România Liberă, august 1974 (Anul 32, nr. 9259-9285)
1974-08-01 / nr. 9259
Pagina a 2-0-I august 1974 SPIRALE DEBUTANŢI Eugen Barbu Editura Eminescu a avut anul trecut fericita idee de a institui un concurs de poezie pentru începători. Iniţiativa este de două ori bine venită întrucît asemenea concursuri sunt în tradiţia literaturii şi, al doilea, pentru că concurenţa înaintea lansării pe piaţă stimulează şi operează asupra veleitarilor care pătrund fără o verificare temeinică in rîndul literaţilor. Amintesc cu acest prilej că toate editurile noastre ar trebui să imite iniţiativa celor de la Eminescu pentru a nu fi siliţi să citim volume fără nici un fel de acoperire valorică date la lumina tiparului, uneori, cu ajutorul unor mijloace pe care n-am vrea să le numim, facilitîndu-se, în felul acesta, impostura şi o joasă condiţie a liricii. Sigur că literatura noastră cunoaşte din toate vremurile un impuls foarte mare către poezie, dar asta nu înseamnă că nişte criterii nu trebuie să stăvilească pe grafomani şi pe versificatorii de ocazie. Dar să ne întoarcem mai bine la cei premiaţi de către editura Eminescu. Aş face iniţial observaţia că debutantul este tributar unor modeluri ce pot fi foarte uşor identificate, asta neconstituind un păcat şi că rare au fost cazurile, cum este şi firesc, cind un debut a însemnat o consacrare definitivă. Este cunoscut cazul răbdătorului Arghezi care a aşteptat 47 de ani ca să semneze un volum, dar, odată cu asta el se şi înscria în rîndul celor mai mari artiști pe care-i avea neamul nostru. Nu putem cere, intr-un secol atît de grăbit, mai ales tinerilor, să fie atît de răbdători cu talentul lor. Ar mai fi de spus că debutantului trebuie să i se ceară și o notă personală, o identitate care, dacă nu poate fi complet conturată încă de la primele poeme, măcar să poarte amprentele unei deveniri sigure. Dintre cele patru volume pe care le am pe masă (între noi fie zis, apărute în condiţii grafice imposibil de suportat, fapt pentru care nu-l felicităm pe Armand Cristea, autorul bălţate- lor coperte), mi se impune un singur nume : Carolina Ilica care semnează volumul Neimblinzită ca o stea lactee, şi poate, cu mai puţin, Mircea Florin Şandru, autorul Elegiei pentru puterea oraşului. Vagi semne mai dă şi Dinu Adam cu Înaltele sale porţi, premiantul al treilea, George Florin Cozma semnînd Oglinzi in rouă, nu ne-a spus nimic, practicînd o poezie onestă, fără nici un fel de pecete, exersînd pe coarde deja auzite, cu o cumințenie pe care i-aș recomanda-oîn orice altdomeniu in afară de cel al lirismului. Carolina Ilica este o poetă in linia Blaga (vezi ciclul Pădureanca), unde o prospeţime nativă o salvează de platitudine, discursul său poetic purtînd iniţial o sălbăticie cu bune efecte. Ca totdeauna, sensibilitatea feminină dă o particularitate pe care in alte locuri nu o găsim, o acuitate cu efecte remarcabile în împerecheri surprinzătoare de cuvinte. Poeta se mişcă intr-un univers rural in linia Giono, unde totul este candid, de la botanică la faună şi sentimentele sunt ascuţite, strigate, nu lipsite de o puritate de izvor. Iată o strofă din Mai puternică: „Să strig (o,femeile strigă) : „ Aceştia sunt pruncii prin care 1 Mai puternică sunt decit toate / Linguşitoarele priviri ale morţii". De o oarecare violenţă a imaginii se bucură tot ciclul pe care l-am numit, Pădureanca, în care noaptea poate să fie „neagră şi blindă ca o vită", iar ideea nunţii, sublimată în astfel de versuri : „In fiecare creangă e-un şarpe, Alexandre I I In fierăstrăul frunzei cu dinţi de clorofilă. I Ai grijă, e aprinsă a lunii grea feştilă, I Iar clopotele nopţii-s bătute-n salamandre“. Un foarte frumos poem este cel de-al şaptelea din ciclul numit mai sus, pe care, 11 cităm în întregime : „Nopţile-s surde, nici prins nu aud, / Decum o foşnire a şerpilor : visul. I Se-ntorc desfăcute vechi păsări de sud / Pe cerul din irişi, tăcutul, înscrisul I / Cutremur e gîndul. Păianjenii lui / Electrici, mă string, mă infaşă. I Dar braţele fug, se ridică statui, Iar buza în dulce, un dulce se-ngraşă. / / Părul meu e un minz nenvăţat ! Pe pajiştea lunii înseamnă o pată• I O, intre braţele cărui bărbat I Voi lumina pentru iniiia dată ?“ poem in care, ultima strofă mi se pare cu totul remarcabilă. Acelaşi aer mitic pluteşte şi in al zecelea poem din ciclul Pădureanca din care cităm prima strofă ce poartă Intrînsa virtuţi lirice meritorii : „Cu semne rare orologiul ploii I întunecă auzul. Şi mă tem“. / Ah, toamna somnambulă cum dezleagă „ Frunzarele, harem după harem !“ Poemul Tihomir are un dramatism şi o tensiune a versului de cea mai bună calitate : „Paşii tăi sint fluturii morţii / Ce izbesc in paloarea bunicii cind doarme. / Ca prin vis ea fi simte. Eu aievea, / Intunecoşi cum sunt caii la coame. II Cum te-aş opri intr-o iubire / Cu care să mă vindeci, Tihomir ! / Şi stăpinind auzul să nu mai crezi că paşii / Sint fluturii morţii cu ochi de caşmir“. Cu aceste spuse cred că poeta Carolina Ilica constituie o promisiune. Mircea Florin Şandru ni se pare un citadin sensibil, uşor timorat de modele mai îndrăzneţe din care frizează imagini uşor de recunoscut în genul : „Uite,-n oraşul acesta voi arde pină tîrziu I Tu, să vii că maşinile-s trase sub scară / Şi pe străzi numai noapte cu paznicul ei cenuşiu I Şi o apă scăzind pe subt poduri de ceară / Şi n-ai teamă, pe turle ard ceasuri de os I Felinare aprinse se urcă pe case / Şi prin piese tăcute priveşte frumos“. Sau : „Seara, lent, oraşul asupra mea se coboară ! Ca o lovitură de apă mă va acoperi ! Cu maşini ude şi cartiere îndepărtate în care niciodată nu vei veni ! Acolo mor tramvaiele la capăt de Unii, acolo Foşgăie iarba unui îndepărtat bărăgan şi nu sunt statui“,în care uşor recunoaştem pe Geo Dumitrescu sau pe Ben Corlaciu. Volumul lui Irina Adam e sărăcuţ ; poetul ierborizează plat, narativ, stări oarecari. Antologăm doar trei versuri : „Viscolul trăzneşte privighetori în somn“ , şi greieri reci se coc la subţioara nopţii“, sau „şi s-au îmbrăcat in lucitoare păduri“, ceea ce, să recunoaştem, pentru un premiu doi e foarte puțin. SEMNAL * O echipă formată din 80 de cercetători sociologi conduşi de prof. dr. docent Dumitru Mazilu a poposit în Valea Jiului. Cele 1620 de persoane care formează eşantionul stabilit (după criterii de vîrstă, profesie şi pregătire şcolară) au fost solicitate să-şi spună părerea asupra unor probleme privind munca lor, activitatea politico-educativă desfăşurată în cadrul colectivelor de muncă, modalităţile de petrecere utilă a timpului liber etc. * La Brăila au Început filmările unui nou film de lung metraj : „Ilustrate cu flori de cîmp“ al cărui scenariu şi regie sunt semnate de Andrei Blaier. Timp de aproape o săptămînă protagoniştii noului film românesc al Casei de filme 3, dintre care amintim pe Draga Olteanu, Eliza Petrăchescu, Dan Nuţu, Gheorghe Dinică şi alţii, împreună cu echipa de filmare vor rămîne în mijlocul oamenilor care au inspirat această peliculă. * O expoziţie de numismatică cuprinzind 40 de salbe de monede — unele reconstituite iar altele originale — care va fi dublată de o serie de acţiuni menite să popularizeze obiecte de podoabe inedite din zonele folclorice ale Bihorului, Sucevei, Albei, Hunedoarei, s-a deschis recent la Clubul muncitoresc din Petrila. * A apărut, în colecţia B.P.T. a editurii Minerva romanul „Intrusul“ de Marin Preda. * Un depozit de seceri din epoca bronzului a fost descoperit in satul Străoşti (jud. Prahova) pe terenul fermei Plavia a I.A.S. Urlaţi. Cele 37 seceri şi turtită de bronz descoperite confirmă (după descoperirea secerilor de bronz de la Drajna, acum 60 de ani) dezvoltarea pe întreg teritoriul României a metalurgiei din epoca respectivă — perioadă de tranziţie spre epoca fierului. Varietatea tipurilor de seceri și aliajul lor diferit (unul chiar necunoscut) confirmă totodată existența unui atelier care executa asemenea unelte evoluate acum 3 000,— 3 200 de ani. * Constantin Dombi, secretar al Consiliului popular din comuna Şincai (jud. Mureș), profesor de muzică într-o vreme la Sinmărtin a sculptat (fără a fi invitat vreodată, vorba lui Caragiale) bustul lui Şincai. Bustul i-a reuşit, a fost atestat de o comisie de specialişti din Tg. Mureş şi, la cererea sătenilor din Şincai, Gheorghe Şincai se va reîntoarce printre ai săi. * La Blaj, in parcul oraşului, se află un stejar, monument al naturii, stejarul lui Iancu. Vîrsta lui : peste 600 de ani. Pe Hala Blajului se află teiul lui Eminescu, sădit pe locul in care, Eminescu sosind la Blaj, admirase oraşul exclamînd : „Te salut, Romă mică Stejarul lui Iancu, teiul lui Eminescu — motive de meditaţie la Istoria ţării. * Cercetătoarea Valeria Căliman releva intr-o recentă comunicare ştiinţifică faptul că primele versuri din Ovidiu — 100 sentinţe — au fost traduse în româneşte şi publicate la Sibiu în secolul XVII de Valentin Franck. Acesta a fost prieten cu umanistul român Mihail Halici, din Caransebeş, cel care la 1674 publica primele versuri româneşti într-o culegere de texte apărute la Basel din Elveţia. „CIREŞARII“ pe micul ecran . Peste puţin timp, stimate Constantin Chiriţă, televiziunea va programa serialul „Cireşarii“, adaptare a romanului dumneavoastră, care continuă de ani de zile să-i cucerească pe cititorii aflaţi în pragul adolescenţei. Ce anume din paginile cărţii a păstrat filmul 7 . Eu aş fi vrut foarte multe şi probabil că şi televiziunea ar fi vrut foarte mult, dar până la urmă a trebuit să ne mulţumim cu serializarea primelor două volume : „Cavalerii florii de cireş" şi „Castelul fetei în alb“. Ceea ce pe mine m-a preocupat cel mai mult a fost ca serialul să păstreze suflul romanului, acea întîlnire dintre vise şi împliniri, acel romantism activ care-i caracterizează pe cireşari, acea alianţă naturală dintre nobleţe, curaj, puritate, ingeniozitate, frumuseţe, sinceritate, forţă, cunoaştere, prin care Cireşarii au devenit prietenii adolescenţilor noştri. E greu să spun ce s-a realizat din toate acestea. Pur şi simplu mi-a fost teamă să privesc serialul. Am lăsat problema dramaturgiei in sarcina lui Radu Dumitru, bineînţeles bazîndu-mă în dorinţele mele pe capacitatea şi calităţile regizorului, acest admirabil cireşar care se numeşte Andrei Blaier. — Pentru că am ajuns aici, spuneţi-mi, vă rog, cui ii datorăm serialul ? Mai bine zis care sunt eroii săi, văzuţi şi „nevăzuţi“ ? — Mai întîi cireşarii, acei elevi aleşi din vreo 4 000 de candidaţi, care au reuşit să treacă prin toate probele, peste toate obstacolele (de aceea ii şi numesc cireşari, de altfel nimeni nu i-a numit altfel), transformindu-se pe parcursul filmărilor în adevăraţi actori. De aceea regret intr-un fel, necontinuarea foarte rapidă a serialului. Tocmai cind se simţeau perfect în pielea eroilor... dar de... înţelegerea cu televiziunea era făcută pentru primele două cărţi şi orice intîrziere cu actori de genul celor din Cireşarii este fatală. Copiii cresc foarte repede, se ştie aceasta. Tic, sau Maria, sau Dan, sau Lucia, arată cu totul altfel după doi sau trei ani de zile. Nu ştiu în ce măsură suflul Cireşarilor s-a păstrat în serial, dar in echipa de filmare şi în perioadele de filmare nu există cuvînt care să caracterizeze mai bine atmosfera decit acela de cireşar. De la regizor pină la şoferi, de la operatori la electriceni, de la montează pină la administratori, toţi, toţi membrii echipei s-au comportat admirabil. Fără zi, fără noapte, fără alte preocupări decit filmul. Ca să nu mai vorbesc de cei din jur. Sute de adolescenţi făceau ordine pe străzile oraşelor şi satelor, păzeau spaţiile de filmare, era exact cum prevedeam eu în volumul IV... care dacă s-ar fi făcut... „Doamne !“ vorba lui Tic. — Cite serii vor fi 7 — Iniţial au fost concepute (ba chiar şi filmate) cite şase episoade a 50 de minute, sau 60 de minute, pentru fiecare parte, in total deci 12 episoade. Mi se pare că în momentulde faţă s-a ajuns la 10 sau 11 episoade. Eu n-am vrut să mă amestec în aceste treburi. 11 cunosc bine pe Blaier şi ştiu cită grijă are pentru filmele lui. N-am vrut să stcit pe nimeni cu acest serial, nici mă■ car Televiziunea. I. D. Secvenţă din noul serial TV „Cireşarii" Micii legumicultori Din preocupările conjugate ale şcolii generale din satul Gighera-Dolj şi ale cooperativei agricole de producţie, a luat fiinţă o microcooperativă agricolă, in care copii se familiarizează cu străvechea ocupaţie a părinţilor lor, dar in formele şi metodele moderne. Microcooperativă dispuneţi de un solar propriu — proporţional cu dimensiunile unităţii lor — de producţie agricolă : 100 metri pătraţi suprafaţă, pe care elevii invaţă cultura intensivă a legumelor. Cu alte cuvinte, viitorii lucrători ai ogoarelor deprind de pe acum, şi gustul şi ştiinţa şi priceperea pe care o implică agricultura modernă. (ION BECHERU). Nu l-a salvat nici Bega Se plimba prin parc, cu aerul nevinovat al omului venit să admire flori şi să se recreeze in oaza de linişte a Parcului pionierilor din Timişoara. Numai că Viorel Lacatoş (Bd. Vasile Pârvan) căuta, de fapt, un muşteriu pe care să-l prade. Şi, păzind un tinăr pe o bancă, l-a acostat cu diverse întrebări, apoi l-a bruscat cu observaţii şi impertinenţe şi, in cele din urmă, i-a smuls servieta din mină. Văzind însă că nişte cetăţeni din apropiere au observat scena, Viorel a luat-o la fugă şi, nici una nici două, a sărit in apă ! Dar, nici Bega nu l-a putut scăpa. Intervenind oamenii, hoţul a fost pescuit, imobilizat şi predat organelor de miliţie. (I. MEOOIA) Autocritică în numerar In jurul blocului „Lumea copiilor“, situat in centrul municipiului Craiova, locatarii au plantat ciţiva salcîmi roz, arbori ornamentali de care ei erau foarte minori şi pe care îi îngrijeau cu mare dragoste. Intr-adevăr, făceau foarte frumos in spaţiul verde din incinta imobilului. Şi iată că, la miez de noapte, un pensionar din bloc s-a apucat să-i distrugă. N-a spus de ce — ci doar, prins asupra faptului, s-a oferit pe loc să plătească asociaţiei de locatari 1000 lei despăgubiri. „Să nu mai ajung la judecată şi să fiu de risul lumii“, — a explicat el însuşi. In acest raţionament , înţelegem — mai puţin în ceea ce a făcut... (B.I.). Insistăm Am mai scris la această rubrică despre indivizi care, sub un pretext sau altul, se introduc in casele oamenilor ca să fure. Am scris pentru a avertiza şi pentru a îndemna la circumspecţie. Povestim intimplarea de mai jos cu acelaşi scop : Adrian Muntean de prin părţile Botoşanilor a poposit deunăzi la Arad. Şi-a făcut rost de o salopetă şi, fluturind nişte hirtii, a început să sune pe la uşile oamenilor, dându-se drept tehnician de la uzina electrică. Chipurile, verifica contoarele. Dar, cum nu putea face verificarea pe loc, le demonta ca să le ducă la uzină. Şi, astfel, a reuşit să sustragă zeci de contoare electrice de sub nasul naivilor proprietari. Numai pe el nu l-a verificat nimeni. Nici măcar de legitimaţia de serviciu n-a îndrăznit nici unul să-l întrebe ! Probabil, ca să nu-l jignească... Cum riscul acesta ni se pare totuşi mai mic decit celălalt, insistăm in a legitima pe necunoscuţii care vă intră in casă. (I.M.). Ea dicta şi el nota intr-un singur an, Leontina Borca, gestionara magazinului de artizanat nr. 54 „Turist“ din Tg. Mureş, a păgubit avutul obştesc cu 122 503 lei. Fura mărfurile din unitate modificind preţurile de pe etichete, descompletînd seturi de obiecte şi vinzindu-le fiecare după preţul global, introducind mărfuri din afară pe care le desfăcea apoi in magazin la preţuri stabilite de ea însăşi, etc. De ce nu i-au fost descoperite mai repede matrapazlicurile — bătătoare la ochi chiar şi pentru un neavizat . Pentru că, în timpul inventarelor, gestionara era cea care făcea regizarea controlului: ea circula prin magazin înşirînd mărfurile, in vreme ce revizorul, aşezat la masă, nota conştiincios ceea ce îi dicta ea. Judecată fiind, Leontina Borca a fost condamnată la 9 ani închisoare. (G.V.). „Trei boxeri“ Sub numele agresiv pompos de „Trei boxeri“ sălăşluieşte o biată gogoşerie din Ploieşti, (str. Gheorghe Doja nr. 167). Ce au gogoşile cu boxerii nu ştim. Cert este că nu le-au fost de ajutor nici cei măcar „Trei boxeri“ de pe firmă, cind a fost vorba să se închidă gogoşeria ! S-a închis şi pe drept cuvînt. Că înainte au încercat s-o aducă pe drumul cel bun şi igienic, mai mulţi. Dar fără folos ! Ultima a fost echipa de control obştesc, condusă de Victor Maier de la întreprinderea „Flacăra“, care a făcut unele observaţii şi propuneri de îmbunătăţire a igienei alimentare. Responsabilul gogoşeniei Gh. Răducu a ascultat propunerile şi... i-au intrat pe o ureche şi i-au ieşit pe alta. Dovadă că la controlul comisiei municipale de coordonare a controlului obştesc, lucrurile s-au găsit ca mai înainte camere murdare, covrigii şi gogoşile păstrate în condiţii neigienice, halatele la fel, iar Maria Duca — care prepara şi vindea produsele — n-avea nici controlul medical la zi ! Şi de data asta, responsabilului Gh. Răducu nu i s-a mai spus, ci i s-a aplicat direct o amendă de 750 lei, iar unitatea a fost închisă. Au rămas doar boxerii de pe firmă. Ei de ce or fi rămas? (M.A.). Cel mai bun combiner Vom afla cine este cel mai bun combiner din judeţul Prahova, după campania de seceriş şi treieriş, — graţie concursului iniţiat de organele agricole locale. Sunt antrenaţi in acest concurs toţi cei care lucrează pe combine în campania de recoltare a păioaselor, mai precis peste 500 de mecanizatori. Modul de evaluare a calităţilor şi de stabilire a celor mai buni dintre cei mai buni este fixat de următoarele criterii: suprafaţa recoltată, producţia medie la hectar, productivitatea medie zilnică a combinei şi numărul de zile lucrate efectiv. Clasificarea se va face pe staţiunile de mecanizare a agriculturii şi apoi pe judeţ, fiind premiaţi cei clasaţi pe primele trei locuri. Şansele, ca în orice concurs, sint egale — hotăritoare insă vor fi hărniciaţi priceperea ! (AI. MIHAI). Rubrică realizată de Pia Radulescu SEMNAL Sub egida Frontului Unităţii Socialiste Expoziţia „Insurecţia naţională antifascistă armată oglindită in pictură" La Galeriile Fondului Plastic din Craiova sub egida consiliilor judeţean Dolj şi municipal Craiova ale Frontului Unităţii Socialiste, în organizarea Muzeului local de artă, s-a deschis expoziţia de artă plastică „Insurecţia naţională antifascistă armată oglindită în pictură". Aspecte ale insurecţiei armate din August 1944 sunt tratate in tablourile purtînd semnăturile unor valoroşi artişti : Dan Hatmanu, Constantin Dipşe, Paraschiva Mitrică, Florica Anastasescu şi alţii. In contextul apropiatei aniversări a Eliberării patriei, la Biblioteca judeţeană Dolj s-a deschis o expoziţie de literatură, iar în foaierul Teatrului Naţional expoziţia „30 ani de dramaturgie românească la Craiova“. Aceasta din urmă vorbeşte prin exponatele sale despre cele 260 premiere dintre care 137 cu piese româneşti puse in scenă de colectivul Naţionalului craiovean. In acest răstimp au fost prezentate 9 000 de spectacole vizionate da 3 650 000 de spectatori. Colectivul teatrului a obţinut patru premii la Festivalul național de teatru și a făcut trei turnee în străinătate. Seri de spectacol pe litoral In dorinţa de a afla cum a fost concepută şi cum se desfăşoară anul acesta activitatea cultural-artistică într-una din cele mai solicitate şi mai populare zone ale vacanţei — am numit litoralul — am stat de vorbă cu tovarăşul Teodor Bratu, de la Direcţia instituţiilor de spectacol artistic şi a artelor plastice din C.C.E.S. — Stagiunea artistică estivală de pe litoral se află în plină desfăşurare. Ce criterii şi considerente au stat la baza alcătuirii ei ? — Există, după cum ştiţi, o prejudecată in legătură cu „spectacolul de vară“ pe care ne-am resemnat multă vreme să-l acceptăm, desfăşurîndu-se în condiţii de improvizaţie şi cu un anumit rabat in ceea ce priveşte partea artistică. Principala noastră preocupare, atunci cind am schiţat fizionomia stagiunii estivale de pe litoral, a fost să deplasăm acolo nu numai un repertoriu bogat şi divers, dar şi forţa artistice reprezentative, cela mai valoroase forţe artistice, dacă se poate. Să nu uităm : o bună parte din cei ce-şi petrec concediul la mare o reprezintă oamenii muncii din afara Capitalei sau a marilor centre. Lor am vrut să le oferim prilejul să poată vedea în spectacole bune, Naţionalul bucureştean, Corul Madrigal, sau pe unii mari solişti de operă. Prin aceasta, nu ducem doar o activitate de informare culturală, ci şi de educaţie artistică. — Privind mai îndeaproape, care ar fi structura stagiunii la care vă referiţi ? De pildă, in domeniul teatrului... — In afara Teatrului de dramă din Constanţa, care susţine, ca şi in alţi ani, o stagiune permanentă pe litoral, cu întreg repertoriul său, fac turnee in aceste două luni încă zece teatre din ţară : patru teatre de dramă bucureştene („Naţional“, „Comedie“, „Mic“, „Giuleşti“) precum şi Teatrul Naţional din Craiova, teatrele din Reşiţa, Piatra Neamţ („Tineretului“), Braşov, Brăila precum şi Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ din Bucureşti. Nu vor lipsi din repertoriul pe care-l vom prezenta parte dintre, cele mai valoroase spectacole ale colectivelor respective. — Dar în domeniul muzicii ? — Preocuparea de a prezenta spectacole de cea mai bună calitate ne-a călăuzit și in acest domeniu, deși există unele impedimente care _fac imposibilă deplasarea spectacolelor Întregi de operă şi de operetă. (Menţionez Insă că şi aici Teatrul liric din Constanţa susţine stagiunea sa permanentă cu nu mai puţin de 13 piese, unele cîntate în limba originală, adresîndu-se cu precădere auditorilor din rîndul turiştilor străini aflaţi pe litoral). Cu toate impedimentele la care mă refeream, am reuşit să înscriem in programul de turnee pe litoral , concerte ale Corului Madrigal, recitaluri ale artiştilor Operei române şi Operetei bucureştene, concertul Orchestrei de cameră Bucureşti, avîndu-l ca solist şi dirijor pe Ion Voicu. Un capitol îl constituie spectacolele de estradă şi de varietăţi susţinute de teatrele „Fantasio“ din Constanţa, „Ion Vasilescu“ din Bucureşti, formaţia ,,Savoy“ etc. — Dacă ne-am referi la folclor , ce formaţii vor fi prezente în această perioadă pe litoral ? — Ansamblul artistic „Rapsodia română“ cu spectacolul „La hanul cu cîntece“, orchestrele de muzică populară „Ciocîrlia“, „Haţegana“, „Pandelaşul“, „Trandafir de la Moldova", „Cindrelul", o orchestră similară din Cluj... P. Simionescu MEMENTO TEATRE DULCEA PASARE A TINEREŢI! : Teatrul National Bucureşti, sala Mică (14 7171), ora 19,30; AICI A DORMIT GEORGE WASHINGTON : Teatrul „C. I. Nottara" la Teatrul de vară Herăstrău, ora 20 ; LOZUL CEL MARE : Teatrul evreiesc de stat (21 31 71) ora 19 I’UNBĂIAT DE ZAHĂR. ARS: Teatrul „C. Tanase" la grădina Boema, ora 20; TARA ^OGATA-N FRUMUSEŢI : Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18,30; CIRCUL MARE DIN MOSCOVA : Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. TELEVIZIUNE JOI 1 AUGUST PROGRAMUL I Ia Tele^coală. Homo sapien*. Album de ştiinţă şi tehnică. Oceanografie. Cum se fabrică şi cum funcţionează maşinile electrice ; 16,30: Itinerar istoric : Pe drumuri de ape ; 17,30: Telex ; 17,40 : Teleglob : Berna, capitala Elveției ; 17,55: Agroenciclopedia; 18,25 : Atenfie la... neatenfie ; 19 : Familia ; 19,25 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Seară pentru tineret ; 21,40 : Julie Andrews ; 22,15 : 24 de ore. O zi din 30 de ani. PROGRAMUL II 20 : Luna culturii muzicale româneşti. Omagiu celei de a 30-a aniversări a eliberării. Muzică românească — interpreţi celebri . în pauză Telex. Bucureştiul necunoscut ; 21,45 : Cărfi şi idei ; 22,10 : Cîntece ale zilelor noastre. VINERI 2 AUGUST PROGRAMUL I 16 : Teleşcoală. Atlas geografic. Chemarea apelor. Expedifia românească transafricană 16,30 : Teatru comentat pentru şcolari : „Faust" de Dr. Marlowe ; 17,30 : Emisiune in limba germană ; 19,20 : 1001 de serii 19,30 * Telejurnal ; 20 | România anul XXX 20,35 | Muzică uşoară cu Doina Limbăşanu şi Nicu Pop ; 20,45 : Film artistic. Neîmblînzitul. Tn distribuţie ! Kumbar Valiev, Suimenkul Ciokmorov, K. Sataev. Regia Tolomus Okeen ; 22,15 * 24 de ore. PROGRAMUL II 17,30 : Telex ; 17,35 : Melodii populare ; 17,45: Film artistic. Veşnicul Intîrziat. Cu Norman Wisdom, Derek Bond, Angella Browne, David Lodge. Regia Robert Arthur ; 19,20 : Rodica Mitrică : lieduri de Schubert, Strauss, De Falla, George Enescu, Sabin Dragoi, Mihail Jora ; 21,30: Bucureştiul, azi 21,45 ; Biblioteca pentru tofi. CINEMATOGRAFE TUNURILE DIN NAVARONE Patria (11 86 25), orele 9 - 12,30 - 16 — 19,30 I Favorit (31 01 15), orele 9,15 — 12.30 — 16 — 19,15 I Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 15,30 - 19» Grădina Luceafărul (15 87 67), ora 20.15, URMARESTE-MA I Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 — 14 - 16,30 - 19 — 21,15 ; Sala Palatului, orele 20,15; Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45— 14 - 16,15 - 18,30- 20,45 ; Grădină, ora 20,15 ; Grădina Dinamo, ora 20,15; VANDANA București (15 61 54), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; Grădină, ora 20,15 ; Modern (23 71 01), orele 9— 12 - 16 - 19 ; Grădină, ora 20,15; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 12,30 — 16 - 19,30; Melodia (12 06 88), orele 9 — 12,30 — 16 — 19,30; Gloria (47 46 75), orele 9 - 12,15 - 15,45 - 19 ; Grădina Titan, ora 20,15. CĂLĂREȚUL FARA CAP i lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. CLEOPATRA Festival (15 63 84), orele 9,30 — 15 — 19 , Grădină, ora 20. B.D. INTRA IN ACTIUNE Doina (16 35 38), orele 11 - 13,15 - 15,45 — 18 —20,15 . Program de desene animate : ora 9,45. CHITTY-CHITTY, BANG-BANG , Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 12,30 - 16 - 19,15 . Arta (21 31 86), orele 12 — 15,30 — 19 | Grădină, ora 20,15. DUELUL: Central (14 12 24)), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30. FARSA TRAGICA , orele 9 — 11,15 — 18,15 — 20,30. DUEL PE AUTOSTRADA : Excelsior (18 10 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 - 20,30 . Flamura (85 77 12), orele 9- 1I - 15,45 - 18 - 20,15. La ora 13,15 CONSPIRAȚIA. MIHAI VITEAZUL , Buzesti (50 43 58), orele 9 — 14 — 18; Grădină, ora 20. ŞAPTE PACATE : Grivița (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 -18,15 - 20,30. APAŞII : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,30 ; Grădina, ora 20,15 ; Fioreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 — 20,15. CE DRUM SA ALEGI : B u c e g I (17 05 47), orele 16 — 18,15, Grădină, ora 20,15. ADAM SI EVA IN CONFLICT : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 — 18 — 20,15. ASEDIU CU SURPRIZE : Pacea (31 32 52), orele 16 - 18 - 20. CONTESA WALEWSICA : Unirea (17 1021), orele 15,45 — 18, Grădină, ora 20,15. ŢARA LUI SANNIKOV : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15. Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 17,45 — 20. FIECĂRUIA CE I SE CUVINE : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 18 - 20,15. ŞAH LA REGE , Gingaşi (49 21 15), orele 16 — 18,15. CĂLUŢUL ROIB , Cotroceni (49 48 48), orele 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. JOE LIMONADA: Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Grădina Aurora (35 04 66), ora 20. 50 000 DE DOLARI RECOMPENSA : Volga (11 91 26), orele 9 - 11,15 -13,30 — 15,45 - 18 — 20 ; Miorica (14 27 14), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 18 - 20,15; La ora 15,45 EXPLOZIA. PACALA : Viitorul (11 48 03), orele 16-19. LA EST DE JAVA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15. UN COMISAR ACUZA : Mosilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 - 20,15; Grădină, ora 20,15. CAT BALLOU : Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18 — 20 ; Grădină ora 20,15. DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI : Munca (21 50 97), orele 9 — 11,15 - 13,30 _ 16 - 18 - 20. INAMICUL PUBLIC NR. 1 : Tomis (21 49 46 , orele 9 - 11,15 - 13,30 - 18 - 20,15 ; Grădină, ora 20,30 ! La ora 15,45 CEATA: VALEA I Rahova (23 91 00), orele 16 _ 18 - 20. FRAȚII JDERI) Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 19. BAROMETRUL Starea vremiiîn paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 și fenomenul meteorologic). ROMANIA Bucureşti (31 — variabil), CONSTANTA (29 — senin), SULINA (25 - senin), GALATI (30 — senin), PIATRA NEAMT (23 - variabil), IASI (29 - variabil), SUCEAVA (22 — variabil, aversă), SATU MARE (28 — noros), ORADEA (30 - variabil), ARAD (31 — senin), TIMIŞOARA (31 — senin), SEMENIC (20 — senin), SIBIU (28 — senin), BRAŞOV (27 - senin), PREDEAL (23 — variabil), SINAIA (18 — senin), CRAIOVA (32 — senin), EUROPA SOFIA (29 — senin), BUDAPESTA (31 — variabil), MOSCOVA (17 — variabil), BELGRAD (31 — senin), VARSOVIA (20 — noros), PRAGA (27 — variabil), BERLIN (20 — acoperit), ROMA (28 — senin), PARIS (24 — senin), LONDRA (20 — noros, aversă), COPENHAGA (19 — acoperit). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu TAMARA LIMBAŞEANU ne comunica : STAREA VREMII : Se menţine călduroasa cu cerul variabil mai mult senin în regiunile din sud-est. PRECIPITAŢII : Averse şi descărcări electrice, pe alocuri în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş, nordul Moldovei, zonele deluroase şi de munte. TEMPERATURA : Maximele 25—35 grade, iar minimele 10—20 grade. LA BUCUREŞTI : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Maxima 32—34 grade, iar minima, 16—18 grade. 1001 de seri ? 19,30 : Preferinţe muzicale ; pentru o idee . 21 Telejurnal ; 20 , 20,30 : O viată Mezzosoprana Dacia {50 35 94), 13,30 - 16 - Poşta ju DOINA MARINAŞ, Arad, întreabă unde trebuie să se adreseze si nu cit timp pentru a stabili filiaţia faţă de tată a minorului născut in afara căsătoriei. Codul familiei prevede posibilitatea stabilirii paternităţii copilului născut în afara căsătoriei. Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte, în numele acestuia, de către mamă, chiar dacă este minoră ori de reprezentantul lui legal. O asemenea acţiune se introduce la judecătorie, în termen de un an de la naşterea copilului. In cazul în care mama copilului a convieţuit cu pretinsul tată sau acesta a contribuit la întreţinerea copilului, termenul de un an, pentru pornirea acţiunii în stabilirea filiaţiei minorului faţă de tată, curge de la data încetării convieţuirii mamei cu presupusul tată, ori de la data cind acesta a încetat să presteze întreţinerea. Dacă un copil pierde, prin efectul unei hotărîri judecătoreşti calitatea de copil din căsătorie, termenul de 1 an , înăuntrul căruia poate fi pornită acţiunea, curge de la data cind hotărîrea respectivă a rămas definitivă. IOAN PATRAŞCU din Bacău vrea să afle dacă imobilul doblndit in timpul căsătoriei prin donaţie are caracterul de bun comun sau este bun propriu. In principiu, bunurile dobindite In timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sint bunuri comune. Codul familiei exceptează însă de la regula comunităţii de bunuri — bunurile proprii fiecărui soţ, printre acestea fiind şi acelea care au fost dobîndite prin moştenire, legal, sau donaţie — în afara cazurilor în care dispunătorul şi-a manifestat voinţa ca bunul respectiv să fie comun. NICOLAE DRAGULESCU, din Braşov întreabă dacă perioada in care a satisfăcut stagiul militar intri in calculul vechimii neîntrerupte in aceeași unitate, avînd in vedere că s-a reîncadrat in muncă după 10 zile de la satisfacerea stagiului militar. In conformitate cu actualele reglementări, persoanelor care la data chemării pentru îndeplinirea stagiului militar au fost încadrate în muncă, li se menţin contractele de muncă pe timpul li îşi satisfac serviciul militar. Perioada în care o persoană încadrată în muncă este militar în termen se include în calculul vechimii neîntrerupte în aceeaşi unitate. Legea stabileşte însă obligaţia acestor persoane de a se prezenta în termen de 15 zile de la data lăsării la vatră, la vechiul lor loc de muncă. Nerespectarea acestor dispoziţii îndreptăţeşte unitatea socialistă să ia măsura desfacerii disciplinare a contractului de muncă. IOAN CIOTA, din Bucureşti, solicită să i se răspundă unde trebuie să se adreseze pentru a obţine restituirea sumei de 10 000 lei, pe care i-o datorează cineva. Potrivit dispoziţiilor legale, în cazul litigiilor patrimoniale dintre persoane fizice, care au ca obiect plata unei sume de bani care nu depășește 30 000 lei sau predarea unui bun mobil a cărui valoare este de pină la 30 000 lei, reclamantul trebuie să se adreseze comisiei de judecată de pe lingă comitetul executiv al comunei, orașului, municipiului (în București al sectorului din care domiciliază pîrîtul. Comisia de judecată încearcă împăcarea părţilor. Dacă la ultima şedinţă nu s-a realizat împăcarea, părţile pot conveni ca litigiul să fie judecat de comisie. Atunci cind părţile nu sunt de acord ca pricina să fie judecată de comisie, litigiul va fi judecat de instanţa judecătorească. Legea stabileşte că nu sunt de competenţa comisiilor de judecată nici Încercarea de Împăcare, nici judecarea litigiilor care privesc succesiuni, Împărţeli de bunuri şi obligaţii de Întreţineri. N. A. „Románia liberó”•