), orele 9 - 11.15 — 13.30 - 16 - 18,15 - 20.30. A TRAI PENTRU IUBIRE : Bucesti (50 43 58), orele 9 _ 11,15 - 13.30 — 16 — 18.15 — 20,15 ( Grădină, ora 20.30. BALUL DE STMBATA SEARA : Grivita (17 08 58), orele 9. CĂLUȚUL ROIB : Grivita, orele 11.15 - 13.30 - 15.45 - 18,15 -20.30. DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI : Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20.15. CHITTY, CHITTY — BANG, BANG : Flamura (85 7/ 12), orele 9 — 12 — 16 — 19 . Gloria (47 46 75), orele 9,15 — 12,15 - 16 - 19. INIMA PE FSÂNGHIE : Drumul Sarii (31 23 13), orele 15.30 - 18 -20.15. CEAJA : Miorita (14 27 14), amp. AFACEREA DOMINICA : Mioila orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18— 20,15. EXPLOZIA: Volga (119126), ora 9. APASII : Volga, orele 11,15 — 13,30 — 15,45 - 18 - 20,15. JOc LIMONADA : Melodia (120688), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 D1), orele 11,15 - 13,30 - 16 - 18,10 - 20,45; Gradină, ora 20,15 ; Gradina tiran (47 46 75), ora 20,30. DESPRE O ANUME FERICIRE : Modern, ora 9. INAMICUL PUBLIC NR. I : Popular (35 10 1), orele 1 , 11,15 lu.r0 . Grdina Aurora (35 04 66), ora 20,u. IVAN KONDAREV : Popular orele 15.30 - 19. PROFRIMIARII : Dacia (50 35 94), orele 9. BANI DE BUZUNAR : Dacia, orele 11,15 - 0,30 — 16 - 18,15 — 20,50. CUNTEpa WALfcWSKA : Cotroceni (49 48 48), orele 13,ju — 15,41 —8 — zu,io ; eucegi 11/ 05 4/) u.eie 6 — 18,15, Grama Tomis (2i 49 46), ora 7u,30. FRA|I( JUER1 : Unirea (1/ IU 21), oieie 16,15 , Gradina, ora. 2u,i5 ; Gradina oucegi (1/ 03 4/), ora /u,uO. LA E31 Ut JAVA: Lira (31/1/1), orele 13,50 — 18 — 20,30 , Gradina, aia 20,15 ; Ciulesti (1/ 33 44), oreie 14,43 — 17,30 — 26, 15. MAMA VîiREGa : Kohovo (23 91 00), orele 16 — 18 - 20. PeRCHEZI I IA : Cosmos (35 19 15), orele 13,81 — 18 — 20,15. LUMINILE ORASULUI : Viitorul (1148 05), orele 16 — 18 — 20. CAPIIANUL ,,NEGRU" : Munca (2130 96), orele 16 — 18 — 20. CAT BALLOU : Aria (2131 86), orele 15,15 — 18 — 20,15 ; Grădina, ora 20,15. PLIMBARE IN PLOAIA DE PRIMAVARA : Infratirea între popoare 16/14/0), orele 15,30 — 18 — 2a,ij. FARSA TRAGICA : Crîngasi [49 2( 131, orele 16 — 18,45. MARINARUL EXTRAORDINAR : Ferentari 180 49 85), orele 16.30 — 18 — 20.15. kiO LOBO : Pacea (31 32 52), orele 15.43 — 18 — 20.15. IARNA FIERoiNic : Moșilor (12 32 9a), prele 16 — 18 — 20. VALEA PRAFULUI De PUȘCa : Flacăra (21 35 4a), orele 15.30 — 18 — 20.15. LADY CAROLINE : Progresul (25 94 1I), orele 13,10 — 17,45 — 20. o floare si doi graumaci ; Viian (zi 3/82), orele 15,50 — ly j Gradina, ora 2U,30. CE DRUM SA ALEGI : Grădina Mia* Si lor f i2 32 93), ora 20,30. Cinemateca sala Union (13 49 04) ABUZ DE SOARE : ora 14,30; PAR liZANA : ora 16,30; DOMNUl SMith — OMUL DIN UMBRA : ora 18,45 ; COLICHONARUL : ora 20,45.