România Liberă, august 1974 (Anul 32, nr. 9259-9285)

1974-08-01 / nr. 9259

Pagina a 2-0-I august 1974 SPIRALE DEBUTANŢI Eugen Barbu Editura Eminescu a avut anul trecut fericita idee de a institui un concurs de poezie pentru în­cepători. Iniţiativa este de două ori bine venită întrucît aseme­nea concursuri sunt în tradiţia literaturii şi, al doilea, pentru că concurenţa înaintea lansării pe piaţă stimulează şi operează a­­supra veleitarilor care pătrund fără o verificare temeinică in rîndul literaţilor. Amintesc cu acest prilej că toate editurile noastre ar trebui să imite iniţia­tiva celor de la Eminescu pen­tru a nu fi siliţi să citim volume fără nici un fel de acoperire va­lorică date la lumina tiparului, uneori, cu ajutorul unor mijloace pe care n-am vrea să le numim, facilitîndu-se, în felul acesta, impostura şi o joasă condiţie a liricii. Sigur că literatura noastră cunoaşte din toate vremurile un impuls foarte mare către poezie, dar asta nu înseamnă că nişte criterii nu trebuie să stăvilească pe grafomani şi pe versificatorii de ocazie. Dar să ne întoarcem mai bine la cei premiaţi de către editura Eminescu. Aş face iniţial obser­vaţia că debutantul este tributar unor modeluri ce pot fi foarte uşor identificate, asta neconsti­­tuind un păcat şi că rare au fost cazurile, cum este şi firesc, cind un debut a însemnat o consa­crare definitivă. Este cunoscut cazul răbdătorului Arghezi care a aşteptat 47 de ani ca să sem­neze un volum, dar, odată cu asta el se şi înscria în rîndul ce­lor mai mari artiști pe care-i a­­vea neamul nostru. Nu putem cere, intr-un secol atît de grăbit, mai ales tinerilor, să fie atît de răbdători cu talentul lor. Ar mai fi de spus că debutantului trebuie să i se ceară și o notă personală, o identitate care, dacă nu poate fi complet conturată încă de la primele poeme, mă­car să poarte amprentele unei deveniri sigure. Dintre cele patru volume pe care le am pe masă (între noi fie zis, apărute în condiţii gra­fice imposibil de suportat, fapt­­ pentru care nu-l felicităm pe Armand Cristea, autorul bălţate-­ lor coperte), mi se impune un singur nume : Carolina Ilica care semnează volumul Neim­­blinzită ca o stea lactee, şi poa­te, cu mai puţin, Mircea Florin Şandru, autorul Elegiei pentru puterea oraşului. Vagi semne mai dă şi Dinu Adam cu Înal­tele sale porţi, premiantul al treilea, George Florin Cozma semnînd Oglinzi in rouă, nu ne-a spus nimic, practicînd o poezie onestă, fără nici un fel de pe­cete, exersînd pe coarde deja auzite, cu o cumințenie pe care­ i-aș recomanda-o­­în orice alt­­domeniu in afară de cel al li­rismului. Carolina Ilica este o poetă in linia Blaga (vezi ciclul Pădu­reanca), unde o prospeţime na­tivă o salvează de platitudine, discursul său poetic purtînd ini­ţial o sălbăticie cu bune efecte. Ca totdeauna, sensibilitatea fe­minină dă o particularitate pe care in alte locuri nu o găsim, o acuitate cu efecte remarcabile în împerecheri surprinzătoare de cuvinte. Poeta se mişcă intr-un univers rural in linia Giono, unde totul este candid, de la botanică la faună şi sentimente­le sunt ascuţite, strigate, nu lip­site de o puritate de izvor. Iată o strofă din Mai puternică: „Să strig (o,­­femeile strigă) : „ A­­ceştia sunt pruncii prin care 1 Mai puternică sunt decit toate / Linguşitoarele priviri ale mor­ţii". De o oarecare violenţă a imaginii se bucură tot ciclul pe care l-am numit, Pădureanca, în care noaptea poate să fie „nea­gră şi blindă ca o vită", iar i­­deea nunţii, sublimată în astfel de versuri : „In fiecare creangă e-un şarpe, Alexandre I I In fie­­răstrăul frunzei cu dinţi de clo­rofilă. I Ai grijă, e aprinsă a lu­nii grea feştilă, I Iar clopotele nopţii-s bătute-n salamandre“. Un foarte frumos poem este cel de-al şaptelea din ciclul numit mai sus, pe care, 11 cităm în în­tregime : „Nopţile-s surde, nici prins nu aud, / Decum o foşnire a şerpilor : visul. I Se-ntorc des­făcute vechi păsări de sud / Pe cerul din irişi, tăcutul, înscrisul I / Cutremur e gîndul. Păianjenii lui / Electrici, mă string, mă in­­faşă. I Dar braţele fug, se ridică statui,­­ Iar buza în dulce, un dulce se-ngraşă. / / Părul meu e un minz nenvăţat !­­ Pe pa­jiştea lunii înseamnă o pată• I O, intre braţele cărui bărbat I Voi lumina pentru iniiia dată ?“ po­em in care, ultima strofă mi se pare cu totul remarcabilă. Ace­laşi aer mitic pluteşte şi in al zecelea poem din ciclul Pădu­reanca din care cităm prima strofă ce poartă Intrînsa virtuţi lirice meritorii : „Cu semne rare orologiul ploii I întunecă auzul. Şi mă tem“. / Ah, toamna som­nambulă cum dezleagă „ Frun­zarele, harem după harem !“ Poemul Tihomir are un dra­matism şi o tensiune a versului de cea mai bună calitate : „Paşii tăi sint fluturii morţii / Ce iz­besc in paloarea bunicii cind doarme. / Ca prin vis ea fi sim­te. Eu aievea, / Intunecoşi cum sunt caii la coame. II Cum te-aş opri intr-o iubire / Cu care să mă vindeci, Tihomir ! / Şi stăpi­­nind auzul să nu mai crezi că paşii / Sint fluturii morţii cu ochi de caşmir“. Cu aceste spuse cred că poeta Carolina Ilica constituie o pro­misiune. Mircea Florin Şandru ni se pare un citadin sensibil, uşor timorat de modele mai îndrăzne­ţe din care frizează imagini uşor de recunoscut în genul : „Uite,-n oraşul acesta voi arde pină tîr­­ziu I Tu, să vii că maşinile-s trase sub scară / Şi pe străzi numai noapte cu paznicul ei ce­nuşiu I Şi o apă scăzind pe subt poduri de ceară / Şi n-ai teamă, pe turle ard ceasuri­ de os I Fe­linare aprinse se urcă pe case / Şi prin piese tăcute priveşte fru­mos“. Sau : „Seara, lent, oraşul asupra mea se coboară ! Ca o lovi­tură de apă mă va acoperi ! Cu maşini ude şi cartiere îndepăr­tate­­ în care niciodată nu vei veni ! Acolo mor tramvaiele la capăt de Unii, acolo­­ Foşgăie iarba unui îndepărtat bărăgan şi nu sunt statui“,­­în care uşor re­cunoaştem pe Geo Dumitrescu sau pe Ben Corlaciu. Volumul lui Irina Adam e să­răcuţ ; poetul ierborizează plat, narativ, stări oarecari. Antologăm doar trei versuri : „Viscolul trăz­­neşte privighetori în somn“ , şi greieri reci se coc la subţioara nopţii“, sau „şi s-au îmbrăcat in lucitoare păduri“, ceea ce, să re­cunoaştem, pentru un premiu doi e foarte puțin. SEMNAL * O echipă formată din 80 de cercetători so­ciologi conduşi de prof. dr. docent Dumitru Ma­­zilu a poposit în Valea Jiului. Cele 1620 de per­­soane care formează eşantionul stabilit (după criterii de vîrstă, profesie şi pregătire şcolară) au fost solicitate să-şi spună părerea asupra unor probleme privind munca lor, activitatea politico-educativă desfăşurată în cadrul colecti­velor de muncă, modalităţile de petrecere utilă a timpului liber etc. * La Brăila au Început filmările unui nou film de lung metraj : „Ilustrate cu flori de cîmp“ al cărui scenariu şi regie sunt semnate de Andrei Blaier. Timp de aproape o săptămî­­nă protagoniştii noului film românesc al Casei de filme 3, dintre care amintim pe Draga Ol­­teanu, Eliza Petrăchescu, Dan Nuţu, Gheorghe Dinică şi alţii, împreună cu echipa de filmare vor rămîne în mijlocul oamenilor care au in­spirat această peliculă. * O expoziţie de numismatică cuprinzind 40 de salbe de monede — unele reconstituite iar altele originale — care va fi dublată de o serie de acţiuni menite să popularizeze obiecte de po­doabe inedite din zonele folclorice ale Bihorului, Sucevei, Albei, Hunedoarei­­,­ s-a deschis re­cent la Clubul muncitoresc din Petrila. * A apărut, în colecţia B.P.T. a editurii Mi­nerva romanul „Intrusul“ de Marin Preda. * Un depozit de seceri din epoca bronzului a fost descoperit in satul Străoşti (jud. Praho­va) pe terenul fermei Plavia a I.A.S. Urlaţi. Cele 37 seceri şi turtită de bronz descoperite confirmă (după descoperirea secerilor de bronz de la Drajna, acum 60 de ani) dezvoltarea pe întreg teritoriul României a metalurgiei din e­­poca respectivă — perioadă de tranziţie spre e­­poca fierului. Varietatea tipurilor de seceri și aliajul lor diferit (unul chiar necunoscut) con­firmă totodată existența unui atelier care exe­cuta asemenea unelte evoluate acum 3 000,— 3 200 de ani. * Constantin Dombi, secretar al Consiliului popular din comuna Şincai (jud. Mureș), pro­fesor de muzică într-o vreme la Sinmărtin a sculptat (fără a fi invitat vreodată, vorba lui Caragiale) bustul lui Şincai. Bustul i-a reuşit, a fost atestat de o comisie de specialişti din Tg. Mureş şi, la cererea sătenilor din Şincai, Gheorghe Şincai se va reîntoarce printre ai săi. * La Blaj, in parcul oraşului, se află un ste­jar, monument al naturii, stejarul lui Iancu. Vîrsta lui : peste 600 de ani. Pe Hala Blajului se află teiul lui Eminescu, sădit pe locul in care, Eminescu sosind la Blaj, admirase oraşul exclamînd : „Te salut, Romă mică Stejarul lui Iancu, teiul lui Eminescu — motive de me­ditaţie la Istoria ţării. * Cercetătoarea Valeria Căliman releva intr-o recentă comunicare ştiinţifică faptul că primele versuri din Ovidiu — 100 sentinţe — au fost traduse în româneşte şi publicate la Sibiu în secolul XVII de Valentin Franck. Acesta a fost prieten cu umanistul român­ Mihail Halici, din Caransebeş, cel care la 1674 publica primele ver­suri româneşti într-o culegere de texte apărute la Basel d­in Elveţia. „CIREŞARII“ pe micul ecran . Peste puţin timp, stimate Constantin Chiriţă, televiziu­nea va programa serialul „Ci­­reşarii“, adaptare a romanului dumneavoastră, care continuă de ani de zile să-i cucerească pe cititorii aflaţi în pragul adoles­cenţei. Ce anume din paginile cărţii a păstrat filmul 7 . Eu aş fi vrut foarte multe şi probabil că şi televiziunea ar fi vrut foarte mult, dar până la urmă a trebuit să ne mulţu­mim cu serializarea primelor două volume : „Cavalerii florii de cireş" şi „Castelul fetei în alb“. Ceea ce pe mine m-a pre­ocupat cel mai mult a fost ca serialul să păstreze suflul ro­manului, acea întîlnire dintre vise şi împliniri, acel roman­tism activ care-i caracterizează pe cireşari, acea alianţă natu­rală dintre nobleţe, curaj, puri­tate, ingeniozitate, frumuseţe, sinceritate, forţă,­­ cunoaştere, prin care Cireşarii au devenit prietenii adolescenţilor noştri. E greu să spun ce s-a realizat din toate acestea. Pur şi sim­plu mi-a fost teamă să pri­vesc serialul. Am lăsat proble­ma dramaturgiei in sarcina lui Radu Dumitru, bineînţeles bazîndu-mă în dorinţele mele pe capacitatea şi calităţile regi­zorului, acest admirabil cireşar care se numeşte Andrei Blaier. — Pentru că am ajuns aici, spuneţi-mi, vă rog, cui ii da­torăm serialul ? Mai bine zis care sunt eroii săi, văzuţi şi „nevăzuţi“ ? — Mai întîi cireşarii, acei elevi aleşi din vreo 4 000 de candidaţi, care au reuşit să treacă prin toate probele, peste toate obstacolele (de aceea ii şi numesc cireşari, de altfel ni­meni nu i-a numit altfel), transformindu-se pe parcursul filmărilor în adevăraţi actori. De aceea regret intr-un fel, ne­­continuarea foarte rapidă a se­rialului. Tocmai cind se simţeau perfect în pielea eroilor... dar de... înţelegerea cu televiziunea era făcută pentru primele două cărţi şi orice intîrziere cu ac­tori de genul celor din Cire­şarii este fatală. Copiii cresc foarte repede, se ştie aceasta. Tic, sau Maria, sau Dan, sau Lucia, arată cu totul altfel după doi sau trei ani de zile. Nu ştiu în ce măsură suflul Cire­­şarilor s-a păstrat în serial, dar in echipa de filmare şi în pe­rioadele de filmare nu există cuvînt care să caracterizeze mai bine atmosfera decit acela de cireşar. De la regizor pină la şoferi, de la operatori la elec­­triceni, de la montează pină la administratori, toţi, toţi membrii echipei s-au compor­tat admirabil. Fără zi, fără noapte, fără alte preocupări decit filmul. Ca să nu mai vor­besc de cei din jur. Sute de adolescenţi făceau ordine pe străzile oraşelor şi satelor, pă­zeau spaţiile de filmare, era exact cum prevedeam eu în volumul IV... care dacă s-ar fi făcut... „Doamne !“ vorba lui Tic. — Cite serii vor fi 7 — Iniţial au fost concepute (ba chiar şi filmate) cite şase episoade a 50 de minute, sau 60 de minute, pentru fiecare parte, in total deci 12 episoade. Mi se pare că în momentul­­de faţă s-a ajuns la 10 sau 11 epi­soade. Eu n-am vrut să mă amestec în aceste treburi. 11 cunosc bine pe Blaier şi ştiu cită grijă are pentru filmele lui. N-am vrut să stcit pe ni­meni cu acest serial, nici mă­■ car Televiziunea. I. D. Secvenţă din noul serial TV „Cireşarii" Micii legumicultori Din preocupările conjugate ale şcolii generale din satul Gighe­­ra-Dolj şi ale cooperativei agri­cole de producţie, a luat fiinţă o microcooperativă agricolă, in care copii se familiarizează cu străvechea ocupaţie a părinţilor lor, dar in formele şi metodele moderne. Microcooperativă dis­pune­ţi de un solar propriu — proporţional cu dimensiunile unităţii lor — de producţie a­­gricolă : 100 metri pătraţi supra­faţă, pe care elevii invaţă cul­tura intensivă a legumelor. Cu alte cuvinte, viitorii lucrători ai ogoarelor deprind de pe acum, şi gustul şi ştiinţa şi priceperea pe care o implică agricultura modernă. (ION BECHERU). Nu l-a salvat nici Bega Se plimba prin parc, cu aerul nevinovat al omului venit să ad­mire flori şi să se recreeze in oaza de linişte a Parcului pio­nierilor din Timişoara. Numai că Viorel Lacatoş (Bd. Vasile Pâr­van­­) căuta, de fapt, un muşte­riu pe care să-l prade. Şi, pă­zind un tinăr pe o bancă, l-a a­­costat cu diverse întrebări, apoi l-a bruscat cu observaţii şi im­pertinenţe şi, in cele din urmă, i-a smuls servieta din mină. Vă­­zind însă că nişte cetăţeni din apropiere au observat scena, Vi­orel a luat-o la fugă şi, nici una nici două, a sărit in apă ! Dar, nici Bega nu l-a putut scăpa. In­tervenind oamenii, hoţul a fost pescuit, imobilizat şi predat or­ganelor de miliţie. (I. MEOOIA) Autocritică în numerar In jurul blocului „Lumea co­piilor“, situat in centrul munici­piului Craiova, locatarii au plan­tat ciţiva salcîmi roz,­­ arbori ornamentali de care ei erau foarte minori şi pe care îi îngri­jeau cu mare dragoste. Intr-ade­văr, făceau foarte frumos in spaţiul verde din incinta imobi­lului. Şi iată că, la miez de noapte, un pensionar din bloc s-a apucat să-i distrugă. N-a spus de ce — ci doar, prins asu­pra faptului, s-a oferit pe loc să plătească asociaţiei de locatari 1000 lei despăgubiri. „Să nu mai ajung la judecată şi să fiu de risul lumii“, — a explicat el însuşi. In acest raţionament , înţelegem — mai puţin în ceea ce a făcut... (B.I.). Insistăm Am mai scris la această ru­brică despre indivizi care, sub un pretext sau altul, se introduc in casele oamenilor ca să fure. Am scris pentru a avertiza şi pentru a îndemna la circumspec­ţie. Povestim intimplarea de mai jos cu acelaşi scop : Adrian Muntean de prin părţi­le Botoşanilor a poposit deunăzi la Arad. Şi-a făcut rost de o sa­lopetă şi, fluturind nişte hirtii, a început să sune pe la uşile oa­menilor, dându-se drept tehnici­an de la uzina electrică. Chipu­rile, verifica contoarele. Dar, cum nu putea face verificarea pe loc, le demonta ca să le ducă la uzină. Şi, astfel, a reuşit să sustragă zeci de contoare electri­ce de sub nasul naivilor proprie­tari. Numai pe el nu l-a verifi­cat nimeni. Nici măcar de legi­timaţia de serviciu n-a îndrăznit nici unul să-l întrebe ! Probabil, ca să nu-l jignească... Cum ris­cul acesta ni se pare totuşi mai mic decit celălalt, insistăm in a legitima pe necunoscuţii care vă intră in casă. (I.M.). Ea dicta şi el nota intr-un singur an, Leontina Borca, gestionara magazinului de artizanat nr. 54 „Turist“ din Tg. Mureş, a păgubit avutul ob­ştesc cu 122 503 lei. Fura mărfu­rile din unitate modificind preţu­rile de pe etichete, descomple­­tînd seturi de obiecte şi vinzin­­du-le fiecare după preţul global, introducind mărfuri din afară pe care le desfăcea apoi in magazin la preţuri stabilite de ea însăşi, etc. De ce nu i-au fost descope­rite mai repede matrapazlicurile — bătătoare la ochi chiar şi pentru un neavizat . Pentru că, în timpul inventarelor, gestiona­ra era cea care făcea regizarea controlului: ea circula prin ma­gazin înşirînd mărfurile, in vre­me ce revizorul, aşezat la masă, nota conştiincios ceea ce îi dicta ea. Judecată fiind, Leontina Bor­ca a fost condamnată la 9 ani în­chisoare. (G.V.). „Trei boxeri“ Sub numele agresiv pompos de „Trei boxeri“ sălăşluieşte o biată gogoşerie din Ploieşti, (str. Gheorghe Doja nr. 167). Ce au gogoşile cu boxerii nu ştim. Cert este că nu le-au fost de ajutor nici cei măcar „Trei boxeri“ de pe firmă, cind a fost vorba să se închidă gogoşeria ! S-a închis şi pe drept cuvînt. Că înainte au încercat s-o aducă pe drumul cel bun şi igienic, mai mulţi. Dar fără folos ! Ultima a fost echipa de control obştesc, condusă de Victor Maier de la întreprinde­rea „Flacăra“, care a făcut unele observaţii şi propuneri de îm­bunătăţire a igienei alimentare. Responsabilul gogoşeniei Gh. Ră­­ducu a ascultat propunerile şi... i-au intrat pe o ureche şi i-au ieşit pe alta. Dovadă că la con­trolul comisiei municipale de coordonare a controlului obştesc, lucrurile s-au găsit ca mai îna­inte­­ camere murdare, covrigii şi gogoşile păstrate în condiţii neigienice, halatele la fel, iar Maria Duca — care prepara şi vindea produsele — n-avea nici controlul medical la zi ! Şi de data asta, responsabilului Gh. Răducu nu i s-a mai spus, ci i s-a aplicat direct o amendă de 750 lei, iar unitatea a fost închi­să. Au rămas doar boxerii de pe firmă. Ei de ce or fi rămas? (M.A.). Cel mai bun combiner Vom afla cine este cel mai bun combiner din judeţul Pra­hova, după campania de seceriş şi treieriş, — graţie concursului iniţiat de organele agricole lo­cale. Sunt antrenaţi in acest con­curs toţi cei care lucrează pe combine în campania de recol­tare a păioaselor, mai precis peste 500 de mecanizatori. Modul de evaluare a calităţilor şi de stabilire a celor mai buni dintre cei mai buni este fixat de urmă­toarele criterii: suprafaţa recol­tată, producţia medie la hectar, productivitatea medie zilnică a combinei şi numărul de zile lu­crate efectiv. Clasificarea se va face pe staţiunile de mecanizare a agriculturii şi apoi pe judeţ, fiind premiaţi cei clasaţi pe pri­mele trei locuri. Şansele, ca în orice concurs, sint egale — ho­­tăritoare insă vor fi hărnicia­ţi priceperea ! (AI. MIHAI). Rubrică realizată de Pia Radulescu SEMNAL Sub egida Frontului Unităţii Socialiste Expoziţia „Insurecţia naţională antifascistă armată oglindită in pictură" La Galeriile Fon­dului Plastic din Craiova sub egida consiliilor judeţean Dolj şi municipal Craiova ale Fron­tului Unităţii So­cialiste, în organi­zarea Muzeului lo­cal de artă, s-a des­chis expoziţia de artă plastică „Insu­recţia naţională an­tifascistă armată o­­glindită în pictură". Aspecte ale insurec­ţiei armate din Au­gust 1944 sunt tratate in tablourile purtînd semnăturile unor valoroşi artişti : Dan Hatmanu, Constantin Dipşe, Paraschiva Mitrică, Florica Anastasescu şi alţii. In contextul a­­propiatei aniversări a Eliberării patriei, la Biblioteca jude­ţeană Dolj s-a des­chis o expoziţie de literatură, iar în foaierul Teatrului Naţional expoziţia „30 ani de drama­turgie românească la Craiova“. Aceas­ta din urmă vor­beşte prin expona­tele sale despre cele 260 premiere dintre care 137 cu piese româneşti puse in scenă de colectivul Naţiona­lului craiovean. In acest răstimp au fost prezentate 9 000 de spectacole vizionate da 3 650 000 de specta­tori. Colectivul tea­trului a obţinut pa­tru premii la Festi­valul național de teatru și a făcut trei turnee în străi­nătate. Seri de spectacol pe litoral In dorinţa de a afla cum a fost concepută şi cum se desfă­şoară anul acesta activitatea cultural-artistică într-una din cele mai solicitate şi mai popu­lare zone ale vacanţei — am nu­mit litoralul — am stat de vor­bă cu tovarăşul Teodor Bratu, de la Direcţia instituţiilor de spectacol artistic şi a artelor plastice din C.C.E.S. — Stagiunea artistică estivală de pe litoral se află în plină desfăşurare. Ce criterii şi con­siderente au stat la baza alcă­tuirii ei ? — Există, după cum ştiţi, o prejudecată in legătură cu „spec­tacolul de vară“ pe care ne-am resemnat multă vreme să-l ac­ceptăm, desfăşurîndu-se în con­diţii de improvizaţie şi cu un anumit rabat in ceea ce priveş­te partea artistică. Principala noastră preocupare, atunci cind am schiţat fizionomia stagiunii estivale de pe litoral, a fost să deplasăm acolo nu numai un re­pertoriu bogat şi divers, dar şi forţa artistice reprezentative, cela mai valoroase forţe artisti­ce, dacă se poate. Să nu uităm : o bună parte din cei ce-şi pe­trec concediul la mare o repre­zintă oamenii muncii din afara Capitalei sau a marilor centre. Lor am vrut să le oferim prile­jul să poată vedea în spectacole bune, Naţionalul bucureştean, Corul Madrigal, sau pe unii mari solişti de operă. Prin a­­ceasta, nu ducem doar o activi­tate de informare culturală, ci şi de educaţie artistică. — Privind mai îndeaproape, care ar fi structura stagiunii la care vă referiţi ? De pildă, in domeniul teatrului... — In afara Teatrului de dra­mă din Constanţa, care susţine, ca şi in alţi ani, o stagiune per­manentă pe litoral, cu întreg re­pertoriul său, fac turnee in a­­ceste două luni încă zece teatre din ţară : patru teatre de dra­mă bucureştene („Naţional“, „Comedie“, „Mic“, „Giuleşti“) precum şi Teatrul Naţional din Craiova, teatrele din Reşiţa, Pia­tra Neamţ („Tineretului“), Bra­şov, Brăila precum şi Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasiles­­cu“ din Bucureşti. Nu vor lipsi din repertoriul pe care-l vom pre­zenta parte dintre, cele mai va­loroase spectacole ale colective­lor respective. — Dar în domeniul muzicii ? — Preocuparea de a prezenta spectacole de cea mai bună ca­litate ne-a călăuzit și in acest domeniu, deși există unele im­pedimente care _fac imposibilă deplasarea spectacolelor Întregi de operă şi de operetă. (Men­ţionez Insă că şi aici Teatrul liric din Constanţa susţine stagiunea sa permanentă cu nu mai puţin de 13 piese, unele cîntate în limba originală, adre­­sîndu-se cu precădere auditori­lor din rîndul turiştilor străini aflaţi pe litoral). Cu toate im­pedimentele la care mă refe­ream, am reuşit să înscriem in programul de turnee pe litoral , concerte ale Corului Madrigal, recitaluri ale artiştilor Operei române şi Operetei bucureştene, concertul Orchestrei de cameră Bucureşti, avîndu-l ca solist şi dirijor pe Ion Voicu. Un capitol îl constituie spectacolele de es­tradă şi de varietăţi susţinute­ de teatrele „Fantasio“ din Constan­ţa, „Ion Vasilescu“ din Bucu­reşti, formaţia ,,Savoy“ etc. — Dacă ne-am referi la fol­clor , ce formaţii vor fi prezen­te în această perioadă pe lito­ral ? — Ansamblul artistic „Rap­sodia română“ cu spectacolul „La hanul cu cîntece“, orches­trele de muzică populară „Cio­­cîrlia“, „Haţegana“, „Pandela­­şul“, „Trandafir de la Moldo­va", „Cindrelul", o orchestră similară din Cluj... P. Simionescu M­EMENTO TEATRE DULCEA PASARE A TINEREŢI! : Tea­­trul National Bucureşti, sala Mică (14 7171), ora 19,30; AICI A DORMIT GEORGE WASHINGTON : Teatrul „C. I. Nottara" la Teatrul de vară Herăstrău, ora 20 ; LOZUL CEL MARE : Tea­trul evreiesc de stat (21 31 71) ora 19 I’UNBĂIAT DE­­ ZAHĂR. ARS: Teatrul „C. Tanase" la grădina Boema, ora 20; TARA ^OGATA-N FRUMUSEŢI : An­samblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18,30; CIRCUL MARE DIN MOSCO­VA : Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. TELEVIZIUNE JOI 1 AUGUST PROGRAMUL I­ Ia­­ Tele^coală. Homo sapien*. Al­bum de ştiinţă şi tehnică. Oceanogra­fie. Cum se fabrică şi cum funcţio­nează maşinile electrice ; 16,30: Itine­rar istoric : Pe drumuri de ape ; 17,30: Telex ; 17,40 : Teleglob : Berna, capi­tala Elveției ; 17,55: Agroenciclopedia; 18,25 : Atenfie la... neatenfie ; 19 : Fa­milia ; 19,25 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Seară pentru tineret ; 21,40 : Julie Andrews ; 22,15 : 24 de ore. O zi din 30 de ani. PROGRAMUL II 20 : Luna culturii muzicale româ­neşti. Omagiu celei de a 30-a aniver­sări a eliberării. Muzică românească — interpreţi celebri . în pauză Telex. Bucureştiul necunoscut ; 21,45 : Cărfi şi idei ; 22,10 : Cîntece ale zilelor noastre. VINERI 2 AUGUST PROGRAMUL I 16 : Teleşcoală. Atlas geografic. Che­marea apelor. Expedifia românească transafricană­­ 16,30 : Teatru comentat pentru şcolari : „Faust" de Dr. Mar­lowe ; 17,30 : Emisiune in limba ger­mană ; 19,20 : 1001 de seri­i 19,30 * Telejurnal ; 20 | România anul XXX­­ 20,35 | Muzică uşoară cu Doina Limbăşanu şi Nicu Pop ; 20,45 : Film artistic. Neîmblînzitul. Tn distribuţie ! Kumbar Valiev, Suimenkul Ciokmorov, K. Sataev. Regia Tolomus Okeen ; 22,15 * 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Melodii popu­lare ; 17,45: Film artistic. Veşnicul Intîrziat. Cu­­ Norman Wisdom, De­rek Bond, Angella Browne, David Lodge. Regia Robert Arthur ; 19,20 : Rodica Mitrică : lieduri de Schubert, Strauss, De Falla, George Enescu, Sa­bin Dragoi,­ Mihail Jora ; 21,30: Bucureştiul, azi­­ 21,45 ; Biblioteca pentru tofi. CINEMATOGRAFE TUNURILE DIN NAVARONE­­ Patria (11 86 25), orele 9 - 12,30 - 16 — 19,30 I Favorit (31 01 15), orele 9,15 — 12.30 — 16 — 19,15 I Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 15,30 - 19» Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 20.15, URMARESTE-MA I­­ Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 — 14 - 16,30 - 19 — 21,15 ; Sala Palatului, orele 20,15; Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45— 14 - 16,15 - 18,30- 20,45 ; Grădină, ora 20,15 ; Grădina Dinamo, ora 20,15; VANDANA­­ București (15 61 54), o­­rele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Grădi­nă, ora 20,15 ; Modern (23 71 01), ore­le 9— 12 - 16 - 19 ; Grădină, ora 20,15; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 12,30 — 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30; Gloria (47 46 75), orele 9 - 12,15 - 15,45 - 19 ; Grădina Titan, ora 20,15. CĂLĂREȚUL FARA CAP i lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. CLEOPATRA­­ Festival (15 63 84), o­­rele 9,30 — 15 — 19 , Grădină, ora 20. B.D. INTRA IN ACTIUNE­­ Doina (16 35 38), orele 11 - 13,15 - 15,45 — 18 —20,15 . Program de desene a­­nimate : ora 9,45. CHITTY-CHITTY, BANG-BANG , Vic­­toria (16 28 79), orele 9,15 - 12,30 - 16 - 19,15 . Arta (21 31 86), orele 12 — 15,30 — 19 | Grădină, ora 20,15. DUELUL: Central (14 12 24)), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30. FARSA TRAGICA , orele 9 — 11,15 — 18,15 — 20,30. DUEL PE AUTOSTRADA : Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 . Flamura (85 77 12), orele 9- 1I - 15,45 - 18 - 20,15. La ora 13,15 CONSPI­RAȚIA. MIHAI VITEAZUL , Buzesti (50 43 58), orele 9 — 14 — 18; Grădină, ora 20. ŞAPTE PACATE : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30. APAŞII : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădina, ora 20,15 ; Fioreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 — 20,15. CE DRUM SA ALEGI : B u c e g I (17 05 47), orele 16 — 18,15, Grădină, ora 20,15. ADAM SI EVA IN CONFLICT : Fe­rentari (80 49 85), orele 15,30 — 18 — 20,15. ASEDIU CU SURPRIZE : Pacea (31 32 52), orele 16 - 18 - 20. CONTESA WALEWSICA : Unirea (17 1021), orele 15,45 — 18, Grădină, ora 20,15. ŢARA LUI SANNIKOV : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 17,45 — 20. FIECĂRUIA CE I SE CUVINE : Dru­­mul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 18 - 20,15. ŞAH LA REGE , Gingaşi (49 21 15), orele 16 — 18,15. CĂLUŢUL ROIB , Cotroceni (49 48 48), orele 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. JOE LIMONADA: Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădina Aurora (35 04 66), ora 20. 50 000 DE DOLARI RECOMPENSA : Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 - 18 — 20 ; Miorica (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 18 - 20,15; La ora 15,45 EXPLOZIA. PACALA : Viitorul (11 48 03), orele 16-19. LA EST DE JAVA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. UN COMISAR ACUZA : Mosilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 - 20,15; Grădină, ora 20,15. CAT BALLOU : Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18 — 20 ; Grădină ora 20,15. DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NI­MENI : Munca (21 50 97), orele 9 — 11,15 - 13,30 _ 16 - 18 - 20. INAMICUL PUBLIC NR. 1 : Tomis (21 49 46 , orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18 - 20,15 ; Grădină, ora 20,30 ! La ora 15,45 CEATA: VALEA I Rahova (23 91 00), orele 16 _ 18 - 20. FRAȚII JDERI) Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 19. BAROMETRUL Starea vremii­­în paranteze tempe­ratura aerului ieri la ora 14 și feno­menul meteorologic). ROMANIA Bucureşti (31 — variabil), CONSTAN­TA (29 — senin), SULINA (25 - se­nin), GALATI (30 — senin), PIATRA NEAMT (23 - variabil), IASI (29 - variabil), SUCEAVA (22 — variabil, aversă), SATU MARE (28 — noros), ORADEA (30 - variabil), ARAD (31 — senin), TIMIŞOARA (31 — senin), SE­­MENIC (20 — senin), SIBIU (28 — se­nin), BRAŞOV (27 - senin), PREDEAL (23 — variabil), SINAIA (18 — senin), CRAIOVA (32 — senin), EUROPA SOFIA (29 — senin), BUDAPESTA (31 — variabil), MOSCOVA (17 — varia­bil), BELGRAD (31 — senin), VARSOVIA (20 — noros), PRAGA (27 — variabil), BERLIN (20 — acoperit), ROMA (28 — senin), PARIS (24 — senin), LONDRA (20 — noros, aversă), COPENHAGA (19 — acoperit). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteo­rologul de serviciu TAMARA LIMBAŞEA­­NU ne comunica : STAREA VREMII : Se menţine căldu­roasa cu cerul variabil mai mult se­nin în regiunile din sud-est. PRECIPITAŢII : Averse şi descărcări electrice, pe alocuri în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, nordul Mol­dovei, zonele deluroase şi de munte. TEMPERATURA : Maximele 25—35 grade, iar minimele 10—20 grade. LA BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Maxima 32—34 grade, iar minima, 16—18 grade. 1001 de seri ? 19,30 : Preferinţe muzicale ; pentru o idee . 21­­ Telejurnal ; 20 , 20,30 : O viată Mezzosoprana Dacia {50 35 94), 13,30 - 16 - Poşta ju DOINA­ MARINAŞ, Arad, în­treabă unde trebuie să se adre­seze si nu cit timp pentru a stabili filiaţia faţă de tată a minorului născut in afara căsă­toriei. Codul familiei prevede posibi­litatea stabilirii paternităţii copi­lului născut în afara căsătoriei. Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte, în numele acestuia, de către mamă, chiar dacă este mi­noră ori de reprezentantul lui legal. O asemenea acţiune se in­troduce la judecătorie, în ter­men de un an de la naşterea co­pilului. In cazul în care mama copilului a convieţuit cu pretin­sul tată sau acesta a contribuit la întreţinerea copilului, terme­nul de un an, pentru pornirea acţiunii în stabilirea filiaţiei mi­norului faţă de tată, curge de la data încetării convieţuirii mamei cu presupusul tată, ori de la data cind acesta a încetat să presteze întreţinerea. Dacă un copil pierde, prin e­­fectul unei hotărîri judecăto­reşti calitatea de copil din că­sătorie, termenul de 1 an , înăuntrul căruia poate fi pornită acţiunea, curge de la data cind hotărîrea respectivă a rămas de­finitivă. IOAN PATRAŞCU din Bacău vrea să afle dacă imobilul do­­blndit in timpul căsătoriei prin donaţie are caracterul de bun comun sau este bun propriu. In principiu, bunurile dobin­­dite In timpul căsătoriei, de ori­care dintre soţi, sint bunuri co­mune. Codul familiei exceptea­ză însă de la regula comunităţii de bunuri — bunurile proprii fiecărui soţ, printre acestea fiind şi acelea care au fost dobîndite prin moştenire, legal, sau dona­ţie — în afara cazurilor în care dispunătorul şi-a manifestat voinţa ca bunul respectiv să fie comun. NICOLAE DRAGULESCU, din Braşov întreabă dacă perioada in care a satisfăcut stagiul mi­litar intri in calculul vechimii neîntrerupte in aceeași unitate, avînd in vedere că s-a reînca­drat in muncă după 10 zile de la satisfacerea stagiului militar. In conformitate cu actualele reglementări, persoanelor­­ care la data chemării pentru îndepli­nirea stagiului militar au fost încadrate în muncă, li se men­ţin contractele de muncă pe tim­pul li­ îşi satisfac serviciul mi­litar. Perioada în care o persoa­nă încadrată în muncă este mi­litar în termen se include în cal­culul vechimii neîntrerupte în a­­ceeaşi unitate. Legea stabileşte însă obligaţia acestor persoane de a se prezenta în termen de 15 zile­ de la data lăsării la vatră, la vechiul lor loc de muncă. Ne­­respectarea acestor dispoziţii în­dreptăţeşte unitatea socialistă să ia măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă. IOAN CIOTA, din Bucureşti, solicită să i se răspundă unde trebuie să se adreseze pentru a obţine restituirea sumei de 10 000 lei, pe care i-o datorează cineva. Potrivit dispoziţiilor legale, în cazul litigiilor patrimoniale din­tre persoane fizice, care au ca obiect plata unei sume de bani care nu depășește 30 000 lei sau predarea unui bun mobil a cărui valoare este de pină la 30 000 lei, reclamantul trebuie să se a­­dreseze comisiei de judecată de pe lingă comitetul executiv al comunei, orașului, municipiului (în București al sectorului d­in care domiciliază pîrîtul. Comisia de judecată încearcă împăcarea părţilor. Dacă la ultima şedinţă nu s-a realizat împăcarea, părţi­le pot conveni ca litigiul să fie judecat de comisie. Atunci cind părţile nu sunt de acord ca prici­na să fie judecată de comisie, litigiul va fi judecat de instanţa judecătorească. Legea stabileşte că nu sunt de competenţa comi­siilor de judecată nici Încercarea de Împăcare, nici judecarea liti­giilor care privesc succesiuni, Împărţeli de bunuri şi obligaţii de Întreţineri. N. A. „Románia liberó”•

Next